MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,GHEORGHE MARINESCU”

CALIFICAREA PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR,

AS. CAMPEAN ROXANA

ABSOLVENT,

BOITOS
CRISTINA-MARIA

-TARGU MURES

2015
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

TROMBOFLEBITA
 MOTTO :

« Omul are varsta arterelor lui »

Prof. Leriche
 ARGUMENT

1. Introducere

Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Cadrul medical isi va
centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea starii normale a
pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-si gaseasca modul de functionare normala ceea
ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul
medical ramane in cazul pacientilor cronici.

In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :

reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine
avem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adevarat proces de
judecata, deci de nursing.

Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au

determinat dezvoltarea si influentarea lor.

Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea

religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul
ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei
intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare “Notite despre
munca sa sanitara”, ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.
Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici
chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta
nu vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa
asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera”

Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile fundamentale ale

omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care
ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana
ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile sunt
privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa repartizam sarcini,
repartizam ingrijiri.

Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei

asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.
 2. Scopul si motivatia

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din

literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte
necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui
pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu intalnesc piedici in
scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.

Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca
este posibil chiar sa-mi dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva
a bolii sa fie cat mai scazut.

Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra
sanatatii individului

3. Notiuni despre boala

Flebita inseamna inflamarea unei vene. Tromboflebita este termenul utilizat cind un
tromb venos determina inflamarea unei vene. Tromboflebita superficiala afecteaza venele de la
suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si
ale membrului superior.

Tromboflebita care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie.
Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind tromboflebita
migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita sindromul Trousseau.
Tromboflebita superficiala a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel.
Frecvent tromboflebita apare la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima poate determina
venele varicoase sa devina inflamate. Fata de tromboza venoasa profunda care dezvolta rar
fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o reactie inflamatorie acuta care
determina aderarea trombusului ferma la peretele venos si intervine dizlocarii acestuia. Fata de
tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se
contracte si sa rupa trombusul. De aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii.

Decesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze
dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar.
 Tromboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la
penis si sin, denumita boala Mondor.

Sunt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor

subcutanate, insotite de formarea de trombusi aderenti. Comparativ cu trombozele venelor
profunde importanta lor este mica ; ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic niciodata letal,
au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot extinde la venele profunde sau pot fi
septice (supurate), si nu lasa decat in mod exceptional sechele invalidante. Incidenta
tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai frecvent in unele situatii, in
special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa administrarea intravenoasa de substante
iritante. Uneori sunt revelatoare ale unor boli sistemice care le-au favorizat aparitia.
Recanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducand la o circulatie
venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele inferioare. Presiunea venoasa
crescuta determina instalarea sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare,
ulcerare si risc crescut de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.

Nursingul

O.M.S. şi I.C.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii

cuprinzând:
- promovarea sănătăţii
- prevenirea bolii
- îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, personae cu nevoi
speciale) de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, aşezările comunitare şi în toate formele de
asistenţă socială
Nursingul :
 se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii, deoarece
acestea afectează sănătatea, boala şi moarte
 utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice, sociale, medicale şi
umaniste
 contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi
Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către
Florence Nightingale (1820-1910)

a. Nursa :

Este pregatită printr-un program de studiu incluzând:

- promovarea sănătăţii
 - prevenirea îmbolnăvirilor
- îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental
Obiectivele nursei:
 A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi
 A oferi îngrijiri:
–mai bune
–individualizate
–complete
–continue
Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru
menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia
Henderson).

Funcţiile nursei

 Asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv, în:

–asigurarea confortului
–stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii, cărora le transmite
informaţii şi învăţăminte
–ascultarea şi susţinerea pacientului
 promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate
- Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului
- Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului
 Activităţi interdisciplinare:
–acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic, social
–acţiuni de educaţie pentru sănătate
–acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire
 Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei
–promovarea şi menţinerea sănătăţii
–prevenirea îmbolnăvirilor
– îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea
 Funcţia educativă: educare pentru sănătate
 Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic
 Funcţia de cercetare
 Codul pentru asistente medicale

Descrie patru responsabilităţi:

–Promovarea sănătăţii
–Prevenirea îmbolnăvirilor
–Restabilirea sănătăţii
–Înlăturarea suferinţei
Cerinţe profesionale pentru nursă
- Să aibă pregatire pluridisciplinară
- Să-şi însuşească competenţele de bază
- Să aibă cunoştinţe de psihologie
- Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa
- Să fie capabilă de empatie
Nursa urmăreşte reacţiile individuale, familiale, de grup la problemele
actuale sau potenţiale de sănătate

Procesul de îngrijire
- Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate,
adaptate fiecărui pacient
- Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific, situaţiile sunt analizate iar
îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei
- Este un proces conştient, planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii
individului şi a comunităţii
- Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan bio-
psiho-social, cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete
autonomia

Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele
din echipa de îngrijire
Etapele procesului de îngrijire
1. Culegerea de date
2. Analiza şi interpretarea lor
3. Planificarea îngrijirilor
4. Realizarea intervenţiilor
5. Evaluarea
 CAPITOLUL I.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

I.1. Descrierea aparatului circulator

Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central, inima sau cordul, şi un
sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinzând arterele şi venele, iar între ele o
bogată reţea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au un rol
considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor, în cadrul metabolismului
celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora, spre organele de
excreţie. Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului,
după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. În mod special procesele de scleroză cu
calcificări ale aparatului vascular, generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor. Pe
drept cuvânt, prof. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui".
În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite, deosebite ca funcţionalitate:
unul între cord şi pulmon, care asigură oxigenarea sângelui, reprezentând mica circulaţie - sau
circulaţia pulmonară - şi altul între cord, viscere şi periferia organismului, reprezentând marea
circulaţie - sau circulaţia generală.
La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice, vase şi ganglioni
limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet, prin două
trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaţii.