Sunteți pe pagina 1din 45

Patologia

chirurgicală
a
sânului
Dezvoltarea şi evoluţia glandei
mamare
 La naştere, glanda mamară are un aspect rudimentar şi se găseşte
în acelaşi stadiu de dezvoltare la ambele sexe: 15-25 ducte
galactofore ce se deschid la nivelul fosei mamare;

 Procesul de proliferare glandulară poate înregistra la nou născut,


o activitate secretorie tranzitorie, datorată probabil prolactinei
din sângele matern;

 Glanda mamară intră într-o perioadă de linişte în care creşterea


este izometrică. Canalele cresc proporţional cu restul corpului;

 Nu există diferenţe histologice şi funcţionale între cele două


sexe;

 Această perioadă de stagnare este controlată printr-un mecanism


de retrocontrol negativ predominant la nivelul axei hipotalamo-
hipofizo-ovariene.
 Debutul dezvoltării pubertare se
face sub influenţa hormonilor
hipotalamici gonadotropin-
releasing deversaţi în sistemul
venos portal hipotalamo-hipofizar;

 Dezvoltarea sânilor la pubertate


(telarcha) se află sub influenţa
hormonilor: E, PRL şi a IGF-I;

 E şi P produc dezvoltarea
completă, canaliculară, lobulară,
alveolară, a ţesutului mamar;

 Deşi există o mare variaţie


individuală în privinţa modificărilor
fizice la pubertate, TANNER a
descris 5 stadii de dezvoltare ale
glandei mamare, desfăşurate pe o
perioadă medie de 5 ani.
 Stadiul I: areolă nepigmentată, uşoară proeminenţă a
mamelonului;

 Stadiul II: apariţia mugurelui mamar, sânul şi areola proemină;

 Stadiul III: creşterea în continuare a sânului şi areolei, fără ca


acesta să aibă un contur bine delimitat;

 Stadiul IV: areola şi mamelonul devin elemente distincte;

 Stadiul V: sânul are aspect hemisferic, adult; areola se confundă


cu suprafaţa sânului, mamelonul este reliefat.
ANOMALII DE DEZVOLTARE ALE SÂNULUI
Amastia: absenţa congenitală, uni- sau bilaterală a
sânului datorită lipsei de formare a crestelor mamare
sau regresiei lor excesive;
- asocierea cu alte anomalii, ca expresie a unor
defecte generalizate ce interesează ţesutul
ectodermic, este cunoscută sub denumirea de sdr.
Poland;

Amazia: mai frecventă ca amastia


- hipoplazia sau absenţa ţesutului mamar, mamelonul
fiind prezent.

Atelia: absenţa mamelonului, în condiţiile existenţei


unui ţesut glandular aproape normal dezvoltat.

Polimastia:prezenţa de glande mamare


supranumerare;
-se numesc accesorii dacă se formează pe linia
crestelor mamare şi ectopice, dacă apar în afara
acestora, pot fi sediul unor tumori maligne!

Politelia:cea mai frecventă dintre anomaliile sânului


-constă în prezenţa mai multor mameloane

Asimetria mamară: nu are o explicaţie embriologică


sau endocrinologică
Structura sânului
 Gl. mamară de tip tubulo-acinos este formată
din ducte ramificate şi lobuli terminali
secretori;

 Mai mulţi lobuli împreună cu ţesutul


conjunctiv din jur, formează un lob mamar;

 Lobii mamari (15-20) sunt separaţi de


septuri fibroase, fiecare deschizându-se la
suprafaţa mamelonului printr-un duct
galactofor propriu - nr. lobulilor este acelaşi
cu nr. ductelor galactofore;

 Ductul galactofor este înconjurat de vase şi


muşchi netezi ce conferă mamelonului un
caracter erectil;

 Canalele galactofore se ramifică dichotomic


chiar la baza mamelonului şi aproape de
terminarea lor prezintă sinusuri galactofore.
ANATOMIA SÂNULUI LA FEMEIA ADULTĂ
 Forma şi dimensiunile sânului
sunt variabile în funcţie de
factorii genetici, vârstă, rasă,
alimentaţie, paritate:
hemisferic, conic, piriform,
aplatizat.

 Greutatea medie: 200-500 mg.


