Ministerul Educației Nationale

Colegiul Național ”Ana Aslan” –Școala Postliceală Sanitară

Timișoara - Timiș

PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICARII
PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR INVATAMANTULUI
POSTLICEAL

Calificarea profesionala: asistent medical generalist

Profesor îndrumător:

Tomescu Cristina Absolvent:

Muresan Gheorghe

2018

1
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COMĂ
HIPOGLICEMICĂ

2
MOTTO:
“Este o mare eroare de a voi să vindeci separat spiritul şi trupul.
Păzeşte-te bine de a te lăsa angajat de unul care îţi îngrijeşte corpul, fără a-ţi elibera
şi spiritul. Spiritul trebuie îngrijit în primul rând, dacă vrei ca trupul să fie în bună
stare.”

3
 CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I NOŢIUNI DE NURSING

1.1. Scurt istoric…………………………………………………………………………….……………..….7

1.2. Concepte………………………………………………………………………………………………….9

1.2.1. Conceptul despre om………………………………………………………………………………..…9

1.2.2. Conceptul despre sanatate…………………………………………………………………………….9

1.2.3. Conceptul despre boala………………………………………………………………………………..9

1.2.4. Conceptul despre ingrijirea medicala………………………………………………………………...9

1.2.5. Nevoile fundamentale………………………………………………………………………………….9

CAPITOLUL II ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PANCREASULUI

2.1. Localizare………………………………………………………….……………..……………………...11

FIG. a. Pancreasul…………………………………………………………………………………………...12

2.2. Structura pancreasului……………………………………………………………...……...………...…13

2.3. Funcția pancreasului………..…...............................................................................................................13

CAPITOLUL III COMA HIPOGLICEMICA

3.1. Istoric…………………………………………………………………………………………………...…16

3.2. Incidenţa…………………………………………………………………………………………...………17

3.3. Etiologie și patologie……………………………….............................................……………...................17

3.4. Definitie….………………………………………………………….....................................……...…........17

3.4.1. Coma hipoglicemica…………………………………………………………………………………......17

3.5. Clasificare……………………………………………………......................................……………...…....18

3.5.1. Forme clinice dupa gravitate……………………………………………………………………………18

3.6. Cauzele……………………………………………………….......................................................................18

3.6.1. Cauzele comei hipoglicemice....................................................................................................................18

3.6.2. Hipoglicemia spontana……………………..…………………………....................................................18

3.6.3. Hipoglicemia postpradială........................................................................................................................18

3.6.4. Hipoglicemia indusă…………………………………………………………………………………......18

3.7. Manifestari si simptome…………………………………………………………………………...………19

4
3.8. Semne……………………………….............................................................................................................20

3.9. Analize de laborator………………………………………………………………………….....................21

3.9.1. Interpretarea analizelor de laborator......................................................................................................22

3.10. Diagnostic diferențial..................................................................................................................................24

3.10.1. Diagnosticul diferențial dintre coma diabetica si coma hipoglicemica………………...……………25

3.10.2. Investigații de laborator……………………………………………………………………...................27

3.11. Tratament………………………………………………………………………………………………….27

3.11.1. Tratamentul hipoglicemiilor funcționale………………………………………………………………27

3.11.2. Tratamentul hipoglicemiilor organice…………………………………………………….……………27

CAPITOLUL IV APLICAȚII

Cazul I

4.1.1. Culegerea de date...................................................................................................................................29

4.1.2. Cunoasterea pe nevoi.............................................................................................................................29

Desfăşurarea îngrijirilor pe zile…………………………………………….................................…………32

Cazul II

4.2.1. Culegerea de date..................................................................................................................................41

4.2.2. Cunoașterea pe nevoi………………………………………………………................................…....42

Desfașurarea ingrijirilor pe zile...................……..........................................................................................45

Cazul III

4.3.1. Culegerea de date..................................................................................................................................52

4.3.2.Cunoașterea pe nevoi…………………………………………….................................……................52

Desfașurarea îngrijirilor pe zile....................................................................................................................55

Concluzii………………………………………………………………………..........................................…63

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………..64

5
 ARGUMENT

Viaţa oricărui om poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă

apărută brusc sau în timp, ce trebuie rezolvată de un personal bine pregătit. Dacă nu
putem să-i vindecăm întotdeauna, măcar să încercăm să le ameliorăm suferinţa, să le
susţinem moralul, încrederea în viaţă, cât şi puterea de a rezista.
Pentru a ajuta aceşti oameni aflaţi în suferinţă avem nevoie de o
pregătire profesională deosebită, cunoştiinţe din toate domeniile, multă exactitate,
dragoste şi înţelegere, în practicarea ei trebuie depusă multă muncă şi mult suflet .
Am ales această meserie nobilă din dorinţa de a ajuta aceşti oameni, de a
le fi alături la:

*fiecare succes sau eşec,

* plânset sau zâmbet,
*fiecare început sau sfârşit de viaţă
*de a vedea copii în starea loc cea mai bună sau chiar cea mai proastă

Lucrarea cu titlul “Îngrijirea Pacienţilor cu coma hipoglicemica”, mă ajută să pun

cel mai bine în evidenţă pregătirea profesională a asistentei medicale, cât şi calităţiile
sale morale.

6
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE NURSING
1.1. SCURT ISTORIC
Istoricul medicinei, nursingului se contopesc cu istoria dezvoltării societăţii umane cu
procesele sale de progres, stagnare sau declin ,care s-au influenţat reciproc, cunoaşterea lor
fiind necesară nu numai pentru a cinsti memoria înaintaşilor ci şi pentru ca „acei care nu ţin
minte trecutul sunt condamnaţi să-l repete” Satayana. Medicina a fost iniţial dominată de
magie, acte terapeutice bazate pe ritualuri religioase şi pe instincte, preocuparea dominantă
fiind dispariţia durerii.
Papirusurile egiptene din 1600 î.Hr , prezintă îngrijirea plăgilor, incizia abceselor şi
îmbălsămarea cadavrelor.
În Grecia antica, medicina este influenţată de cea egipteană prin intermediul
fenicienilor. Apar o serie de şcoli medicale în Rodos, Kos, Knidos care se ocupă de
prevenirea(zeiţa Hygeia) si tratarea bolilor(zeita Panakeea).
Hipocrate(460-375î.Hr) considerat părintele medicinei a întemeiat şcoala din Kos, şi
pe lângă jurământul care cuprinde aspecte deontologice,valabile şi în ziua de azi a scris în
peste 60 de volume, pe specialităţi:anatomie, fiziologie, ortopedie, chirurgie, etc.Informaţii de
specialitate care au fost baza unor descoperiri ştiinţifice ulterioare.
Medicina evului mediu a avut mai puţine progrese fiind dominată de biserică.
Epoca modernă şi contemporană a generat reforme şi-n sănătate cu baze ştiinţifice de
învăţământ medical.În această perioadă sunt puse bazele asepsiei-Louis Pasteur si antisepsiei-
Joseph Lister.
Florence Nightingale(1820-1910)a revoluţionat modul de îngrijire a
bolnaviilor ;”îngrijirile nu trebuie sa reflecte doar milă, ci să se bazeze pe înţelepciune şi
ştiinţă”;a înfiinţat la Londra Scoala de Nursing Nightingale, aceasta fiind prima forma de
învăţământ organizat de îngrijire a bolnavilor.
Florence Nightingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice hipocratice concepţia
profesională şi responsabilităţile profesiei de nursă sub forma jurământului profesional al
celor care acordă îngrijiri medicale : „mă angajez solemn în faţa lui Dumnezeu şi-n prezenţa
acestei adunări să duc o viaţă integră şi să-mi îndeplinesc cu credinţă îndatoririle profesiei
mele. Nu voi lua şi nu voi administra nici un remediu periculos. Voi face totul pentru
creşterea profesiunii mele şi voi păstra cu o totală discreţie lucrurilor private care îmi vor fi
încredinţate şi toate secretele de familie, pe care practica serviciului meu mi le va face

7
cunoscute. Voi ajuta din toate puterile mele şi în mod cinstit medicul în munca sa şi mă voi
dedica bunăstării celor care sunt lăsaţi în grija mea.”
În 1960 şi 1969 Virginia Henderson publică Basic Principles of Nursing, iar în 1966
şi în 1991 publică The Nature of Nursing. În Basic Principles of Nursing apare definiţia
nursingului ca fiind „un ajutor dat individului pentru a-ţi câştiga independenţa legată de
efectuarea activităţilor care contribuie la sănătatea şi recuperarea sa, tot aici apare şi o primş
definiţie a nursei :funcţia unică a nursei constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă
pentru îndeplinirea acelor activităţi care contribuie la sănătate sau la recâştigarea ei(sau la o
moarte împăcată, liniştită)pe care le-ar fi îndeplinit fără ajutor dacă ar fi avut puterea, voinţa şi
cunoştiinţa necesară.”
În 1986 OMS declară că: „personalul din nursing are o contribuţie potenţială ridicată
în asigurarea unei stări mai bune de sănătate a celor pe care îi îngrijesc” asistentele medicale
reprezentând cea mai numeroasă categorie profesională implicată în acordarea servicilor de
sănătate. OMS descrie rolul nursei în societate : „să asiste indivizi, familii şi grupuri, să
optimizeze şi să integreze funcţiile fizice, mentale şi sociale afectate semnificativ prin
schimbări a stării de sănătate.”
Profesia de asintent medical a avut de-a lungul anilor dificultăţi în recunoaşterea ei.
Cunoscută şi chiar practicată din perioada preistorică “arta de a îngriji”are un caracter
universal,dar recunoaşterea ca profesie s-a produs la jumătatea secolului XX.
Asistenta medicala utilizează în practica profesională cunoştiinţe din domeniul medicinei,
economiei, informaticii, psihologiei, pedagogiei, cu centrarea activităţii nu pe sarcini, ci pe
persoana îngrijită.
În prezent funcţiile nursei sunt de tip :
•independent
•dependent
•interdependent
Codul pentru asistenţii medicali descrie 4 responsabilităţi care definesc distiincţile importante
în aplicarea îngrijirilor:
-promovarea sănătăiţi
-prevenirea îmbolnăvirilor
-restaurarea sănătăţii
-înlăturarea suferinţei
Există 4 niveluri de prevenire, fiecare corespunde unei faze din evoluţia bolii:
-prevenirea primordială-are ca scop împiedicarea apariţie bolii
-prevenirea primară-are ca scop limitarea incidenţei bolii
8
-prevenirea secundară-are ca scop vindecarea pacienţiilor
-prevenirea terţiară-are ca scop reducerea evoluţiei şi complicaţilor bolii declarate.
1.2. CONCEPTE
1.2.1. Conceptul despre om
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginie Henderson, nursa trebuie să ştie că o
nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura
starea de bine fizic şi psihic.
1.2.2. Conceptul despre sănătate
Definiţia sănătăţii individuale elaborată de OMS: stare de bine completă din punct de
vedere fizic mental şi social şi nu numai absenţa bolii şi a infirmităţii, iar sănătatea grupurilor
umane poate fi definită ca o sinteză a sănătăţilor individuale apreciată într-o viziune sistemică,
globală (ecosistemică).
Factorii care influenţează starea de sănătate sunt :
-factorii biologici (ereditate)
-factorii ambientali (fizici, chimici, socio-culturali)
-factorii comportamentali (atitudine, obiceiuri)
-serviciile de sănătate (preventive, curative, recuperatorii)
1.2.3. Conceptul de boală
Boala este ruperea echilibrului, armoniei între aceşti factori, exprimată prin suferinţă
fizică, psihică, cu imposibilitatea adaptării la o situaţie nouă, provizorie sau definitivă;un
eveniment care poate merge până la respingerea socială a omului.
1.2.4. Conceptul despre îngrijirea medicală
Este răspunsul la această ruptură a echilibrului, este ajutorul dat individului sănătos
sau bolnav la menţinerea sau recuperarea sănătăţii ori asistarea lui în ultimele sale momente
prin îndeplinirea sarcinii de care el însuşi se achită dacă are forţă, voiţă sau posedă
cunoştiinţele necesare, iar prin îndeplinirea acestor funcţii sa-l ajuţi să-şi recucerească
independenţa cât mai repede.
1.2.5. Nevoile fundamentale 
O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi
asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală. Nevoile fundamentale sunt 14, şi anume:
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
Nevoia de a mânca şi a bea
Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Nevoia de a dormi şi a se odihni
9
Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
Nevoia de a fi curat, îngrijit şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
Nevoia de a evita pericole
Nevoia de a comunica
Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori,de a practica religia
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Nevoia de a se recrea
Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

10
 CAPITOLUL II
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PANCREASULUI
Pancreasul este un organ cu rol de glandă mixtă, adică secretă hormoni pe care îi varsă
în sânge, dar şi suc pancreatic ce ajunge în tubul digestiv. Este o glandă voluminoasă anexată
duodenului. Forma pancreasului este neregulată este  alungit în sens transversal, iar capătul
drept este voluminos şi cel stâng ascuţit. Pancreasul este aşezat transversal, profund în
abdomen, având raporturi cu coloana vertebrală. La dreapta sa se găseşte duodenul, iar la
stânga splina.
Pancreasul ocupă astfel epigastrul, iar coada sa ajunge în hipocondrul stâng.
Pancreasul are o lungime de 15 – 20 de cm şi o grosime de 2 cm. Este un organ friabil ce se
poate rupe (sau perfora) uşor. Culoarea pancreasului este roz-cenuşie, dar devine roşu în
timpul activităţii sale.
Pancreasul este mai voluminos la bărbat decât la femeie şi ajunge la dimensiunile
maxime până la vârsta de 40 de ani, apoi de la 50 de ani descreşte treptat. Greutatea
pancreasului nu este mai mare de 100 g, în medie fiind de 80 g. 
Pancreasul este format dintr-o porţiune voluminoasă în partea dreaptă, denumită cap, o
porţiune orizontală – corp şi o porţiune ascuţită, denumită coadă.
2.1. SITUARE
Pancreasul este un organ ce este localizat în partea stângă a cavității abdominale
(hipocondrul stâng), sub stomac, în potcoava duodenală. Este o glandă anexă a tubului
digestiv, având atât o funcție exocrină (producând sucul pancreatic, ce participă la digestie),
cât și una endocrină (secretând doi hormoni antagoniști, insulina, care este un hormon
hipoglicemiant, și glucagonul, care este un hormon hiperglicemiant).

11
12
2.2. STRUCTURA PANCREASULUI
Pancreasul este o glandă mixtă, atât cu secreţie exocrină, cât şi cu secreţie endocrină.
Structural, pancreasul prezintă o capsulă, stromă şi parenchim. Capsula înveleşte
pancreasul şi trimite prelungiri în interior formând lobulii pancreasului. Stroma este formată
din ţesut conjunctiv lax ce conţine vase de sânge şi nervi. Parenchimul este format din tipuri
de celule diferite ce formează pancreasul endocrin şi pancreasul exocrin.
Pancreasul exocrin reprezintă aproape 98% din masa pancreasului. Este format din
acini de formă sferică. În structura acinilor se găsesc celule sero-zimogene (conţin granule de
zimogen).
Aceste celule asigură secreţia intermitentă a pancreasului exocrin cu rol foarte
important în procesele de digestie. De la nivelul acinilor pornesc canale ce se unesc. Acestea
formează ductul principal Wirsung şi ductul accesor Santorini. Rolul acestor ducte este de a
prelua secreţia exocrină a pancreasului şi de a o vărsa în duoden – sucul pancreatic.
Pancreasul endocrine ocupă doar 2% din masa organului şi este format din insulele
lui
Langerhans. Acestea sunt răspândite difuz prin pancreasul exocrin (exact ca insulele
împrăştiate prin ocean). Numărul total al acestor insule variază între 500.000 şi 2.000.000, iar
diametrul lor nu depăşeşte 400 de micrometri. Insulele sunt formate din celule şi capilare.
Rolul capilarelor este de a prelua secreţia endocrină a pancreasului. În structura insulelor au
fost identificate 5 tipuri de celule.
Celule de tip A: sunt situate în periferia insulelor şi reprezintă aproximativ 10 – 20% din
celulele ce formează insulele. Rolul lor este de a elabora şi secreta glucagonul.
Celule de tip B: sunt mult mai numeroase – 80% din totalul celulelor endocrine. Sunt
localizate în centrul insulelor şi secretă insulina.
Celule de tip D: sunt în număr mult mai redus (5%) şi se găsesc răspândite pe toată insula.
Aceste celule secretă somatostatin, cu rol inhibitor asupra secreţiei de insulină şi glucagon.
Celule de tip G: ocupă 1% din masa pancreasului endocrin şi secretă gastrina, cu rol în
stimularea secreţiei de acid clorhidric de către stomac.
Celule de tip P.P.: predomină în insulele situate la nivelul capului pancreasului. Aceste celule
secretă polipeptidul pancreatic (P.P.) cu rol stimulator asupra secreţiei de suc gastric şi
inhibitor a secreţiei de suc pancreatic.

2.3. FUNCTIA PANCREASULUI

Secreţia exocrină a pancreasului structura pancreasului exocrin este asemănătoare
cu structura glandelor salivare (pancreasul a fost denumit glanda salivară a abdomenului) –
este format din acini secretori şi ducte ce pătrund printre lobuli şi care confluează formând
două canale excretoare mari – Wirsung – canalul principal şi Santorini – canal accesor.
Canalul Wirsung se deschide în duoden (prima porţiune a intestinului subţire) printr-un
13
orificiu comun cu canalul coledoc (canalul coledoc conţine bila). Orificiul este numit ampula
lui Vater şi este prevăzut cu sfincterul lui Oddi. Secreţia exocrină a pancreasului este sucul
pancreatic.Sucul pancreatic este secretat în cantitate de 1000 – 1500 de ml la 24 de ore şi este
un lichid clar, vâscos şi cu un pH alcalin (variază între 7 şi 9). În compoziţia sucului
pancreatic se găsesc substanţe organice şi anorganice, dar componentul principal este apa (apa
reprezintă mai bine de 90% din componenţa sucurilor digestive). Dintre substanţele
anorganice un rol deosebit de important îl are ionul de sodiu şi a nionul bicarbonic (pe
lângă aceste substanţe se mai secretă şi alţi ioni – K, Mg, Ca, Cl).
Cele două substanţe formează bicarbonatul de sodiu ce asigură alcalinitatea
sucului pancreatic. Sucul pancreatic trebuie să aibă un pH alcalin pentru a neutraliza
aciditatea sucului gastric la pătrunderea acestuia în duoden.Substanţele organice sunt
reprezentate de enzime. Acestea au acţiune asupra glucidelor, proteinelor şi
lipidelor.Tripsina este o enzimă proteolitică ce este secretată sub formă inactivă pentru a
preveni autodigestia pancreasului. Enzimele proteolitice atacă proteinele fără discriminare; ele
nu fac distincţie între proteinele organismului şi cele provenite din alimentaţie. Pe lângă acest
mecanism de protejare, pancreasul secretă o substanţă – anti-tripsina.

Aceasta este o anti-enzimă ce are proprietatea de neutraliza şi distruge tripsina,

dar previne şi activarea altor enzime proteolitice. Dacă canalele de eliminare a sucului
pancreatic sunt blocate se adună cantităţi mari de suc pancreatic, iar inhibitorul tripsinei nu
mai poate face faţă. În acel moment enzimele proteolitice sunt activate şi în câteva ore
pancreasul este auto-digerat – se produce pancreatită acută, adesea fatală. La un pH de 7 – 8
tripsina devine activă. În intestin tripsina este activată de enterokinază, o proteină secretată de
mucoasa duodenului. Tripsinogenul, forma inactivă, devine tripsină, forma activă, prin
pierderea a 6 aminoacizi din structură moleculei sale. 
Chimotripsina: este tot o enzimă din categoria celor proteolitice, secretată sub
formă inactivă şi activată de către tripsină. Dacă tripsina prezintă proprietatea de a coagula
sângele, chimotripsina poate coagula laptele – îl separă în două fracţiuni, lichidă şi solidă. 
Carboxipeptidaza: este o enzimă pancreatică ce acţionează asupra proteinelor.
Este secretată sub formă inactivă şi activată de către tripsină în prezenţa zincului. 
Colagenaza, elastaza, ribonucleazele, protaminaza şi leucin aminopeptidaza sunt
alte enzime prezente în sucul pancreatic ce completează categoria enzimelor proteolitice. 
Enzimele glicolitice sunt reprezentate de amilaza pancreatică (asemănătoare cu
amilaza salivară). Aceasta este secretată sub formă activă şi are o acţiune mult mai intensă.
pH-ul optim la care acţionează amilaza pancreatică este de 6,5 – 7. Rolul amilazei este de
scinda glucidele în compuşi mai mici ce pot fi uşor absorbiţi în sânge. Enzimele lipolitice sunt
reprezentate de lipaza pancreatică. Rolul acestei enzime este de a separa prin hidroliză acizii
graşi de glicerol. pH-ul optim la care acţionează este de 7 – 8, iar prezenţa ionilor de Ca şi Mg
este necesară. Acţiunea asupra lipidelor este favorizată de sărurile biliare ce emulsionează
lipidele – astfel se măreşte suprafaţa de contact dintre enzimă şi substrat (grăsimea în cazul
lipazei).  Dacă lipaza pancreatică lipseşte, grăsimile trec nedigerate şi duc la apariţia steatoreei
– grăsimile se elimină odată cu fecalele Pe lângă lipaza pancreatică mai există şi alte enzime
cu acţiunea lipolitică – colesterol esteraza şi lecitinaza. Acestea acţionează asupra
colesterolului alimentar şi a fosfoaminolipidelor. Reglarea secreţiei de suc pancreatic Sucul
pancreatic, ca majoritatea secreţiilor digestive, este controlat pe cale nervoasă şi umorală.
Controlul nervos al secreţiei de suc pancreatic este realizat prin intermediul nervului vag şi
14
prin mecanisme reflexe – vederea sau mirosul alimentelor. 
Rolul principal în reglarea secreţiei pancreatice îi revine hormonilor. Acidul
clorhidric conţinut de chimul gastric ajunge în duoden şi la contactul cu mucoasa acestuia
determină eliberarea unei substanţe – secretină, care, după ce ajunge în sânge stimulează
secreţia pancreatică, intestinală şi biliară. La nivelul stomacului, secretina inhibă secreţia
acidului clorhidric.CCK-PZ (colecistokinin-pancreozimină) este un hormon secretat şi eliberat
de către mucoasa duodenului.

Printre rolurile sale se numără şi stimularea secreţiei pancreatice şi biliare. În

1978, Gibs afirma că eliberarea de CCK-PZ asigură senzaţia de saţietate. VIP (polipeptidul
vasoactiv intestinal) este un hormon secretat de mucoasa intestinală, implicat în procesele de
digestie, dar care acţionează şi în alte teritorii. La nivelul pancreasului determină
intensificarea secreţiei de bicarbonat.
GIP (peptid gastric inhibitor) a fost descoperit în 1971 şi este secretat, în special,
de mucoasa duodenală. Acest hormon acţionează asupra pancreasului endocrin, intensificând
secreţia de insulină şi glucagon. Enteroglucagonul este un hormon ce inhibă secreţia
pancreatică şi este eliberat de celule de tip L din mucoasa intestinului subţire.Somatostatinul a
fost izolat în 1976 şi este secretat de celulele de tip D din mucoasa intestinului subţire şi
insulele lui Langerhans din pancreas. Acţiunea acestui hormon asupra secreţiei de suc
pancreatic este de tip inhibitor.

Polipeptidul pancreatic (P.P.) este secretat de celulele P.P. din pancreasul

endocrin şi inhibă secreţia de suc pancreatic, pe lângă alte efecte.Secreţia endocrină a
pancreasului.Pancreasul îndeplineşte un important rol endocrin prin hormonii eliberaţi în
sânge. Insulina: numele de insulină vine de la originea sa – insulele lui Langerhans, deşi
iniţial fusese denumită pancreină de către Paulescu, în 1921. Insulina este secretată de către
celulele B insulare, iar la 15 minute după eliberare jumătate din cantitate devine inactivă.
Insulina acţionează, în principal, asupra metabolismului glucidic – scade nivelul glucozei din
sânge. Insulina activează anumiţi receptori de la suprafaţa celulei. Aceşti receptori vor activa
o serie de proteine transportoare – GLUT 1, GLUT 2, până la GLUT 5. Aceste proteine se
găsesc în diferite celule din corp, unele în celula musculară striată, altele în creier. După
activare, se vor deplasa la suprafaţa celulei şi vor capta glucoza din sânge.Astfel, scade
cantitatea de glucoză circulantă – efectul hipoglicemiant al insulinei. Glucagonul: este un alt
hormon pancreatic ce contribuie la reglarea echilibrului glicemic, dar spre deosebire de
insulină, ce avea efecte hipoglicemiante, glucagonul are efecte hiperglicemiante. Efectul
hiperglicemiant al glucagonului este foarte puternic comparativ cu alţi hormoni ce au printre
efecte şi creşterea glicemiei (adrenalină, cortizol). Somatostatinul: este secretat de către
celulele de tip D din insulele lui Langerhans şi are o acţiune de scurtă durată în sânge – doar 2
minute. La nivelul pancreasului, somatostatinul inhibă secreţia de insulină şi glucagon. La
nivel gastro-intestinal, somatostatinul scade absorbţia nutrimentelor şi inhibă secreţia
sucurilor digestive – suc gastric, intestinal, pancreatic. Polipeptidul pancreatic: este secretat de
către celulele de tip P.P. insulare. Secreţia de P.P este stimulată de câţiva hormoni – VIP, GIP,
secretină, bombezină şi inhibată de somatostatin. Principala acţiune a P.P. este inhibarea
secreţiei de suc pancreatic şi creşterea motilităţii gastrice şi intestinale.

15
 CAPITOLUL III
COMA HIPOGLICEMICA
I HIPOGLICEMIA
3.1. ISTORIC
Există o atestare în literatură conform căreia Nicolae Paulescu, un om de stiinta si
medic roman, a descoperit in 1916 un hormon numit de el pancreina ce ajuta la normalizarea
nivelului glicemiei la diabetici. In lucrarile sale el explica cum poate fi obtinuta si rolul
acesteia, formuland pentru prima data baza unui tratament impotriva diabetului. Paulescu a
studiat medicina in Paris incepand cu 1888 si titlul de Doctor in Medicina il obtine in 1897.
Dupa aceasta perioada a studiat chimie biologica si fiziologie la Facultatea de Stiinte din Paris
si in 1899 obtine si titlul de Doctor in Stiinte.In 1900 se intoarce in Vechiul Regat si devine
profesor de Fiziologie la Facultatea de Medicina si Director al Clinicii de Medicina Interna al
Spitalului Sfantul Vincent in Bucuresti.
Diabetul in secolul XIX ducea in multe cazuri la moartea bolnavului, de la punerea
diagnosticului unii pacientii supravietuind cel mult cateva luni. Paulescu isi foloseste vastele
cunostinte dobandite in anii de studii pentru a incerca dezvoltarea unui remediu impotriva
bolii. In conditii grele reuseste sa extraga pancreina, mai tarziu cunoscuta ca insulina, din
pancreas si o foloseste intr-un experiment pe un animal diabetic. El observa ca dupa injectarea
compusului, nivelul glicemiei redevine stabil. Cercetarile lui sunt amanate datorita ocupatiei
germane a Bucurestiului, dar descoperirea sa o publica in diverse articole si carti dupa razboi
si isi breveteaza modul de obtinere a insulinei la Ministerul Comertului si Industriei in 1922.
Din pacate instrumentele invechite ale lui Paulescu nu ii permit inceperea testelor clinice pe
oameni.
In Toronto, o echipa formata din Frederick Banting si Charles Best, cu sprijinul lui
J.J.R. MacLeod intampinau probleme serioase cu extragerea insulinei intr-o forma mai putin
toxica pentru oameni. Bertram Collip a fost adus de MacLeod care nu numai ca a reusit sa
produca un compus aproape pur, dar a si testat-o pe un subiect uman, tanarul Leonard
Thompson devenind prima persoana ce a avut o injectie cu insulina.
Nerecunoasterea muncii lui Paulescu si Collip într-o intorsatura de evenimente
spectaculoasa, cei doi oameni care au avut un rol pivotal in descoperirea si transfomarea
insulinei intr-un remediu viabil, adica Paulescu si Collip, au fost cu totul ignorati, in anul
1923 J.J.R. MacLeod si Banting primind premiul Nobel, dar numai pentru procedeul de
extractie, nu pentru descoperirea lui. Banting a redenumit mai incolo compusul in insulina si
desi nu avut niciun rol in descoperirea lui si-a facut un renume mondial ca fiind si cel care l-a
gasit. Banting a pornit mai apoi chiar in denigrarea cercetarilor lui Paulescu. Din pacate si
astazi in diverse publicatii si carti de specialitate straine studiile lui Paulescu sunt inca trecute
ca note de subsol sau interpretate si traduse gresit, adaugand nedreptatii istorice. Paulescu se
declara profund dezamagit de aceste evenimente si de caracterul acestui om care si-a insusit
fara scrupule o munca ce nu i-a apartinut. Paulescu moare in dimineata zilei de 17 iulie a
anului 1931 la 62 de ani. Celebrul Nicolae Iorga ii scrie necrologul in revista Neamul
Romanesc. Multe alte personalitati deplang trecerea lui in nefiinta. La cortegiul sau
funerar au participat peste 30.000 de bucuresti, veniti pentru a onora memoria sa. Din fericire,
16
povestea lui nu se incheie aici. In 1990 pentru cercetarile sale si progresele medicale ce au
decurs din ele este numit membru post-mortem al Academiei Române.

3.2. INCIDENŢA
Hipoglicemiile se întâlnesc în 1,5 -3:l000 nou-nascuti, iar în grupele cu risc major
prevalenta este mult mai mare. Hipoglicemiile tranzitorii se semnaleaza la 2 din 3 nou -
nascuti prematuri si, de asemenea, la 80 - 90% din copiii nascuti de la mame, care sufera de
diabet zaharat insulino-dependent sau care au suportat diabet zaharat gestational. 10 - 20% din
copiii din grupa cu risc major dezvolta hipoglicemie grava stabila.
3.3. ETIOLOGIE ŞI PATOLOGIE
Coma hipoglicemică este manifestarea extrema a hipoglicemiei, se anunța cu
pierderea starii de conștiința sau, altfel spus, cu incapacitatea pacientului de a actiona adecvat
pentru a iesi din hipoglicemie fara interventia altor persoane. Coma este caracterizata printr-o
imposibilitate totala de trezire.
Hipoglicemia este un sindrom cauzat de scaderea concentratiei glucozei
plasmatice mai jos de nivelul, pentru care este adaptat organismul uman. Criteriile biochimice
ale hipoglicemiei pentru adulti sunt: la dejun (pe nemâncate) < 3,3mmol/l în plasma sau ser, si
< 2,8 mmol/l în sângele capilar (de mentionat, ca glicemia în sângele plasmatic si în ser este
cu 15% mai mare decât în sângele capilar); iar ale hipoglicemiei postprandiale (peste 3-4 ore
dupa încarcare cu glucoza) - în plasma si ser < 2,8 mmol /l si l în sângele capilar <2,2
mmol/1. Hipoglicemia fara manifestari clinice se poate depista si la persoanele sanatoase sau
în rezultatul insulinemiei dupa câteva ore de încarcare cu glucoza (hipoglicemie reactiva).
Hipoglicemia este periculoasa pe termen scurt si evolueaza mai grav decât hiperglicemia,
glucoza fiind substratul energetic primar pentru creier.
Semnele hipoglicemiei pot aparea pe nemâncate sau peste 3 - 4 ore dupa masa
(postprandial). în legatura cu acest fapt se disting:
- hipoglicemii de post (înfometare);
- hipoglicemii postprandiale (reactive sau functionale), în primul caz hipoglicemia plasmatica
apare numai dupa foame de peste 5 ore, în al doilea caz - numai ca raspuns la mese, si survin
în primele 5 ore dupa acestea. Hipoglicemia de foame semnifica faptul, ca un proces patologic
este asociat cu glucoza plasmatica scazuta, pe când simptomele sugestive ale hipoglicemiei
postprandiale sunt gasite adesea în absenta unei boli ce ar putea fi recunoscuta.

3.4. DEFINIȚIE

3.4.1. Coma hipoglicemică

Coma hipoglicemică este manifestarea extremă a hipoglicemiei, se anunță cu

pierderea starii de conștiința sau, altfel spus, cu incapacitatea pacientului de a acționa adecvat
pentru a iesi din hipoglicemie fara intervenția altor persoane. Coma este caracterizată printr-o
imposibilitate totală de trezire. Este o stare patologica definite biochimic prin scaderea

17
glicemiei sub 50% , iar clinic printr-un tablou datorat scaderii utilizarii glucozei de catre
sistemul nervos centralsi reacțiilor fiziologice de contra reglare care tind so anihileze.

3.5 CLASIFICARE
3.5.1. Forme clinice după gravitate:
Hipoglicemie usoara: - atunci cand simptomele nu sunt atat de evidente sau de
intense, iar situatia se rezolva prin administrarea unor pliculete de zahar.

Hipoglicemia moderata: de data aceasta simptomele sunt persistente si evidente,

iar pacientului ii este indicat sa consume imediat zahar sau glucoza.

Hipoglicemia severa: este o stare foarte grava deoarece pacientul cu diabet

zaharat este inconstient, de aceea in astfel de cazuri se cere ajutor specializat.

3.6. CAUZELE
3.6.1 .Cauzele comei hipoglicemice:
La diabeticii insulinodependenti (tip I):
- supradozajul insulinic;
- aportul alimentar insuficient, interval prea lung între injectie si masa;
- efortul fizic intens si prelungit;
- suprimarea unor medicatii;
- consum abuziv de alcool.
La diabeticii non - insulinodependenti (tip II):
- supradozarea hipoglicemiantelor sulfonilamide, în special a sulfoniureicilor de generatia 2
(care fac hipoglicemii prelungite si severe), respectiv a insulinei;
- medicatii suplimentare (cumarina, fenilbutazona, sulfamide, b-blocante);
- calatorii si alimentatie diminuata.

3.6.2 .Hipoglicemia spontana

Hipoglicemia spontana la adultul sanatos este in principal secundara postului sau poate
sa apare postprandial. Simptomele incep sa apara cand nivelurile glicemiei ajung la 60 mg/dL, iar
functia cerebrala afectata se manifesta prin simptome neuroglicopenice la pragul de 50 mg/dL.
Hipoglicemia secundara postului este adesea subacuta sau cronica si prezinta manifestarile
neuroglicopenice ca simptom principal, in timp ce hipoglicemia postprandiala este relativ acuta si
adesea este anuntata de simptome ale sistemului nervos autonom (vegetativ): transpiratii,
palpitatii, anxietate, tremuraturi.
3.6.3. Hipoglicemia postpradială
Cauzele hipoglicemiei postprandiale (reactive) sunt:
- hiperinsulinismul alimentar;
- intoleranța ereditara la fructoza;
- galactozemia;
- sensibilitatea la leucină;
- hipoglicemia idiopatică.
18
 Cauzele principale de instalare a hipoglicemiei de post pot fi datorate producției
scazute de glucoză sau utilizarii excesive a glucozei.
Cauzele hipoglicemiei de post, datorate producției scazute de glucoza sunt:
- deficitele hormonale: hipopituitarism, deficit glucagonic, insuficiență suprarenală, deficit
catecolaminic;
- deficitele enizimatice: de glucozo-6-fosfataza, fosforilaza hepatica, piruvat - carboxilaza,
fructozo-l,6-difosfataza, glicogen-sintetaza; deficitul de substraturi: hipoglicemia cetozica la
copii, malnutritie severa, atrofie musculara, sarcina avansata,
- boala hepatica: hepatita severa (hepatita virala acuta fulminanta), congestie hepatica, forme
grave de ciroză hepatică;
- uremia;
- hipotermia;
- unele medicamente, droguri: alcool, propranolol, salicilati.
- hiperinsulinismul: insulinom, insulina exogena (în diabetul zaharat cu durata > de 5ani),
sulfoniureice, boli imune cu anticorpi antiinsulina sau antireceptor de insulina, medicamente
(chinina în malaria falciparum, desopiramida);
- nivele normale de insulina, tumori extrapancreatice, deficit sistemic de carnitina, deficit al
enzimelor oxidarii grasimilor, deficit de 3-hidroxi-3metilglutaril - CoA -liaza, casexie cu
depletie lipidica.
3.6.4. Hipoglicemia indusa

Hipoglicemiile induse apar, cel mai frecvent, in urmatoarele situatii:

-erori de tratament ale diabetului zaharat , supradozare de insulina, schimbarea preparatelor
de insulina, supradozare de antidiabetice orale, schimbarea locului de
administrarea insulinei subcutanat
-erori igieno-dietetice regim hipoglucidic sever, cure de slabire, efort fizic intens care creste
consumul de glucoza
-alcolismul acut si cronic, alcoolul scade rezervele de glicogen hepatic, inhiba enzimele
glicogenolizei si gluconeogenezei si creste patrunderea glucozei in celule

3.7 .MANIFESTĂRI ŞI SIMPTOME

Hipoglicemia inseamna scaderea concentratiei de glucoza din sange sub 70mg/dl,
adica sub limita inferioara. Mai exact, hipoglicemia apare in diabetul zaharat, de cele mai
multe ori ca urmare a tratamentului si niciodata ca urmare a bolii in sine, care se manifesta
prin cresterea glicemiei.Hipoglicemia este o situatie in care zaharul nu numai ca este permis,
ci este obligatoriu pentru pacientii cu diabet zaharat.Simptomele hipoglicemiei sunt cauzate
fie de lipsa glucozei la nivelul creierului, fie de raspunsul sistemului nervos vegetativ la
scaderea glicemiei din sange.Nu toti pacientii prezinta manifestari sau simptome in cazul unei
hipoglic Din pacate, in cazul hipoglicemiei, manifestarile sunt variate si foarte multe, unele
pot sa fie chiar confundate cu accidentul vascular cerebral.
-dureri persistente de cap, migrene;
-senzatia de greata insotita uneori si de varsaturi;
-anumite tulburari ale somnului;

19
-oboseala inexplicabila;
-manifestari agresive;
-prezenta palorii pielii;
-transpiratii reci;
-resterea tonusului muscular;
-stari de confuzie;
-tulburari de vorbire sau de vedere;
-tensiune arteriala mare.
In cazul unei crize de hipoglicemie sunt indicate masurile de prim-ajutor atat
pentru pacient, cat si pentru cei din jurul sau.
Cauzele hipoglicemiei la pacientii nediabetici
- ingestia unei mese bogate in glucide;
- interventii chirurgicale digestive;
- administrarea voluntara si cu scop suicidal de medicatie hipoglicemianta sau insulina;
- insulinoamele;
- alte tumori hipoglicemiante;
- insuficienta hipofizara sau corticosuprarenaliana;
- hipoglicemia autoimuna.
emii, unii insa pot sa-si piarda cunostinta.

3.8 .SEMNE
Daca nivelul glicemiei este prea mic, pacientul poate prezenta:
- tremuraturi si nervozitate;
- oboseala;
- transpiratii;
- foame;
- iritabilitate;
- confuzie.
Creierul are nevoie de glucoza pentru a functiona. In cazuri severe, hipoglicemia poate
determina pierderea cunostintei. Hipoglicemia este mai frecventa la pacientii care isi injecteaza prea
multa insulina sau sar peste o masa sau gustare. Exercițiile fizice prea viguroase sau consumul unei
cantitati prea mari de alcool pot avea acelasi efect. Rapiditatea cu care scade glicemia influenteaza
simptomele hipoglicemiei. Spre exemplu, daca dureaza cateva ore pentru ca glicemia sa scada cu
50mg/dL, simptomele pot fi minime. Daca glicemia scade cu aceeasi cantitate in cateva minute,
simptomele vor fi mai pronuntate.

20
 Hipoglicemia poate determina coma diabetica. Pacientul care intra in coma diabetica,
este in viata dar nu se poate trezi si nu poate raspunde la imagini, sunete sau alte tipuri de stimulare. 
3.9. ANALIZE DE LABORATOR
Sangele omului are o structura extrem de complexa, continand numeroase
substante organice (proteine, grasimi, glucoza, enzime, hormoni, vitamine) si substante
minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Analizele biochimice cerceteaza compozitia
chimica fie a sangelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine.
Atât depistarea (screening-ul), diagnosticul cât şi monitorizarea diabetului zaharat
se bazează pe determinarea prin metode de laborator a glucozei serice/plasmatice. Se pot
recolta 4 tipuri de probe:
-glucoza plasmatică/serică determinată à jeun sau bazală (pe nemâncate)
-glucoza serică determinată la 2 ore după masă (postprandial)
-glucoza plasmatică/serică determinată dintr-o probă de sânge recoltată într-un moment
oarecare al zilei, indiferent de intervalul de la ultima masă („random”).
Glucoza plasmatică/serică determinată în cadrul testului de toleranţă la glucoză (la
2 ore după administrarea a 75 g glucoză); acest test trebuie efectuat numai la indicaţia
medicului clinician.
Screening-ul (depistarea precoce) pentru diabet al persoanelor adulte care nu
prezintă simptome este indicat tuturor persoanelor supraponderale sau obeze (BMI ≥25
kg/m2) indiferent de vârstă, precum şi celor care prezintă unul sau mai mulţi factori de risc
pentru diabet:
-sedentarism;
-rude de gradul 1 cu DZ;
-antecedente de diabet zaharat gestaţional sau naştere de feţi macrosomi cu greutate mai mare
decât cea normală (>4000g);
-apartenenţă la rase sau grupuri etnice cu risc (afroamericani, asiatici-americani, nativi
americani, hispanici-americani etc.);
-hipertensiune arterială (HTA ≥140/90 mmHg);
-nivel scăzut de HDL-colesterol (<35 mg/dL) şi/sau nivel crescut de trigliceride (>250
mg/dL);
-femei cu sindromul ovarelor polichistice;
-istoric de afecţiuni cardiovasculare;
-scăderea toleranţei la glucoză la teste anterioare;
-alte condiţii clinice asociate cu rezistenţa la insulină (ex: acanthosis nigricans).
Pentru copiii supraponderali, screening-ul trebuie să înceapă la vârsta de 10 ani

21
sau la debutul pubertăţii, iar această testare a nivelului glucozei serice se recomandă să fie
repetată la interval de 3 ani.
3.9.1. Interpretarea rezultatelor analizelor de laborator
Dacă la determinarea glucozei serice/plasmatice se obţin următoarele valori şi
există simptome sugestive, atunci sunt întrunite condiţii pentru diagnosticul diabetului
zaharat:
->126mg/dl la determinarea glucozei bazale,
->200mg/dl la determinarea glucozei random,
->160mg/dl la determinarea glucozei la 2 ore postprandial
->200mg/dl la determinarea glucozei la 2 ore după administrarea a 75g glucoză (în cadrul
testului de toleranţă la glucoză)
În absenţa simptomelor, este necesară repetarea determinării glucozei în zile diferite, iar
diagnosticul de diabet zaharat se va stabili pe baza a cel puţin 2 valori crescute peste limitele
de mai sus.
Testul hemoglobinei glicate (HbA1c) a fost introdus recent în criteriile de
diagnostic ale diabetului zaharat şi reprezintă un test de evaluare şi monitorizare pe termen
lung a controlului glicemic. Cantitatea de HbA1c este proporţională cu nivelul mediu al
glucozei sangvine (glicemia medie) în cursul ultimelor 2-3 luni anterioare testării.
La persoanele sănătoase, Hb A1c trebuie să fie sub 5,7%, diabeticii având valori
peste 6,5%.
Persoanele care prezintă niveluri ale glicemiei bazale cuprinse între
100-125mg/dl(glicemie bazală modificată), HbA1c între 5,7-6,5% şi valori între
140-199mg/dl la testul de toleranţă la glucoză aparţin unui grup încadrat ca prediabet (nu
întrunesc condiţiile de diagnostic pentru DZ) şi reprezintă categorii de risc pentru diabet şi
afecţiuni cardiovasculare.
Există alimente care influenţează nivelul glicemiei
Deoarece diabetul zaharat este o afecţiune cronică, este important să se controleze
nivelul glucozei în singe prin medicaţie, regim alimentar şi exerciţii fizice.
Se indică evitarea alimentelor care cresc nivelul glucozei în sânge: zahărul,
cartofii, pâinea, cerealele, biscuiţii, produsele de patiserie, băuturile energizante, dulciurile
fabricate industrial.
Alimente care scad nivelul glucozei în sânge sunt fulgii de ovăz, orezul Basmati,
leguminoasele uscate (fasole, linte, năut, arahide), oţetul, lămâia, scorţişoara, alunele, nucile,
brânza tofu, spanacul, grepfruitul, legumele verzi.

22
 Exista mai multe felui de zaharuri in organismul omului:
glucoza, fructoza, lactoza etc. 
Glucoza este cea mai importanta zaharida care se gaseste in mod normal in
organele si sangele omului si constituie combustibilul cel mai pretios pentru obtinerea
energiei necesare activitatii omului. Din arderea unui gram de glucoza, de catre organism,
rezulta 4 calorii. Glucoza in organism provine din alimentele consumate de catre om. Cele
mai bogate alimente in glucoza sunt dulciurile (zaharul, produsele zaharoase, mierea), precum
si alimentele care contin amidon (faina de cereale si produsele cerealifere, cartofii etc.) care in
organism se transforma prin actiunea enzimelor hidrolitice in glucoza. Dar organismul poate
fabrica zahar din orice nutriment, chiar din proteine si grasimi prin procesul
de gluconeogeneza. Pentru aprecierea cantitatii de zahar din organism, in laborator se
analizeaza zaharul din sangele total ori din ser sau plasma. 
Valori normale ale glucozei din sange: 65-110 mg la 100 ml sange. 
La persoanele de peste 40-50 ani, valorile medii ale glicemiei sunt mai crescute
decat la tineri, deoarece la ele si consumul de glucoza in organism este mai redus. Scaderea
sau cresterea glicemiei in afara acestor valori produce perturbari grave organismului.
Astfel, scaderea glicemiei prea mult sub valorile normale (hipoglicemie) poate
produce ca simptome: slabiciune, tremuraturi, transpiratii si chiar pierderea constientei (coma
hipoglicemica). Acest lucru se intampla cand organismul este subalimentat cu alimente ce
contin glucoza (glucide) sau in caz de infometare (inanitie). Eforturile fizice mari, mai ales pe
munte, care consuma rezervele de glucide din ficat (in special la bolnavii de ficat) pot
predispune la hipoglicemie. Hipoglicemia se intalneste mai rar in bolile unor glande endocrine
care secreta hormoni insuficienti (hipofiza, tiroida, suprarenale), precum si la bolavii
de diabetcare se trateaza cu doze prea mari de insulina sau alte medicamente
antidiabetice. Analiza zaharului din sange (glicemia) nu este obligatorie pentru persoanele
tinere considerate sanatoase. Dar dupa 30-40 ani varsta cand apare de obicei diabetul, este
bine ca, cel putin odata pe an sa se dozeze glicemia in special la unele categorii de persoane,
cum sunt: 
- persoanele care au parinti sau frati cu diabet 
- persoanele care sunt predispuse la obezitate 
- persoanele care observa ca de la un timp au o pofta prea mare de mancare si care mananca
mai mult ca de obicei 
- persoanele care au o sete nepotolita si beau cantitati mari de apa, peste 3-4 litri chiar si in
sezonul rece 
- persoanele care urineaza cantitati prea mari de urina, peste 2-3 litri in 24 de ore. 

In prezenta acestor simptome cronice trebuie consultat un medic care va indica si

efectuarea unei glicemii. De mentionat ca persoanele care isi analizeaza glicemia trebuie sa
vina nemancate la laborator, sa anunte daca urmeaza un tratament antidiabetic si sa intrerupa
timp de 24 de ore orice tratament cu hormoni, care pot modifica rezultatele de laborator

23
 Se spune ca "grasimile ard in flacara produsa de glucoza" drept urmare grasimile
sunt arse incomplet rezultand substante toxice pentru organism (corpi cetonici, acetona).
Prezenta acestor substante in sangele si urina unei persoane arata aproape sigur ca este vorba
de un diabet grav, nedescoperit sau netratat corect. Intoxicatia organismului cu acetona si alte
substante cetonice poate duce la coma diabetica. De notat ca acetona din sange creste asa de
mult incat se elimina pe cale respiratorie, astfel ca aerul expirat de un bolnav de diabet in
aceasta faza sau de un bolnav in coma diabetica miroase a acetona sau a mere coapte. In
aceasta situatie analiza corpilor cetonici din sange si urina are o mare importanta pentru
diagnosticul de diabet. 

In diabetul grav, pentru a face rost de glucoza organismul mobilizeaza nu numai

grasimile ci si proteinele corpului. Din aceasta cauza, cu toate ca mananca mult diabeticul
slabeste, caci isi consuma propriile lui proteine (diabetul cu slabire). Drept urmare, cresc si
deseurile proteinice din sange: acidul uric, ureea, creatinina. Datorita iritatiei cronice a
rinichiului de catre glucoza crescuta ce ajunge la acel nivel, se produce alterarea filtrului
renal, care lasa sa treaca albumina din sange in urina (albuminurie). 
Masurarea volumului de urina din 24 de ore care este foarte mare ca si
determinarea densitatii urinei care datorita glucozei creste foarte mult sunt analize
complementare foarte utile pentru diagnosticul de diabet si usor de executat chiar si la
domiciliu.

3.10. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

3.10.1.Diagnosticul diferential dintre coma diabetica si coma hipoglicemica

Cauzele care duc la instalarea comei diabetice sunt:

-nerespecatrea dietei;

-dozele de insulina insuficiente sau incorect administrate;

-diferitele infectii sau tulburari gastro-intestinale precum si unele boli inter-curente.

Coma diabetica se instaleaza lent si cvateva simptome importante ne pot atrage

atentia asupra instalarii ei.

Un bolnav diabetic se poate alarma in cazul aparitiei urmatoarelor simptome:

-poliurie;

-greturi, varsaturi,

-astenie, somnolenta;

-respiratie Kussmaul

Cauzele care duc la aparitia comei hipoglicemice sunt:

-alimentatie insuficienta sau pe perioade de post;

-supradozarea insulinei sau supradozarea accidentala a hipoglicemiantelor orale

24
-eforturi fizice mari.

Debutul comei hipoglicemice este brusc sau la cateva ore de la administrarea

insulinei.

Pacientul prezinta o stare de neliniste, anxietate, senzatie de foame, tegumentele

acoperite de transpiratii reci; dezorientare psihica; agitatie psihomotorie. Toate aceste
simptome preced pierderea cunostintei insotita d econvulsii tonic-clonice.

Tratamentul de urgenta cand diferentierea dintre o coma hipoglicemica si una

diabetica este greu de facut consta in administrarea a 20 – 30 ml de glucoza
hipertonica.Pacientul  aflat in coma hipoglicemica va prezenta o ameliorare rapida a
simptomatologiei si nu va avea nici un efect asupra celui in coma diabetica.

3.10.2Investigatii de laborator

- hipoglicemie < 2,8 mmol/1

- nivel ridicat de insulina

- cresterea nivelului de peptida C (in asociere cu primele 2 semne denota geneza insulinomica,
iar scaderea lui indica sursa exogena de insulina)

- rezerva alcalina si pH normal.

- cetonuria si glicozuria nu infirma diagnosticul de coma hipoglicemica (pot fi preexistente).

NB Proba terapeutica' administrarea de Glucoza are efect rapid.Schimbari

morfologice -natura leziunilor cerebrale este asemeni celei intalnite in tulburarile prin hipoxie,
deoarece ambele suprima metabolismu' energetic cerebral La inceput la nivelul neuronilor se
constata aspecte de microvascularizare, urmate apoi de modificari ischemice celulare

       Teste speciale -In cazul diabetului zaharat se determina auto-anticorpi insulinici si

anticorpi catre receptorii insulinici Alte teste speciale se efectueaza in cadrul bolilor, care pot
cauza hipoglicemiei (vezi cauzele)

Investigatii instrumentale - tomografia computerizata sau ecografia organelor

abdominale (in special a pancreasului pentru excluderea unei tumori sau confirmarea
patologiei cronice organice) si alte investigatii, care se efectueaza pentru diagnosticarea
cauzelor nondiabetice ale hipoglicemiei.

Procedee diagnostice -se vor alege In functie de cauzele care induc hipoglicemia.

-regim -repaus la pat pana la stabilizarea indicilor hemodinamici.

-dieta -alimentatie parenterala pana la revenirea pacientului si stabilizarea indicilor

hemodinamici, apoi regimuldietetic se aduce in corespundere cu cauza hipoglicemiei

Complicatii posibile -edem cerebral, aaccident vascular cerebral, infarct miocardic

acut, decercbrare partiala sau totala.

25
 Prognosticul evolutiv - hipoglicemiile severe diagnosticate la timp si tratate
adecvat au un prognostic bun

Eventuale tulburari functionale cerebrale minore nu pot fi detectate decat prin

teste psihologice fine Daca durata hipoglicemiei este mai mare de 5-10 ore, coma este
profunda si valoarea glicemiei este foarte mica (mai mica decat 25 mg/dl), iar recuperarea
totala poate fi posibila numai dupa un tratament pe o perioada mai prelungita (zeci de ore),
insa pot surveni doua complicatii grave: accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic,
care duc la o mortalitate crescuta si encefalopatia postglicemica sau o hemoragie retiniana
masiva cu pierderea vederii, care deterioreaza grav capacitatea pacientului de a se autoingriji.
Daca se instaleaza deccrebrarea partiala sau totala, pacientul devine pentru tot restul vietii un
dependent social. Mortalitatea prin coma hipoglicemica variaza In functie de varsta, fiind
inregistrata de la l,5% la adultul tanar si atingand nivelul de pana la 25% la varstnicii cu
vechime mare a bolii si multiple complicatii cornice.Factori de varsta - pediatrici - criteriile
biochimice ale hipoglicemiei a jeun la copii difera de valorile glicemiei la adulti, fiind.
glicemia in plasma si ser < 2,5 mmol/l si in sangele capilar <2,2 mmol/l.

Starea de coma la copil apare atunci, cand glicemia In sangele capilar scade < 0,6
g /1 si la sugar < 0,4 g/I. Hipoglicemia este cea mai frecventa cauza a mortalitatii nou -nascuti
lor si a perturbarilor grave ale functiei sistemului nervos central la copii Hipoglicemia la nou -
nascuti apare imediat dupa nastere sau in primele 3-5 zile de viata si este conditionata de
nasterea prematura, intarzierea in dezvoltarea intrauterina a copilului sau tulburarile
congenitale ale metabolismului glucidic

Cauzele hipoglicemiei la nou - nascuti sunt deficitul sursei de glucoza (de

exemplu a glicogenului), defectele enzimatice ereditare ale metabolismului glucidic (glucozo-
fosfataza), hiperinsulinismul, deficitul de hormoni antiinsulina. Hipoglicemia la sugari si
copiii mari se intalneste mai rar, fiind cauzata de hiperinsulinism, tulburari congenitale ale
metabolismului glucidic, boli endocrine dobandite (insuficienta suprarenala primara),
infometare, abuz de alcool, injcrarca accidentala a hipoglicemiantelor.

        Hipoglicemia la copilul diabetic este consecinta administrarii unei doze mari de
insulina, care nu este urmata de masa, sau atunci cand dupa un efort intens nu s-a crescut
cantitatea de glucide in ratie.Consecintele hipoglicemiei la copii pot fi grave, dat fiind faptul,
ca pentru dezvoltarea creierului, In special In primul an de viata, sunt necesare cantitati mari
de glucoza Din aceste considerente hipoglicemia nedepistata si netratata la nou-nascuti si
sugari induce leziuni grave si ireversibile ale sistemului nervos central. crize epileptice si
retard mintal.Hipoglicemia severa la copil este o urgenta care necesita o administrare rapida
orala de glucoza (zahar, bomboane), iar daca apare coma sau convulsii, se administreaza
Glucagon I mg i.m. sau s.c. si solutie de 33% glucoza 0,5 g/kg i. v. Pentru a preveni leziunile
cerebrale la copil este important a creste glicemia In primele 20 minute. Pentru prevenirea
accidentelor de hipoglicemie la copil de importanta semnificativa este educatia pacientului si
a parintilor (unei sau altei persoane care ingrijesc copilul) pentru a recunoaste manifestarile
hipoglicemiei si a invata masurile de acordare a ajutorului de urgenta. Profilaxia glicemiei la
copii se face prin evitarea administrarii dozelor mari de insulina, adaptarea regimului
alimentar cu efortul fizic si, de asemenea, ajustarea corecta a dozei de insulina in functie de
glicemia determinata in rezultatul autocontrolului ei.Geriatrici - coma hipoglicemica este
26
frecventa la diabeticii varstnici. Hipoglicemiile constituie un pericol real pentru batrani, In
special In conditiile unui abuz de hipoglicemiante, cand nu se considera tulburarile excretiei
renale, care pot avea loc la pacientii de varsta inaintata. Coma poate surveni dupa
administrarea excesiva de hipoglicemiante, in special sulfoniureice cu actiune prelungita. La
batrani coma poate sa apara si dupa administrare de insulina, insa nu si dupa administrare de
biguanide.Simptomatologia hipoglicemiei la varstnici este frusta si poate antrena pierderi de
cunostinta grave si come prelungite, care cresc mortalitatea prin accidente vasculare acute
cerebrale si coronariene. Prevenirea hipoglicemiei necesita un control si autocon,trol riguros,
un tratament adecvat al diabetului zaharat, respectand particularitatile administrarii lui la
varstnici. Sarcina - in timpul sarcinii hipoglicemia poate aparea mai frecvent In termenul
Incepand cu saptamana a 10-cea de sarcina pana la 18-22 saptamani, cand are loc ameliorarea
compensarii diabetului zaharat, cauzata de cresterea sensibilitatii receptorilor insulinici.
Hipoglicemia poate aparea si In perioada de lactatie, cand necesitatea In insulina este mai
mica decat pana la sarcina, In aceste perioade apare necesitatea de a micsora doza de insulina
cu aproximativ 1/3 din doza initiala Tratamentul hipoglicemiilor la gravide se face dupa
aceleasi principii si cu o monitorizare minutioasa a glicemiei si pH-ului sangvin.

3.11. TRATAMENT
3.11.1. Tratamentul hipoglicemiilor funcționale
Tratamentul hipoglicemiilor funcționale este putin eficace si urmareste
reducerea stimularii secreției de insulina de catre alimentele ingerate.
El este in primul rand igienico dietetic si consta in fractionarea meselor (6
mese reduse cantitativ), cu scaderea moderata a continutului lorin glucide si evitarea
glucidelor concentrate. Se pot administra sedative (fenobarbital diazepam), anticolinergice, iar
in hipoglicemiile reactive din DNID si STG poate fi utila administrarea derivatiilor de
sulfoniluree, care modeleaza raspunsul cellelor beta la stimuli fiziologici.
3.11.2. Tratamentul hipoglicemiilor organice
Tratamentul hipoglicemiilor organice ,cauzate de tumori pancreatice si extra
pancreatice, este chirurgical si medical(paleativ).
Tratamentul chirurgical al acestora este singurul in masura sa realizeze
indepartarea tumorii si rezolvarea hipoglicemiei. Întrucât in majoritatea cazurilor
insulinoamele sunt benigne si unice, în 95% din cazuri enucleerea lor este un succes. Atunci
cand intra oprrator nu este descoperita nici o tumoră, se poate proceda diferentiat: fie prin
practicarea unei pancreatectomii progresive, incepând cu coada, cu monitorizarea repetată,
intraoperatorie a glicemiei, fie prin dispensarizarea bolnavului si reiterarea testelor de
localizare a tumorii.
Tratamentul chirurgical constituie si modalitatea principala de rezolvare a
tumorilor extrapancreatice hipoglicemiante.

27
 Tratamentul medical al insulinoamelor maligne care prezinta deja metastaze este
paleativ si consta in:
-administrarea de streptozotocina (500 mg/m2/24ore in cure de 5 zile ), in asociere cu
flourouracil (400mg/m2/24 ore), repetat la interval de 2-3 luni.
-rezolvarea comei hipoglicemice prin administrarea de glucoza hipertonă 33% pană la
revenirea strării de cunoștință.

28
 CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

CAZUL I

4.1.1.CULEGEREA DE DATE

Bolnava Niculina Popescu se interneazǎ la data de 15/06/2018 ȋn secţia de urgenţe a

Spitalului Judeţean Timişoara. Este nǎscutǎ la 01/03/1972, are domiciliul ȋn Timişoara, este
inginer.
Pacienta cunoscuta de 5 ani cu DZ tip 2 insulinonecesitant in tratament cu insulina 10 NR+10
lev-12 NR-12 NR-8 NR+10 LEV
Pacienta prezintǎ agitatie psihomotorie, transpiratii reci la domiciliu.Familia solicita
ambulanta in urma valorii glicemice de 45 mg/dl determinata pe glucometru.
In serviciu UPU pacienta prezenta o glicemie de 100 mg/dl.
Antecedente personale fiziologice:
-  menarha la 14 ani
-  nasteri 1

4.1.2. CUNOASTEREA PACIENTULUI DUPA CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

Pacienta prezinta 20 resp/min.
În ceea e priveşte aparatul cardiovascular, pacienta la internare prezenta T.A.=150/100 mm
Hg si P = 96 b/min., ritm regulat. Puls tibioasă şi tibială, prezent bilatetral, parestezii şi
dureri la nivelul membrelor inferioare.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

La examenul palpatoriu pacienta prezintă în hipocondru drept durere cu iradiere în
regiunea omoplatului. Pacienta nu fumează, alcool consumă ocazional. Greutatea pacientei
la internare este de 66 kg , talie= 149 cm, înălţime 1,52 m.

3.NEVOIA DE A ELIMINA

29
 Pacienta prezintă 4-5 micţiuni/zi şi avea o diureză de 1500 ml, urina fiind de aspect normal.
Pacienta este frecvent constipată, balonată şi prezintă gust amar şi vărsături alimentare şi cu
caracter biliar.

4.NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Pacienta exercită un efort fizic regulat . În ultimul timp prezintă frecvent parestezii şi crampe
dureroase la nivelul membrelor inferioare în special cu sediul în gambă şi gleznă.

5.NEVOIA DE A SE ODIHNI ŞI A DORMI

Pacienta cu lucrările din jurul casei nu prea avea timp de odihnă. Dormea în jur de 8h/24h.
Când avea timp îi plăcea să asculte muzică, să citească, şi nu uita să meargă mereu la biserică
unde îşi recăpăta parcă puterile din nou. Noaptea uneori se trezea din somn şi nu mai putea să
adoarmă datorită durerilor de la nivelul membrelor inferioare.

6.NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Pacientei îi place să se îmbrace modest, dar curat şi sa fie mereu asortată. Nu necesită ajutor
in satisfacerea acestei nevoi.

7. NEVOIA DE A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE

Pacienta nu este o persoană friguroasă, se îmbracă in funcţie de anotimp pentru a-şi proteja
capul de frig şi soare.

8. NEVOIA DE A FI CURAT ŞI A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE

Pacienta este foarte atentă în ceea ce priveşte igiena, este foarte atentă în ceea ce priveşte
igiena dinţilor şi tratarea cariilor. Nu a prezentat niciodată infecţii sau alte afecţiuni ale pielii.
Nu poartă îmbrăcăminte din material sintetic care poate produce alergii la nivelul pielii.
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE
Pacienta nu a suferit accidente, iar în casă nu prezintă pericole care să-i afecteze integritatea
corporală.

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Pacientei îi place foarte mult să vorbească, Este o femeie comunicativă, abordabilă, orientată
temporo-spaţial. Îşi iubeşte familia şi face totul ca ea să fie unită.

11. NEVOIA DE A ACŢIONA DUPA CREDINŢE ŞI VALORI

30
Este foarte religioasă cu frică de Dumnezeu.

12. NEVOIA DE A SE REALIZA

Pacienta spune că sa realizay profesional.

13. NEVOIA DE A SE RECREA

Pacienta este o fire foarte optimistă şi vioaie. Când are timp liber citeşte vreo carte, se
uită la Tv, sau o poţi găsi în grădina sa cu flori la care ţine foarte mult.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA

Pacienta este foarte interesată de boala sa, vrea să ştie cât mai multe şi să citească cât
mai mult despre ea. Este conştientă de faptul că diabetul este foarte viclean ”cum spune
pacienta” .

31

ZIUA I
PROBLEME
-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 67 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
OBIECTIVE
pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
PLAN DE ȊNGRIJIRE
INTERVENTII EVALUARE
-aerisim salonul,asiguram mediu ambiant -la un aport de lichide de
primitor 2000ml/24h diureza a fost de
1000ml/24h;
-la indicatia medicului: administram 2 fiole
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % -ionograma SG
2000ml;recoltam probe biologice pentru
Na=128mEq/1
Na,K, seric;
K=3,1mEq/1
Hemoleucograma, uree, creatinina,rezerva -pacienta prezintă tegumente şi
alcalina mucoase deshidratate
-facem bilantul hidroelectrolitic
32
- comunicare inadecvata la
nivel senzoro-motor manifestata
prin agitatie avand ca sursa de
dificultate dezechilibrul
metabolismului glucidic
-alimentare si hidratare -pacienta
inadecvata prin deficit prezinte greturi si varsaturi
manifestandu-se prin greturi si
varsaturi avand ca sursa de
dificultate dezechilibrul hidro-
electrolitic si glucidic
- pacienta sa fie -aerisim salonul,asiguram mediu ambiant - pacienta comunica bine si-I
orientata primitor dam posibilitatea pacientei sa-
temporospatial -la indicatia medicului: administram 2 fiole si exprime nevoile,
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % sentimentele si dorintele sale
2000ml;recoltam probe biologice pentru
Na,K, seric;
Hemoleucograma, uree, creatinina,rezerva
alcalina
-facem bilantul hidroelectrolitic
sa nu mai -repaus alimentar uree = 130 mg/dl
-la indicatia medicului administram solutii Na=128mEq/1
perfuzabile:glucoza10% cu 50 ml NaCl K=3,1mEq/1
5,85%;Metoclopramid 2x1 fiola/zi;Arnetin creatinina =2,3 mg/dl
3X1 f/zi
rezerva alcalina = 23 mmol/l
-efectuam bilantul hidric
leucocite = 13.6x103/dl
-recoltam probe biologice pentru examene
hemoglobina = 8.1 gr/dl
de laborator
-pacienta prezinta greturi si
varsaturi alimentare
33
- insomnia manifestata de somn - pacienta sa prezinte un - asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 4h/noapte si
perturbat si neliniste avnd ca somn corespunzator este nelinistita
-asiguram minimul de confort de care
sursa de dificultate dezechilibrul cantitativ si calitativ
trebuie sa beneficieze pacientul
glucidic
T optima a salonului, fara stimuli, lenjerie
curata

-notam calitatea somnului , gradul de

satisfacere a celorlalte nevoi

-administram la indicatie antalgice:

Algifen3X1f/zi

34
ZIUA II
PROBLEME
-alimentare si hidratare
inadecvata prin deficit
manifestandu-se prin greturi si
varsaturi avand ca sursa de
dificultate dezechilibrul hidro-
electrolitic si glucidic
-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 99 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
-durere difuză la palparea
abdomenului asociata cu pirozis;
OBIECTIVE
-pacienta sa nu mai prezinte
greturi si varsaturi
-pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
-pacienta sa nu mai prezinte
durere si pirozis
INTERVENTII EVALUARE
-repaus alimentar uree = 130 mg/dl
-la indicatia medicului administram solutii Na=131mEq/1
perfuzabile:glucoza10% cu 50 ml NaCl K=3,1mEq/1
5,85%;Metoclopramid 2x1 fiola/zi;Arnetin -pacienta nu prezinta greturi si
3X1 f/zi varsaturi alimentare
-efectuam bilantul hidric
-recoltam probe biologice pentru examene
de laborator
-aerisim salonul,asiguram mediu ambiant -la un aport de lichide de
primitor 2000ml/24h diureza a fost de
-la indicatia medicului: administram 4 fiole 1000ml/24h;
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % - valoare aglicemiei = 120 mg/dl
2000ml; in timpul perfuzarii cu glucoza
-facem bilantul hidroelectrolitic 10 %
-calmarea durerii prin poziţionare în -durerea a mai diminuat din
poziţie antalgică; intensitate;
35

- imposibilitatea de a se ingriji
manifestata prin alterarea
tegumentelor avand sursa de
dificultate imobilizarea la pat
- comunicare inadecvata la
nivel afectiv manifestata prin
apatie
avand ca sursa de dificultate
situatia de criza
- insomnie manifestata de somn
perturbat si neliniste avnd ca
sursa de dificultate durerea
epigastrica
-administrare la indicaţia medicului
Arnetin 3X1 F/zi,No-spa 3X1f/zi,Algifen
3X1f/zi
-pacienta sa -ajutam pacienta in efectuarea toaletei - pacienta prezinta
prezinte tegumente tegumente curate
-dezinfectam regiunea escarei sacrate si
curate si ingrijite aplicam pansament steril
- pacienta sa aibe -punem in valoare capacitatea, talentele - pacienta comunica
perceptie pozitiva de si realizarile anterioare ale pacientei bine si-i dam
sine posibilitatea pacientei
-asiguram suport psihic si implicam si
sa-si exprime nevoile,
familia
sentimentele si
-facilitam contactul cu alti pacienti care dorintele sale
au trecut prin aceeasi experienta
- pacienta sa prezinte un - asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 4h/noapte si
somn corespunzator este nelinistita
-asiguram confortul de care trebuie sa
cantitativ si calitativ
beneficieze pacienta: temperatura optima a -durerea a cedat din intensitate
salonului, fara stimuli, lenjerie curata
-notam calitatea somnului , gradul de
36
 satisfacere a celorlalte nevoi

-administram la indicatie antalgice:Arnetin

3X1f/zi Algifen3X1f/zi

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

-hipoglicemie manifestata prin -pacienta să prezinte -aerisim salonul,asiguram mediu ambient -la un aport de lichide de
valoare de 89 mg/dl datorita cresterea valorii glicemice primitor 2000ml/24h diureza a fost de

37
dezechilibrului metabolismului
glucidic
- comunicare inadecvata la
nivel afectiv manifestata prin
apatie
avand ca sursa de dificultate
situatia de criza
- insomnie manifestata de somn
perturbat si neliniste avnd ca
sursa de dificultate anxietatea
-la indicatia medicului: administram 4 fiole 1000ml/24h;
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % 2000ml;
- valoare aglicemiei = 100 mg/dl
alcalina in timpul perfuzarii cu glucoza
10 %
-facem bilantul hidroelectrolitic
- pacienta sa aibe -punem in valoare capacitatea, talentele si - pacienta comunica bine si-I
perceptie pozitiva de realizarile anterioare ale pacientei dam posibilitatea pacientei sa-
sine si exprime nevoile,
-asiguram suport psihic si implicam si
sentimentele si dorintele sale
familia
-facilitam contactul cu alti pacienti care au
trecut prin aceeasi experienta
- pacienta sa prezinte un - asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 6h/noapte si
somn corespunzator este anxioasa
-asiguram confortul de care trebuie sa
cantitativ si calitativ
beneficieze pacienta: temperatura optima a
salonului, fara stimuli, lenjerie curata
-notam calitatea somnului , gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
38

PROBLEME
-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 109 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
OBIECTIVE
-pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
-administram la indicatia medicului 10 mg
Diazepam
INTERVENTII
-aerisim salonul,asiguram mediu ambient
primitor
-la indicatia medicului: administram 4 fiole
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % 2000ml;
39
EVALUARE
-la un aport de lichide de
2000ml/24h diureza a fost de
1000ml/24h;
- valoare aglicemiei = 140 mg/dl
fara perfuzie cu glucoza 10 %

- comunicare inadecvata la
nivel afectiv manifestata prin
apatie
avand ca sursa de dificultate
situatia de criza
Pacienta mai ramane inernata inca 2 zile pentru echilibrare glicemica si va fi in evidenta Centrului de Diabet urmnd sa se prezinte lunar la control.
- pacienta sa aibe
perceptie pozitiva in
ceea ce priveste viitorul
sau
-facem bilantul hidroelectrolitic
-pacienta se alimenteaza
-punem in valoare capacitatea, talentele si - pacienta comunica bine si-I
realizarile anterioare ale pacientei dam posibilitatea pacientei sa-
si exprime nevoile,
-asiguram suport psihic si implicam si
sentimentele si dorintele sale
familia
-facilitam contactul cu alti pacienti care au
trecut prin aceeasi experienta
40
CAZUL II

4.2.1CULEGEREA DE DATE

Numele şi prenumele: Cornelia Mioc

Data naşterii: 18.08.1955

Religia: ortodoxă

Ocupaţia: pensionară

Sex: feminin

Naţionalitatea: română

Starea civilă: văduvă

Înălţimea: 1.65 m

Greutatea: 99 kg

Data internării: 20.06.2018

Data externării:27.06.2018

Condiţii de viaţă:

-nu consumă alcool nu fumează

-pacienta locuieşte singură, fiind văduvă de 5 ani.

