ÎNGRIJIREA CALIFICATĂ A

BOLNAVULUI IN

CHIRURGIA GENERALĂ

— NOTE DE CURS —

PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

- Introducere -

• procesul de îngrijire al bolnavilor a luat naştere din timpuri străvechi, când

femeile îşi pansau bărbaţii răniţi, reântorşi din războaie sau de la vânătoare
• până la jumătatea secolului XX îngrijirile au depins de concepţiile religioase
• istoria profesiunii de îngrijire a bolnavilor începe cu înfiinţarea primei şcoli de
către Florence Nightingale; astfel, pentru prima oară în istoria îngrijirilor,
practica începe să se bazeze pe gândire, pe aspectele medicale, tehnice
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

• Definiţia dată de OMS spune că nursingul este o parte integrantă a

sistemului de îngrijire a sănătăţii ce cuprinde:
- promovarea sănătăţii
- prevenirea bolii
- îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapaţi)
de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, aşezările
comunitare şi în toate formele de asistenţă socială

• OMS precizează rolul nursei în societate şi anume

„Rolul nursei în societate este să asiste indivizi, familii şi grupuri,
să optimizeze şi să integreze funcţiile fizice, mentale (psihice) şi sociale,
afectate semnificativ prin schimbări ale stării de sănătate”
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcțiile asistentei medicale sunt de natură:

- independentă
- dependentă
- interdepedentă
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcțiile asistentei medicale

1. de natură independentă
- asistenta participă din proprie iniţiativă, temporar sau
definitiv, la:

- îngrijiri de confort, atunci când pacientul nu îşi poate

îndeplini singur anumite funcţii
- stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu
aparţinătorii
- transmite informaţii pacientului, învăţăminte, ascultă
pacientul şi îl susţine
- este alături de indivizi şi colectivitate în vederea
promovării unor condiţii mai bune de viaţă
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcțiile asistentei medicale

2. de natură dependentă
- la indicația medicului aplică metodele de observație,
tratament sau readaptare
- observă la pacient modificările provocate de boală sau
tratament și le transmite medicului
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcțiile asistentei medicale

2. de natură interdependentă
- asistenta colaborează cu alţi profesionişti din domeniul
sanitar (educatori, psihologi, logopezi, profesori), social,
educativ, administrativ, etc şi participă la activităţi
interdisciplinare
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcțiile asistentei medicale

Alte funcţii :
a) funcţia profesională
– este rolul cel mai important al asistentei, acela de a se
ocupa de pacient şi a face pentru el ceea ce el nu poate face

Funcţiile din codul asistentei medicale sunt :

- promovarea şi menţinerea sănătăţii
- prevenirea îmbolnăvirilor
- îngrijirea bolnavilor şi recuperarea acestora
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

b) funcţia educativă :
- rolul educativ reiese din relaţiile pacient-asistent şi din
relaţiile de muncă cu personalul din subordine, practicanţi,
studenţi (educarea personalului de nursing)

c) funcţia economică
-de gestionare - gestionarea serviciului, organizarea timpului,
precizarea priorităţilor de aprovizionare

d) funcţia de cercetare
- asistenta, ca participantă în echipa de cercetare, alături de
medic, are atribuţia de identificare a domeniilor de
cercetare de nursing
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Domenii de activitate – locul de muncă

- pentru asistenta generalistă cu pregătire pluridisciplinară
- servicii de sănătate – staţionar, ambulatoriu
- învăţământ, cultură
- educaţie, cercetare
- alimentar, igienic
- social, economic, administrativ
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Îngrijirile primare de sănătate :

Prin îngrijiri primare de sănătate înţelegem :
- îngrijiri esenţiale de sănătate, accesibile tuturor persoanelor şi
familiilor din comunitate, prin mijloace ce sunt accesibile, cu
participarea acestora şi la un preţ de cost accesibil comunităţii şi
ţării

-acoperă 3 niveluri de intervenţie :

-- îngrijiri de prevenţie primară
- îngrijiri de prevenţie secundară
- îngrijiri de prevenţie terţiară
- !!!!!!! îngrijiri de nivel 4 în cazul bolilor terminale
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

- prevenţie primară
- menţinerea şi promovarea sănătăţii, precum şi prevenirea
îmbolnăvirilor prin educaţie sanitară, vaccinări, profilaxia unor boli

