Ingrijirea Copilului Prematur 1

MINISTERUL EDUCAȚIEI
ȘCOALA POSTLICEALĂ"DOMNIȚA RUXANDRA"

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI PREMATUR
COORDONATOR:
PROFESOR,
NICULIȚĂ OANA OTILIA
SESIUNEA AUGUST 2023
1
MOTTO
Noţiuni despre conceptul de nursing.
„Nursingul este o artă. Deci necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică,

ca orice sculptor sau pictor. Ce este mai mult: să ai de-a face cu pânza de pictură sau
marmură, faţă de a avea de-a face cu un organism viu - templul duhului lui
Dumnezeu.”
FLORENCE NIGHTINGALE
Funcţia specifică a nursei este de a asista individul bolnav sau sănătos, în a fi

capabil de activităţi ce contribuie la sănătatea sau însănătoşirea(sau moartea în pace)
pe care le-ar face fără ajutor dacă ar avea puterea necesară, voinţa sau cunoştinţa, şi
de a-l ajuta în aşa fel încât acestuia îi va creşte independenţa pe cât de repede posibil.
Acesta parte a funcţiei sale ia o iniţiază şi controlează, ea este elementul
principal „Asistenta medicală”
VIRGINIA HENDERSON
(definirea asistentei medicale)
Nursa este.............
„conştiinţa celor fărăconştiinţă, iubirea de viaţă a celui care a
încercat să se omoare, piciorul celui care i-a fost amputat un picior, ochii unui
nevăzător, puterea de a se mişca a sugarului, cunoştinţele şi încrederea tinerei mame,
gura celor care sunt prea slăbiţi să vorbească sau se tem să vorbească.”
2
VIRGINIA HENDERSON 1987
ÎNGRIJIREA COPILULUI PREMATUR
3
MOTIVAŢIE
Pornind de la motto-ul:
„Sănătatea este singura bogăţie pentru care merită să faci orice pentru
a o castra", eu cred că noi, cadrele medicale, contribuim la îmbunătăţirea calităţii
sănătăţii si trebuie să ne organizam munca în aşa fel încât să fim un sprijin
pentru cel bolnav.
Eu, făcând practică la secţia prematuri timp îndelungat, am avut timp
suficient să prind drag de cei mai mici si nevinovaţi, printre care si un nepoţel
de-al meu născut prea timpuriu, deoarece mama sa nu a ţinut cont de multe
cauze care au favorizat aceasta. Atunci când micuţul a avut mari probleme,
mama sa aflându-se într-o situaţie limită, ar fi dat orice, chiar si viaţa, ca să nu
se fi ajuns acolo. Eu mi-am dat seama că viitoarele mame au nevoie de o mai
bună informare, de o educaţie pentru sănătate pentru a nu se mai ajunge la
asemenea situaţii, deoarece copii sunt cele mai nevinovate fiinţe care vin pe
lume şi trebuie protejate
Îi mulţumesc lui Dumnezeu, că, mi-a dat puterea şi înţelepciunea
spre a acorda îngrijire şi ajutor acelora care au nevoie.
4
Cuprins
I. INTRODUCERE
Motto..................................................................................................... 3
Motivaţie................................................................................................ 5
Capitolul I :NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE 7

Definiţie ....................................................…………………………... 7
Etiologia prematurităţii ………………………………………………. 7
Caracteristici morfo-funcţionale.......................................................... 9
Particularităţi funcţionale...................................................................... 10
Metabolismul prematurului.................................................................. 19
Tehnica gavajului.................................................................................. 20
Baia sugarului şi copilului mic..........................................................… 21
Educaţia pentru sănătate...................................................................…. 23
Prognostic...........................................................................................… 23
Drepturile pacientului ………………………………………………… 25
III. PREZENTAREA CAZURILOR 26

CAZUL NR.1 ...................................................................................... 26
1. Culegerea datelor.........................................................................…. 26
2. Identificarea problemelor............................................................…. 30
3. Planificarea îngrijirilor.................................................................... 32
4. Aplicarea în practică.....................................................................…. 34
5. Evaluare.........................................................................................… 48
CAZUL NR.2.....................................................................................…. 49
1. Culegerea datelor.........................................................................….. 49
2. Identificarea problemelor.............................................................……. 51
3. Planificarea îngrijirilor.................................................................….. 52
4. Aplicarea în practică.....................................................................…… 53
5. Evaluare.....................................….................................................…. 60
CAZUL NR.3.....................................................................................….. 61
1. Culegerea datelor..........................................................................….. 61
5
2. identificarea problemelor.............................................................…… 63
3. Planificarea îngrijirilor..................................................................….. 64
4. Aplicarea în practică.....................................................................….. 67
5. Evaluare........................................................................................…... 76
CONCLUZII …………………………………………………………… 78
IV. BIBLIOGRAFIE......................................................................................….. 79
PREMATURUL
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
1. DEFINIŢIA PREMATURITĂŢII
- este dată de anumite criterii:
1.1. Criteriul temporal: - orice copil rezultat dintr-o gestaţie egală sau
mai mică de 37 săptămâni cu dezavantajul că nu întotdeauna se poate afla cu
exactitate data certă a ultimei menstruaţii.
1.2. Criteriul ponderal: - copii născuţi cu o greutate egală sau mai
mică de 2500 g.
O definiţie simplificată a prematurităţii este dată de Shakespeare în
piesa "Richard al III-lea"
„Prematurul este o fiinţă neisprăvită şi prea timpuriu zvârlită în lume.”
Pe baza criteriului ponderal se poate face următoarea clasificare:
CLASIFICAREA PREMATURILOR
Prematuritate gr.I. - nou-născut cu greutate la naştere sub 2500-2000 g.

Prematuritate gr.II. - nou-născut cu greutate la naştere între 2000-
1500g.
Prematuritate gr.III.- nou-născut cu greutate la naştere între 1500-
1000g.
Prematuritate gr.IV. - nou-născut cu greutate la naştere sub 1000g.
Alţi autori îmbină cele 2 criterii, împărţind copii în 3 categorii:

1. normal pentru vârsta lor;
2. supraponderal pentru vârstă;
3. subponderal pentru vârstă.
Talia este cea mai rar folosită în aprecierea prematurităţii

considerându-se totuşi că, un nou-născut cu talia sub 47 cm poate fi născut
prematur.
6
2.ETIOLOGIA
Cauzele prematurităţii sunt numeroase, în general se asociază şi sunt

greu de depistat.
Se apreciază că, naşterea prematură este determinată de incapacitatea
uterului de a reţine fătul, care este urmată de decolarea placentei prematură şi de
declanşarea unor contracţii uterine eficace înainte de termen.
Cauzele favorizante pot fi:
a) cauze obstetricale: - inserţiile vicioase ale placentei(placenta praevia
- rupere precoce a membranelor
- decolarea prematură a placentei
- prezentaţii anormale
- hidramnios
- boli în sfera genitală care implică distensiunea uterului
- tumori
- malformaţii uterine
- primiparitate
- gemelaritate
b) cauze fetale: - gemelaritate
- incompatibilitate grup RH sau ABO
- malformaţii congenitale
- boli ale cordonului ombilical
c) îmbolnăviri ale mamei: - TBC evolutivă
- hemopatii
- toxicoza gravidică
d) starea de nutriţie a mamei
- există o relaţie între prematuritate şi alimentaţia carenţată în proteine,
vitamine şi săruri minerale
e) condiţii economico-sociale:
- prematuritatea este mai frecvent înregistrată în următoarele cazuri:
- naşteri nelegitime
- copii nedoriţi
- mame cu activitate profesională grea
- stare economică precară
- igiena personală deficitară
- nivel scăzut de cultură
- locuinţă insalubră
- fumat
f) cauze mecanice - traumatisme diverse:
- loviri
- tuse persistentă
- raporturi sexuale
7
- traumatism chirurgical
g) factori ereditari: - anomaliile cromozomiale par să influenţeze durata
sarcinii care poate fi mai scurtă
- predispoziţii familiale
- frecvenţa unor grupe sangvine
3. CARACTERISTICI MORFO-FUNCŢIONALE
Prematurul se caracterizează prin imaturitate funcţională şi anatomică

a organelor sale.
La examenul clinic se constată următoarele:
Dispoziţia dintre diferite segmente ale corpului este mult mai
accentuată decât a copilului la termen.
- capul reprezintă o treime din lungimea totală
- craniul este voluminos cu un perimetru ce depăşeşte pe cel toracic cu
peste 3 cm
- fontanelele şi suturile craniene sunt larg deschise
- faţa este mică, triunghiulară, cu aspect de facies de bătrân
- gâtul lung şi subţire
- toracele este îngust, cilindric şi cu coastele uşor deprimabile în inspir
„Tirajul prematurului”
- abdomenul mare, revărsat
- membrele sunt subţiri şi scurte
- pielea este roşie subţire, lucioasă, zbârcită, acoperită cu lanugo
abundent
- ţesutul adipos subcutanat este foarte redus sau lipseşte, evidenţiindu-
se astfel relieful scheletului osos
- părul de pe pielea capului este mai lung şi mai des, decât la copii
născuţi la termen
- unghiile sunt slab dezvoltate, foarte subţiri, foarte moi, la mâini au
lungime corespunzătoare, iar la picioare sunt foarte scurte, nu depăşesc pulpa
degetelor
- urechile sunt mari cu relieful pavilioanelor absente şi au cartilajele
foarte moi
- musculatura este insuficient dezvoltată, cu o hipotonie accentuată
care explică tendinţa de hernie ombilicală sau inghinală
- cordonul ombilical este implantat mai aproape de simfiza
pubiană, mumificarea este mai lentă, iar detaşarea este mai târzie decât la nou
născutul la termen
- testiculii sunt coborâţi în scrot
8
- labiile mari nu le acoperă pe cele mici
- criza genitală nu are loc sau se produce cu slabă intensitate
PREMATURUL
Definiţia prematurului
Clasificarea:
Prematurul este copilul născut la mai puţin de 37 săptămâni

de gestaţie (mai puţin de 285 zile). Prematurul poate fi eutrofic între 10-90
percentile pentru vârsta gestaţională, hipotrofic când greutatea sub 10 percentile
pentru vârsta gestaţională, şi mare pentru vârstă când greutatea este peste 90.
EXAMENUL CLINIC:
- La naştere pielea este acoperită de vermix cazeoza, iar la nivelul
frunţii şi spatelui se observă lanugo.
- eritemul fiziologic este mai pronunţat decât la noul născut matur, iar
pliurile plantare sunt superficiale, reduse la 1-2 şi numai pe partea anterioară a
plantei.
- după 3-4 zile de la naştere, eritemul fiziologic este înlocuit de icterul
fiziologic şi o tentă mai pală a tegumentelor.
Marii prematuri, cu ţesut celular subcutanat absent, tegumente subţiri,
uscate şi largi şi craniul ceva mai voluminos faţă de talie, cu înfăţişarea
asemănătoare copiilor cu malnutriţie.
1.1. CRANIUL: Constituie aproximativ 1/3 din talie, pare mai puţin
voluminos decât la distrofie, suturile sunt dehiscente şi oasele parietale
pergamentoase;
-Gâtul este subţire şi pare mai lung
-Părul este vătos, greu de distins un fir de altul; faciesul
este similar copilului atrepsic , pielea este subţire
-pavilionul urechii este mai moale şi inform din cauza
ţesutului cartilaginos încă nedezvoltat.
Toracele este mai îngust şi contrastează cu abdomenul mai voluminos
-cordonul ombilical este mai subţire şi este implementat
mai jos decât la nou-născut la termen.
9
ORGANELE GENITALE: externe sunt incomplet formate: - la fetiţe
labiile mari nu acoperă labiile mici
- la băieţei testiculii nu sunt coborâţi în scrot, scrotul este rudimentar,
mic puţin plicaturat şi nepigmentat
1.2. CRITERII NEUROLOGICE – postura la prenatur, membrele
superioare sunt în extensie, iar cele inferioare în flexie
- manevra „călcâie-urechi” posibilă la vârsta gestaţională mică
- unghiul poplitei 150° spre deosebire de nou născutul la termen 90°
- semnul fulerului pune în evidenţă laxitatea articulară mai mare şi
hipotoria musculaturii centurii scapulo-humerale, membrul superior al
prematurului putând fi deplasat pasiv până la porţiuneainterscapulovertebrală
- aprecierea tonusului activ
1.3. SISTEMUL NERVOS: - este puţin dezvoltat şi gradul de
maturizare se poate evalua prin examenul tonusului muscular pasiv şi a
reflexelor.
La prenatur examenul neurologic este greu de evaluat deoarece variază
mult cu vârsta şi stările patologice, care sunt frecvente la mari prematuri, şi
pentru că încă nu s-au stabilit parametrii care să poată fi luaţi ca termen de
referinţă.
1.4. ACTIVITATEA MOTORIE: - a marilor prematuri este slabă şi de
scurtă durată. „TONUSUL MUSCULAR” şi reflexele se remarcă de la o anumită
vârstă gestaţională şi se perfectează ulterior în timp.
PREMATURUL este expus imediat după naştere la o patologie
particulară:
- rezervele mici cu care se naşte cauzează apariţia hipoglicemiei,
hipocalcemiei şi hipotermiei - IMATURITATEA: morfo-funcţională poliviscerală
cauzează prematurului apariţia bolii membranelor hialine, icterului, hemoragiei,
intraperiventriculare şi crizelor de apnee, cancerului arterial latent, enterocolitei
ulcero-necrotice şi infecţiei
- aceste aspecte fac din prematur un nou născut cu risc crescut şi
impun o supraveghere riguroasă în primele ore şi primele zile de viată.
Prematurul poate avea greutate mică la naştere (2500 g), foarte mică la
naştere 1500 g şi extrem de mică sub 1000 g.
Prematurul cu greutate extrem de mică la naştere pune aceleaşi
probleme de risc, dar într-un grad mult mai accentuat.
La această categorie de copii se va menţine temperatura corporală
peste 35°; pentru mai mare de 7,20, PaCo 2 mai mică de 60 mmHg Pa O2
bilirubinemia liberă sub 9 mh% ml.
În primele zile de viată, pierderile mari de lichide prin perspiraţie
insensibilă cauzează apariţia deshidratărilor, hipernatremia care vor fi prevenite
prin aportul adecvat de lichide şi controlul ionogramei.
ETIOLOGIE: Prematuritatea reprezintă 5-9% din totalul naşterilor.
Aproximativ 20% din naşterile premature rezultă dintr-o decizie a medicului în
10
cazurile de hipertensiune arterială la mamă – subdezvoltarea intrauterină,
izoimunizare, diabet zaharat; placenta praevia cu hemoragie, hematom
retroplacentar şi suferinţă fetală.
Restul de 80% rezultă din naşterile premature spontane. Acestea pot
avea cauze multiple:
- cauze materne: - Traumatism ocazional, sau traumatism psihic, dezlipirea
prematură a placentei, sirechi post-abortum, contracţii uterine dureroase înainte
de termen, uter reptat. Mama tuberculoză, toxoplasmă Hiv toate acestea duc la
naştere prematură;
- infecţii, disgravidii, ictere; anemie, diabet, fibroame, beantă
de col, malformaţii uretro-anexiale, vârstă sub 18 ani, vârstă peste 35 ani,
tabagismul; condiţii socio-economice precare, multiparietatea; talia mamei sub
150 cm, uter infantil
- cauze fetale: - gemelaritate, incompatibilitatea sangvină feto-maternă în
sistemul (ABO sau Rh). Toate aceste cauze trebuie cunoscute de medic în
stadiile incipiente de sarcină pentru o bună cuantificare a riscului prematurităţii.
Ritmul examinărilor medicale pentru aceste femei încadrate în grupa gravidelor
cu risc va fi ridicat.
- malformaţii, malnutriţie
- cauze anexiale, placenta praevia, insuficientă placentară hidramnios,
predispoziţie genetică pentru naştere prematură
PREVENIREA PREMATURITĂŢII este dificilă şi are în vedere depistarea
a 4 grupe de factori:
-socio-economice precare
-antecedente ginecologice şi obstetricale evocatoare
-modul de viaţă
-semnele examenului clinic
MĂSURI DE ÎNGRIJIRE: - în secţiile de îngrijire intensivă a nou-
născutului prematur supravegherea va avea sub control 5 aspecte fundamentale:
- respiraţia
- termoreglarea
- icterul
- alimentaţia
- relaţia mamă-copil.
RESPIRAŢIA
Respiraţia este de tip abdominal, neregulată şi uneori apar crize de

apnee.
- schimburile gazoase la nivelul plămânilor sunt limitate de incompleta
capilarizare a alveolelor. Alveolele şi capilarele apar în jurul săptămânii 20-a de
gestaţie. La această vârstă însă, schimburile gazoase nu sunt posibile din cauza
11
pereţilor alveolari groşi şi din cauza unei distanţe mărite între pereţii alveolelor
şi reţeaua de capilare. Respiraţia aeriană devine relativ posibilă spre săptămâna
24-a – 28-a de gestaţie, când celulele cuboidale, care formează epiteliul alveolar
tind să se aplatizeze, iar reţeaua de capilare se dezvoltă şi intră în contact mai
strâns cu pereţii alveolari.
La prematuri, se mai constată a fi deficitară şi mecanica pulmonară.
Între cauzele care tulbură mecanica respiratorie pe lângă incompleta dezvoltare
capilaro-alveolară mai amintim:
FORŢA SCĂZUTĂ a musculaturii toracice care nu permite să se
realizeze o presiune negativă intratoracică suficientă.
- osificarea mai slabă a cutiei toracice care permite retracţii exagerate ale
sternului în timpul inspiraţiei
- secreţia insuficientă de surfactat la nivelul alveolelor pulmonare care
limitează expansiunea şi stabilitatea alveolară şi imprimă o accentuată
tendinţă la colabarea alveolelor. Surfactatul secretat de prematur este
deficitar atât cantitativ, cât şi calitativ (imaturitatea căilor de sinteză a
lecitinei). Astfel numai fătul mai mare de 35 săptămâni este capabil să
sintetizeze lecitina diplanitică, factorul cel mai tensioactiv care intră în
compoziţia surfactatului. Între 22 şi 35 săptămâni, fătul sintetizează
lecitină palnitică şi niristică mai puţin tensioactivă şi uşor inactivabilă
prin hipoxie şi hipotermie.
MATURITATEA NERVOASĂ A APARATULUI RESPIRATOR se
realizează destul de precoce, aşa se explică că s-au evidenţiat mişcări
respiratorii, chiar şi la fătul de 11 săptămâni.
Analgezicele şi anestezicele care trec prin placentă, inhibă efortul
respirator mai mult la prematur decât la matur.
În atelectazia primară cauzată de factorii enumeraţi mai sus, se adaugă
imaturitatea reflexelor de tuse şi de deglutiţie, ceea ce permite aspirarea
lichidelor alimentare şi a secreţiilor nazofaringiene, ducând la atelectazia
pulmonară secundară.
Prin îngrijirea atentă şi supravegherea continuă a prematurilor se poate
stăvili progresiunea atelectaziei şi a defecţiunilor respiratorii. Se va face
aspirarea secreţiilor nazofaringiene, alterarea în pat a poziţiilor de decubit şi
stimularea fizică prin masaj uşor al feţei, compresiuni ritmice ale toracelui.
Evacuarea stomacului în caz de stază gastrică uşurează excursiile diafragmului
şi previne regurgitarea şi aspirarea conţinutului gastric. Se va aşeza prematurul
în pat cu partea superioară a corpului mai ridicată pentru uşurarea respiraţiei.
Instalarea şi progresia insuficienţei respiratorii se apreciază pe baza
microexaminărilor sangvine (PO2, PCO2, PH) şi a simptomelor clinice prezente
în tabelul de mai jos (PERINATAL MEDIZIN 1972, pag. 230, PSCHIREMBEL ).
Această schemă are valoare prognostică mai ales între a 2-a şi a 18-a zi de viată.
Peste scorul de 8 decesul va surveni cu multă probabilitate când ph este sub
7,05. Sub scorul 6 copilul va supravieţui. La scorul 7 prognosticul este nesigur.
12
SCOR 0 1 2
RESPIRAŢII/ MINUT 60 60-80 80 SAU
PERIOADA DE
APNEE
RESPIRAŢII ABSENTĂ LA RESPIRAREA LA RESPIRAREA
MINUT DE AER DE OXIGEN 40%
TIRAJ INTERCOSTAL MIJLOCIU PĂNă
SUPRA ŞI ABSENT OBSERVABIL LA PUTERNIC
SUBSTERNAL
GEAMĂT VEZICULAR ABSENT SE AUDE CU SE AUDE FĂRĂ
STETOSCOPUL STETOSCOP
MURMUR
VEZICULAR PE LINIA CLAR DIMINUAT ABIA
MEDIOCLAVICULAR PERCEPTOBIL
Ă
În sindromul de insuficientă respiratorie al prematurului administrarea

de oxigen vizează pe plan clinic dispariţia cianozei, iar paraclinic normalizarea
presiunii puritate a oxigenului din sângele arterial. Pentru evitarea hipoxemiei şi
a fibroplaziei retroientale, tratamentul cu O2 se face sub control pO2 sanguin.
De reţinut că hipoxemia poate apărea când oxigenul din atmosfera
incubatorului depăşeşte concentraţia de 40%.
În incubator, un aport de oxigen de 2-4 l/minut realizează o
concentraţie de oxigen de 30%.
TERMOREGLAREA
Defecţiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur.

Termogeneza este scăzută. Îngrijirea nou-născutului cu grad mare de
prematuritate sub temperatură de confort este endogenă. Răspunsul metabolic la
frig, care accelerează ritmul arderilor în muşchii scheletului, nu apare la
prematuri. Ţesutul brun grăsos interscapular, cu rol termogenetic este diminuat
la prematuri şi aproape absent la nou-născuţii îngrijiţi la o temperatură mai joasă
decât cea optimă.
Termoliza este favorizată de suprafaţa corporală mare (raport de
proporţionalitate inversă între volum şi suprafaţă) şi de ţesutul celular subcutanat
diminuat.
Având în vedere această termolabilitate a prematurului se va avea în
vedere următoarele măsuri de îngrijire.
13
- Încă de la naştere, copii vor fi primiţi în scutece încălzite, cu o sursă
de căldură în apropiere, se va umbla în mal blând cu ei, se vor respecta cele mai
severe condiţii de asepsie.
Patul şi lenjeria vor fi încălzite în prealabil la 37-38°. În salonul de
prematuri va fi de 26°-28°. Aerul va fi sterilizat cu lampă de cuarţ, iar
formolizarea saloanelor se va face între 17-10 zile. Prematurilor nu li se face
baie la naştere şi nu se îndepărtează vermixul.
Toaleta prematurilor se efectuează cu vată sterilă îmbibată în apă fiartă
şi răcită.
Nou născuţii cu greutate mai mică la naştere 2300 g vor fi îngrijiţi în
incubator cu confort termic, umiditate şi aport adecvat de oxigen.
Cei cu greutate 1000 g vor fi între 10 zile la temperatura de 35° 34° şi
33° şi apoi în continuare la 32° cei de 1500 g la naştere câte 10 zile la 34°-33°,
apoi la 32°, cei născuţi cu 2000 g 2 zile la 34°, 20 zile la 33° şi în continuare la
32°, iar cei mai mici de 32°.
Valorile temperaturii din incubator variază în raport cu temperatura
redată sau cutanată a prematurului care trebuie să fie 37°, respectiv 36,6°.
Umiditatea relativă nu va fi mai mare de 6‰. Tendinţa de hipotermie şi
capacitatea de a se apăra de supraîncălzire impune îngrijirea marilor prematuri
în incubator autoreglabil. Încălzirea prin iradiere nu este recomandată deoarece
creşte pierderile de lichide prin perspiraţie cu peste 50%.
Condiţiile de transport trebuie să respecte exigenţele în ceea ce
priveşte confortul termic cu ambulanţa care trebuie să fie dotată cu incubator şi
oxigen. În cazurile în care nu există incubator se va avea grijă cu temperatura de
confort să fie realizată în timpul transportului cu ajutorul unor sticle cu apă caldă
puse în jurul prematurului.
REZISTENŢA LA INFECŢII
Prematurii au o rezistenţă mai scăzută, prin marea uşurinţă de
pătrundere a agenţilor infecţioşi prin părţile obişnuite, scăderea transferului de
Acest (anticorpi) de la mamă asociată cu o capacitate redusă de producere a
Acest, ph-ul acid al pielii, permeabilitatea mare a mucoaselor.
De remarcat că la nou-născuţi cu 1500 g activitatea fagocitară este de
51-60% din cea normală, ceea ce face să existe tendinţa de generalizare a
infecţiilor. Factorii serici de adaptare sunt în proporţie de 17-50% din valorile
normale. Imunitatea celulară şi celulele imunocompetente sunt reduse, singurele
celule din ganglioni fiind linfocitele. Profilactic se impune asigurarea unor
îngrijiri deosebite în scopul prevenirii infecţiilor, ştiind faptul că mortalitatea
prin infecţii bacteriene şi virale este de 2-3 ori mai mare la această categorie de
nou-născuţi.
ICTERUL SIMPLU
14
Icterul simplu al prematurului este prezent în mod constant şi prelungit
10-15 zile. Utilizarea fototerapiei a permis să se elimine nevoia exangvino
perfuzie.
ALIMENTAŢIA. La prematuri mici la care reflexul de supt este absent,

este necesară hrănirea prin gavaj. Aceasta implică introducerea unor sonde
subţiri atraumatice pe o lungime egală cu distanţa nas-ureche apendice xifoidian,
controlând obligatoriu dacă sonda instalată se află în stomac sau a pătruns în
căile respiratorii.
Prin sonda de gavaj se introduce lapte în stomac la un interval de 2-3
ore.
După 2-3 săptămâni şi în funcţie de depăşirea dificultăţilor de
adaptare ale copilului se va trece progresiv la alimentaţia cu linguriţa sau
biberonul.
După ce a fost probată posibilitatea de deglutiţie se poate trece la 1-2
mese la sân, iar restul cu linguriţa sau cu tetina. Laptele ideal pentru prematur
este cel de mamă, doar că uneori este necesar suplimentarea cu săruri minerale,
calorii şi proteine din formulele industriale de lapte pentru prematuri MILUPA,
APTAMIL, HUMANA 0,15%.
ALIMENTAŢIA. Alimentaţia trebuie să ţină cont de nevoile
fiziologice ale prematurului.
Prematurul este alimentat gavat cu sondă din cauza imaturităţii; să nu
depună efort.
Copilul este alimentat din 3 în 3 ore, se cântăreşte zilnic şi se
consemnează pe foaia de evoluţie alături de temperatură, numărul de scaune şi
aspectul lor, reziduul gastric, balonarea abdominală.
Cantitatea alimentaţiei se calculează după kg/cap şi zile de viaţă.
RELAŢIA PĂRINTE – COPIL – se realizează prin participarea părinţilor

la îngrijirea prematurului.
Aceasta favorizează apropierea sufletească a părinţilor de copil şi
diminuează problemele relaţionale ulterioare care se pot ivi în sânul familiei.
Alte particularităţi morfofuncţionale ale prematurului:
Aparatul cardio-vascular
- zgomote cardiace care sunt mai slabe la prematur decât la
nou-născutul matur. Frecvenţa cardiacă este de peste 140 b/min. rezervele de
glicogen, mai scăzute în miocardul nou-născuţilor cu prematuritate accentuată,
alături de nivelul scăzut al oxemiei, favorizează instalarea insuficienţei
energodinamice a cordului. La prematuri, trecerea de la circulaţia fetală la
circulaţia de tip adult este mai frecvent perturbată decât la matur de tulburările
de expansiune a plămânului şi de stresul hipoxic. Aceasta face ca şuntul prin
orificiile fetale să persiste mai mult timp şi să prejudicieze circulaţia viscerală.
15
Aninergia vasomotorilor cu cianoza părţilor declive, şi paloarea
părţilor supradiacente a corpului, poate fi un semn de gravitate caracteristic
prematurilor cu grad mare de prematuritate. Tensiunea arterială este mică.
Pereţii vaselor îndeosebi cele cerebrale, au tunica conjunctivo-elastică slab
dezvoltată, ceea ce favorizează frecvenţa hemoragiilor intracraniene.
FUNCŢIA RENALĂ:
Capacitatea funcţională renală este diminuată la prematuri.
Defecţiunile vizează acidogeneza, amicaiogeneza, economisirea apei şi a
bazelor. Irigarea renală la prematuri este mai scăzută, la fel capacitatea de
concentraţie şi diureza osmotică la prematuri este mai scăzută, la fel capacitatea
de concentraţie.
Clearence-ul ureei, clorului, sodiului, potasiului şi a fosfatului sunt
scăzute.
La prematuri în primele 5-7 zile de viată, schimburile gazoase sunt mai
deficitare, capacitatea funcţională renală la prematuri este mai scăzută, este
limitată hipercatabolismul , azotemia crescută, kalenia crescută, sunt factori care
realizează o deviere a echilibrului acido-bazic spre acidoză.
Combaterea acidozei la prematuri se realizează încă din perioada
travaliului, prin administrarea de oxigen, glucoză, bicarbonat de sodiu şi evitarea
administrării de opiacee, analgezice, anestezice, sau parturientei.
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
Se consideră că există o strânsă corespondenţă între gradul de maturare

a SNC şi localizarea leziunilor la acest nivel. Este mai vulnerabilă zona sub
eperdinară, cu intensitate activitate miotică şi zona profundă periventriculară cu
substanţă albă nemielinizată şi slab vascularizată. După primul trimestru de viată
embrionară – care este dominat de un intens proces de multiplicare şi migrare
celulară, necesar formării marilor structuri ale encefalului, urmează fenomenul
de apariţie treptată a zonelor germinative şi începutul mielinizării Şantul
optostriat de la nivelul găurilor. Mama este mediul hemoragiilor, deoarece aici
persistă zona germinativă până la vârsta gestaţională de 35-36 săptămâni.
În cazurile grave, hemoragia penetrează peretele ventriculului şi
cauzează moartea subită prin inundaţia ventriculară. Tot la această vârstă s-a
constatat că sediul necrozelor ischemice, cu sechele ulterioare datorită
sclerozelor şi formării unor cavităţi, este substanţa albă slab vascularizată în
zona periventriculară. Nu s-au evidenţiat decât cu totul excepţional leziuni
corticale la prematuri de această vârstă, care au decedat în primele zile de viată
postnatală.
Mai târziu după 36 săptămâni de vârstă de gestaţie, odată cu avansarea
procesului de maturare şi diferenţiere celulară şi de dispariţia zonelor
16
germinative, mediu leziunilor se comută la nivelul celulelor corticale. Astfel cu
cât maturizarea sistemului nervos central este mai avansată, hipoxia fetală
generează, ca tip lezional, necroza corticală.
La nivelul cerebelului s-a constatat că după vârsta gestaţiei de 36
săptămâni, mediul predilect al leziunilor este stratul granular intern.
PROGNOSTIC
Prematuritatea prezintă aproape ½ din mortalitatea neonatală şi

aproximativ 80% din mortalitatea primelor 10 zile de viaţă.
Prognosticul tardiv este gravat de sechele mai mult sau mai puţin grave
ale tulburărilor din perioada neonatală sau ale bolilor responsabile de naşterea
prematură.
După externarea din centrele de îngrijire intensivă, consultaţiile
ulterioare vor urmări:
- dezvoltarea staturo-ponderală
- depistarea unui deficit senzorial – oftalmologic 20% din prematuri sub
1500 g sau auditiv
- verificarea absenţei sechelelor psihomotorii şi integrarea familiară
normală.
Majoritatea tulburărilor respiratorii care afectează nou-născutul sunt

rezultatul dificultăţilor de adaptare de la viaţa intrauterină la cea extrauterină.
Imaturitatea plămânului, incluzând producţia inadecvată de surfactat
pulmonar este responsabil de cel mai mare procent de mortalitate la nou-
născutul prematur.
Tulburările care afectează în principal nou născutul includ aspiraţia
meconială, aspiraţia lichidului amniotic, persistenţa hipertensiunii pulmonare şi
diverse anomalii congenitale.
În general infecţiile perinatale afectează sistemul respirator şi
contribuie la creşterea semnificativă a morbilităţii şi mortalităţii perinatulă atât
la nou născutul prematur, cât şi la nou-născutul la termen.
Scopul terapiei pentru nou-născuţi cu disfuncţii respiratorii este de a
furniza suportul necesar pentru realizarea schimbului adecvat de gaze şi
transportul oxigenului necesar pentru supravieţuire pe toată perioada bolii.
17
METABOLISMUL PREMATURULUI
Metabolismul apei, a electroliţilor şi echilibrului acido-bazic
Apa se găseşte în proporţie de 70-80% în organismul prematurului,

datorită proporţiei mari de apă în ţesuturi fără grăsime şi cantităţi reduse de ţesut
adipos. De aceea prematurul are nevoie de cantităţi mari de apă, hidrolabilitatea
este dată de imaturitatea funcţiei renale. Echilibrul acido-bazic este labil cu
tendinţe la acidoză metabolică.
Metabolismul fosfocalcic
Resorbţia intestinală a calciului este bună, în schimb aportul prin lapte

este mic faţă de nevoi, ceea ce favorizează apariţia precoce a rahitismului.
Metabolismul fierului - rezervele sunt sărace, hematopoeza intensă
favorizând tendinţa la anemii hipocrome.
Metabolismul lipidelor este deficitar, utilizarea acestora este redusă.
Metabolismul intermediar al hidrocarbonaţilor este incomplet,
rezultând creşteri ale concentraţiei de acid lactic şi piruvic.
Metabolismul proteinelor este activ. Glicemia este mai scăzută faţă de
cea a noului născut la termen. Depozitele de glicogen hepatic sunt scăzute.
ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE NOULUI NĂSCUT

PREMATUR
Considerând particularităţile morfofuncţionale ale prematurului

prezentate anterior, în îngrijirea acestuia vom ţine cont de următoarele:
1. Noului născut prematur trebuie să i se asigure un mediu mai cald
decât noului născut la termen. Temperatura încăperii va fi cu câteva grade mai
ridicată (26 - 28 C) la prematurii aşezaţi în pătuţ(cei peste 2000 g), iar în
incubator, temperatura mediului va fi între 30 - 32 C. O măsură importantă
pentru menţinerea temperaturii o constituie îmbrăcămintea. Ea va fi
confecţionată din materiale moi, călduroase.
2. Nou născutul prematur va fi izolat, precum şi tot echipamentul de
îngrijire individual, datorită rezistenţei slabe la infecţii.
18
Astfel prematurii de grad mare (sub 2000 g) vor fi izolaţi în
incubatoare, care se dezinfectează săptămânal. Ceilalţi vor fi izolaţi în saloane
speciale cu 2-4 paturi. Rufele vor fi fierte şi călcate pentru prematurii mici în
primele zile.
îngrijirea tegumentelor se face cu mare precauţie, baia generală se
evită până la 3-4 zile după căderea bontului ombilical.
3. Li se va asigura o bună ventilaţie în incubatoare prin asigurarea unei
atmosfere bogate în oxigen(2-4 l/min.) iar în încăperi prin aerisirea periodică a
acestora. De asemenea este importantă păstrarea umidităţii aerului 65% prin
vase cu apă încălzită sau cearceafuri umede.
4. Alimentaţia prematurului se va începe mai târziu decât a noului
născut la termen(24-36 h de la naştere). Alimentul optim este laptele matern.
Dacă acesta lipseşte este înlocuit cu preparate de lapte umanizate, speciale
pentru această categorie de nou născuţi.
Prematurii mai mari de 2000 g care prezintă reflex de supt şi deglutiţie
vor fi puşi la sân sau vor fi alimentaţi cu tetina. Cei sub 2000 g care nu prezintă
reflex de supt şi deglutiţie vor fi alimentaţi prin gavaj.
TEHNICA GAVAJULUI
Prematurul va fi culcat pe partea dreaptă cu capul mai ridicat. Se va

introdu ce o sondă Nelaton moale, nr.10-12 prin cavitatea bucală, la o distanţă
egală cu distanţa dintre nas/gură, lobul urechii, apendice xifoid. Sonda va fi
sterilă, la capătul ei se aşează o seringă sterilă. Se verifică dacă sonda a ajuns în
stomac prin aspirarea conţinutului gastric. Se va pune în seringă cantitatea de
lapte pe care trebuie să o administrăm, lăsând să curgă, fără a forţa cu pistonul ,
evitând astfel refluarea conţinutului gastric şi aspirarea acestuia în căile
respiratorii. Apoi sonda se pensează şi se extrage cu mişcări blânde, copilul va
rămâne cel puţin 5-10 minute în această poziţie. Atunci când această modalitate
de alimentare este necesară mai mult timp, sonda poate rămâne în stomac,
capătul exterior fixându-se pe obraz cu leucoplast. În acest caz sonda va fi
spălată cu ser fiziologic steril după fiecare alimentaţie.
Având în vedere capacitatea gastrică a prematurului cât şi
peristaltismul scăzut al tubului digestiv, uneori este necesară fracţionarea
cantităţii de lichide în 8-10 mese/24 ore.
19
BAIA SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
Toaleta sugarului cuprinde îngrijirea tegumentelor, mucoaselor,

părului şi unghiilor. îngrijirea tegumentelor se face prin baia zilnică. în primele
zile de la naştere, până la căderea bontului ombilical şi epitelizarea plăgii,
curăţarea tegumentelor se va face cu tampoane de vată înmuiată în ulei de
parafină sau undelemn, sterilizate prin fierbere, sau prin baia parţială, evitând
bontul ombilical, care ar putea transmite infecţii. După epitelizarea plăgii - de
obicei la 2-3 zile după căderea bontului ombilical - se pot face băi generale.
Baia se face dimineaţa sau seara, dar totdeauna înainte de alimentaţie.
Temperatura camerei trebuie să fie de 24 C, iar a apei de 37 C.
Pentru toaleta copilului se vor pregăti următoarele:
- cadă pentru copii dezinfectată;
- termometru pentru apă;
- săpun neutru;
- mănuşi de baie;
- apă fiartă şi răcită la 37 C;
- cearşaf de baie;
- lenjerie şi scutece curate;
- tampoane de vată;
- ulei de parafină;
- pudră de talc;
- vas pentru aruncarea tampoanelor şi scutecelor murdare;
- perie pentru pieptănat;
- foarfecă dezinfectată pentru tăierea unghiilor.
Baia parţială
Se efectuează pe masa de înfăşat evitându-se capul şi regiunea
ombilicală. Tegumentele vor fi şterse prin tamponare. Se va da importanţă
plicilor care vor fi bine şterse, apoi unse cu ulei cu ajutorul unei comprese.
20
Baia generală
Se execută în cadă. Pe masa de înfăşat se pregătesc materialele
necesare şi lenjeria copilului. Pe fundul căzii se aşează un scutec curat, pentru a
evita alunecarea copilului. Asistenţa îmbracă mănuşa de baie şi întoarce copilul
în cadă. Cu mâna stângă îl ţine de umăr şi braţul stâng în aşa fel, ca pe antebraţul
asistenţei să se sprijine spatele şi ceafa copilului, iar cu mâna dreaptă îl apucă de
glezne, sau îl sprijină de regiunea fesieră. Introducerea în apă se face încet, cu
blândeţe. După ce a fost cufundat în apă, copilului i se lasă membrele inferioare
libere. Cu mănuşa se săpuneşte întâi capul, apoi gâtul, toracele, membrele
superioare şi cele inferioare. Apoi se întoarce copilul, sprijinindu-l cu faţa
anterioară a toracelui şi a bărbiei pe antebraţul stâng susţinând cu aceeaşi mână
umărul şi axila. Se spală spatele copilului, regiunea fesieră şi la urmă organele
genitale.
La fetiţe trebuie acordată o atenţie deosebită toaletei vulvare. Ştergerea
organelor genitale se va face întotdeauna în direcţia anteroposterioară, adică de
la vulvă spre anus.
După îndepărtarea resturilor de săpun, se scoate copilul pe masa de
înfăşat, pe cearceaful încălzit în prealabil. Se şterge copilul prin tamponare şi se
îmbracă în lenjerie încălzită.
Îngrijirea mucoaselor
Pentru curăţirea nasului şi a conductului auditiv extern se folosesc
tampoane de vată de formă alungită şi răsucite. Pentru nas, tampoanele vor fi
înmuiate în soluţie de acid boric, iar pentru ureche tampoane uscate. Se vor
folosi tampoane separate pentru fiecare parte şi orificiu, pentru evitarea
transmiterii de infecţii.
Ochii sugarilor
Se şterg cu tampoane înmuiate în acid boric 1-4%. Ştergerea se face
dinspre comisura externă către cea internă. Se utilizează tampoane separate
pentru fiecare ochi.
Îngrijirea părului
Pentru îngrijirea părului capului sugarului se va spăla zilnic pe cap cu
ocazia băii generale, după care se va usca prin tamponare. Părul fin al copilului
nu necesită pieptănare, ci se va peria cu o perie deasă, moale.
Îngrijirea unghiilor
Unghiile copilului se taie scurt cu o foarfecă dezinfectată. Tăierea
unghiilor se face cu grijă, ţinând între policele şi indexul mâinii stângi degetul
respectiv. Restul degetelor rămân libere. Curăţirea unghiilor se face zilnic, cu
pila, tăierea de câte ori este nevoie.
21
Îngrijirea cavităţii bucale.
La nou-născuţi şi sugari, cu excepţia îndepărtării mucozităţilor şi a
lichidului amniotic pătruns în timpul expulziei - nu se face toaleta cavităţii
bucale. Se va controla zilnic pentru depistarea unor eventuale stomatite.
Spălarea şi ştergerea gurii la această vârstă este interzisă, căci traumatizează
mucoasele.
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Viitoarele mame vor fi educate încă de la primele controale prenatale

să excludă factorii citaţi în introducere, de naşteri premature:
- să prevină infecţiile respectând regulile de igienă
corporală cât şi a alimentaţiei;
- să evite locurile aglomerate, în special în anotimpurile
ce crează predispoziţie la infecţii;
- să-şi asigure un climat familial de calm şi înţelegere cu
evitarea conflictelor fizice şi psihice;
- să-şi asigure un program de muncă care să nu o
suprasolicite;
- să evite oboseala fizică şi intelectuală;
- să se alimenteze echilibrat, aducând la cunoştinţă
acesteia ce anume înseamnă aceasta;
- să evite locurile de muncă în mediu toxic;
- să se prezinte la medic la orice modificare a stării de
oboseală.
Cadrele medicale care supraveghează gravidele vor avea obligaţia de a
urmări dacă în antecedente acestea au mai născut prematuri, care a fost cauza şi
dacă se poate elimina. Vor pune la dispoziţia acestora broşuri şi pliante care le
dau informaţii despre sarcină, naştere şi riscurile care le implică o naştere
prematură.
PROGNOSTIC
Evoluţia prematurului este mai dificilă decât a noului născut la termen.

