COORDONATOR:

S.L. Dr Rebegea Laura

AUTORI:
Popa Neluta Mioara
Lungu Maria
CANCERUL MAMAR
Ghidul de management al cancerului mamar din 2009, cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, însumând 28 % din toate
formele de cancer în Europa, in tara noastrã inregistrandu-se aproximativ 4700 cazuri noi/an, în Franta 45.000 cazuri noi /an iar în SUA cu
172.000 cazuri noi/an (2000).
Ocupa locul I între cauzele de deces prin cancer la femei (circa 32% din toate cancerele feminine, 18% din decesele prin neoplazii).

Factori de risc
 SEMNE SI SIMPTOME

Aparitia unui nodul

la nivelul sanului sau
axilei, frecvent
nedureros

Scurgeri sau
sangerari la nivelul Modificari de culoare sau
mamelonului care textura a pielii de pe san sau
apar la strangerea o culoare mai inchisa in
acestuia jurul mamelonului

Modificarea marimii sau

Cruste la nivelul
formei sanului
mamelonului
 CAZ CLINIC
Pacienta în varsta de 86 ani, din mediu urban, diagnosticata pe data de 21 februarie 2013 pe sectia de
Oncologie din cadrul Spitalului Judetean Sf. Ap. Andrei- Galati cu carcinom infiltrativ mucinos mamar bine
diferentiat G1, std III B cu saraca reactie limfoida a stromei. BHP = 1305/ 21.02.2013
Din datele anamnestice retinem interventia chirurgicala efectuata in cadrul aceluiasi spital, in aprilie
2013 cand s-a efectuat mastectomie de toaleta a tumorii mamare maligne stangi.

Motivele prezentarii la medic

inceperea tratamentului radioterapeutic
Antecedente heredocolaterale :
mama cancer ovarian la varsta de 54 ani
tata- CH
frate- neoplasm prostata
Antecedente personale fiziologice
PM- 17 ani
UM- 47 ani
S- 6, A-3
CAZ CLINIC
Antecedente personale patologice
Feocromocitom drept tratat chirurgical- 1974
HTA std II - 1975
Fractura col femural tratata chirurgical ( proteza)- 2008
Boala artrozica
Hipoacuzie
Steatoza hepatica
Incontinenta urinara
Insuficienta venoasa cronica
Litiaza renala bilaterala
Cifoscolioza sinistra convexa
Tratament de fond
HT cu Anastrozol 1 mg -1 tb/zi
Indapamid 1,5 mg- 1 tb
Vived 5 mg – 2tb
Detralex 500 mg– 2tb/zi
Metroprolol 100 mg 1/2 tb/zi
ISTORICUL BOLII
Pacienta in varsta de 84
ani a fost diagnosticata in
data de 21.02.2013 cu
(BHP) carcinom infiltrativ
mucinos mamar bine
diferentiat G1, std IIIB (
T4 N2 Mx) cu saraca
reactie limfoida a stromei
si adenopatie axilara
stanga.
Macroscopic tumora este
bine delimitata cu
diametru de 9/14/12 cm de
consistenta gelatinoasa
In ianuarie 2014 se
prezinta pe sectia de
In luna aprilie 2013 se oncologie a Spitalului
realizeaza interventie judetean Sf Apostol Andrei
chirurgicala paliativa cu bloc adenopatic axilar
( mastectomie de toaleta) fix cu dimensiunea de
– se practica degranularea 15/13 mm in evolutie cu
zonei de la nivelul M1 Ski la peretele toracic
hemitoracelui stang si stang pentru tratament
acoperirea zonei RTE paliativ cu Cobalt 60
degranulate cu grefa pe volum tinta ganglionar
recoltata de la nivelul DT= 30 Gy/ 10 fractiuni/
coapsei drepte. 14 zile, D/fr = 300 Gy
Postoperator incepe
hormonoterapie cu
Anastrozol 1 mg.
 ISTORICUL BOLII
In perioada intraspitaliceasca (21.01. 2014 - 12.02 2014) s-a efectuat:

Examen ORL => hipoacuzie bilaterala cu recumandare

proteza auditiva

Radiografie pumonara => buton aortic proeminent cu calcificari

parietale, opacitati nodulare omogene priectate parahilar dreapta si
intercleido hilar stanga, cord cu arc inferior stang alungit.