Antecedente heredo-colaterale:

-neagă

Antecedente personale:

Fiziologice: menarhă la 13 ani

menopauză la 54 ani.

Patoligice: apendicectomie la vârsta de 20 ani.

41
 Motivele internării:

Pacienta este adusă de către Ambulanţa de Serviciu de urgenţă în stare de comă

hipoglicemica avand valoarea glicemiei 57 mg/dl.

Examen clinic:

Pacienta prezintă tegumentele uscate.

TA = 90/60 mmHg

Puls tahicardie , 100 puls/minut

Prezintă tahipnee, 25 respiraţii/minut .

Se recoltează de la pacientă sânge şi urină de urgenţă, descoperindu-i-se o infecţie urinară

netratată şi prezenţa în urină a glucozei şi a corpilor cetonici.

Diagnostic:

4.2.2. CUNOAȘTEREA PACIENTULUI DUPA CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

-pacienta prezintă tahipnee, 25 respiraţii/minut,

-tahicardie, 100 puls/minut;

-TA = 90/60 mmHg;

2. Nevoia de a bea şi mânca:

-avea un orar al meselor dezorganizat

-prezintă proteză dentară.

3. Nevoia de a elimina:

-prezintă oligurie cu diurie;

42
-micţiuni cu o frecvenţă de 2-3 micţiuni pe zi;

-tranzitul intestinal păstrat;

-scaunul - 1 pe zi;

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o postură bună:

-sistemul osteo-aritcular al pacientei este integru, însă datorită comei hipoglicemice prezinta
agitatie psihomotorie.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:

-doarme 4-5 ore pe noapte;

-somnul prezintă treziri frecvente;

-prezintă insomnii;

-pacienta se simte obosită şi doarme în timpul zilei aproximativ 3-4 ore.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:

-se îmbracă şi se dezbracă singură dar cu dificultate;

-în condiţiile intra-spitaliceşti este ajutată de către personalul medical.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

-pacienta este febrilă, 38,5o C;

-preferă o temperatură a mediului ambiant de 21-22 de grade.

8. Nevoia de a-şi menţine tegumentele curate şi integre:

-tegumentele sunt uscate, curate;

-nu prezintă leziuni ale tegumentelor şi mucoaselor.

9. Nevoia de a evita pericolele:

-este orientată temporo-spaţial;

43
-prezintă percepţii senzoriale conform vârstei sale;

10. Nevoia de a comunica:

-este receptivă la indicaţiile personalului medical.

11.Nevoia de a practica religia:

-pacienta este o persoană credincioasă şi trăieşte după convingerile bisericii ortodoxe, doreşte
să participe la serviciile religioase care se efectuează în incinta spitalului, dar la care însă nu
poate participa datorită stării sale.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:

-este pensionară, văduvă;

-se implică în creşterea nepoţilor şi treburilor casnice.

13.Nevoia de a se recrea:

-este nerăbdătoare de a se deplasa în afara salonului,;

-vizitele copiilor şi a nepoţilor o ajută în lupta împotriva acestei boli.

14.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:

-este receptivă la tot ceea ce este în interesul însănătoşirii cât mai grabnică a sa;

-îşi face tratamentul cu conştiinciozitate în vederea vindecării cât mai rapide.

44

ZIUA I
PROBLEME
-deshidratare cauzată de
dezechilibrul metabolismului
glucidic manifestată prin
tegumente şi mucoase uscate,
palide;
-alimentare si hidratare
inadecvata prin deficit
manifestandu-se prin greturi si
varsaturi avand ca sursa de
PLAN DE INGRIJIRE
OBIECTIVE
-pacienta să prezinte
tegumente şi mucoase
normal colorate, hidratate;
-pacienta sa nu mai
prezinte greturi si varsaturi
INTERVENTII EVALUARE
-se face igena teg.si mucoaselor zilnic si ori -pacienta prezintă tegumente şi
de cate ori este nevoie,se va efectua toaleta mucoase deshidratate
ochiilor,cavitatilor bucale
- uree = 130 mg/dl
la indicatia medicului: administram sol.
Na=125mEq/1
NaCl0,9% 4000ml+ 60 ml solutie KCl 7,45
K=3,0mEq/1
%+ 30 ml sol NaCl 5,85% tamponat cu
creatinina =2,4 mg/dl
insulina rapida in funtie de valorile
glicemice rezerva alcalina = 23 mmol/l
-facem bilantul hidroelectrolitic--recoltam leucocite = 12.6x103/dl
probe biologice pentru examene de laborator
hemoglobina = 8.1 gr/dl
-repaus alimentar uree = 130 mg/dl
-la indicatia medicului administram solutii Na=125mEq/1
perfuzabile: glucoza 5%,solutie NaCl K=3,0mEq/1
0,9%,solutie NaCl 5,85%;Metoclopramid creatinina =2,4 mg/dl
45
dificultate dezechilibrul hidro-
electrolitic si glucidic
-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 60 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
-disconfort manifestat
prin neliniste
-pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
-pacienta sa beneficieze de
confort fizic si psihic
2x1 fiola/zi;Arnetin 3X1 f/zi
-efectuam bilantul hidric
-recoltam probe biologice pentru examene
de laborator
-aerisim salonul,asiguram mediu ambient
primitor
-la indicatia medicului: administram 4 fiole
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % 2000ml;
-facem bilantul hidroelectrolitic
-pacienta se alimenteaza
-discutam cu pacienta pentru a identifica
cauzele disconfortului si creem senzatia de
bine prin discutiile purtate, facilitam
contactul cu familia
46
rezerva alcalina = 23 mmol/l
leucocite = 12.6x103/dl
hemoglobina = 8.1 gr/dl
-pacienta prezinta greturi si
varsaturi alimentare
-la un aport de lichide de
2000ml/24h diureza a fost de
1000ml/24h;
- valoare aglicemiei = 110 mg/dl
in timpul perfuziei cu glucoza
10 %
-pacienta este linistita
ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 65 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
-pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
-aerisim salonul,asiguram mediu ambient
primitor
-la indicatia medicului: administram 4 fiole
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % 2000ml;
-facem bilantul hidroelectrolitic
-pacienta se alimenteaza
-la un aport de lichide de
2000ml/24h diureza a fost de
1000ml/24h;
- valoare aglicemiei = 118 mg/dl
in timpul perfuziei cu glucoza
10 %

- insomnie manifestata de somn
perturbat si neliniste avnd ca
sursa de dificultate anxietatea
- pacienta sa prezinte un
somn corespunzator
cantitativ si calitativ
- asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 6h/noapte si
este anxioasa
-asiguram confortul de care trebuie sa
beneficieze pacienta: temperatura optima a
salonului, fara stimuli, lenjerie curata

-notam calitatea somnului , gradul de

satisfacere a celorlalte nevoi

-administram la indicatia medicului 10 mg

47

-deficit de autoîngrijire
-eliminare inadecvata manifestata
prin polakidisurie datorita
procesului inflamator
Diazepam
-pacienta să prezinte -se asigură o igienă riguroasă pe regiuni, la -pacienta confirmă gestic o stare
tegumente și mucoase pat, respectându-se intimitatea pacientei de mulțumire, de confort.
curate, integer
-lenjeria de pat și corp se schimbă ori de
câte ori este nevoie
-se inspectează cu ocazia efectuării toaletei
și regiunile expuse escarelor
-asigurarea codițiilor optime de spitalizare
-pacienta sa prezinte - se asigură o igienă riguroasă pe regiuni, la -pacienta prezinta tegumente si
mictiuni fiziologice pat, respectându-se intimitatea pacientei mucoase curate
-lenjeria de pat și corp se schimbă ori de -la urocultura se evidentiaza
câte ori este nevoie Echerichea coli >100.000
-la indicatia medicului se recolteaza
urocultura si se monteaza sonda urinara in
conditii de pesfecta asepsie
-la indicatia medicului sol. Glucoza 10 %
2000ml;
48
ZIUA III
PROBLEME
-eliminare inadecvata
manifestata prin polakidisurie
datorita procesului inflamator
- insomnie manifestata de somn
perturbat si neliniste avnd ca
sursa de dificultate anxietatea
OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
-pacienta sa prezinte - se asigură o igienă riguroasă pe regiuni, la -pacienta prezinta tegumente si
mictiuni fiziologice pat, respectându-se intimitatea pacientei mucoase curate
-lenjeria de pat și corp se schimbă ori de câte
ori este nevoie
-la indicatia medicului se administreaza
Cefort 2X1g/zi-
la indicatia medicului sol. Glucoza 10 %
2000ml;
- pacienta sa prezinte un - asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 6h/noapte
somn corespunzator
-asiguram confortul de care trebuie sa
cantitativ si calitativ
beneficieze pacienta: temperatura optima a
49
 salonului, fara stimuli, lenjerie curata

-notam calitatea somnului , gradul de

satisfacere a celorlalte nevoi

-administram la indicatia medicului 10 mg

Diazepam

-deficit de autoîngrijire
-pacienta să prezinte
tegumente și mucoase
curate, integer
-se asigură o igienă riguroasă pe regiuni, la -pacienta confirmă gestic o stare
pat, respectându-se intimitatea pacientei de mulțumire, de confort.
-lenjeria de pat și corp se schimbă ori de câte
ori este nevoie

-se inspectează cu ocazia efectuării toaletei

și regiunile expuse escarelor

-asigurarea codițiilor optime de spitalizare

-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 80 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
-pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
-aerisim salonul,asiguram mediu ambient
primitor
-la indicatia medicului: administram sol.
glucoza 10 % 2000ml;
-la un aport de lichide de
2000ml/24h diureza a fost de
1000ml/24h;
- valoare aglicemiei = 125 mg/dl
in timpul perfuziei cu glucoza

50
 -facem bilantul hidroelectrolitic 10 %

-pacienta se alimenteaza

Pacienta se externeaza peste 2 zile si va revenii la contol .In ambulator pacienta va trebui sa repete urocultura.