 Consistenţă: ferm-elastică
flască;
 Limite: superior: coasta aII-a şi
a III-a;
- inferior: coasta a IV-a
- lateral două linii verticale:
parasternală medial şi linia
axilară ant. sau mijlocie.
 Volum: - sânii aceleaşi femei
sunt egali în volum,
- sânul drept poate fi mai mare.
Mamelonul
 Proeminenţă situată dedesubtul şi înafara centrului sânului; frecvent
la nivelul celui de al patrulea spaţiu intercostal;
 Formă conică, cilindrică, sau turtită în funcţie de factorii genetici,
nervoşi, hormonali;
 Uneori, chiar la maturitate, mamelonul poate să-şi menţină aspectul
înfundat din perioadele timpurii ale ontogenezei, făcând dificilă
alăptarea;
 Culoarea: roz la nulipare spre nuanţe de maron roşcat în funcţie de
melanizarea generală a corpului.

Diferite forme ale mamelonului: A.- normal, B.- scurt, C.- invaginat, D.-
Ombilicat, E-retractat
Areola mamară
 Zonă de formă circulară, aprox. 5
cm. diametru, pigmentată, în
jurul mamelonului;
 Pielea areolei - peri mari izolaţi
la periferie şi alţii mai subţiri
spre centru;
 Derm, hipoderm - glande
sudoripare, gl. sebacee şi gl.
mamare accesorii;
 Gl sebacee - îşi măresc volumul
în sarcină. Secreţia lor uleioasă
are rol protector în lactaţie;
 În sarcină tuberculii Montgomery
se hipertrofiază;
 Sub pielea areolei: muşchiul Areola mamară la nulipară şi în sarcină
subareolar cu fibre circulare
dense la baza mamelonului şi
fibre radiare în prelungirea celor
din structura mamelonului
GLANDA MAMARĂ – STRUCTURA LOBULARĂ

 Lobulii sunt unităţi secretorii ale glandei. Structura


lor variază în funcţie de statusul funcţional;

 La femeia adultă, fiecare lobul este format din


(alveole acini) ce converg spre un duct alveolar;

 Un lobul conţine 10-100 alveole;

 Alveolele reprezintă unitatea de bază a sistemului


secretor, locul secreţiei laptelui.
Dezvoltarea şi diferenţierea ţesutului
glandular mamar
 UTDL – unitatea funcţională a sânului
 STROMA

UTDL :
 Reprezentată de lobuli, ducte intra
şi extralobulare şi ducte
galactofore;

 Sistemul ducto-lobular este


organizat pe 2 straturi:
- intern: celule epiteliale
- extern: celule mio-epiteliale Ducte alveolare în repaus şi în lactaţie

 Stratul intern: epiteliul ducto-


alveolar este format din 2 tipuri de
celule specializate A şi B diferite
microscopic, ultrastructural,
imunohistochimic şi funcţional

Duct interlobular conducând spre UTDL

Unitatea terminală ducto-lobulară


METODE DE EVALUARE

 Anamneza
 Examenul clinic
 FNA - puncţia aspraţie mamară
 Mamografia
 Biopsia
 semiologia glandei mamare trebuie sa fie
dominata de urmatoarele principii:

 orice tumoră a sânului poate fi un cancer;

 nici unul din elementele clinice, izolate si uneori


chiar combinate, nu sunt suficiente pentru a
elimina posibilitatea unui cancer

 certitudinea în stabilirea unui diagnostic pentru


o afecţiune mamară, în special neoplazie, nu
este dată decât de un examen histiopatologic
care trebuie realizat de fiecare dată, fără
amânare, când se ridică o asemenea problemă
 Examenul fizic al sânilor se face în jurul zilei a 7-a a
ciclului menstrual când densitatea glandulară şi
congestia mamară regresează în unele cazuri după un
tratament progestativ sau de reducere a congestiei;

 Adevăratele zone palpabile sunt în general asimetrice,


distincte şi caracteristice prin contur, margini,
densitate, mobilitate, sensibilitate;

 Procesele benigne întâlnite în special la femeile tinere


se pot însoţi premenstrual de adenopatii axilare;