Scăderea fiziologică în greutate este mai mare(10-25%) dar revenirea la
22
greutatea iniţială se face după 2-3 săptămâni. Icterul neonatal este mai intens şi
mai prelungit. Ritmul creşterii staturale şi ponderale este mai accelerat:
prematurul îşi dublează greutatea de la naştere la 2-3 luni, o triplează la 5-6 şi o
cvadruplează la un an.
Dezvoltarea psihomotorie este normală, deşi prematurul furnizează
procente mari de encefalopatii(dat aceste afecţiuni sunt rezultatul cauzelor ce au
determinat şi naşterea prematurului). Prognosticul imediat este rezervat, cel
tardiv este bun. în primii 3 ani prematurii rămân în urma celor născuţi la termen.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EFECTUAREA

ACTELOR MEDICALE
Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă

sau sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea sau să-l asiste în
ultimele sale clipe prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur
dacă ar fi avut forţa, voinţa, cunoştinţele necesare.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât
pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil.
23
DREPTURILE PACIENTULUI
conform normelor legale in vigoare menţionate in cap. V art. 37 din codul
de etica şi de deontologie profesionala
Pacientul are dreptul la:

1. INFORMARE
-informare privind serviciile de sănătate
-informare asupra tratamentului, manevrelor si intervenţiilor ce urmează ai fi
efectuate
-informare asupra stării lor de sănătate
-informare asupra riscurilor, beneficiilor pe care le deţine fiecare procedura
-informare asupra identităţii si a statutului profesional al personalului de îngrijire
cu care intra in contact, cat si asupra regulilor si reglementarilor de rutina la care
vor fi supuşi pe perioada internării.
2. CONFIDENŢIALITATE
-sa nu i se divulge date cu caracter privat privind starea fizica ,identitatea, boala,
etc
-toate informaţiile cu caracter privat (starea de sănătate, condiţia sa medicala,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul precum si alte date de natura personala)
au regim de confidenţialitate chiar si după moartea pacientului.
-au dreptul de a decide cine poate fi informat in numele lor
-au dreptul sa-si dea consimţământul pentru divulgarea informaţiilor de natura
personala
3. ÎNGRIJIRE SI TRATAMENT
-au dreptul si accesul la propriile fise medicale sau la orice evidenta legata de
diagnostic, tratament si îngrijire a lor si de a primii o copie după întreg dosarul
medical sau fişa medicală; aceste date nu pot fi divulgate unei terţe persoane.
-au dreptul sa-si dea consimţământul asupra tratamentului manevrelor si
intervenţiilor medicale ce urmează ai fi efectuate , consimţământul constituind o
condiţie preliminară pentru orice act de îngrijire medicala sau intervenţie
medicala.
24
-au dreptul de a refuza sau de a opri o intervenţie medicala, dar, implicaţiile
refuzului, vor fi explicate pe larg pacienţilor.
-au dreptul de a primii o îngrijire corespunzătoare cerinţelor de sănătate, inclusiv
o asistenta preventiva si alte masuri pentru promovarea sănătăţii.
-au dreptul la servicii accesibile permanent si in mod echitabil fără discriminări,
in conformitate cu resursele financiare, umane si materiale disponibile intr-o
societate dată.
-au dreptul sa fie trataţi cu demnitate in legătura cu diagnosticul, tratamentul si
îngrijirea lor, in respect pentru valorile lor culturale.
-au dreptul la confort si intimitate in instituţiile in care sunt internaţi.
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
1. CULEGERE DE DATE
IDENTIFICARE
NUME: Andrei
PRENUME: Catalin
NUMELE TATĂLUI: A.C. 27 ani
NUMELE MAMEI: A.D. 35 ani
LOCUL NAŞTERII: MATERNITATEA FILANTROPIA
DOMICILIU: BUCUREȘTI,STR.ODOBESTI 2
DATA TRANSFERULUI DE LA MATERINITATEA FILANTROPIA LA
SPITALUL CLINIC LUISÉ ŢURCANU: LA 3
ZILE DE LA NAŞTERE
ISTORIC
Prematurul de gr. II
Cauza: - naştere prematură
- mama peste 35 de ani
- lucru în mediu toxic al mamei
- cu fibrom uterin operat în cursul sarcinii la III luni
- din cauza anesteziei locale
- tata în antecedente cu buloasă
Antecedente personale: -primul copil
-născut la 37 săptămâni
-cu greutate la naştere de 2000 g
-grupa sangvină AII pozitiv
-greutate la internare 1850 g
25
MOTIVUL TRANSFERULUI
NN cu o greutate la naştere 2000 g şi la transfer 1850 g
-cu scorul APGARD, 8 la 1 minut a la 5 minute
-se transferă în secţia de NEONATOLOGIE a spitalului clinic Luise Ţurcanu
-stare generală alterată
-cu leziuni buloase în diferite stadii de erupţie
DIAGNOSTICELE LA NAŞTERE
-Epidermoliza buloasă formă juncţională
-Suferinţă cerebrală perinatală
-crize de apnee cu cianoză
-suflu sistolic
-septicemie cu stafilococ aureus
-reflux gastro-esofagian
-orfalită acută
STARE DE INTERNARE
-Stare generală mediocră
-tegumente icterice
-denidare lungă pe obrazul stâng
-numeroase bule cu conţinut lichidian
-icter clar
F. VITALE PULSUL RELATIV NORMAL
MECONIU PREZENT
CARDIAC Ac 100-120 b/minut
FA: ½
STARE LA 72 ORE -TEMPERATURĂ PERSISTENTĂ

-ALTERAREA INTEGRITĂŢII TEGUMENTARE
MANIFESTATĂ PRIN COLORAŢIE ICTERICĂ
-ICTER PRELUNGIT
PREMATURITATE GR. II
PERSISTĂ –CRIZELE DE APNEE CU CIANOZĂ
EXAMENE DE LABORATOR
HEMOGRAMĂ HEMATII /mm3 5220000
HEMOGLOBINĂ G% 17,5
LEUCOCITE /mm3 1049,0
RETICULOCITE 48%
LI % 28,5
Sg % 66,1
Mo % 5,4
TS 2’
26
TC 4’30
TQ 20”
TH 3’ 40”
IP 60%
ELECTROFOREZA
TGO UL/L 8 PROTEINE g/L 54,8
TGP UL/L 31 ALBUMINE % 62,1
BI DIRECTĂ μno/l 22,23 ALFA 1 % 4,7
BI INRICETĂ μno/l 101,38 ALFA 2 % 10,1
BETA % 10
GAMA % 13,1
AST GRUP
PH 7,397
PCO2 mmHg 24,0
BE μno/1 – 10,4
HCO3 μno hG 109,2
IMUNOCANTITAŢIE
IgA < 0,36
IgM 0,49
Igg 0,85
IONOGRAMĂ
Na mol/1 142
K mol/l 4,38
Ca mol/L 2,5
Cl mol/L 105
LDH U/L 895
Ac lactic ny % 11
Glicemie nmol/l 4,11
Uree nmol/l 3,85
Creatinină μmol/l 54
27
OBICEIURI DE VIAŢĂ
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

Manifestări de dependenţă: - dispnee
- cianoză
2. Nevoia de a bea şi a mânca.

Manifestări de dependenţă: - disfagie
- semne de dezechilibru
- regurgitaţii
3. Nevoia de a elimina.
Manifestări de independenţă: - frecvenţa micţiunilor este prezentă
- cantitatea de urină este de 30-300 ml/24 h
- scaunul are culoarea galben-auriu
- 3-4 scaune pe zi
- mirosul este uşor acru, reacţia acidă
Manifestări de dependenţă: - nu prezintă.
4. Nevoia de a se mişca şi a menţine o bună postura.

Manifestări de independenţă: - sugarul, dacă este aşezat pe spate, poate ridica
umerii şi capul pentru câteva momente
- culcat pe abdomen, îşi poate ridica bine capul
şi toracele, sprijinindu-se pe antebraţe
- roteşte capul să privească în jur
- se mişcă mult, dă din mâini şi pedalează
- apucă cu mişcări nesigure obiectele care i se
oferă
28
- stă în şezut sprijinit
- întinde mâna după obiectele care i se oferă
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Manifestări de dependenţă: - somn perturbat.
6. Nevoia de a îmbrăca şi dezbrăca.

Manifestări de dependenţă: - dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale.

Manifestări de dependenţă: - creşterea temperaturii peste limite normale
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Manifestări de dependenţă: - eritem fesier.
9. Nevoia de a evita pericolele.

Manifestări de dependenţă: - vulnerabilitate faţă de pericole.
10. Nevoia de a comunica.

Manifestări de independenţă: - gângureşti când i se vorbeşte
- încearcă manevre de înviorare
- facies expresiv
- privire semnificativă
- fineţe gustativă şi a mirosului
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Manifestări de dependenţă: - dificultate sau incapacitatea de a respira
- secreţii dense sau abundente
Sursa de dificultate: - anxietate
- prezenţa secreţiilor
- lipsa cunoaşterii mijloacelor eficace de degajare şi
expectoraţie
Probleme: - dificultate în eliberarea căilor respiratorii

Manifestări de dependenţă: - disfagie
- regurgitaţii
Sursa de dificultate: - durerea
Probleme: - dificultate în a se hidrata şi alimenta
29
Manifestări de dependenţă: - creşterea temperaturii peste limitele normalului
- piele roşie, fierbinte
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
- rezistenţa scăzută la infecţii
Probleme: - hipertermia

Manifestări de dependenţă: - somn perturbat
Sursa de dificultate: - tuşea
- obstrucţia nazală
- secreţii abundente
Probleme: - dificultate şi incapacitate în a se odihni
5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.

Manifestări de dependenţă: - dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca
Sursa de dificultate: - vârsta
Problema: - vârsta
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Manifestări de dependenţă: - eritem fesier
Sursa de dificultate: - incapacitatea de a se mişca
Problema: - atingerea integrităţii tegumentelor
7. Nevoia de a evita pericolele
Manifestări de dependenţă: - vulnerabilitate faţă de pericole

- spitalizarea
Problema: - anxietate
- durere
30
3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
Problema - durerea
- dificultatea de a mânca şi hidrata
Obiectivul - combaterea durerii
- copilul să mănânce şi hidrateze corespunzător
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacităţii de a mânca şi hidrata
Problema - cianoză perioronazală

Obiectivul - copilul să aibă o respiraţie şi o circulaţie normală
- recolorarea tegumentelor
- diminuarea cianozei
Diagnostic de îngrijire - diminuarea schimbului de gaz
Problema - atingerea integrităţii tegumentelor

Obiectivul - copilul să prezinte tegumente suple, elastice
- evitarea infecţiilor nasocomiale
Diagnostic de îngrijire - alterarea integrităţii tegumentelor
- deficit total de autoîngrijire
Problema - hipertermia
Obiectivul - menţinerea temperaturii corporale în limite normale
Diagnostic de îngrijire - risc de infecţii
- alterare potenţială a temperaturii corpului (a
termoreglării)
Problema - vârsta
Obiectivul - sugarul să fie îmbrăcat corespunzător vârstei
31
- menţinerea temperaturii corporale în limite normale prin folosirea
de îmbrăcăminte corespunzătoare
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacităţii de a se îmbrăca
Problema - dificultate şi incapacitate de a se odihni

Obiectivul - sugarul să aibă un somn liniştit, regenerator, fără întreruperi
Diagnostic de îngrijire - alterarea modului de somn
Problema - anxietate, durere

Obiectivul - sugarul să aibă un mediu de siguranţă fără accidente şi infecţii
Diagnostic de îngrijire - copilul să prezinte o stare de bine fără durere
- risc de traumatizare
NECESARUL PRIVIND MATERIALELE ŞI APARATURA
SALONULUI DE REANIMARE A NOU-NĂSCUTULUI
Înainte de a începe, se verifică preventiv instrumentarul dacă este

complet şi funcţionarea aparatelor:
- unitatea de reanimare cu încălzire, iluminare şi ceas
- câmpuri calde, folie de argint
- aparat pentru aspiraţie (reglare – 0,2 bar) şi cateter pentru aspiraţie mărimea
(6-12) sau aspirator bucal cu membrană
- balon cu ventilaţie cu autoumplere, ventil şi mască (Lecerdeul Penlon) cu
limitare de presiune la 30-35cu H2O şi legătură cu masca de oxigen, oxigenul
pe cât posibil să fie încălzit şi umectat. Mască de oxigen mărimea 0,2
- aparat de ventilaţie cu reglaj în timp, cu flux constant, pe cât posibil cu
amestec gazos
- monitor ECG
- laringoscop cu lame drepte mărimea 0 şi 1
- stetoscop
- pulsiometru şi aparat de măsurare de măsurare TA oscilometric
- sonde traheale mărimea 2,0;2,5;3,0;3,5
- soluţie de umectare şi lubrifiere a sondei
- Mandren pentru sonda traheală
- Pensa Mugill
- Soluţii de perfuzat - glucoză 10%
- soluţie de proteine plasmatice
- 5% albumine umane
- Medicaţie - adrenalină (mg/kg corp) în brandicardie IU
NONCO3 0,4% (ml kg) IU
Nalaxan ml kg IU
- Seringi sterile, ac de unică folosinţă
- Canule
32
- Truse de perfuzie
- Canule venoase permanente 24G şi dispozitive de închidere şi conectare
- Plasture pentru fixarea sondelor şi canulelor venoase
- Sticluţe pentru hemocultură; materiale pentru frotiu, eprubete, pipete pentru
recoltare de sânge
- Set de cateter pentru venele ombilicale
- Sondă gastrică
- Asistenta are rolul de a menţine salonul de reanimare cu tot necesarul de mai
sus în ordine, să nu lipsească nimic
- Să se implice în munca de echipă, să servească medicul
- Şi să colaboreze cu echipa
33
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
1. Alterarea stării NN se urmăreşte Nou-născutul este instalat într-un salon cu un singur loc Obiectivul a fost
generale temperatura (izolator). nerealizat
Cauze -NN să prezinte o uşoară -Este aşezat în incubator pe aleze sterile şi încălzite temperatura
Temperatură 39,5° ameliorare în -Se reglează temperatura incubatorului la 27°-28° persistă
-Tulburări de următoarele 48h -asistenta îşi ia haine suplimentare de protecţie URMĂRIREA FV
termoreglare -Luăm temperatura din 2 -se lucrează cu o maximă atenţie, NN fiind cu leziuni T° = 39,5°
-Prematuritatea în 2 ore buloase cu conţinut lichidian P 120b/minut
-imaturitatea -Urmărirea stării -se lucxrează cu stricte măsuri de asepsie cu suplimentarea FR 18/20
centrilor generale pe parcursul a echipamentului de protecţie resp/minut
termoreglori ai 24 h -tot ce vine în contact cu NN trebuie să fie steril, pentru a Persistă
organismului -stabilizarea funcţiilor combate infecţiile nosocomiale tegumentaţia
-Epidermolize vitale -urmărirea FUNCTIILOR VITALE icterică
buloase -alimentarea şi hidratarea -URMRIREA PALORII TEGUMENTARE TEMPERATURA
-suprainfecţia nou-născutului -cateterizarea unei vene luată rectal
leziunilor buloase cu Recoltarea de probe -Materialele necesare – câmpuri sterile pe care se aşează NN 9h = 39,5°
E coli biologice - catetere sterile 10h = 39°
-septicemie cu - tampoane sterile 12h = 39°
stafilococ aureus - trusă de perfuzie 14h = 38,5°
- injetometru 16h = 38°
-administrăm medicaţia -soluţie de perfuzie NaCl 9‰
prescrisă de medic -urmărirea perfuziei să nu meargă paravenos
Colaborăm cu echipa Pt temperatura persistentă t 39,5° luată rectal - 0,5°
de lucru La indicaţia medicului administrând medicaţie
antipiretică –intrarectal supozitoare cu novovalmin
0,125ny
APLICAREA ÎN PRACTICĂ - ZIUA I
34
ZIUA I