51
 CAZUL III

4.3.1 CULEGEREA DE DATE

Bolnava Ana Andronic se interneazǎ la data de 15/05/2018 ȋn secţia de urgenţe a

Spitalului Judeţean Timişoara. Este nǎscutǎ la 01/03/1975, are domiciliul ȋn Timişoara, este
inginer.
Pacienta cunoscuta de 5 ani cu DZ tip 2 insulinonecesitant in tratament cu insulina 8 NR+10
lev-12 NR-12 NR-8 NR+10 LEV
Pacienta prezintǎ agitatie psihomotorie, transpiratii reci la domiciliu.Familia solicita
ambulanta in urma valorii glicemice de 56 mg/dl determinata pe glucometru.
In serviciu UPU pacienta prezenta o glicemie de 100 mg/dl.
Antecedente personale fiziologice:

-  menarha la 14 ani
-  nasteri 1

4.3.2.CUNOAȘTEREA PACIENTULUI DUPA CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Pacienta prezinta 20 resp/min.
În ceea e priveşte aparatul cardiovascular , pacienta la internare prezenta T.A.=130/90 mm
Hg si P = 86 b/min.,ritm regulat. Puls tibioasă şi tibială, prezent bilatetral, parestezii şi
dureri la nivelul membrelor inferioare.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ŞI HIDRATA

La examenul palpatoriu pacienta prezintă în hipocondru drept durere cu iradiere în
regiunea omoplatului. Pacienta nu fumează, alcool consumă ocazional. Greutatea pacientei
la internare este de 66 kg , talie= 149 cm, înălţime 1,52 m.

3. NEVOIA DE A ELIMINA
Pacienta prezintă 4-5 micţiuni/zi şi avea o diureză de 1500 ml, urina fiind de aspect normal.
Pacienta este frecvent constipată, balonată şi prezintă gust amar şi vărsături alimentare şi cu
caracter biliar.

4. NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Pacienta exercită un efort fizic regulat . În ultimul timp prezintă frecvent parestezii şi crampe
dureroase la nivelul membrelor inferioare în special cu sediul în gambă şi gleznă.
52
 5. NEVOIA DE A SE ODIHNI ŞI A DORMI
Pacienta cu lucrările din jurul casei nu prea avea timp de odihnă. Dormea în jur de 8h/24h.
Când avea timp îi plăcea să asculte muzică, să citească, şi nu uita să meargă mereu la biserică
unde îşi recăpăta parcă puterile din nou. Noaptea uneori se trezea din somn şi nu mai putea să
adoarmă datorită durerilor de la nivelul membrelor inferioare.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA

Pacientei îi place să se îmbrace modest, dar curat şi sa fie mereu asortată. Nu necesită ajutor
in satisfacerea acestei nevoi.

7. NEVOIA DE A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE

Pacienta nu este o persoană friguroasă, se îmbracă in funcţie de anotimp pentru a-şi proteja
capul de frig şi soare.

8. NEVOIA DE A FI CURAT ŞI A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE

Pacienta este foarte atentă în ceea ce priveşte igiena, este foarte atentă în ceea ce priveşte
igiena dinţilor şi tratarea cariilor. Nu a prezentat niciodată infecţii sau alte afecţiuni ale pielii.
Nu poartă îmbrăcăminte din material sintetic care poate produce alergii la nivelul pielii.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Pacienta nu a suferit accidente, iar în casă nu prezintă pericole care să-i afecteze integritatea
corporală.

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Pacientei îi place foarte mult să vorbească, Este o femeie comunicativă, abordabilă, orientată
temporo-spaţial. Îşi iubeşte familia şi face totul ca ea să fie unită.

11. NEVOIA DE A ACŢIONA DUPA CREDINŢE ŞI VALORI

Este foarte religioasă cu frică de Dumnezeu.

12. NEVOIA DE A SE REALIZA

53
 Pacienta spune că sa realizat profesional.

13. NEVOIA DE A SE RECREA

Pacienta este o fire foarte optimistă şi vioaie. Când are timp liber citeşte vreo carte, se uită la
Tv, sau o poţi găsi în grădina sa cu flori la care ţine foarte mult.

14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA

Pacienta este foarte interesată de boala sa, vrea să ştie cât mai multe şi să citească cât mai
mult despre ea. Este conştientă de faptul că diabetul este foarte viclean ”cum spune pacienta”.

54

ZIUA I
PROBLEME
-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 77 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
- comunicare inadecvata la
nivel senzoro-motor manifestata
prin agitatie avand ca sursa de
dificultate dezechilibrul
metabolismului glucidic
OBIECTIVE
pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
- pacienta sa fie orientate
temporospatial
PLAN DE ȊNGRIJIRE
INTERVENTII EVALUARE
-aerisim salonul,asiguram mediu ambiant -la un aport de lichide de
primitor 2000ml/24h diureza a fost de
-la indicatia medicului: administram 3 fiole 1000ml/24h;
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % Glicemie=90 mg/dl;
2000ml;recoltam probe biologice pentru -ionograma SG
Na,K, seric; Na=128mEq/1
Hemoleucograma, uree, creatinina,rezerva K=3,1mEq/1
alcalina -pacienta prezintă tegumente şi
-facem bilantul hidroelectrolitic mucoase deshidratate
-aerisim salonul,asiguram mediu ambiant - pacienta comunica
primitor bine si-i dam
-la indicatia medicului: administram 3 fiole posibilitatea pacientei
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % sa-si exprime nevoile,
2000ml;recoltam probe biologice pentru sentimentele si
Na,K, seric; dorintele sale
-facem bilantul hidroelectrolitic
55
-alimentare si hidratare
inadecvata prin deficit
manifestandu-se prin greturi si
varsaturi avand ca sursa de
dificultate dezechilibrul hidro-
electrolitic si glucidic
- insomnia manifestata de somn
perturbat si neliniste avnd ca
sursa de dificultate dezechilibrul
glucidic
-pacienta sa nu mai
prezinte greturi si varsaturi
- pacienta sa prezinte un
somn corespunzator
cantitativ si calitativ
-repaus alimentar uree = 130 mg/dl
-la indicatia medicului administram solutii Na=128mEq/1
perfuzabile:glucoza10% cu 50 ml NaCl K=3,1mEq/1
5,85%;Metoclopramid 2x1 fiola/zi;Arnetin creatinina =2,3 mg/dl
3X1 f/zi rezerva alcalina = 23 mmol/l
-efectuam bilantul hidric leucocite = 13.6x103/dl
-recoltam probe biologice pentru examene hemoglobina = 8.1 gr/dl
de laborator -pacienta prezinta greturi si
varsaturi alimentare
- asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 4h/noapte si
-asiguram minimul de confort de care este nelinistita
trebuie sa beneficieze pacientul
T optima a salonului, fara stimuli, lenjerie
curata
-notam calitatea somnului , gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi
-administram la indicatie antalgice:
Algifen3X1f/zi
56
ZIUA II
PROBLEME
-alimentare si hidratare
inadecvata prin deficit
manifestandu-se prin greturi si
varsaturi avand ca sursa de
dificultate dezechilibrul hidro-
electrolitic si glucidic
-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 100 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
-durere difuză la palparea
OBIECTIVE
-pacienta sa nu mai prezinte
greturi si varsaturi
-pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
-pacienta sa nu mai prezinte
INTERVENTII EVALUARE
-repaus alimentar uree = 130 mg/dl
-la indicatia medicului administram solutii Na=131mEq/1
perfuzabile:glucoza10% cu 50 ml NaCl K=3,1mEq/1
5,85%;Metoclopramid 2x1 fiola/zi;Arnetin -pacienta nu prezinta greturi si
3X1 f/zi varsaturi alimentare
-efectuam bilantul hidric
-recoltam probe biologice pentru examene
de laborator
-aerisim salonul,asiguram mediu ambiant -la un aport de lichide de
primitor 2000ml/24h diureza a fost de
1000ml/24h;
-la indicatia medicului: administram 4 fiole
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % - valoare aglicemiei = 120 mg/dl
2000ml; in timpul perfuzarii cu glucoza
10 %
-facem bilantul hidroelectrolitic
-calmarea durerii prin poziţionare în -durerea a mai diminuat din
57
abdomenului asociata cu pirozis;
- imposibilitatea de a se ingriji
manifestata prin alterarea
tegumentelor avand sursa de
dificultate imobilizarea la pat
- comunicare inadecvata la
nivel afectiv manifestata prin
apatie
avand ca sursa de dificultate
situatia de criza
- insomnie manifestata de somn
perturbat si neliniste avnd ca
sursa de dificultate durerea
epigastrica
durere si pirozis
-pacienta sa
prezinte tegumente
curate si ingrijite
- pacienta sa aibe perceptie
pozitiva de sine
- pacienta sa prezinte un
somn corespunzator
cantitativ si calitativ
poziţie antalgică; intensitate;
-administrare la indicaţia medicului
Arnetin 3X1 F/zi,No-spa 3X1f/zi,Algifen
3X1f/zi
-ajutam pacienta in efectuarea toaletei - pacienta prezinta
tegumente curate
-dezinfectam regiunea escarei sacrate si
aplicam pansament steril
-punem in valoare capacitatea, talentele - pacienta comunica
si realizarile anterioare ale pacientei bine si-i dam
posibilitatea pacientei
-asiguram suport psihic si implicam si
sa-si exprime nevoile,
familia
sentimentele si
-facilitam contactul cu alti pacienti care dorintele sale
au trecut prin aceeasi experienta
- asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 4h/noapte si
este nelinistita
-asiguram confortul de care trebuie sa
beneficieze pacienta: temperatura optima a -durerea a cedat din intensitate
58
 salonului, fara stimuli, lenjerie curata

-notam calitatea somnului , gradul de

satisfacere a celorlalte nevoi

-administram la indicatie antalgice:Arnetin

3X1f/zi Algifen3X1f/zi

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

59
-hipoglicemie manifestata prin
valoare de 89 mg/dl datorita
dezechilibrului metabolismului
glucidic
-pacienta să prezinte
cresterea valorii glicemice
-aerisim salonul,asiguram mediu ambiant
primitor
-la indicatia medicului: administram 4 fiole
glucoza 33% si sol. Glucoza 10 % 2000ml;
alcalina
-facem bilantul hidroelectrolitic
-la un aport de lichide de
2000ml/24h diureza a fost de
1000ml/24h;
- valoare aglicemiei = 100 mg/dl
in timpul perfuzarii cu glucoza
10 %

- comunicare inadecvata la
nivel afectiv manifestata prin
apatie avand ca sursa de
dificultate situatia de criza
- pacienta sa aibe
perceptie pozitiva de sine
-punem in valoare capacitatea, talentele si
realizarile anterioare ale pacientei
-asiguram suport psihic si implicam si
familia
- pacienta comunica bine si-I
dam posibilitatea pacientei sa-
si exprime nevoile,
sentimentele si dorintele sale

-facilitam contactul cu alti pacienti care au

trecut prin aceeasi experienta

- insomnie manifestata de somn
perturbat si neliniste avnd ca
sursa de dificultate anxietatea
- pacienta sa prezinte un
somn corespunzator
cantitativ si calitativ
- asiguram un mediu adecvat pentru somn - pacienta a dormit 6h/noapte si
este anxioasa
-asiguram confortul de care trebuie sa
beneficieze pacienta: temperatura optima a
salonului, fara stimuli, lenjerie curata

-notam calitatea somnului , gradul de

60
 satisfacere a celorlalte nevoi

-administram la indicatia medicului 10 mg

Diazepam

Pacienta mai ramane internata inca 2 zile pentru echilibrare glicemica si va fi in evidenta Centrului de Diabet urmând sa se prezinte lunar la control.

61
 CONCLUZII

Coma hipoglicemica este manifestarea extrema a hipoglicemiei, se anunta cu pierderea

starii de conștiinta sau, altfel spus, cu incapacitatea pacientului de a acționa adecvat pentru a iesi din
hipoglicemie fara intervenția altor persoane. Coma este caracterizata printr-o imposibilitate totala de
trezire.
Hipoglicemia făra manifestari clinice se poate depista si la persoanele sanatoase sau în
rezultatul insulinemiei dupa câteva ore de încarcare cu glucoza (hipoglicemie reactiva).
Hipoglicemia este periculoasa pe termen scurt si evolueaza mai grav decât hiperglicemia, glucoza
fiind substratul energetic primar pentru creier.

62
 BIBLIOGRAFIE

Ghid de Nursing Vol. I – Lucreţia Titircă

Anatomia omului. Vol. 2 - Splahnologia -Victor Papilian
Fiziologie umană, I. Hăulică
Imagine: Atlas Anatomie Umană, Frank H. Netter
Medicina interna vol2 VIOREL SERBAN
http://www.ziare.com/social/romani/sa-ne-amintim-nicolae-paulescu-romanul-salvator-a-
milioane-1031087

63
64