 Femei sub 30 ani: glanda are structură densă

 Femei peste 30 ani: predomină ţesutul adipos


Anamneza
 Vârsta pacientei - rareori tumorile sunt maligne sub vârsta de 30 ani
 De cât timp a fost observată formaţiunea, relaţia dintre aspectul ei si
ciclul menstrual, modificarea dimensiunii
- cresterea tumorilor benigne este lentă
- tumorile maligne au o crestere rapida de luni de zile
- creşterea bruscă, rapidă de la început evocă posibilitatea unei tumori
maligne, o tumoră poate avea un debut lung, lent, insidios dup ă care se
poate instala evoluţie rapidă
 Durerea - formaţiunea a fost dureroasă de la început sau este dureroasa
în prezent
 Ultima menstruaţie - importantă deoarece formaţiunile care apar în
primele două săptamâni ale ciclului au sanse mai mari de a persista dec ât
cele care apar imediat înainte de menstruaţie
 relatia dimensiunii tumorii cu ciclul menstrual, variaz ă sau nu?
 Scurgerea mamelonară - a existat vreo scurgere mamelonară? ce aspect
a avut?
 Antecedentele genitale - pubertate, apariţia ciclurilor menstruale,
frecvenţa, regularitatea şi durata acestora, sarcinile si avorturile,
alăptarea, menopauza
 Antecedentele heredo-colaterale - există rude care au avut afecţiuni
mamare sau intervenţii chirurgicale asupra glandei mamare
 urmează pacienta vreun tratament medicamentos sau contraceptiv
Examenul clinic - inspecţia
 examinarea lenjeriei pentru eventuale scurgeri mamelonare-insistând
asupra debutului, periodicităţii, cantităţii uşurinţei de producere
(spontan sau la presiune)
 inspecţia sânilor care trebuie facută comparativ bilateral în condiţii de
iluminare corespunzatoare şi în pozţie sezândă sau în otostatism cu
membrele superioare în repaus si apoi ridicate în sus
 pielea din regiunea pectorală este este intinsă prin această manevră
evidenţiind retracţia tegumentului sau a mamelonului de formţiunea
tumorală
 starea tegumentelor, integritatea lor dacă este sau nu prezentă vreo
ulceraţie sau o formaţiune tumorală la acest nivel
 reţeaua venoasă subcutanată,l mai accentuată la sânul bolnav
 la inspecţie se observă existenţa pielii cu aspect de coaja de portocală
expresia prezenţei unui edem inflamator sau a stazei limfatice care dă
pielii un aspect caracteristic, cu depresiuni punctiforme la nivelul porilor
lărgiţi
 deformatiile mamelonului (retractat, invaginat,ombilicat),trebuie
apreciate bilateral doarece in anumite situatii constituţionale ea poate
fie simetrică şi atunci sa nu aibă nici o semnificaţie patologică
 retracţia mamelonului sau modificarea sa de poziţie este foarte
importantă fiind determinată de fixitatea sa de ireductibilitatea la
tracţiune, de accentuarea acestei retracţii prin mobilizarea tumorii
Examen clinic - palparea
 manevra clasică a lui Velpeau,
dinainte înapoi, în toate
direcţiile, rotativ, aplicând
lobulii glandulari pe planul
toracic
 palparea se efectuează cu
delicateţe, cu palma întinsă
cu degetele reunite, atât în
poziţie sezândă cât şi culcată
 se începe de preferinţă cu
partea sănătoasă care dă o
senzaţie de consistenţă, o
anumită duritate, lobulată
uşor grunjoasă
 prin palparea prin comparaţie
se poate aprecia mai uşor
prezenţa unei formaţiuni
intra sau extraglandulară,
unică sau multiplă
 forma - de ex. rotunjită, neregulată,
aplatizată, etc.
 dimensiunile - în cm
 suprafaţa netedă, regulată sau nu lobulată
 marginile - conturul bine definit sau nu
 consistenţa - moale, dură, chistică
 mobilitatea mobilă sau nu în ţesutul mamar şi
pe planurile profunde (m.pectoral) şi
superficiale (tegument).
 Fixitatea la tegument - este demonstrata cel mai bine prin
inspectie atentă
 semnul clasic al aderenţei tumorilor mamare la piele este coaja de
portocală, are o valoare importantă dar relativă putând fi întâlnită şi
în afecţiuni benigne care determină stază limfatică
 important pentru stabilirea existentei fixitatii la tegument este
“capitonajul” care se evidenţiază prin semnul plicii cutanate, realizat
prin pensarea tegumentelor între police şi index
 în mod normal tegumentul poate fi uşor plicaturat, în cazul
existenţei acestei invazii manevra va produce o încreţire
carcteristică a tegumentului retractat de procesul tumoral
 Fixitatea pe planul profund musculo-aponevrotic ( m.pectoral) -
“manevra Tillaux“ studiază mobilitatea tumorii pe planurile
profunde
 contractura musculară se obţine punând bolnava să apropie cu
putere braţul de corp iar noi ne opunem acestei manevre, mobilizând
sânul împreună cu tumora în sens transversal şi vertical ceea ce ne
arata gradul de fixitate
 după stabilirea caracterelor tumorale ale
glandei mamare, se practică cercetarea ariilor
ganglionare tributare
 se vor descrie localizarea, numărul, mărimea,
mobilitatea, consistenţa + sensibilitea
adenopatiilor
 primul releu - axilar
 grupului mamar extern situat în partea
superioară a peretelui intern al axilei şi
posterior marelui pectoral, în dreptul celei de
a 2-a si a 3-a coaste se face cu sistemul
musculo-aponevrotic axilar relaxat
 Grupul brahial va fi cercetat înapoia tendoanelor
marelui pectoral şi al coraco-brahialului