Administrăm şi medicaţie prescrisă pentru celelalte afecţiuni PROBELE
CEFORT 2x0,4 ml/kg corp 4 zile BIOLOGICE AU
GENTAMICINĂ 2X0,3 ml/kg corp 4 zile FOST
PIERAMI 2X0,3 ml/kg corp 10 zile RECOLTATE Şi
CIPRINOL 2X0,2 ml/kg corp 9 zile duse la laborator
Fenobarbital – pentru combaterea convulsiilor febrile -eprubetele au fost
Barisam 3x5 pic la fiecare masă etichetate cu
VITAMINA B1 B6 Numele, nr.
COLIR CU GENTAMICINĂ salonului
VIGANTOL pentru profilaxia rahitismului
-orice modificare se anunţă medicul de gardă
-se verifică şi se trec în FO funcţiile vitale
t = 39,5°
P = 120 bat/minut
FR = 18 resp/minut
AL = artificială cu Milupa îmbunătăţit cu formula de Fier
-se notează scaunele: - consistenţa
- mirosul
- culoarea
Recoltarea de probe biologice
HEMOLEUCOGRAMĂ
ELECTROFOREZĂ
ASTGRUP
IONOGRAMA
IMUNOCANTITATIA
35
ZIUA I
MATERIALE NECESARE RECOLTĂRII
- Aleză sterilă
- Măsuri sterile
- Tampoane sterile
- Seringi şi aceste sterile
- Eprubete necesare cu etichete
- Pipete de recoltat
Recoltarea şi ducerea la laborator a probelor de urgenţă
- Recoltarea de urină
- Urocultură
- Exudat faringian înainte de masa de dimineaţă
- Coprocultură
- Secreţii ombilicale
2. Risc înalt de NN în următoarele 24h NN este hidratat parenteral cu soluţie de NaCl 5,8% Pacientul este
deshidratare să prezinte o uşoară Se administrează uniform pe 24 h nevoile zilnice de hidratat
Cauze ameliorare lichide şi electroliţi corespunzător
-hipertermie -să fie hidratat 500 ml glucoză 10% -starea de
-prematuritatea corespunzător 10 ml Nacl 5,8% deshidratare nu a
-leziunile buloase -să nu mai prezinte pliu 5 ml KCl 7,4 prezentat încă o
-vărsături în jet din cutanat ritmul este de 7 picături pe minut, calcularea ritmului la ameliorare coresp.
cauza -combaterea perfuzie se face cu regula de 3 simplă -trat. este în curs
encefalopatiei vărsăturilor -mai administrăm lichide prin gavaj ceaiuri călduţe mo- de desfăşurare,obi-
hipoxice -asigurarea asistenţei nitorizarea clinică cu renunţare la monitorizare paracli- ectivele pot fi înde
medicale de urgenţă nică în primele 30 minute pt a proteja proximum NN. plinite în urm. zile
36
ZIUA I

3) Paloare NN să nu mai prezinte în Nou născutului trebuie scăzută bilimbinemia directă NN este pus la
tegumentară următoarele 36 h paloare -se face în funcţie de gravitatea şi de asocierea factorului de fototerapie
-din cauza icterului tegumentară accentuată risc, prematuritatea la indicaţia medicului – Nou născutul va
accentuat NN să prezinte o uşoară face „Fototerapie” care constă în iradierea NN icteric cu Obiectivul va fi
-din cauza hipoxiei ameliorare lumină alb-albastră (4200-4500A). Sub acţiunea luminii se realizat în
neonatale cu cianoză produce o transformare a BI într-un leucoderivat netoxic următoarele 36 h.
-urmărirea stării lui pentru celulă nervoasă şi care se elimină prin scaune şi urină
generale şi notarea în FO -prematuri fototerapia nu trebuie să depăşească 16 ore din 24 NN i-au
orice modificare ore: administrat
În tot acest timp urmărim FV ale NN şi paloarea tegumentară medicaţia.
-asigurăm alimentaţia
-asigurăm medicaţia
Fenobarbital în doze de 5ny/kg/zi
Administrarea trebuie făcută cât mai precoce întrucât necesită
3-4 zile pentru obţinerea efectului
Asigurarea climatului corespunzător:
T 28°-27°
-asistenta face toaleta generală a nou născutului în funcţie de
gravitatea leziunilor cutanate
-se face în cea mai strictă asepsie şi se tamponează NN cu
pansamente sterile şi cu soluţii antiseptice, pentru prevenirea
complicaţiilor ulterioare
37
ZIUA I
4) TULBURĂRI Nou născutul să fie Asigurarea de oxigeno-terapie Pacientului i s-a
RESPIRATORII stabilizat respirator Aspirarea secreţiilor nazale cu pompiţa administrat O2
cauza: imaturitatea -urmărirea crizelor de -administrarea de aer efedrinat în ambele narine
centrilor care reglează apnee -urmărirea FV în special a F respiratorii
respiraţia -urmărirea spasmului -OXIGENO-TERAPIE
-crize de apnee manif. hohotului de plâns -salonul este dotat cu ventilaţie cu autoumplere
-spasmul hohotului de -urmărirea în continuare a Oxigenul trebuie să fie încălzit şi umectat
plâns funcţiilor vitale -mască de oxigen
-urmărirea palorii -urmărim atmosferele
tegumentare -oxigenul se pune intermitent fiind desobturate căile
-cooperarea cu echipa de respiratorii în prealabil
lucru -ochii sunt protejaţi pentru a nu face dezlipire de retină
-cadre medicale
superioare şi cadre
medical inferioare
5) ALIMENTAŢIE NN să nu prezinte stări de Nou născutul este alimentat prin gavaj din 3 în 3 h cu lapte Nou născutul a fost
DEFICITARĂ vărsături praf îmbunătăţit cu fier şi vitamine. alimentat
-să se alimenteze -asigurarea alimentaţiei se face de către asistenta medicală corespunzător
corespunzător şi -în condiţii stricte de asepsie; tubul de gavaj trebuie sterilizat A avut scaune
respectarea orarului la fiecare masă îl punem pe o aleză şi mânuim sonda de la consistente
meselor lobul urechii până la comisura gurii şi cu mişcări blânde Nu a prezentat alte
Respectarea normelor de introducem sonda în cavitatea stomacală şi introducem probleme din cauza
asepsie în cazul meselor cantitatea de lapte per kg corp.zi alimentaţiei
gavate Nou născutul trebuie să aibă minim 7 mese maxim 9 mese pe Starea de vomă nu
zi. mai este persistentă
După ce îl alimentăm îl punem pe burtică să regurgiteze.
-ne asigurăm că bebeluşul este bine poziţionat cu capul încât
să nu se înece după ce mănâncă
38
ZIUA II

1) temperatură Pacientul: La indicaţia medicului administrăm medicaţia din ziua I Analizele din ziua I –
-cauze -să prezinte o uşoară -asigurăm un surplus de atemie a FV şi evoluţia palorii rezultatele hematii/mm3
14115
-epidermoliza buloasă scădere a temperaturii tegumentare Hemoglobina 9%
5.220.000
-septicemie cu -să nu prezinte -asigurarea alimentaţiei corespunzătoare în funcţie de Reticulocite ‰ 48‰
stafilococ aureus deshidratare din cauza necesitatea NN Li % 28,5
Sg % 66,1
-suprainfecţie a febrei înalte -să urmărească ieşirile, să îi schimbe aleza (lenjeria) să aibă TO%
leziunilor de E coli -să fie alimentat la timptemperatură optimă TS 2’
TC 4’30”
-să fie schimbat de -se face toaleta locală a bebeluşului TQ 2” 13’5”
TH 3’40”
pampers -urmărim FR IP 60% 80%
-asigurarea unui aport -orice modificare anunţăm medicul ELECTROFOREZA
Tgo 8
alimentar în funcţie de -hidratarea nou născutului ţinând cont de pierderile de lichide Tgp 31
nevoile NN -aspirarea secreţiilor din cavitatea nazală pentru a favoriza o BI D μml/12223
BI Ind μml/1101,38
mai bună respiraţie ASTGRUP
-pensarea cordonului ombilical cu soluţie antiseptică PH 7,397
PCO mmHg 24,0
2) Potenţialul de Prevenirea complicaţiilor -asigurarea condiţiilor stricte de asepsie
2
BE mmol/1-10,4
HCO mmol/l 14,5
suprainfecţie -pentru a nu se infecta cu alte bacterii 3
PO mmHg 109,2
2
Cauze -lenjeria trebuie schimbată cât mai des şi pe regiunea fesieră se IONOGRAMA
Na mmol/l 142
-leziunile buloase aplică un unguent prot. K ml/l 4,38
-deficienţa sistemului -asigurarea tratamentului prescris Ca mol/l 2,5
Cl mol/l 105,11
imunitar -se va verifica temperatura laptelui şi ale lichidelor care LDNU/L 895
-prematuritatea urmează să i le administrăm prin gavaj care se face în stricte Acid lactic my% 11
Glicemie 4,11
metode de asepsie Uree mol 3,85
Creastinina μmol/l 54
-netulburarea liniştii bebeluşului IMUNOCANTITAŢIE
-nu se trezeşte din somn să îi dăm să mănânce IGA <0,36
IgD o,49
IgG g/l 9,85
39
ZIUA II

3) Potenţial de Pacientul să fie NN este alimentat la ore fixe şi au 6-7 mese pe zi cu o Nou născutul a
alterare a nutriţiei alimentat corespunzător pauză de 6 h noaptea fost alimentat
-vărsăturile -să nu prezinte -alimentaţia NN se face prin gavaj şi având încă semnele corespunzător
-temperatura deshidratare arhaice de deglutiţie, se face în stricte metode de asepsie Administrarea
alimentaţie prin -să nu prezinte pierdere -la masa de ora 900 – la indicaţia medicului se pun două medicaţiei a fost
deficit de greutate picături de vigantol pentru combaterea rahitismului efectuată
-şi soluţie de TANAKAM pentru ameliorarea NN nu mai
encefalopatiei hipoxice prezintă stări de
-hidratăm corespunzător NN prin perfuzie parenterală cu vomă
soluţia de NaCl 9‰ 500 ny/zi şi soluţie de glucoză 10% Nou născutul a
400 ny/zi fost cântărit la
-NN este evaluat în fiecare zi pentru a vedea urcarea sau ora 1930 şi a avut
scăderea în greutate greutatea de
-aspirarea secreţiilor 2150g, anterior a
-evacuarea gavajului avut 2100g.
4) Paloare Continuarea Urmărim funcţiile vitale: Pacientul a fost
tegumentară din fototerapiei, dar nu mai Paloarea tegumentară supravegheat în
cauza icterului mult de 16 ore/zi Amplitudinea respiraţiei permanenţă
prelungit -urmărirea în Cooperarea asistentei medicale cu echipa de medici -i-am acordat
permanenţă a NN competenţi toate îngrijirile
-protejarea ochilor de razele Alb-albastru cu un bandaj necesare
-recoltarea astgrup pentru evidenţierea paramentrului Ph PH – 7,326
40
ZIUA III

1) Alterarea NN să fie făcută toaleta Asistenta cu un supliment de halat intră în salon NN i-a fost făcută
curăţeniei în limitele posibilităţii -pune NN pe o aleză sterilă şi uşor încălzită toaleta şi a fost
tegumentare din ţinând cont de -având în vedere perfuzia care merge aşezat înapoi în
cauza leziunilor -leziunile persistente -cu blândeţe şi răbdare face toaleta corporală, cu soluţie incubator
buloase de permanganatde K şi băi de muşeţel şi gălbenele
-şi a vermixului -se asigură că totul se face în stricte metode de asepsie
cazeoza încă -schimbă pampersul bebeluşului şi notează în FO
prezente la NN scaunul - consistenţa
prematur - culoarea
- mirosul
Aşează bebeluşul la locul lui în incubator urmărind
temperatura care trebuie să fie 27°-28° la prematur
În prealabil schimbă lenjeria pătuţului
2) Orfalită acută NN – să fie pensat şi Bontul ombilical se spală cu apă oxigenată se lucrează cu Bontul ombilical
prin infecţia aseptizată zona pentru tampoane sterile şi faşă sterilă se tamponează a fost pensat cu
bontului ombilical a fi păzită de infecţiile -asistenta îşi ia toate măsurile de asepsie soluţii antiseptice
nosocomiale -orice modificare anunţă medicul neonatolog
Asigură medicaţia prescrisă de medic
-urmăreşte în continuare starea NN
-asigură dezinfecţia salonului şi a obiectelor din salon
41
ZIUA III

Stare generală NN să fie îngrijit Administrarea de antibiotice prescrise de medic Pacientul a avut o
mediocră din cauza corespunzător CEFORT uşoară
suprainfecţiei cu E -săi administrăm GENYA 2x0,5 ml/kg corp ameliorarea a
coli a leziunilor medicaţia cu FENOBARBITAL pentru combaterea convulsiilor şi stării generale
-temperatură antibiotice liniştirea NN -nu mai prezintă o
-să urmărim starea NN -urmărirea FV t = 39,5 PUL 100b/m temperatură aşa de
şi notarea fiecărei -paloare tegumentară încă persistentă mare
modificări -asigurarea igienei corporale t = 38, luată rectal
-măsurarea şi notarea în FO – 0,5 u
Paloare NN să nu mai prezinte NN să fie protejat la ochi cu un bandaj atât timp cât este Pacientului i s-au
tegumentară paloare tegumentară la fototerapie recoltat probele
persistentă accentuată -să se recolteze probe biologice biologice şi au
Cauza: icter -să fie echilibrat TGO HEMATII UREE fost duse de
prelungit hidroelectrolitic să nu TGP HS CREATININĂ urgenţă la
prezinte scădere în BD LEUCOCITE laborator la ora 900
greutate B ind. La ora 1300
-să fie alimentat şi Se administrează medicaţia antimemetică de 3x1 zi câte TGO UI/18
TGP UI/<-30
hidratat corespunzător un plic de metrocroptamid. BD μml 21,23
Se urmăresc funcţiile vitale; se protejează NN; B Ind μml 101,38
HETAMI 4.690.000 ml3
Asistenta se asigură că are toate materialele necesare în HEMOGLOBINĂ15,4g%
caz de urgenţă în salon cooperează cu echipa de lucru; LEUCOCITE 6200
Urmăreşte perfuzia să nu meargă paravenos UREE 3,82
CREATININĂ 54
42
ZIUA IV

1) N nu mai Menţinerea continuare Asigurarea medicaţiei în continuare prescrisă de medic Se vede o uşoară
prezintă stare de a stării de bine 3x1 plic/Metoclopramid şi antibioticele din ziua ameliorare
disconfort din -urmărirea evoluţiei săanterioară -nu mai prezintă
cauza vomei nu fie defavorabilă Se observă o uşoară ameliorare a stării generale complicaţii de risc
NN nu mai trebuie ţinut la OXIGENOTERAPIE înalt
-urmărim în continuare paloarea tegumentară; urmărim
frecvenţa respiratorie şi amplitudinea mişcărilor
-NN prezintă o uşoară ameliorare a leziunilor buloase
-majoritatea făcând o crustă subţire în continuare facem
baie antiseptică cu permanganat de K şi tamponări cu
ceai de muşeţel şi gălbenele; învăţăm mama cum să
urmeze acelaşi tratament acasă; educăm mama să fie
atentă la orice modificare a NN fiind un NN cu risc
înalt
2) Paloarea -NN nu mai necesită 16 NN este ţinut la fototerapie doar 8 h/zi. NN prezintă o
tegumentară încă ore de fototerapie, ci Nu mai prezintă tegumente icterice pronunţate uşoară ameliorare
persistă din cauza doar 8 ore Asistenta urmează conduita pentru toaleta locală şi Bontul ombilical
icterului -să urmărim FV asigură aportul necesar hidroelectrolitic parenteral nu mai prezintă un
Să urmărim perfuzia Asistenta pansează bontul ombilical care prezintă o grad înalt de
ameliorare; bontul ne mai fiind cu secreţii purulente se infecţie
lasă puţin mai liber şi se pun soluţii antiseptice
43
ZIUA IV