- prevenţia secundară
- are rol curativ şi anume tratarea bolilor şi prevenirea agravării sau
apariţia complicaţiilor
- rolul asistentei este de a descoperi la timp problemele prin vizite
acasă, în comunitate, prin controale periodice
- prevenţia terţiară
- urmăreşte recuperarea pacientului
- rolul asistentei este să susţină persoana îngrijită pentru a se adapta la
diverse dificultăţi cauzate de problemele de sănătate, precum şi la
recuperarea pacientului
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Competenţa asistenţei medicale :

- presupune cunoştinţe şi elemente de competenţă :
- cunoaşterea unui model conceptual de îngrijire

(nursing)
- cunoştinţe acumulate
- cunoaşterea demersului ştiinţific
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Competenţa asistenţei medicale :

Model conceptual
- ansamblu de concepte, o imagine mentală care favorizează
reprezentarea realităţii
- este o dimensiune esenţială de bază care ne permite să aplicăm
„filozofia” privind îngrijirile
- definirea cadrului conceptual presupune următoarele elemente:
- scopul profesiei
- ţelul activităţii (beneficiarul)
- rolul său
- dificultăţi legate de pacienţii de care se ocupă (lipsa de forţă
fizică, voinţă sau lipsa de cunoştinţe)
- natura intervenţiei acordată pacientului (de înlocuire,
suplinire, ajutare, întărirea forţei)
- consecinţele acestei acţiuni
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Competenţa asistenţei medicale :

Cunoştiinţele acumulate:
- ştiinţifice
- tehnice
- relaţionale
- etice
- legislative
- ajută asistenta să stabilească relaţii cu pacienţii, să
colaboreze cu anturajul pacientului, să lucreze într-o echipă
multidisciplinară şi în comunitate
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Competenţa asistenţei medicale:

Demersul ştiinţific :
- este un instrument de investigaţie, de analiză, de
interpretare, de planificare şi de evaluare a îngrijirilor
(nursingului)
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Componentele esenţiale ale unui model conceptual sunt

următoarele :
- postulate
- valori
- elemente – scopul profesiei;
- ţelul activităţii (beneficiarul)
- rolul activităţi
- dificultăţi întâlnite de pacient
- intervenţia acordată
- consecinţele
- postulatele sunt suportul teoretic şi ştiinţific al modelului
conceptual
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Sunt 6 elemente care dau sens vieţii profesionale :

1. scopul profesiei
- este de-a ajuta pacientul să-şi conserve sau să-şi restabilească
independenţa sa, în aşa fel încât să poată să-şi satisfacă nevoile prin el însuşi,
de a favoriza vindecarea pacientului sau de a asista muribundul spre un sfârşit
demn

2. obiectivul activităţii profesionale

- este beneficiarul, adică persoana sau grupul de persoane spre care se
îndreaptă activitatea

3. rolul profesiei
- rolul social – rolul asistentei este de suplinire a dependenţei (ceea ce nu
poate să facă persoana)
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Sunt 6 elemente care dau sens vieţii profesionale :

4. sursa de dificultate
- dificultăţile pacientului care fac ca acesta să nu poată răspunde la una din
nevoile sale şi care sunt cauzate de o lipsă de forţă, de voinţă, de cunoştinţe

5. intervenţia aplicată persoanei

- asistenta nu trebuie să piardă din vedere omul în globalitatea sa
- asistenta va ajuta la creşterea independenţei persoanei

6. consecinţele
- rezultatele obţinute – ameliorarea dependenţei sau câştigarea
independenţei, ceea ce reprezintă atingerea scopului
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Nevoile fundamentale ale pacientului:

- asistenta trebuie să ştie că o nevoie fundamentală este o
necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura
starea de bine, în apărarea fizică şi mentală
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Cele 14 nevoi fundamentale sunt :

1. a respira şi a avea o bună circulaţie
2. a bea şi a mânca
3. a elimina
4. a se mişca şi a avea o bună postură
5. a dormi şi a se odihni
6. a se îmbrăca şi a se dezbrăca
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
8. a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
9. a evita pericolele
10. a comunica
11. a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, a practica religia
12. a fi preocupat în vederea realizării
13. a se recrea
14. a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

O altă clasificare împarte nevoile fundamentale în 5 categorii :

1. nevoi fiziologice
- a mânca, a bea, a te odihni, a comunica, a te distra, a elimina, absenţa
durerii, anularea suferinţei, nevoia de aer, apă, etc
2. nevoia de siguranţă
- se manifestă în cazul agresiunii externe, cum ar fi pierderea locului de
muncă, schimbarea mediului, oraşului, catastrofe, război
3. nevoia de apartenenţă
- de a stăpâni situaţiile, nevoia de a aparţine unui grup, de a fi recunoscut şi
acceptat de către grup
4. nevoia de recunoaştere
- de iubire, de recunoştiinţă, de stimă, de recunoaştere a statutului, a
competenţei, de respect
5. nevoia de realizare
- realizarea personalităţii, autodepăşirea, creativitatea
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Independenţa şi dependenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale :

Independenţa
- reprezintă satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin acţiuni proprii,
îndeplinite de persoana însăși
- pentru copii, independenţa se consideră şi atunci când nevoile sunt
îndeplinite cu ajutorul altora (de către alţii) în funcţie de faza de creştere şi
de dezvoltare a copilului
De exemplu o persoană este independentă dacă foloseşte în mod adecvat,
fără ajutorul altei persoane, un aparat, un dispozitiv, o proteză auditivă,
oculară, dentară, cărjă, sac de stomie, membru artificial, etc.
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Independenţa şi dependenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale :

Dependenţa
- este incapacitatea persoanei de a îndeplini singur, fără ajutorul altei
persoane, acţiuni care să-i permită un nivel acceptabil în satisfacerea
nevoilor astfel încât să fie independent. Astfel, incapacitatea unei
persoane de a-şi proteja tegumentele, ce duce la leziuni sau incapacitatea
de a comunica poate produce izolare socială.
- este moderată sau totală, temporară sau permanentă
- evaluarea gradului de dependenţă a pacientului foloseşte în vederea
acordării îngrijirilor şi se face pentru una sau mai multe nevoi
nesatisfăcute, acordând un punctaj de la 1 la 4
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Tipuri de dependenţă :
- potenţială
- actuală
- descrescândă
- permanentă

Dependenţa potenţială
- (Ex: la un pacient subalimentat, imobilizat la pat, pot aparea răni prin
presiune = escare) - prin prevenire se poate evita această dependenţă
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Dependenţa actuală (prezentă):

- caz în care măsurile sunt corective

Dependenţa descrescândă :
- atunci când dependenţa pacientului se reduce, este în descreştere, astfel
rolul asistentei este de a susţine progresul şi a ajuta pacientul să-şi
regăsească gradul de autonomie

Dependenţa permanentă sau cronică (Ex: paraplegie):

- când asistenta trebuie să suplinească ceea ce pacientul nu poate face
independent şi să-l ajute să se adapteze în limitele existente
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Sursele de dificultate
- sunt obstacole în calea satisfacerii uneia sau mai multor nevoi
fundamentale
Cauze:
1. factori de ordin fizic, fie intrinseci, de la individ (paralizie, dureri articulare,
infecţii, etc) sau factori extrinseci (sonda nazo-gastrică, sonda vezicală,
pansamentul compresiv, imobilizarea)

2. factori de ordin psihologic

- cuprind sentimente şi emoţii şi care pot influenţa satisfacerea unor nevoi
fundamentale(tulburări de gândire, anxietate, stres ) şi care pot afecta
nevoile (anxietatea poate cauza hiperventilaţie, anorexie, diaree,
perturbarea capacităţii de comunicare)
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

3. factori de ordin social (şomaj, schimbarea locului de muncă) - - pot

influenţa calitatea vieţii şi pot fi surse de stres, depresie, malnutriţie,
etc

4. factori de ordin spiritual

- ce au repercursiuni asupra persoanelor vârstnice sau asupra
muribunzilor (elemente filozofice, religioase, etc)

5. factori legaţi de lipsa de cunoştiinţe

- asistenta poate ajuta pacientul în acumularea unor cunoştiinţe
legate de starea de sănătate şi boală, cunoaşterea mediului social etc
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Procesul de îngrijire comportă 5 etape :

1. culegerea de date

2. analiza şi interpretarea datelor

3. planificarea îngrijirilor

4. realizarea intervenţiilor

5. evaluarea
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Procesul de îngrijire :
1. Culegerea de date :
- este prima etapă a procesului de îngrijire
- reprezintă un proces continuu, astfel că pe tot parcursul muncii sale,
asistenta nu încetează să observe, să întrebe şi să noteze datele privind
pacientul
- permite asistentei să stabilească acţiunile de îngrijire

Tipuri de date culese:

- date obiective - observate de asistentă despre pacient
- date subiective - expuse de pacient
- date conţinând trecutul medical al pacientului
- date conţinând informaţii actuale
- date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său
sau de mediul înconjurător
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Informaţiile culese referitoare la pacient sunt de două feluri:

- date relativ stabile
- date variabile

- date relativ stabile :

- generale: vârstă, sex, stare civilă, etc
- individuale: rasă, religie, limbă, cultură, ocupaţie
- obiceiuri : alimentaţie, ritm de viaţă
- evenimente legate de sănătate: boli anterioare, sarcini, intervenţii
chirurgicale, accidente
- elemente fizice: grup sangvin, deficiente senzoriale, proteze, alergii
- reţeaua de susţinere a pacientului: familie, prieteni
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

- date variabile :

- legate de starea fizică a pacientului :

- temperatura - scaun
- tensiunea arterială - mişcarea
- funcţia respiratorie - oboseală
- apetit sau anorexie - durere
- diureză - reacţii alergice etc

- legate de condiţiile psihologice :

- anxietate - stare de conştienţă
- stres - grad de autonomie
- confort - capacitatea de comunicare
- stare depresivă
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Surse de informaţie :

- directă :
- pacientul
- indirectă :
- familia
- anturajul
- echipa medicală
- dosarul medical
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Mijloacele de a obţine informaţii :

a. observarea pacientului
b. interviul pacientului
c. consultarea surselor secundare
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

a. Observarea pacientului:
- este elementul principal pe care îl foloseşte asistenta pe parcursul
activităţii utilizând organele de simţ:
- vederea
- auzul
- atingerea
- mirosul
- asistenta trebuie să se ferească de :
- subiectivism
- judecăţi preconcepute
- rutină şi superficialitate
- lipsa de concentrare sau lipsa de continuitate
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

b. Interviul pacientului:
-este dialogul cu pacientul
-se desfăşoară în intimitate, permite depistarea nevoilor nesatisfăcute ale
persoanei
- trebuie efectuat în momentul oportun pentru bolnav, să respecte ora de
masă, momentele de oboseală sau de repaus.
- în timpul interviului asistenta trebuie să menţină contactul vizual cu
pacientul, să aibă o expresie mimică senină, chiar surâzătoare uneori,
limbaj care să dovedească pacientului dorinţa de a-l asculta
- asistenta trebuie să posede abilităţi în a pune întrebări adecvate, abilităţi
în a face o sinteză din spusele pacientului, capacitatea de a face o ascultare
activă prin reformularea conţinutului a ceea ce afirmă pacientul
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Etapele interviului:

-începerea interviului:
- asistenta îşi prezintă numele, funcţia, explicând scopul interviului şi
asigurarea că acesta este confidenţial

-desfăşurarea interviului:
- asistenta pune întrebări deschise („spuneţi-mi despre problema care v-a
adus la spital”) sau întrebări închise la care pacientul răspunde prin da sau
nu

-concluzia interviului:
- „vă mulţumesc că mi-aţi răspuns la la aceste întrebări”, „am înţeles care
sunt problemele dvs”
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Procesul de îngrijire :
2. Analiza şi interpretarea datelor :
- constă în examinarea și clasificarea datelor și stabilirea problemelor de
îngrijire
- interpretarea datelor înseamnă a explica originea sau cauza problemei
de dependenţă
- analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea
diagnosticului de îngrijire
Dificultăți în analiza şi interpretarea datelor provin din :
- numărul mare de date culese
- varietatea surselor de informaţii (pacient, familie, echipa de
îngrijire, etc)
- caracterul adesea urgent şi grav al situaţiei
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

3. Diagnosticul de îngrijire:
- este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul persoanei sau
grupului la o problemă de sănătate
- în 1990 a fost adoptată oficial definiţia diagnosticului de îngrijire (de
nursing) de către Adunarea Generală (ANADI): „Enunţul unei judecăţi
clinice asupra reacţiilor la problemele de sănătate prezente sau
potenţiale, la evenimentele de viaţă ale unei persoane, ale unei familii sau
ale unei colectivităţi”
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Componentele diagnosticului de îngrijire:

- prima parte a diagnosticului constă în enunţul problemei, care exprimă
o dificultate trăită de persoană, un comportament sau o atitudine
nefavorabilă sănătăţii sau satisfacerii nevoilor sale

- după culegerea datelor, asistenta poate să tragă o concluzie, explicând

situaţia şi definind problemele, de exemplu:
- alterarea stării de conştienţă
- atingerea integrităţii pielii
- alterarea integrităţii fizice
- alterarea mobilităţii fizice
- alterarea eliminării intestinale – ocluzie
DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Componentele diagnosticului de îngrijire:

- a 2-a parte a diagnosticului este constituită din enunţul cauzei =
etiologia problemei, adică a sursei de dificultate = o piedică (obstacol) în
satisfacerea unora sau mai multor nevoi fundamentale
 DATE GENERALE PRIVIND NURSINGUL ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Există trei tipuri de diagnostice de îngrijire:

Diagnostic actual :
- când manifestările de dependenţă sunt prezente, observabile

Diagnostic potenţial :
- când o problemă poate surveni, dacă nu se previne

Diagnostic posibil :
- descrie o problemă a cărei prezenţă nu este sigură
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

A monitoriza = măsura de urmărire, de supraveghere a

unor activităţi sau a unor parametri

Monitor = cel care urmăreşte, supraveghează, instrument

de urmărire
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
Monitorizarea cardio-circulatorie :
Măsurarea pulsului :
-poate fi făcută la oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi
comprimată pe un plan dur osos
Artera radială:
- pacientul trebuie să fie în repaus fizic şi psihic de cel puţin 5-10 minute
- palparea pulsului se face cu vârful degetelor index, mediu şi inelar de la
mâna dreaptă
- se va exercita o uşoară presiune asupra peretelui arterial, până la
perceperea zvâgniturilor pline ale pulsului
Artera femurală - se palpează în partea superioară a triunghiului lui Scarpa,
sub arcada crurală
Artera temporală superficială
- plusul se măsoară deasupra şi în afara unghiului temporal al fantei
palpebrale, la o distanţă de 3-4 cm de aceasta
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
Monitorizarea cardio-circulatorie :

1. Măsurarea pulsului :

Frecvenţa pulsului, la adultul sănătos, este de 70-80 pe minut

- pulsul se accelerează în caz de efort fizic sau psihic
- pulsul tahicardic este dat de cauze cardiace sau extracardiace (febra)

Ritmicitatea
- pulsul este uniform, pauzele între pulsaţii sunt egale; dacă pulsaţiile
nu sunt uniforme şi sunt separate de distanţe inegale, pulsul este
aritmic

Volumul sau Amplitudinea pulsului poate fi mare (când inima

lucrează energic) sau mic (în tahicardie când umplerea diastolică nu
este eficientă)
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

2. Monitorizarea tensiunii arteriale

(tehnici de măsurare indirectă = metode neinvazive):
Tehnica indirectă de măsurare a TA
- constă în identificarea cu ajutorul sfigomomanometrului, a presiunii
necesare întreruperii fluxului sangvin într-o arteră periferică importantă
- o manşetă pneumatică este poziţionată pe traiectul unei artere periferice
(de obicei artera humerală), care se umple cu aer până la o presiune mai
mare decât presiunea sangvină sistolică. Cu ajutorul unei valve, aerul din
manşetă este evacuat, iar cu ajutorul a diferite tehnici se măsoară tensiunea
sistolică şi diastolică.
Prin auscultarea zgomotelor Korotkoff, ce reprezintă porţiunea audibilă a
vibraţiilor arteriale cu acelaşi nume, sesizate în timpul evacuării progresive a
aerului din manşeta aparatului de măsurare. Metoda poate fi executată în
tehnica manuală, perceperea zgomotelor făcându-se cu stetoscopul sau în
tehnica automată, cu dispozitive care procesează semnalul fizic cu ajutorul
unor traductori electronici montaţi în manşetă.
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Monitorizarea tensiunii arteriale - tehnici de măsurare indirectă :

Metoda oscilometrică - măsoară TA prin aprecierea amplitudinii
undei pulsatile a coloanei de sânge „bătaie-cu-bătaie", a diferenţei între
linia de bază şi maximul de amplitudine al undei ori prin analiza timpului
integral de parcurgere a traseului arterial de sub manşetă de către unda
oscilometrică.

Metoda palpatorie - prin detectarea undelor de puls apărute distal

de manşeta aparatului prin palpare manuală sau cu traductori în măsurarea
automată, de regulă la artera radială. Metoda cu infrasunete - decelează
schimbările în spectrul energiei de joasă frecvenţă a zgomotelor Korotkoff
(sub 50 Hz).

Metoda cu ultrasunete - cu detecţia ultrasonică a - fluxului sangvin

şi a mişcărilor peretelui arterial, distal de manşeta aparatului
 MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
Monitorizarea tensiunii arteriale - tehnici de măsurare directă = metode
invazive
- tehnicile directe de măsurare a TA au un număr de avantaje faţă de
sfigmomanometrie, fiind folosite în special în cazul anesteziei la bolnavi
instabili hemodinamic
-analiza vizuală a undelor puls-presiune pe display-ul monitorului şi
înregistrarea lor grafică oferă o serie de informaţii privind contractilitatea
miocardică, volumul-bătaie, rezistenţa vasculară sistemică şi volumul sangvin
circulant
- tehnica de măsurare directă a TA implică practicarea unei puncţii arteriale şi
folosirea unui echipament specializat
-- cele mai accesibile artere pentru cateterizare percutantă sunt: a. radială, a.
brahială, a. axilară, a. dorsală a piciorului, a. femurală, a. temporală
superficială; dintre acestea cea mai folosibilă în este a. radială
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

3. Monitorizarea presiunii venoase centrale (PVC) :

- presiunea venoasă centrală este presiunea sangvină măsurată la

joncţiunea dintre vena cavă şi atriul drept
- la subiecţii normali, aflaţi în decubit dorsal, valoarea medie a PVC este
aceeaşi în atriul drept, vena cava superioară şi vena cava inferioară
deasupra diafragmului
- măsurarea PVC este indicată în intervenţii chirurgicale la care se
anticipează variaţii mari ale volumului sangvin, bolnavi hipovolemici, şocaţi
sau politraumatizaţi
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

4. Monitorizarea respiratorie
- respiraţia în mod normal se face liniştit, fără efort, frecvenţa normală este
de 16-20 pe minut

Terminologia folosită:
- dispneea – respiraţia grea
- tahipnee sau polipnee (dispneea cu accelerarea ritmului
respirator)
- bradipnee – dispneea cu rărirea ritmului respirator
- dispneea de efort
- dispneea de decubit
- dispneea paroxistică (apare în accese repetate, atât ziua cât şi
noaptea)
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Pulsoximetria :
- obiectivează concentraţia de O2 (O2 în sânge este legat de hemoglobina şi
numai o mică parte dizolvat în plasmă)

- principiul de funcţionare a pulsoximetrului se bazează pe

spectrofotometrie şi legea lui Bees, măsurând modificările de absorbţie a
luminii de către două forme de hemoglobina: oxigenată şi redusă
Valorile SpO2 :
- 94-100%, reflectă o saturaţie optimă a Hb în O2
- 93-88% definesc hipoxemia uşoară
- 88-83% hipoxemia medie
- mai mici de 83% hipoxemia gravă
 MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

Monitorizarea bioxidului de carbon :

- concentraţia CO2 în aerul expirat se măsoară cu ajutorul capnografului

- principiul de măsurare este identic cu cel folosit şi în pulsoximetrie şi anume
spectrofometria.
MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN CHIRURGIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ

5. Monitorizarea temperaturii
- Temperatura corpuluii este între 36-37 grade Celsius
- organele principale ale termogenezei sunt muşchii şi ficatul
- măsurarea temperaturii se face cu termometrul; măsurarea se face în axilă,
în plica inghinală, în gură, în vagin sau rect
- înaintea aparitiei termometrului aprecierea se făcea prin palpare cu dosul
mâinii care are sensibilitate mai mare faţă de variaţiile de temperatură.

Temperatura : - subfebră 37-38˚C

- febra moderată 38-39˚C
- febra ridicată 39-41˚C
- hiperpirexie 41-42 ˚C
SUCCES !