 Grupul scapular inferior se palpează uşor cu mâna în


pronaţie pe peretele axilar posterior

 Grupul subclavicular fiind situat foarte sus în dreptul


claviculei se va palpa cu mâna în supinaţie, cu sprijinul
mâinii opuse

 Grupul axilar central poate fi perceput în cursul


explorării grupurilor ganglionare precedente prin
comprimarea uşoară cu mâna a ţesutului celular axilar
pe unul din pereţii exploraţi

 Se va da o atenţie deosebită explorării ganglionilor


supraclaviculari şi cercetării adenopatiei încrucişate
FNA - puncţia aspiraţie

 se prinde formaţiunea între


degetul mare şi index şi se
aduce spre suprafaţă sau se
imobilizează
 se inseră în centrul formaţiunii
un ac de calibru 21 ataşat unei
seringi de 10 sau 20 ml
 la pătrunderea în formaţiune se
poate percepe o senzaţie de
rezistenţă dură dată de
carcinom
 atunci când se pătrunde spre
ex. într-un chist apare senzaţia
caracteristică de cădere în gol
 se aspiră şi apoi se injectează
pe o lamă obţinând un frotiu
care va fi examinat de
anatomo-patolog
Mamografia

 Caracteristicile unei
mamografii care
sugereaza cancerul
sunt:
1. forma carcteristică de
rac, cu alterarea
structurii normale
2. microcalcificări la
nivelul formaţiunii
3. îngroşarea
tegumentelor
suprajacente prin edem
precoce
Biopsia

 prin aspiraţie - se
realizează cu un ac fin
 cu un ac gros - în
această tehnică se
excizează un mic
cilindru din leziune
utilizând un ac special
 biopsie excizională
chirurgicală
Examenul histologic

 secţiunile la parafină:
- ţesutul este mai întâi inclus în parafină şi fixat iar
apoi se secţionează şi se colorează
- procesul dureaza 3-4 zile
 secţiunile congelate
 ţesutul proaspăt este congelat şi secţionat imediat
 diagnosticul histologic este disponibil in general
dupa 15-20 minute
 calitatea acestor diagnostice este inferioara celor
de la parafina
Boli inflamatorii acute ale sânului
 Abcesul tuberos
- proces inflamator cu originea în
glandele sudoripare ale areolei
 Abcesul premamar
- aparţin ţesutului adipos
premamar
 Abcesul glandei mamare sau
mastita acuta
- cea mai frecventă formă de
inflamaţie acută a glandei mamare
- se poate intâlni cel mai ades în
timpul lactaţiei dar şi în afara
acesteia

 Tratamentul
- incizia şi drenajul
MASTOZA FIBROCHISTICA (BRODIE-RECLUS)
 apare la femeia tânară reprezentând o
degenescenţă chistică a glandei mamare cu
fibroză asociat

 elementul anatomo-patologic de baza este


hiperplazia

 când proliferarea epitelială a acinilor este


pronunţată se produc cavităţi glandulare dilatate
chistic

 când elementul fibro-conjunctiv predomină ca


dezvoltare neoformaţiile conjunctive interesează
atât acinii cât şi spaţiul interacinos, constituind
varianta anatomo-patologica de fibroză

 Clinic - nodozităţi alternând formaţiunile


chistice şi elementele fibroase care pot fi
parcelare sau pot cuprinde întreaga glandă,
adeseori dezvoltându-se bilateral

 Consistenţa este aspectul de alice de plumb.