3) Alterarea Pacientul să fie Asistenta medicală bagă treptat alimentaţia cu tetina NN se alimentează
alimentaţiei din alimentat cu tetina 2 mese/zi fiind făcute prin gavaj, iar celelalte 4 cu cu tetina şi nu mai
cauza inapetenţei Copilul să crească în tetina prezintă stări de
-stării de greutate în metode stricte de asepsie vomă
somnolenţă Copilul să se Tetinele şi sticluţele se sterilizează la fiecare utilizare NN nu mai
alimenteze şi să se -se asigură că se administrează laptele la temperatură prezintă colici
hidrateze optimă abdominale
corespunzător -nu forţăm bebeluşul să bea laptele NN nu mai
-îl ridicăm în sus să regurgiteze întâmpină greutate
-aşezăm NN în pătuţ în decubit ventral pentru a la alimentaţie
favoriza vânturile Copilul creşte
administră, 10x3 picături de bonisam pentru progresiv în
combaterea colicilor abdominale greutate
-la fiecare masă de ora 1900 NN se cântăreşte şi se
măsoară perimetrele; se notează în foaie de observaţie
4) Alterarea Efectuarea în continuare NN la ora 19 i se face baie antiseptică cu soluţie de Pacientul prezintă
tegumentară a băilor antiseptice permanganat de K o uşoară stare de
Urmărirea evoluţiei -se aşează înapoi în pătuţ care în prealabil s-a schimbat ameliorare
leziunilor buloase lenjeria şi s-a pus o aleză sterilă să prevenim infecţiile -temperatura nu
Urmărirea FV nosocomiale mai prezintă un
-leziunile prezintă crustă în majoritatea suprafeţelor risc înalt
-urmărirea FV
44
ZIUA V

Coloraţia galbenă a Nou născutul Nou născutul – nu mai prezintă o paloare tegumentară sau a NN este dus la
tegumentelor şi a -să nu mai fie nevoie să sclerelor accentuată investigaţii
sclerelor nu mai au o facă fototerapie -la indicaţia medicului Neonatolog NN nu mai necesită -nu mai prezintă
tentă aşa de Să se urmărească fototerapie cu lumini alb-albăstrui stare generală
pronunţată evoluţia lui -pătuţul NN este mutat la o sursă de lumină naturală alterată
-să fie alimentat -este supravegheat în continuare să nu prezinte convulsii
corespunzător pot fi diferite
-să îi urmărim funcţiile -tipic apnee
vitale -mişcări anormale ale ochilor
-să ne luăm măsuri de -sau plescăitul
protecţie Ducerea NN la investigaţii paraclinice cum ar fi
EEG
Ecografie de craniu
Ecografie abdominală
Radiologie toracică
Carenţe ale Nou născutul să prezinte Se face de către medic necesarul zilnic energetic, proteic, Prin suplimentare
alimentaţiei o alimentaţie glucidic, lipidic la prematuri. Se administrează alimentaţie Fe+2 mmKg
corespunzătoare: preparată industrial pentru prematuri; sunt respectate reco- Nou Născutul nu
-să urmărim colicile mandările pentru cele mai multe minerale şi oligoelemente mai necesită
abdominale -la indicaţia medicului administrăm lapte supliment de alimentaţie prin
-să urmărim în Fe+2+3 2 ny/kg gavaj
continuare temperatura, Cantitatea nutritivă a prematurului se realizează treptat 30 s-au introdus toate
pulsul, frecvenţa ml la fiecare masă mesele cu tetina
respiratorie şi paloarea NN nu mai necesită alimentaţie prin gavaj
tegumentară -i s-au introdus toate mesele pe cale orală cu tetina
45
ZIUA V

-dacă bebeluşul s-a oprit din supt îl ridicăm în sus şi îl
tapotăm uşor pe spate pentru ai favoriza regurgitaţia după
ce a fost alimentat se poziţionează în poziţie ventrală pentru
a-i favoriza gazele
Administrăm medicaţia prescrisă de medic
Notăm şi comunicăm medicului orice semn de îngrijorare
-asigurarea microclimatului corespunzător
-asigurarea lenjeriei
Cianoză perinazală NN să prezinte
tegumente normal
colorate
46
47
5. EVALUARE
În urma îngrijirilor efectuate sugarul prezintă tegumente integre,

candidoza bucală a dispărut, la fel şi eritemul fesier.
Pe parcursul perioadei în care am urmărit sugarul, tuşea a cedat treptat,
secreţiile sunt în regres iar temperatura corpului este în limitele normale vârstei.
Se face EPS pentru evitarea reformării candidozei şi în vederea înţelegerii
necesităţii îngrijirilor tegumentelor la sugar. Mama va fi instruită în vederea
respectării băii generale şi a toaletei locale. Sugarul se alimentează normal cu 7
mese a 150 mp lapte de mamă.
48
Cazul nr.2.
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: C.
Prenume: I.
Numele tatălui: C. A., 40 ani
Numele mamei: C. I., 40 ani
Locul naşterii: MATERNITATEA BUCUR
Domiciliul: BUCUREȘTI
Data internării: 30.05.2005
Antecedente personale: - al şaselea copil
- născut la data de 31.05.2005
- născut la 37 săptămâni cu 2000 g
- înălţimea la naştere 40 cm
- grup sangvin A II pozitiv
- greutate la internare 1900 g
ISTORIC
Prematur gr.II cu tulburări de adaptare neonatală, cianoză

perioronazală, icter. A primit tratament cu antihemoragice vitamina K,
fenobarbital, antibiotice: cefolid, fototerapie. Se transferă la clinica prematuri
pentru tratament şi îngrijiri de specialitate pentru recuperarea ponderală.
Diagnostic la internare: - suferinţă neonatală
- prematuritate gr.ll
- icter neonatal
Diagnostic la 72 ore: - hemoragie cerebrală intraventriculară gr.ll
- icter neonatal intens
- prematuritate gr.II
Examene de laborator: - hemocultură - 7 zile sterilă
- secreţii nazale - steril
- exudat faringian - floră normală
- urocultură - steril
- examen urină - alb.absent
- Na-130
- K-3,2
- proteine - 54,1
49
- glicemie - 4,18 -Hb-16% -Tr-
-H-
-L-
- Reticulocite - 40%
- CRP - pozitiv
- GOT - 61
- GPT - 20

Manifestări de dependenţă - tegumente modificate
- cianoză
Manifestări de dependenţă: - lipsa reflexului de supt
Manifestări de dependenţă: - uscăciunea pielii şi mucoaselor
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Manifestări de dependenţă: - dificultatea de a se mobiliza

Manifestări de independenţă: - sugarul doarme cică 17 ore
- poziţia în timpul somnului este pe spate
- adoarme cu uşurinţă
- somnul este regenerator şi calm

Manifestări de independenţă: - dificultate în a se îmbrăca
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
Manifestări de independenţă: - sugarul are temperatura corpului 36,8 C
- transpiraţie minimă
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a proteja tegumentele.

Manifestări de dependenţă: - uscăciunea tegumentelor
Manifestări de dependenţă: - risc de accident
50
2 . IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Manifestări de dependenţă: - tegumente modificate, tahipnee, cianoză
generalizată
Sursa de dificultate: - insuficienta dezvoltare pulmonară
Problema: - dificultate în respiraţie

Manifestări de dependenţă: - dificultate în a se alimente şi hidrata
Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
Problema: - alimentaţie neadecvată prin deficit
Manifestări de dependenţă: - uscăciunea pielii şi mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate:- dezechilibru metabolic şi hidroelectrolitic
Problema: - deshidratarea
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Manifestări de dependenţă: - dificultate de a se mobiliza
Sursa de dificultate - vârsta
Problema: - imobilitatea
- nu are probleme

Manifestări de dependenţă: - dificultate în a se îmbrăca
Sursa de dificultate - vârsta
Problema, vârsta
- nu are probleme
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a proteja tegumentele.

Manifestări de dependenţă: - uscăciunea tegumentelor
Sursa de dificultate - deshidratarea

Manifestaţi de dependenţă: - risc de accident
Problema: atingerea integrităţii fizice
51
3 . PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
10.Problema - cianoza perioronazală

Obiectivul - sugarul să aibă o respiraţie şi o circulaţie normală
- recolorarea tegumentelor, diminuarea cianozei
Diagnostic de îngrijire - diminuarea schimbului de gaze
11.Problema - dificultate în a se hidrata şi mânca

Obiectivul - copilul să mănânce şi hidrateze corespunzător
12.Problema - dezhidratarea
Obiectivul - copilul să prezinte o piele suplă fără pliuri cutanate
13.Problema - imobilitatea
Obiectivul - copilul să prezinte mişcări active
Diagnostic de îngrijire - diminuarea mobilităţi
14.Problema - vârsta
Obiectivul - copilul să fie îmbrăcat corespunzător anotimpului şi necesarului
termic
Diagnostic de îngrijire - alterarea stării de confort
15.Problema - atingerea integrităţii tegumentelor

Obiectivul - copilul să prezinte tegumente suple, elastice
16.Problema - atingerea integrităţii fizice

Obiectivul - copilul să aibe un mediu de securitate fără pericol de
accidentare
Diagnostic de îngrijire - risc de traumatizare
52
4. APLICAREA ÎN PRACTICĂ
Ziua I (30.05.2005)
Problema Obiectiv Intervenţie Evaluare
- cianoza - copilul să prezinte - administrare de 02 pe mască 2-4 1 - copilul continuă să

perioronazală coloraţia tegumentelor - recoltare de produse pentru ex.biochimice ionogramă, prezinte cianoză
normală Astrup, bilirubină directă şi indirectă, proteine, CRP, VSH, perioronazală cu o
HLG+FL intensitate mai mare la
- dacă este necesar poziţionarea în unghi de 45 în decubit efortul de supt
dorsal pentru favorizarea respiraţiei - se continuă O2 terapie
- administrarea tratamentului început în maternitate intermitent
- antihemoragice vit.KI
- antibiotice: cefolid şi gentamicină
- anoleptice - fenobarbital
- foto terapie
- dificultate în a -copilul să se - se va recolta exudat faringian înaintea mesei de dimineaţă - copilul primeşte greu
se alimenta şi alimenteze pentru evidenţierea eventualilor germeni alimentaţia
hidrata corespunzător vârstei - se va testa apetitul copilului - se măreşte numărul
- copilul va fi alimentat în braţe meselor la 9 şi se mic
- copilul va primi raţii mici şi dese - copilul staţionează în
- nu se obligă copilul să mănânce greutate
- copilul va face pauze repetate pentru a nu obosi
- deshidratarea - copilul să prezinte - recoltare de ionogramă, astrup, proteine - copilul prezintă pliu
tegumente elastice - pev. cu soluţie de glucoza, ser fiziologic şi electroliţi cutanat la pensare
fără pliu cutanat - pev. cu Aminovenos 6% - se aşteaptă rezultatele
- intralipiol ionogramei sangvine
- arginină sorbitol - eliminare de urină şi
fecale în limite fiziologice
53
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- atingerea integrităţii - copilul să aibe - pregătirea materialelor pentru baia parţială - în urma îngrijirilor
tegumentelor tegumentele curate şi - efectuarea îngrijirilor igienice până la căderea sugarul prezintă tegumente
integre bontului ombilical integre
- tegumentele vor fi spălate zilnic cu apă şi săpun
apoi uscate prin tamponare
- pe regiunea fesieră se va aplica un unguent protector
- ştergerea ochilor se va face cu o compresă sterilă, dinspre
unghiul exterior spre cel interior
- imobilitatea - copilul să prezinte - asigur o poziţie adecvată nevoilor sale - copilul prezintă mişcări
mişcări active - mobilizez copilul ori de câte ori este nevoie din decubit active având prezente
dorsal în decubit lateral stâng şi drept reflexele de apucare, de
orientare şi de extensie a
capului
Ziua a II-a (01.05.2003)
- deshidratarea - copilul să fie bine - se suplimentează aportul de lichide pe cale - copilul prezintă
hidratat parenterală tegumente icterice
- copilul să prezinte - copilul va fi expus la U.V. pentru diminuarea - urinile sunt de culoare
tegumente normal icterului fiziologic galben uşor intens datorate
colorate - copilului i se administrează tratamentul prescris icterului
- combaterea icterului - se măsoară diureza - în urină nu se evidenţiază
- se notează în F.O. pigmenţi biliari
- diureza normală
- se menţine un uşor pliu
cutanat
54
- cianoza perioro- - copilul să prezinte - 02 terapie - copilul prezintă cianoza

nazală tegumente normal - administrarea tratamentului prescris perioronazală la efort
colorate fără cianoza - corecţia hidroelectrolitică şi acido-bazică - continuă terapia cu 02 cu
urmărirea, măsurarea şi notarea în F.O. a valorilor de intermitenţe
temperatură, puls, respiraţie -
- alimentaţia - copilul să se - copilul va fi alimentat în braţe - copilul continuă să
inadecvată prin alimenteze fără a - raţia va fi ingerată cu pauze pentru odihnă primească cu greutate
deficit întâmpina probleme - laptele va fi menţinut cald în dispozitivul special alimentaţia
- se suplimentează aportul caloric şi lichidian cu pev. - la indicaţia medicului de
salon copilul va fi
alimentat alternativ cu
tetina şi sonda
- atingerea integrităţii - prevenirea - înlăturarea surselor cu potenţial de accident: seringi, ace, - copilul este liniştit şi s-au
fizice accidentelor tampoane, obiecte ascuţite, medicamente luat măsuri de protecţie
- patul prevăzut cu bare de protecţie împotriva accidentării
ZIUA a III-a (02.05.2003)
- cianoza - copilul să prezinte - 02 terapie intermitent - cianoza persistă la efort

perioronazală coloraţia tegumentelor - alimentaţia se face alternativ sondă-tetină - se administrează O2 doar
normală pentru reducerea efortului la nevoie
- recoltarea de ionogramă şi astrup de control - se urmăresc funcţiile
vitale
Fr: 50-55 resp/min
puls: 133 b/min
- alimentaţie - copilul să se - copilul va primi alimentaţia alternativ cu tetina şi - copilul primeşte relativ
inadecvată prin alimenteze sonda gastrică bine alimentaţia
deficit corespunzător vârstei - se menţin raţiile mici şi dese - începe să pună în greutate
- laptele se va administra la temperatură constantă 20 g
55
- se menţine încă
alimentaţia alternativă
- dezhidratare - copilul să fie bine - se recoltează ionogramă, bilirubină, proteine - icterul în uşor regres
hidratat - se menţine pev. de întreţinere cu soluţie de glucoza 10% şi - tegumentele se menţine
- copilul să prezinte electroliţi icterice şi cu uşor pliu
tegumente elastice la cutanat
pensare - eliminări de urină şi
fecale în limite normale
- funcţii vitale - măsurarea şi notarea - se măsoară şi se notează în foaia de temperatură a copilului - s-au obţinut următoarele
în foaia de temperatură temperatura, pulsul, TA, respiraţia, eliminările valori:
a temperaturii, pulsului, temperatura 37C
TA, respiraţiei pulsul 133 b/min
eliminările FR 50-55 resp/min
diureza 250 ml/24 h
scaune galbene 2-3/zi
Ziua a IV-a (03.05.2003)
- alimentaţia - copilul să se - alimentaţia de la ora 6 va fi cu tetina - copilul primeşte bine

inadecvată prin alimenteze - copilul va fi luat în braţe alimentaţia
deficit corespunzător - capul copilul sprijinit pe braţul asistentei - nu prezintă vărsături
- copilul să ajungă la - poziţia va fi uşor înclinată alimentare
greutatea normală - se vor face pauze pentru ca copilul să se poată odihni - copilul creşte progresiv în
pentru - copilul va fi alimentat prin gavaj greutate ajungând la
vârsta sa - se va ţine copilul cu capul ridicat pe umărul asistentei 1940g
pentru ca acesta să eructeze
- la sfârşitul fiecărei zile copilul va fi cântărit
56
- cianoza - copilul să prezinte - administrare de 02 numai la nevoie - cianoza persistă la efort

perioronazală tegumente normal - se administrează tratamentul prescris - se reduce administrarea
colorate fără cianoza - limitarea efortului fizic de O2 doar 5-10' după
- completarea aportului hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic alimentaţie
prin suplimentare parenterală - copilul este echilibrat
hidroelectrolitic şi acido-
bazic
- dezhidratare - combaterea icterului - se menţine hidratarea parenterală concomitent cu cea orală - icterul mult diminuat
- copilul să prezinte - se va măsura şi nota în F.O.: diureza, nr. scaunelor şi - tegumentele mai prezintă
tegumente normal consistenţa lor pliu cutanat la pensare
colorate - se efectuează tratamentul prescris - se menţine uscăciunea
- copilul să fie bine dată
hidratat de descuamarea fiziologică
Ziua a V-a (04.05.2003)

- cianoza - copilul să prezinte - se administrează O2 numai la nevoie - cianoza este mult
perioronazală tegumente normal - se administrează tratamentul prescris diminuată
colorate fără a mai - la indicaţia medicului se face consult cardiologie şi ECO - se produce doar la efort
prezenta cianoza cardiac (supt şi plâns)
- se urmăresc în continuare funcţiile vitale şi vegetative - ECO nu evidenţiază
modificări cardiace
- copilul este echilibrat
hidroelectrolitic şi acido-
bazic
- se recomandă mutarea lui
din incubator în pătuţ
57
- dezhidratarea - copilul să prezinte - se va măsura şi nota în F.O. diureza, nr. scaunelor şi - icterul păleşte
tegumente elastice consistenţa lor - tegumentele elastice
- copilul să fie bine - se efectuează tratamentul prescris - descuamaţia se menţine
hidratat - se recoltează bilirubină de control - diureza 250 ml/zi
- combaterea icterului - ionogramă - scaune galbene 2-3/zi
- proteine
- alimentaţie - copilul să crească în - la indicaţia medicului se creşte progresiv raţia alimentată - copilul nu mai întâmpină
inadecvată prin greutate - copilul nu mai oboseşte în timpul mesei greutate la alimentaţie
deficit - copilul să se - se sistează alimentaţia prin gavaj şi se reduce numărul de - s-au redus numărul
alimenteze şi hidrateze mese meselor de la 9 la 7, iar
corespunzător - se continuă tratamentul cu antibiotice, vitamine raţia este de 60 ml/masă
necesarului zilnic - se instituie de asemenea pev. de întreţinere precum şi - copilul creşte progresiv în
substanţe nutritive greutate ajungând la 1960g
- nu prezintă vărsături
postalimentare
58
59
5. EVALUARE FINALĂ
În urma îngrijirilor acordate se reduce simţitor cianoza perioronazală.

Copilul nu mai prezintă cianoză marcată la efortul de plâns sau supt. Starea de
deshidratare este diminuată, icterul cedează treptat. Se menţine descuamaţia
fiziologică, dar se fac intervenţii de rigoare pentru rezolvarea acestei disfuncţii.
Copilul este echilibrat hidro-electrolitic şi prezintă eliminări adecvate vârstei.
Copilul se alimentează normal cu 9 mese în primele zile alternativ prin gavaj şi
tetină, ajungându-se la 7 mese a 60 ml lapte Morinage B.F.P.
60
Cazul nr. 3
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: P.
Prenume: C.
Numele mamei: P.M.
Numele tatălui: P.A.
Vârsta mamei: 24 ani
Vârsta tatălui: 26 ani
Locul naşterii: Maternitatea Bega
Data naşterii: 25.05.2003
Greutatea la naştere: 900 g
Domiciliul: Timişoara, str.Mureş, nr. 100, judeţul Timiş
INFORMAŢII MEDICALE:
Data internării: 03.06.2003 Diagnostic la internare:
- stare toxică septică
- pneumonie congenitală
- prematuritate gr.IV
- EHIP formă severă
ISTORIC:
Mama preeclamsie
Gesta VII
Para VII
V.G. 24 săptămâni
G.N. 900g
IA 1
prezentaţie pelvină
Antecedente personale patologice
- şoc neonatal
- reanimare neonatală
- ventilaţie mecanică
- infecţie neonatală cu pioceanic
STAREA LA INTERNARE
-G- 1160 g
- T - 39 cm
- stare generală profund influenţată
- tegumente uşor palide, cianoză perioronazală
- timp de recolorare prelungit
61
- pulmonar stetacustic raluri subcrepitante bazai
- zgomote cardiace ritmice AV.120 b/min.
- abdomen suplu elastic
- diureză prezentă
- hipoton
- hiporeactiv
- reflece arhaice schiţate
Analize de laborator:
Hematologic Bacteriologic
Hb - 16,3 g s. nazală: pioceanic
HQ - 15" cult.cateter: stafilococ aureus
TH - 2'05" sensibil la Rocephin cefotaxim
IP -100% ex.faringian: pioceanic
urocultură: E.coli
sensibil la: Fortum
Gentamicină Racephin
Biochimic
Na-134
K - 4,11
Ca-2,7
CI-97
proteine 64,6
TGO - 53
TGP- 12
glicemie - 4,36
uree- 17,33
creatinică - 110
A urmat tratament cu Cefotoxin, Gentamicină, Fortum, HSH, vit.K1, Ca

gluconic, vitamina C, etamsilat, Miofilin.

Manifestări de dependenţă: - cianoză generalizată
- tahipnee
- secreţii abundente nazale
- tahicardie
Manifestări de dependenţă: - dificultate în a se alimenta şi hidrata
Manifestări de dependenţă: - uscăciune a pielii şi a mucoaselor
- tahicardie
62
4. Nevoia de a se mişca şi a menţine o bună postură.
Manifestări de dependenţă: - incapacitate de a se mobiliza



Manifestări de dependenţă: - scăderea temperaturii sub limitele normale
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi a proteja tegumentele.

Manifestări de dependenţă: - uscăciune a tegumentelor

Manifestări de dependenţă: iritabilitatea
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Manifestări de dependenţă: - tahipnee
- cianoză generalizată
- secreţii abundente nazale
- tahicadrie
Sursa de dificultate: - rinita cu staphilococ aureus
- insuficienta dezvoltare pulmonară
Probleme: - dificultate în eliberarea căilor respiratorii
- dificultate în respiraţie

Manifestări de dependenţă: - dificultate în a se alimenta şi hidrata
Sursa de dificultate: - lipsa reflexului de supt
- dezechilibru metabolic hidroelectrolitic
Probleme: - alimentaţie neadecvată prin deficit
- deficit de hidratare
Manifestări de dependenţă: - uscăciune a pielii şi mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate: - dezechilibru metabolic şi hidroelectrolitic
Probleme: - deshidratare
63
4. Nevoia de a se mişca şi a menţine o bună postură.
Manifestări de dependenţă: - incapacitate de a se mobiliza
Sursa de dificultate: - prematuritate gr.IV
Probleme: - imobilitatea

Sursa de dificultate: - secreţii abundente
Probleme: - dificultate şi incapacitate în a se odihni

Probleme: - vârsta

Manifestări de dependenţă: - scăderea temperaturii sub limitele normale
Sursa de dificultate: - imaturitatea sistemului de termoreglare
Problema: - hipotermia
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi a proteja tegumentele

Manifestări de dependenţă: - uscăciune a tegumentelor
Sursa de dificultate: - deshidratarea

Manifestări de dependenţă: - iritabilitate
Sursa de dificultate: - procesul infecţios
Probleme: - durere
3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
1. Problema - cianoza perioronazală

Obiectivul - copilul să aibă o respiraţie şi o circulaţie normală
Diagnostic de îngrijire - diminuarea schimbului de gaze
2. Problema - dificultate în a se hidrata şi mânca

Obiectivul - copilul să mănânce şi hidrateze corespunzător
3. Problema - deshidratare
Obiectivul - copilul să prezinte o piele suplă fără pliuri cutanate
64
4. Problema - imobilitatea
Obiectivul - copilul să prezinte mişcări active
Diagnostic de îngrijire - diminuarea mobilităţii
5. Problema - vârsta
Obiectivul - copilul să fie îmbrăcat corespunzător anotimpului şi necesarului
termic.
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacităţii de a se îmbrăca
6. Problema - atingerea integrităţii tegumentelor

Obiectivul - copilul să prezinte tegumente suple elastice
7. Problema - atingerea integrităţii fizice

Obiectivul - copilul să aibă un mediu de securitate fără pericol de accidente
Diagnostic de îngrijire - risc de traumatizare
8. Problema - hipotermia
Obiectivul - să-şi crească temperatura corpului până la 36,7 - 37 C
- menţinerea temperaturii corporale în limite normale
Diagnostic de îngrijire - termoreglare alterată
65
4. APLICAREA ÎN PRACTICĂ
ZIUA I (03.06.2003)
- dificultate în - copilul să respire - aspirarea secreţiilor nazale - se menţin secreţiile

eliberarea căilor liber pe nas - aerisirea încăperii abundente
respiratorii - copilul să îşi - administrarea tratamentului indicat - sugarul respiră pe guriţă
recapete coloraţia - recoltare de produse pentru ex.bacteriologice: s.nazală, ex. - FR 60R/min
normală a faringian - AV 160-170 b/min
tegumentelor - poziţionare în decubit lateral pentru drenajul secreţiilor - după recoltarea
- administrare de 02 pe mască hemogramei se constată o
- încălzirea prematurului prin creşterea temperaturii în incubator scădere a Hb sangvine de la
la 32 C 7,8 gr %
- administrarea medicaţiei prescrise
- măsurarea funcţiilor vitale
- notarea acestora în F.O
- recoltare de sânge pentru gr.Sg şi RH
- copilul să fie - transfuzie de sânge integral AII - se menţine cianoza

echilibrat - recoltare de sânge pentru testul de compatibilitate
hematologic - administrarea tratamentului cu tului cu HSH 1,5 ml
- ca gluconic 1 ml + 1 mlgl.10% IV
- fenosemid 0,2 ml IV
66
- alimentaţie - copilul să se - pregătirea materialelor pentru sondaj gastric - copilul reţine alimentaţia
neadecvată prin alimenteze - aspirarea nazală înainte de gavaj prin gavaj
deficit corespunzător - sondă de calibru mic, sterilă - raţia va creşte progresiv
nevoilor sale - seringă de 20 ml sterilă la fiecare masă
- se măsoară distanţa între cavitatea bucală, ureche, apendicele
xifoid
- se introduce sonda cu blândeţe
- se verifică dacă se află în stomac prin aspirarea conţinutului
gastic
- se scoate pistonul seringii
- se pune laptele(10 ml) şi se lasă să curgă singur pentru a nu
produce reflux gastric şi aspirare în căile respiratorii a conţinutului
gastric
- sonda va fi fixată cu un plasture pe obrazul copilului sau la baza
nasului
- sonda va fi spălată după fiecare alimentaţie cu ser fiziologic
- copilul va fi - recoltare de ionogramă sangvină - ionogramă este scăzută
echilibrat - astrup, proteine, glicemie Na- 128
hidroelectrolitic - administrare de pev cu ser fiziologic 30 ml/30' K-2,90
gl 10%, NaHCO3-4ml
NaCI - 3 ml, KCI - 1 ml
ritm 5 h
- B.O. nedetaşat - copilul să prezinte - evitarea băii generale - în jurul B.O. sunt secreţii
tegumente integre - toaleta B.O. cu miros fetid
- copilul să prezinte - recoltare de secreţie ombilicală - se efectuează primele
B.O. fără secreţii - pregătirea materialelor necesare pentru toaleta B.O. îngrijiri
- alcool 70 , apă oxigenată - se ţine sub observaţie
67
plaga
- Nitrat de Ag 5%
- comprese sterile
- eprubetă cu tampon steril pentru recoltarea
- se detaşează pansamentul vechi
- se curăţă tegumentele din jurul ombilicului cu alcool 70
- cu un alt tampon se curăţă B.O.
- B.O. se nitrează
- B.O. se pansează cu compresă sterilă. Se urmăreşte şi se
schimbă ori de câte ori este necesar
ZIUA a II-a (04.06.2003)
- dificultate în - copilul să aibă - aspirarea secreţiilor nazale de câte ori de câte ori este - secreţiile nazale se
eliberarea căilor secreţii nazale reduse necesar menţine
respiratorii - copilul să - efectuarea tratamentului prescris de medic - în secreţia nazală s-a
poată respira singur - poziţionarea în decubit lateral pentru drenajul secreţiilor decedat staphilococ aureus
pe nas - se aşteaptă antibiograma
- copilul să prezinte - administrarea de 02 pe mască 2-4 1 la indicaţia medicului - cianoza se menţine
tegumente normal - recoltare de produse de sânge pentru examene biochimice: - parametrii astrup mult
colorate ionograma sangvină, astrup, TQ, TH, IP, glicemie, CRP, VSH, modificaţi
GOT, GPT, proteine - copilul se află în acidoză
- urmărirea şi notarea funcţiilor vitale în F.O. cu un PH de 7,28
68
- anemie severă - copilul să fie - se recoltează hemoglobina de control post transfuzie - în urma transfuziei Hg
hematologic echilibrat - se administrează tratament cu antihemoragice vit. K1 - 0,3 ml creşte până la 9 gr%
I.V.
-B.O. nedetaşat - copilul să prezinte - recoltare de secreţie ombilicală - B.O. mumificat