Ecografie abdominala => aerocolie marcata, fara determinari

secundare la nivelul organelor parenchimatoase abdominale

Radiografie articulatie scapulo-humarala stanga=> osteoporoza

marcata cu modificari artrozice

Scintigrama osoasa => fara zone de fixare osoasa crescuta sugestive

pentru determinar secundare. Modificari degenarative artrozice la
nivelul coloanei vertebrale si la nivelul articulatiilor mari..Zona de
fixare moderata la nivelul tesuurilor moi ale hemitoracelui stang
anterior
ISTORICUL BOLII

In data de 26-02-2015 revine pe sectia de Oncologie din

cadrul Spitalului Judetean Sf. Ap. Andrei- Galati pentru
efectuarea planului de tratament RT si prezinta:
 Bloc adenopatic axilar stang fix cu dimensiuni
12/10 cm, cu paloare sclero-tegumentara
 Noduli de permeatie hemitorace stang la nivelul
grefei cicatriciale

S-au mai efectuat urmatoarele analize:

 Examen bacteriologic al urinei deceleaza prezenta
Ecoli- Sulcef
 Consult ginecologic – incontinenta urinara
 Ecografie abdominala – steatoza hepatica grad II,
calculi renali bilaterali sub 5 mm
 Radiografie toracica deceleaza opacitate nodulara
imprecis delimitata parahilara dreapta cu aspect
stationar comparativ cu cea din 2014
A efectuat RTE paliativa volum tinta tumoral camp glanda
mamara staga prin 2 campuri tangentiale =GMI DT =30
Gy/10 fr, D/ fr= 300 cGy
 ISTORICUL BOLII
Se externeaza pe 16.03. 2015 dupa efectuarea unui CT toracic cu substanta de
contrast intravenoasa ce a avut ca rezultat :
• Leziuni nodulare iodofile neregulat conturate sugestive
pentru determinari secundare , pulmonare bilaterale,
cea mai mare de aproximativ de 22 mm localizata
parahilar drept ,
• Bloc tumoral adeopatic axilar stag partial necrozat
central de 50/70 mm
• Determinari tumorale secundare la nivelul peretelui
toracic anterior stang in adiacenta arcurilor costale
anterioare V- VI stangi
• Fara adenopatii mediastinale
• Ficat cu structura omogena
• Glandele suprarenale cu aspect normal
CONSTANTE BIOLOGICE
26.02.2015 5.03.2015 13.03.2015
Constantele biologice sunt
Trombocite 241.000/mm3 253.000/mm3 214.000/mm3
in limitele normale cu
excepția ureei. Neutrofile 72% 68% 70 %

GGT 15 U/l - -

Hemoglobina 13,6 g/dl 12,6 g/dl 12.4 g/dl

VEM 86,3 fl 84,1 fl 85,2 fl

Monocite 8% 6% 4%

Limfocite 1,6 % 25% 23 %

Eozinofile 0% 1% 3%

TGP - 13 U/l -
TGO - 23 U/l -

UREE 20 U/l 63 mg/dL 75 mg/dL

SCHEMA ACTUALA DE TRATAMENT
Tratament paliativ
Indicele Karnofsky= 80.
In luna aprilie 2013 se realizeaza interventie chirurgicala
paliativa ( mastectomie de toaleta) – se practica
Capabil de activitate normala;semne
degranularea zonei de la nivelul hemitoracelui stang si si simptome minore de boala. Nu necesita
acoperirea zonei degranulate cu grefa recoltata de la inrijire speciala.
nivelul coapsei drepte. Postoperator incepe Indice pe scala Zubrod este 1:
hormonoterapie cu Anastrozol 1 mg. Restrictie in activitati fizice intense
21.01.2014 se incepe tratament RTE paliativ cu Cobalt 60 pe
volum tinta ganglionar DT= 30 Gy/ 10 fractiuni/ 14 zile, dar fara necesitate de ingrijiri speciale.
D/fr = 300 Gy
26.02.2015 -A efectuat RTE paliativa volum tinta tumoral
camp glanda mamara staga prin 2 campuri tangentiale
=GMI DT =30 Gy/10 fr, D/ fr= 300 cGy

Tratament intraspitalicesc
Vivace 5 mg 1 tb 2 ori /zi (IEC)
Indapamid 1,5 mg 1 tb
Detralex 1 tb de 2 ori/zi (Insuf ven)
Metroprolol 100 ½ de 2 ori /zi
Anastrazol 1 mg – 1tb
Omez 20 mg- 1 tb
Alprazolam 0,5 mg 1 tb
Bisacodil 1tb seara
Dulcolax 1 tb
Sulcef 2 cp/zi
Cefalexin 4 cp
Tador 2 tb
 DISCUTII

Daca este tratat precoce, cancerul de san are prognostic

bun. Totusi, aproximativ 50% din paciente fac o
recidiva in primii 10 ani dupa tratament.
Terapia adjuvanta poate include chimioterapia, terapia
hormonala, radioterapia sau o combinatie intre acestea.
Ratele de supravietuire pentru
femeile diagnosticate cu cancer de
sân (toate studiile combinate) sunt
de:

Studiile clinice sugereaza ca inhibitorii de aromataza 84% la 5 ani de la diagnostic;

pot fi chiar mai eficienti decit tamoxifenul in
prevenirea recurentelor tumorale la unele femei. 67% dupa 10 ani;
Folosirea inhibitorilor de aromataza pentru a bloca
56% dupa 15 ani.ile in
producerea de estrogen la femeile in premenopauza nu
este atit de eficienta, in parte deoarece ovarele sunt postmenopauza, a caror ovare s-au
stimulate sa produca mai mult estrogen cind nivelul oprit din producerea estrogenului.
acestuia in singe scade sub normal
 DISCUTII

SUPRAVIETUIREA ÎN FUNCTIE DE VARSTA, ÎN

MOMENTUL STABILIRII DIAGNOSTICULUI

Ratele de supravietuire relative cresc cu vârsta din

momentul diagnosticarii. Femeile care dezvolta cancerul
de sân la o vârsta mai tânara de 45 de ani au o rata de
supravietuire relativa la 5 ani de 79%. Aceasta rata creste
la 84% pentru femeile cu vârsta cuprinsa între 45 si 64 de
ani si la 87% pentru femeile cu vârsta de 65 de ani sau
mai mult.

SUPRAVIETUIREA ÎN FUNCTIE DE STADIUL TUMORII ÎN MOMENTUL DIAGNOSTICARII

Conform celor mai recente date publicate, ratele de supravietuire relative la 5 ani, în functie de stadiul
bolii la diagnosticare, sunt:
96,8% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu local (limitat la sân). Numai 60%
dintre cancerele mamare sunt diagnosticate în acest stadiu.
75,9% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu regional (cancerul a diseminat la
tesutul înconjurator); 31% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu.
20,6% când cancerul este diagnosticat într-un stadiu mai avansat (cancerul a metastazat
la distanta); numai 6% dintre cancere sunt diagnosticate în acest stadiu.
 CONCLUZII

Cancerul mamar este cea mai frecventă localizare tumorală la femei în ţara noastră, cu o
frecvenţă în continuă creştere.
Tratamentul corect este multidisciplinar, secvenţialitatea metodelor terapeutice şi
agresivitatea lor fiind condiţionate de tipul histopatologic, dimensiunile tumorii,
prezenţa adenopatiilor, vârsta bolnavei, prezenţa receptorilor hormonali şi statusul
menopauzal.
Confirmarea histopatologică a malignităţii şi un bilanţ preterapeutic complet sunt prima
etapă pentru stadializare şi precizarea conduitei terapeutice iniţiale, decisivă pentru
prognosticul bolnavei.
Diferitele alternative terapeutice trebuie explicate bolnavei. Ele urmăresc vindecarea, în
stadiile incipiente şi la o parte a stadiilor avansate locoregional. La restul stadiilor
avansate locoregional şi la cazurile cu metastaze sau recidive, obiectivul principal
este prelungirea supravieţuirii şi o bună calitate a vieţii asigurată prin tratamente cât
mai puţin toxice.
PARTICULARITATEA CAZULUI
În literatura de specialitate se specifică faptul că doar 1/3 din cancerele mamare apar
la vârste de peste 70 de ani ( varsta medie a depistarii fiind 45-49 si 60-65)
Atat in literatura de specilitate cat si in cazul nostru,
recidiva locala postoperatorie ( 12-15 luni postoperator)
pentru cancerele stadializate
CONCLUZII preterapeutic in stadiul III B
apare si se dezvolta la nivelul cicatricii postoperatorii
sub forma unor noduli de permeatie si a unui bloc adenopatic axilar.
Pacientele cu radioterapie postoperatorie au avut o supravieţuire
mai bunǎ decât cele fǎrǎ radioterapie postoperatorie, radioterapia
preoperatorie fiind asociatǎ cu o supravieţuire mai redusǎ

Cancerul de sân nu este dureros, deci nu trebuie aşteptată apariţia unei

dureri pentru a consulta medicul. Autoexaminarea lunară a sânilor îşi
propune să depisteze apariţia sau accentuarea unei anomalii
Rebegea Laura – Oncologie Generala,
Ed Fundatiei Universitare,
”Dunarea de Jos”, Galati , 2010

Dorel Firescu– Chirurgia in seme si

simptome, Ed Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 2008
CANCERUL MAMAR