 Dg. dif.- fibroadenom,TBC mamara,


galactocel,limfangiom,hemangiom,mastita cronică,
chist solitar, neoplasmul mamar

 Tratamentul - conservator hormonal si chirugical


cu o supravegehere atenta ulterioară
Tumorile benigne ale glandei mamare
 adenom, fibrom si fibroadenom
 75% din totalitatea tumorilor mamare benigne
 Fibroadenomul intracanaliculare, mai frecvent la femeile în
vârstă se caracterizează prin predominenţa ţesutului fibros
care se proiectează în lumenul ductelor de la nivelul adenomului
 Fibroadenomul pericanalicular - insule mici rotunde de ţesut
adenomatos înconjurate de vârtejuri de ţesut fibros
 Fibroadenomul gigant (cystosarcomul phylloides) - apare la
femeia tânără, masă lobulată enormă
- creşterea sa este lentă, dimensiunile pot fi enorme,
caracterele de benignitate sunt păstrate, frecventi ţesutul
conjunctiv tumoral se transforma parţial într-un ţesut
mixomatos
 Clinic - formaţiune tumorală bine delimitată, mobilă pe planurile
profunde şi superficiale de obicei în cadranul supero-extern
 afecţiunea evoluează lent cu perioade de creştere şi de
staţionare
 Tratament - chirurgical
Chistul solitar
 forma localizată de mastoză fibrochistică
 constă dintr-un chist unic, mare.
 chistul are o individualitate anatomo-
patologică netă: perete propriu format la
exterior de ţesut conjunctiv dens, la
interior tapetat cu epiteliu cilindric sau
cubic
 procesul inflamator din jur puţin
exprimat
 Clinic afecţiunea interesează femeile în
preclimax
- formaţiune tumorală rotundă bine
delimitată, sensibil dureroasă la palpare,
fară conexiune cu tegumentul sau
straturile profunde
 din cauza secreţiei progresive de lichid
tumora devine dură crescând rapid.
 secreţia mamară ţi adenopatia lipsesc
 Tratamentul = chirurgical
Mastita cu plasmocite
 afecţiune rară cu
etiopatogenie neclară
 apare la câţiva ani de la
alăptare
 microscopic ţesutul
glandular şi interstiţial
este infiltrat cu
plasmocite
 are potenţial crescut de
degenerare malignă
Neoplasmul de sân
 etiopatogenie
 neoplasm hormono-dependent
 neoplasm estrogeno-dependent
 factori genetici – gradul I de rudenie
diagnosticat cu neoplasm mamar implică
la persoanele de sex feminin un risc de
50% de a dezvolta neoplasm mamar
 factorii locali – traumatismele
Clasificarea anatomo-patologică a
neoplasmului mamar
 Carcinom simplu sau infiltrativ - nodul dur, alb, pe suprafaţă de
secţiune, imprecis delimitat, cu prelungiri neregulate, infiltrativ
în ţesutul adiacent
- prin raclarea suprafeţei de secţiune aceasta se retractă,
devenind concavă, particularitate care îl deosebeşte de
fibroadenomul mamar la care, după raclare suprafaţa devine
convexă
- formă a-p. cu grad mijlociu de malignitate
 Carcinomul schiros - apare ca o tumoră de dimensiuni mici, dură,
cu mamelonul retractat
- datorită bogaţiei de travee fibroase, sunt bine delimitate şi au
o evoluţie de mai lungă durată - malignitate redusă
 Carcinomul medular sau encefaloid este un cancer cu dezvoltare
rapidă, voluminos moale pe suprafaţă de secţiune
- în masa tumorală ţesutul conjunctiv este slab reprezenat- are
malignitate crescută
 Carcinomul mucipar (coloid sau secretant),forma mai rară, nodului
de consistenţa moale, cavităţi umplute cu o masă solidă de
aspectul mucusului
 Evoluţia dezvoltare locală, regional limfatică şi generalizare

Extensia se face prin


 prin contiguitate
 invadarea pielii şi a planurilor profunde
 extensia pe cale nervoase
 extensie pe cale sanguină - embolii tumorale, neoplasmul mamar
este un cancer osteofil
 extensia pe cale limfatică - limfangita carcinomatosă
- prin scleroza perilimfatică care se produce şi obstruarea vasului
limafatic se va dezvolta la nivelul respectiv un proces tumoral care
se numeşte nodul de permeaţie

Semnificaţia adenopatiei

 reacţie la toxinele neoplazice


 reticuloza ganglionară reactională ca într-un proces inflamator
 invadarea propriu-zisă a ganglionilor de neoplazie
Forme anatomo-patologice microscopice

 carcinoame nediferenţiate cu grad mare


de malignitate
 carcinoame diferenţiate cu malignitate
mai redusă
 într-un neoplasm mamar se pot gasi mai
multe forme anatomo-patologice
Clinic
 debut cu mult inainte de descoperire
 tumora, ”nodulul mamar” descoperită
intimplător
 retracţia mamelonului
 durere difuză
 scurgeri mamelonare
 eroziuni tegumentare sau mamelonare
 creştere de volum a sânului
 adenopatia axilară
Tumorile maligne vegetante intracanaliculare
 carcinom vilos intracanalicular, epiteliom dendritic
intracanalicular, chist adenom papilifer.
 anatomo-patologic - leziunea caracteristică constă dintr-
un numar oarecare de chisturi de mărimi diferite, cu
aspect de tumoră încapsulată
 tumora este formată din chisturi şi membrana
conjunctivă care le delimitează de restul ţesutului
glandular, iar conţinutul chistului are aspect sanguinolent
 Clinic
- scurgere spontana de singe sau lichid sanguinolent prin
mamelon
-formaţiune tumorală situată central, sub mamelon, bine
delimitată elastică de mărimi diferite
 Tratamentul - chirurgical
Forme clinice cu evoluţie particulară - evoluţie
gravă
 Mastita carcinomatosa Klotz-Volkmann
- apare la femei în perioada de lactaţie, afectează
ambele mamele care cresc repede în volum devin
dureroase cu circulaţie colaterală abundentă,
consistentă dură la palpare
- ganglionii sunt afectaţi de la început
 Neoplasmul mamar dezvoltat din timpul sarcinii, evoluţie
rapidă, generalizare timpurie
 Neoplasm mamar bilateral (simultan, succesiv după 2 ani)
 neoplasmul şanţului submamar
 neoplasmului cadranelor interne
TNM

 T1=0-2cm T1a=fără fixare la fascia sau muşchiul pectoral


 T1b=cu fixare la fascia sau muşchiul pectoral
 T2=2-5cm T2a la fel ca la T1a
 T2b la fel ca la T1b
 T3=>5cm T3a la fel ca sus
 T3b la fel ca sus
 T4 tumora cu extensie la peretele toracic (coaste, muşchi
intercostal, dinţat anterior)
 T4a cu fixare la peretele toracic
 T4b cu edem, infiltraţie sau ulceraţie a pielii sânului (inclusiv
aspectul de coajă de portocală)
 T4c cu caractere comune T4a şi T4b/
Categoria N Categoria M

 N0 - nu se palpează ggl în axilă


homolaterală
 M0 fără metastaze
 M1 cu metastaze
 N1 - ggl axilari homolaterali
palpabili, mobili
 N1a - cu caracter clinic care
permite să se aprecieze că nu
are metastaze
 N1b - cu caracter clinic de
metastază
 N2 - ggl axilari homolaterali
fixati intre ei sau la formaţiuni
anatomice vecine şi care clinic
au carcater metastatic
 N3-ggl infra sau supraclaviculari
palpabili cu caracter clinic care
sugerează metastaze
Tratament

 Chirurgical
 Radioterapie
 Chimioterapie
 Hormonoterapie
Tratamentul chirurgical

Lumpectomia
 Mastectomia parţială
 Mastectomie simpla sau totală
 Mastectomie radicală modificată
 Mastectomie radicală
Chimioterapia
 ciclofosfamida, methotrexat, fluorouracil
(CMF)
 ciclofosfamida, doxorubicin (adriamycin),
fluorouracil (CAF)
 epirubicin (farmorubicin), ciclofosfamida,
cu sau fara paclitaxel (Taxol) sau
docetaxel (Taxoter )
 doxorubicin (adriamycin), urmat de CMF
Radioterapia
 Radioterapia este tratamentul cu
radiaţii de energie înaltă administrat în
scopul de a distruge sau de a inhiba
dezvoltarea celulelor neoplazice
 Radiaţiile pot fi emise de aparate
externe (iradiere externă) sau pot fi
emise de materiale radioactive plasate
direct în tumoră (iradiere interna sau
implant radioactiv) - brachiterapie
Imunoterapia
 Trastuzumabul (herceptinul) se ataşează de o
proteină promotoare a creşterii, ca HER2/neu,
care este prezent în cantităţi mici pe
suprafaţa celulelor mamare normale şi a
celulelor maligne
 exprimă masiv aceasta proteină, care
determină dezvoltarea şi diseminarea mai
rapidă a cancerului
 Herceptinul poate opri proteina HER2/neu de
a determina cresterea celulelor neoplazice,
ajutând totodata sistemul imun să atace mai
eficient celulele neoplazice