B.O. fără secreţii - pregătirea materialelor pentru toaleta B.O. - B.O. prezintă secreţii cu
- copilul să prezinte - alcool 70% mi
tegumente integre - apă oxigenată ros fetid
- tinctură de iod - se trimite la laborator
- comprese sterile exudatul ombilical
- faşă sterilă
- copilul să fie - instalarea de pev. cu soluţie de glucide 10% + - la indicaţia medicului
echilibrat NaHCO3 - 3 ml + NaCI -2 ml KCI - 1 ml după termina rea pev.cu
hidroelectrolitic - aminovenos 30 ml+20 ml gl gl.şi electroliţi se va
- arghină sorbilol 20 ml + 20 ml gl. recolta ionogramă şi astrup
- aspatofort 1 ml + 9 ml.gl. de
control
- alimentaţie - copilul să se - se aspiră căile respiratorii - copilul primeşte prin
prin deficit alimenteze - se verifică conţinutul gastric gavaj 20 ml lapte
corespunzător - se ataşează seringa la sondă - nu prezintă reziduu
- se introduc 20 ml lapte lăsându-se să curgă liber pentru a nu gastric
crea reflux gastric - se creşte raţia progresiv
- se extrage sonda cu 1 ml la fiecare masă
- se spală, se sterilizează - numărul meselor va fi de
7-8/ 24 h
69
ZIUA a lll-a (05.06.2003)
- dificultate în - copilul să aibă - aspirarea secreţiilor de câte ori este necesar - se menţine secreţiile
eliberarea căilor secreţii nazale reduse - administrarea tratamentului prescris nazale
respiratorii - poziţionarea corectă
- copilul să poată pentru o respiraţie eficace

respira liber pe - menţinerea umidităţii în incubator, prin introducere de apă în dispozitivul
nas special
- copilul să - administrarea de O2 pe mască 4-6 1 - cianoza în uşor

prezinte - recoltare de astrup pentru evidenţierea parametrilor PH regres
tegumente normal - recoltare ionogramă sg. - se menţine
colorate - măsurarea temperaturii, respiraţiilor, notarea în F.O. cianoza perioronazală la
manevre sau la
efort(plâns)
- parametrii astrup se
menţin scăzuţi
PH - 7,326
Bef-5 02 sat - 90%
- alimentaţie - copilul să fie - aspirarea secreţiilor - la indicaţia medicului
prin alimentat - executarea gavajului alimentaţia se întrerupe
deficit corespunzător - verificarea conţinutului gastric - se va verifica conţinutul
- se extragem conţinutul gastric bilios cu striuri sangvinolente gastric periodic
- se sistează alimentaţia
- se fac spălaturi gastrice cu etamsilat şi S.F. rece
70
- se introduce pe sondă soluţie de S.F. şi etamsilat şi se aspiră apoi
conţinutul
- operaţia se repetă până când soluţia extrasă va fi limpede
- se va lăsa sonda montată şi fixată
- copilul să fie - recoltare de ionogramă, proteine, astrup - valorile ionogramei se
echilibrat - se încearcă dublu abord venos menţin scăzute
hidroelectrolitic - pev. cu plasmă proaspătă Na- 130 K-2,4
şi acido-bazic - pev. cu rol de glucoza şi electroliţi proteine 58
- pev. cu aminovenos astrup-pH-7,236
- pev. cu introlipid BCEF- 5 O2 sat.90%
- pe alt abord pev. cu dopamină
-B.O. nedetaşat - copilul să prezinte - se va efectua baie parţială - B.O. prezintă secreţii
B.O. fără secreţii - toaleta B.O. cu apă oxigenată reduse
- se atinge bontul cu pansament înmuiat în tinctură de iod - se schimbă pansamentul
- se introduce praf de sufamidă în plagă - Ex.otic- staphilococ
- se pansează cu comprese sterile aureus
- se urmăreşte plaga de mai multe ori pe zi - se aşteaptă
antibiograma
- anxietate - înlăturarea anxietăţii - asigurarea climatului de salon liniştit - sugarul este mai liniştit,
- îndepărtarea surselor de accidente şi a factorilor de zgomot uşor acceptă mediul în
- comunicare pentru specificul vârstei care se află
- se menţine agitat doar
când se pregăteşte
administrarea
tratamentului
71
Ziua a IV-a (06.06.2003)
- dificultate - reducerea secreţiilor - aspirarea secreţiilor de câte ori este necesar - se menţin
în eliberarea nazale - menţinerea umidităţii în incubator secreţiile nazale, acestea
căilor - copilul să respire - urmărirea şi notarea în F.O. a funcţiilor vitale devin purulente cu striuri
respiratorii singur pe nas - poziţionarea corectă pentru drenajul secreţiilor sangvine
- copilul să prezinte - administrarea de 02 pe mască - se menţine
tegumente normal - eliberarea căilor respiratorii prin aspirarea secreţiilor cianoza devenind
colorate - menţinerea temperaturii în incubator la 30-32 C generalizată
- măsurarea şi notarea în F.O. a parametrilor de temperatură,
puls, respiraţie
1 Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- apnee - copilul să îşi reia - administrarea de O2 pe mască cu un debit mai ridicat de 6-8 I - starea copilului se
respiraţia - administrarea medicaţiei resuscitare respiratorie înrăutăţeşte
- copilul îşi reia respiraţia
doar stimulat
- alimentaţie - copilul să fie - aspirarea secreţiilor nazale - copilului i se sistează
neadecvată alimentat - verificare conţinutul gastric alimentaţia până la
prin deficit corespunzător vârstei - se extrage conţinutul gastric cu striuri sangvine dispariţia hemoragiei
- copilul să prezinte - se efectuează spălaturi cu etamsilan, axid şi ser digestive
conţinut gastric fără fiziologic rece
striuri de sânge - se lasă sonda pentru repetarea spălaturilor
- se cere efectuarea timpilor de coagulare şi sângerare şi
numărul de Tr.
- copilul să fie - se menţine pev cu soluţii de glucoza 10% şi S.F. + - starea copilului se
echilibrat electroliţi menţine
72
hidroelectrolitic - se recoltează din nou astrup şi Timpii Quik şi Hawell - în urma in- vestigaţiilor
în parametrii astrup apar
modificări în special pH
dar şi saturaţia de 02'
Timpii sunt şi ei
modificaţi
peste 1' respectiv 3'
- anxietate - înlăturarea stării de - asigurarea condiţiilor de mediu - sugarul este liniştit,
anxietate - aşezarea sugarului într-un salon izolat acceptă comunicarea cu
- vulnerabilitate - crearea unui mediu - patul prevăzut cu bare de protecţie personalul
faţă de pericole de siguranţă - patul căptuşit pentru evitarea accidentelor - se menţine însă agitat la
vederea seringii
- înlăturarea surselor cu potenţial de accident: seringi, ace,

tampoane, obiecte ascuţite, medicamente
- comunicare conformă vârstei
- măsuri de evitare a infecţiilor nozocomiale
- B.O. cu secreţii - copilul să prezinte - efectuarea toaletei cu apă oxigenată - B.O. se detaşează
purulente B.O. fără secreţii - se atinge plaga cu soluţie de nitrat de Ag 2% - se menţin secreţiile dar
- se aplică pansament steril în
- se instituie tratament cu antibiotic după antibiogramă cantitate redusă
- în plagă s-a format un
granulom
73
ZIUA a V-a (07.06.2003)
- dificultate în - reducerea secreţiilor - aspirarea secreţiilor - secreţiile se

respiraţie nazale - administrare de O2 continuu pe mască menţin
- copilul să îşi reia - poziţionare de drenaj
respiraţia pe nas - umiditatea în incubator la 50-75%
- notarea şi măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative în F.O.
-copilul să prezinte - administrare de 02 - copilul este în
tegumente mal - eliberarea căilor respiratorii continuare
colorate - administrarea medicaţiei prescrise: miofilin, Ca giuconic, cianotic
adrenalină - copilul nu îşi reia
- notarea în F.O. a parametrilor înregistraţi respiraţia nici după
RCP si administrare de
droguri
-apnee - copilul să îşi reia - intubaţie orotraheală

respiraţia - administrare de O2 pe sondă
- administrarea tratamentului
- ajutor la resuscitare cardiorespiratorie
74
- alimentaţie - copilul să fie - aspirarea şi curăţirea căilor respiratorii -copilului i se sistează
neadecvată alimentat - verificarea conţinutului gastric alimentaţia p.o.
prin deficit corespunzător - efectuarea de spălaturi gastrice cu soluţii hemostatice - apar vărsături în zaţ de
- copilul să prezinte - urmărirea şi notarea în F.O. a parametrilor vitali cafea
conţinut gastric fără - starea se menţine gravă
striuri de sânge
- combaterea
hemoragiei
- granulom - eliminarea - toaleta ombilicală cu apă oxigenată - se menţine granulomul
ombilical granulomului - se va atinge mugurul cu soluţie de Nitrat de Ag 5% ' ombilical
ombilical - se va aplica pansament steril cu alcool 70% - secreţiile sunt mult
- copilul să prezinte - se schimbă de câte ori diminuate
tegumente integre este necesar - plaga ombilicală este
bine îngrijit
- anxietate - înlăturarea stării de - comunicare conformă cu vârsta copilului - sugarul este liniştit
anxietate - asigurarea microclimatului prin izolarea copilului într-un - comunică conform
salon liniştit vârstei
- vulnerabilitate - crearea unui - îndepărtarea obiectelor cu potenţial de accident - se menţine agitat la
faţă de pericole mediu de siguranţă - măsuri de evitare a infecţiilor intraspitaliceşti prin vederea seringii
izolare de persoane bolnave, îndepărtarea scutecelor murdare,
a seringilor, acelor folosite
75
5. EVALUARE FINALĂ
În urma îngrijirilor efectuare, cu tot efortul depus, starea copilului s-a

înrăutăţit.
Au continuat crizele de apnee, ajungându-se la intubaţie orotraheală cu
02 terapie continuă.
Alimentaţia a fost sistată din cauza hemoragiei digestive, copilul
neputând fi reechilibrat hidroelectrolitic-hematologic. Dată fiind greutatea mică
la naştere şi problemele apărute ulterior copilul a decedat.
S-au întocmit actele necesare care au cuprins data naşterii, data
decesului, ora decesului şi secţia unde s-a produs decesul.
Copilul a fost transferat cu actele însoţitoare la laboratorul de anatomie
patologică în vederea efectuării necropsiei.
76
77
CONCLUZII
Făcând o corelare a celor 3 cazuri îngrijite şi urmărite timp de 5 zile,

am constatat că starea a 2 copii s-a îmbunătăţit simţitor, secreţiile nazale şi
cianoza s-au diminuat, copii şi-au reluat alimentaţia care constă în 7 mese/zi a
câte 150 ml lapte de mamă, respectiv 7 mese a 40 ml morinaga B.F.P.. Cei doi
copii prezintă eliminări adecvate vârstei. Din păcate al treilea copil, în urma
eforturilor depuse şi intervenţiilor acordate nu a mai putut fi salvat. Copilul a
fost pregătit corespunzător şi i s-au întocmit actele necesare pentru transportul la
laboratorul de anatomie patologică.
Concomitent s-a efectuat EPS pentru mame în vederea însuşirii
tehnicilor de îngrijire a copilului la domiciliu. De asemenea s-a explicat acţiunile
nocive ale fumatului şi cofeinei asupra sănătăţii şi dezvoltării copilului.
78
IV. BIBLIOGRAFIE
1. Curs de pediatrie
Dr. Marghit Şerban
Dr.Carmen Golea
Dr.Măria Cucuruz
2. Îndreptar de pediatrie
Dr. Măria Filimon
3. Puericultura şi Pediatrie
M.Geormăneanu
Zoina Moldovan
4. Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor

Dr.Georgeta Baltă
Dr. Maria-Otilia Stănescu
Lucreţia Titircă
Antoaneta Metaxatos
Aglaia Kyowski
5. Cartea asistentului medical - Tehnica îngrijirii bolnavului
Carol Mozes
6. Ghid de nursing
Lucreţia Titircă
7. Îngrijiri speciale acordate bolnavilor
Lucreţia Titircă
79

Ingrijirea Copilului Prematur 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Copilului Prematur 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ȘCOALA POSTLICEALĂ"DOMNIȚA RUXANDRA"

ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI PREMATUR

SESIUNEA AUGUST 2023

Noţiuni despre conceptul de nursing.

„Nursingul este o artă. Deci necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică,

Funcţia specifică a nursei este de a asista individul bolnav sau sănătos, în a fi

ÎNGRIJIREA COPILULUI PREMATUR

Capitolul I :NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE 7

III. PREZENTAREA CAZURILOR 26

Pe baza criteriului ponderal se poate face următoarea clasificare:

Prematuritate gr.I. - nou-născut cu greutate la naştere sub 2500-2000 g.

Alţi autori îmbină cele 2 criterii, împărţind copii în 3 categorii:

Talia este cea mai rar folosită în aprecierea prematurităţii

Cauzele prematurităţii sunt numeroase, în general se asociază şi sunt

Prematurul se caracterizează prin imaturitate funcţională şi anatomică

Prematurul este copilul născut la mai puţin de 37 săptămâni

Respiraţia este de tip abdominal, neregulată şi uneori apar crize de

În sindromul de insuficientă respiratorie al prematurului administrarea

Defecţiunile de termoreglare sunt bine cunoscute la prematur.

ALIMENTAŢIA. La prematuri mici la care reflexul de supt este absent,

RELAŢIA PĂRINTE – COPIL – se realizează prin participarea părinţilor

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Se consideră că există o strânsă corespondenţă între gradul de maturare

Prematuritatea prezintă aproape ½ din mortalitatea neonatală şi

Majoritatea tulburărilor respiratorii care afectează nou-născutul sunt

Metabolismul apei, a electroliţilor şi echilibrului acido-bazic

Apa se găseşte în proporţie de 70-80% în organismul prematurului,

Resorbţia intestinală a calciului este bună, în schimb aportul prin lapte

ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE NOULUI NĂSCUT

Considerând particularităţile morfofuncţionale ale prematurului

Prematurul va fi culcat pe partea dreaptă cu capul mai ridicat. Se va

Toaleta sugarului cuprinde îngrijirea tegumentelor, mucoaselor,

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Viitoarele mame vor fi educate încă de la primele controale prenatale

Evoluţia prematurului este mai dificilă decât a noului născut la termen.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EFECTUAREA

Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă

Pacientul are dreptul la:

STARE LA 72 ORE -TEMPERATURĂ PERSISTENTĂ

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

2. Nevoia de a bea şi a mânca.

4. Nevoia de a se mişca şi a menţine o bună postura.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

6. Nevoia de a îmbrăca şi dezbrăca.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

9. Nevoia de a evita pericolele.

10. Nevoia de a comunica.

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

2. Nevoia de a bea şi a mânca.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.

6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Sursa de dificultate: - vârsta

Problema - cianoză perioronazală

Problema - atingerea integrităţii tegumentelor

Problema - dificultate şi incapacitate de a se odihni

Problema - anxietate, durere

Înainte de a începe, se verifică preventiv instrumentarul dacă este

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE