Sunteți pe pagina 1din 86

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETARII, TINERETULUI I SPORTULUI

COALA POSTLICEAL SANITAR ,,CAROL DAVILA


DOMENIUL- SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICAREA PROFESIONAL- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICRII PROFESIONALE

NDRUMATOR,
Dr. Jireghie Iuliana
Asist. Barbarasa Gina
ABSOLVENT,
CURSARU IOAN

-GALAI2011

NGRIJIREA PACIENTULUI CU
ULCER VARICOS

MOTTO :

Omul are varsta arterelor lui


Prof. Leriche

Cuprins

Motto...3
Cuprins.. 4
Argument...6
Capitolul I. Anatomia si fiziologia sistemului circulator....
12
I.1.

Descrierea

aparatului

circulator..12
I.2. Inima....14
I.3. Mica si marea circulatie19
Capitolul II. Ulcerul varicos....31
1. Definitie..31
2. Date de identitate31
3. Motivele internarii32
4.

Antecedente

personale

si

hederocolaterale32
5. Istoric..32
6. Examenul general al bolnavului...
.32
7. Examenul local al bolnavului...
..33
8. Examene de laborator si exploorari.
.35
9. Diadnostic pozitiv.42

10. Diagnostic diferential..


..42
11. Etiopatogenie.42
12. Evolutie, complicatii, prognostic..
44
13. Tratament....46

Capitolul III. Studii de caz..48


Cazul nr. 148
Cazul nr. 2...57
Cazul nr.3....66
Capitolul IV. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a
membrelor

inferioare..

.........76
Educatie pentru sanatate- insuficienta venoasa cronica.....
.81
Bibliografie.. 87

ARGUMENT

1. Introducere
Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni.
Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala,
avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. Pentu aceata
pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce
inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine
insusi, suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in
general nursele sunt : reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau
potentiale de sanatate. Indiferent cu cine avem de-a face, este vorba de
ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adfevarat process de
judecata, deci de nursing
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor
care au determinat dezvoltarea si influentarea lor.
Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze
ingrijirile de impregnarea religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de
drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa
demonstreze simpla calitate

si aceasta trebuie sa cedeze locul unei

intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa


lucrare Notite despre munca sa sanitara, ea descrie aceste ganduri :
Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. Nimic nu este mai
putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor,
nici chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature
obstacole, nici una nici alta nu vindeca, numai natura poate
vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure
bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera

Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile


fundamentale ale omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel
ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste. Pentru descrierea acestor
necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. Este
imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile
sunt privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa
repartizam sarcini, repartizam ingrijiri.
Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea
principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.

2. Scopul si motivatia
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in
timpul stagiilor si din literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de
studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta
afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient
cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu
intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si
societatii.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea
mea meserie de asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si
de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile
fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai
scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita
consecintelor sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune
probleme destul de grave asupra sanatatii individului

3. Notiuni despre boala


Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica,
situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita

mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie


tumefiata sau un crater, cu expunerea tesutului subiacent. Pot fi de forme,
marimi si culori diferite
Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Peste
80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase, dezvoltandu-se
datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare. Alte
tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale, ce rezulta datorita
circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce
poate fi rezultat al diabetului. Ulcerele venoase pot fi dureroase, cauzand
usturimi, pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat.
4. Nursingul
O.M.S. i I.C.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de ngrijire
a sntii cuprinznd:
-

promovarea sntii
prevenirea bolii
ngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, personae cu
nevoi

speciale) de toate vrstele, n toate unitile sanitare, aezrile comunitare i


n toate formele de asisten social
Nursingul :
se ocup de aspectele psiho-somatice i psiho-sociale ale
vieii, deoarece acestea afecteaz sntatea, boala i
moarte
utilizeaz cunotine i tehnici din tiinele fizice, sociale,
medicale i umaniste
contribuie la implicarea cetenilor pentru meninerea unei
bune snti
Istoria profesiunii de nursing ncepe de la 1860 odat cu nfiinarea
primei coli de ctre Florence Nightingale (1820-1910)
a. Nursa :
Este pregatit printr-un program de studiu incluznd:
- promovarea sntii

- prevenirea mbolnvirilor
- ngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic i mental
Obiectivele nursei:
A se apropia i a-i cunoaste mai bine pe pacieni
A oferi ngrijiri:
mai bune
individualizate
complete
continue
Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sntoas
pentru meninerea/recastigarea sntii (sau asistarea in ultimele clipe) prin
ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut fora,
voina sau cunotinele necesare (Virginia Henderson).
Funciile nursei

Asist pacientul din proprie iniiativ, temporar sau definitiv, n:


asigurarea confortului
stabilirea relaiilor de ncredere cu bolnavul i aparintorii, crora le

transmite informaii i nvminte


ascultarea i susinerea pacientului

promovarea unor condiii mai bune de via i sntate


- Aplic metodele de observaie i de tratament la indicaia medicului
- Observ la pacient modificrile provocate de boal/tratament i le

transmite medicului
Activiti interdisciplinare:
aciuni de depistare a tulburrilor de ordin fizic, psihic, social
aciuni de educaie pentru sntate
aciuni privind organizarea i gestionarea unitilor de ngrijire
Funcia profesional = cel mai important rol al nursei
promovarea i meninerea sntii
prevenirea mbolnvirilor
ngrijirea n situaia mbolnvirii i recuperarea
Funcia educativ: educare pentru sntate

Funcia

economic:

gestionarea

serviciului

corelat

cu

comportamentul etic
Funcia de cercetare
Codul pentru asistente medicale
Descrie patru responsabiliti:
Promovarea sntii
Prevenirea mbolnvirilor
Restabilirea sntii
nlturarea suferinei
Cerine profesionale pentru nurs
- S aib pregatire pluridisciplinar
- S-i nsueasc competenele de baz
- S aib cunotine de psihologie
- S aib atitudine potrivit fa de pacient i familia sa
- S fie capabil de empatie
Nursa urmrete reaciile individuale, familiale, de grup la problemele
actuale sau poteniale de sntate
Procesul de ngrijire
- Reprezint o metod organizat i sistematic care permite ngrijiri
individualizate, adaptate fiecrui pacient
- Problemele de sntate sunt abordate n mod tiinific, situaiile sunt
analizate iar ngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice i psiho-sociale ale
persoanei
- Este un proces contient, planificat n scopul protejrii i promovrii
sntii individului i a comunitii
- Sunt identificate sursele de dificultate care impiedic satisfacerea
nevoilor pe plan bio-psiho-social, cultural i spiritual i se stabilesc
interveniile menite a ajuta persoana s-i recapete autonomia
Planul de ngrijire reprezint mijlocul cel mai eficient de comunicare
ntre persoanele din echipa de ngrijire
Etapele procesului de ngrijire

1. Culegerea de date
2. Analiza i interpretarea lor
3. Planificarea ngrijirilor
4. Realizarea interveniilor
5. Evaluarea

CAPITOLUL I.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.1. Descrierea aparatului circulator
Aparatul circulator sanguin este alctuit dintr-un organ central, inima
sau cordul, i un sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine,
cuprinznd arterele i venele, iar ntre ele o bogat reea de vase
intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au un rol considerabil
n contextul schimburilor nutritive de la nivelul esuturilor, n cadrul
metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului i
exportul altora, spre organele de excreie. Integritatea sistemului circulator
condiioneaz o bun funcionalitate a organismului, dup cum bolile
vasculare scurteaz durata de via. n mod special procesele de scleroz cu
calcificri ale aparatului vascular, genereaz n foarte mare msur
mbtrnirea esuturilor. Pe drept cuvnt, prof. Leriche spunea c "omul are
vrsta arterelor lui".
n cadrul aparatului circulator sanguin exist dou circuite, deosebite
ca funcionalitate: unul ntre cord i pulmon, care asigur oxigenarea
sngelui, reprezentnd mica circulaie - sau circulaia pulmonar - i altul
ntre cord, viscere i periferia organismului, reprezentnd marea circulaie sau circulaia general.
La nivelul circulaiei limfatice exist un sistem de capilare limfatice,
vase i ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiial al
esuturilor i cu mers centripet, prin dou trunchiuri colectoare limfatice,
spre sistemul venos al marii circulaii.

I.2.Inima (cordul) este un organ cavitar, muscular care functioneaza


ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism, alimentand
celulele cu oxigen si substante nutritive. Inima face partee din aparatul
cardiovascular.
Inima este singurul organ muscular care se contract ritmic, fr
intrerupere, din viaa embrionar pn la moarte. Automatismul cardiac este
asigurat de un centru specializat (nodul sinusal), de la care pornete stimulul
cardiac.

a) Functionare
Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. De aici,
prin valva tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin
artera pulmonara dreapta in plamani, pentru reoxigenare (mica circulatie).
Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani, sangele ajunge prin venele
pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin valva
mitrala, in ventriculul stang. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in
intregul organism (marea circulatie).

Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu snge a


inimii n perioada de repaos (diastol) i propulsarea dup contracie n
marea i mica circulaie (sistola).
b) Dimensiuni
- lungime: aproximativ 15 cm (la adulti)
- diametru: 11 - 12 cm
- greutate: intre 250 300 gr. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la
brbai.
- capacitate medie: 500 600 ml
- frecvena cardiac normal: 70 bti pe minut
- volum de snge pompat: 100 l/minut.
- presiunea normala: sistolic - 120 mm Hg, diastolic - 80 mm Hg.

c) Pozitionare
Inima este pozitionata in cutia toracica, intre plamani, in spatele sternului si
se sprijina pe diafragma.

d) Structura
Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos
si spre stanga, invelit de un sac fibros, rezistent - pericardul (sacul
pericardic). Pericardul este format din 2 straturi, pericardul fibros (la exterior)
si pericardul seros (la interior).

Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:

miocardul (muschiul cardiac) reprezinta peretele muscular al inimii,


fiind partea cea mai groas a peretelui cardic. Este format din tesut
muscular.

endocardul tesut care captuseste incaperile inimii

epicardul membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul

Morfologic inima este impartita:

de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga


(contine sangele arterial bogat in oxigent care este trimis pe cale
aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos sarac in oxigen - pe care il trimite in mica circulatie).

de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati:


cavitatea atriala, situata in partea superioara a inimii, cu pereti mai
subtiri si cavitatea ventriculara, situata spre varful inimii, cu pereti mai
grosi.

La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii


si ventricule, fiecare prevazut cu cate o valva:
-valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in

oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang.


- valva tricuspida cu 3 valvule - permite sangelui venos sa treaca
unidirectional, din atriul drept in ventriculul drept.

ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o


valva numita valva aortica

ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut


cu o valva numita valva pulmonara

Valvele inimii:

I.3. Mica si marea circulatie

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si


ramurile ei, de unde si denumirea de sistem aortic.
Artera aorta pleaca din ventriculul stng. Traiectul ei se submparte n trei
portiuni si anume: aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
1.Aorta ascendenta ncepe din ventriculul stng si se termina la
nivelul trunchiului brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule
(valvulele sigmoide aortice). Din aorta ascendenta pornesc, la nivelul
valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si stnga,
care hranesc inima.
2.Arcul aortic se ntinde de la trunchiul brahiocefalic pna la
ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc
trei artere mari:

-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita


-artera carotida comuna stnga
-artera subclavie stnga.

Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rndul lui n artera carotida comuna


dreapta si artera subclavie dreapta.
a. Artera carotida comuna se ntinde de la origine pna la marginea
superioara a cartilajului tiroid, unde se bifurca n artera carotida
externa si artera carotida interna. La locul de bifurcare, artera carotida
comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian, n peretii
caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol n reglarea
presiunii arteriale.
b.Artera carotida externa se ntinde de la marginea superioara a
cartilajului tiroid pna la nivelul condilului mandibulei unde se mparte
n doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera
maxilara. nainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri colaterale si
anume arterele tiroidiana superioara, linguala, faciala, occipitala,
sternocleidomastoidiana,

auriculara

posterioara

si

faringiana

ascendenta. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei


terminale si colaterale, vascularizeaza o mare parte din organele
gtului si capului, inclusiv dura mater, n afara de encefal si ochi.
c.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna,
patrunde n craniu prin canalul carotidian, dupa care se mparte n mai
multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara, cerebrala
mijlocie,

coroidiana,

oftalmica

si

comunicanta

posterioara.

Prin

ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala


a encefalului, globul ocular si anexele sale.
d. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea
stnga direct din arcul aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi

traiect si acelasi teritoriu de irigare. Artera subclavie se ntinde de la


punctul de origine pna sub clavicula, unde se continua cu artera
axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri:
vertebrala, toracica interna, tireocervicala si costocervicala.
e.Artera vertebrala patrunde n orificiile arteriale ale apofizelor
transverse cervicale, intra apoi n craniu si uneste cu cea de pe partea
opusa, formnd artera bazilara. Ramurile arterei bazilare, prin cele 2
artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral, cerebelul si o
parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu
ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formnd poligonul
arterial Willis, asezat la baza creierului, n jurul seii turcesti.
f. Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile
ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic, peretele
abdominal, bronhiile si diafragmul.
g. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale
tiroida, faringele, esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei
cervicale.
h. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2
spatii intercostale. Artera transversa cervicala hraneste o parte din
muschii centurii scapulare.
i. Artera axilara se ntinde de la marginea inferioara a claviculei pna la
marginea inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua
cu artera brahiala, ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema,
toracoacromiala, toracala laterala (mamara externa), subscapulara si
arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o
mare parte din regiunile trunchiului.
j. Artera brahiala se ntinde de la marginea inferioara a marelui
pectoral pna la linia de flexie a cotului unde se bifurca n 2 ramuri
terminale, si anume artera radiala si ulnara. Prin ramurile sale
colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara), ea
iriga bratul.

k. Artera radiala se ntinde de la cot pna la regiunea carpiana, n


dreptul degetului mare, unde se continua cu arterele minii. Artera
ulnara se ntinde tot de la cot pna la regiunea carpiana, de unde se
continua cu arterele minii. Prin ramurile lor colaterale, arterele radiara
si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mna.
Arterele minii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin
care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara
profunda.
3. Aorta toracala se ntinde de la ligamentul arterial pna la
diafragm. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale.
Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene, care iriga
esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de arterele
bronsice, care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de
arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care
sunt n numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Arterele
intercostale

alcatuiesc

mpreuna

cu

nervul

intercostal

respectiv

manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla n santul costal din


marginea inferioara a coastei.
4. Aorta abdominala se ntinde de la diafragm pna la bifurcarea ei
n cele 2 artere iliace comune, la nivelul vertebrei L4. Din ea pornesc 3
feluri de ramuri:
-

viscerale:

trunchiul

celiac

si

arterele

mezenterica

superioara,

mezenterica inferioara, suprarenala medie, renala si testiculara sau


ovariana
- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare
- terminale: arterele iliace comune.
a. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind
arterele gastrica stnga, hepatica si splenica, ce iriga organele
respective.

b. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreaticoduodenala, jejunale si ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie.
Prin aceste ramuri, artera mezenterica superioara iriga pancreasul,
intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.
c. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea
superioara a rectului prin arterele colica stnga, sigmoidiene si rectala
superioara.
d. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul
e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului,
respectiv ovarul.
Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga
muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului.
Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 n 2 ramuri
principale, numite arterele liace comune. Ele se ntind de la locul de
bifurcare a aortei abdominale pna la articulatia sacro-iliaca, unde se
bifurca n arterele iliaca interna si externa.
Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si
parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale
care prin ramurile lor iriga vezica urinara si organele genitale, de
artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina, ovarul
si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga
canalul deferential, de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia
rectului, de artera rusinoasa interna, care iriga organele genitale
externe si muschii perineului. Ramurile parietale sunt reprezentate de
arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga
cavitatea

pelviana,

de

artera

ileolombara,

care

iriga

muschii

abdominali profunzi, si de artera obturatoare care iriga o parte din


muschii coapsei.
Artera iliaca externa se ntinde de la locul unde se bifurca
artera iliaca comuna pna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal),

unde se continua cu artera femurala. De pe traiectul ei se desprind


arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste muschii lati ai
abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu
epigastrica superioara.
Artera femurala se ntinde de la nivelul ligamentului inghinal
pna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare, de
unde se continua cu artera poplitee. De pe traiectul ei se desprind
ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera epigastrica
superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea
abdomenului inferior, artera circumflexa iliaca superficiala, care iriga
tegumentele abdomenului inferior, artera femurala profunda, care iriga
articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei.
Artera poplitee se gaseste n groapa poplitee (regiunea postrioara a
genunchiului), ntinzndu-se de la inelul tendinos al muschilui adductor
mare pna la inelul tendinos al muschiului solear, unde se mparte n 2
ramuri terminale, si anume n arterele tibiala anterioara si posterioara.
Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte
din muschii coapsei.
Artera tibiala anterioara se ntinde de la inelul tendinos al muschiului
solear pna la ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera
dorsala a piciorului (pedioasa). Prin ramurile ei colaterale iorga
regiunile anterioara si laterala ale gambei.
Artera tibiala posterioara se ntinde de la inelul tendinos al
muschiului solear pna la santul retromaleolar intern, unde se bifurca
n arterele plantare. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a
gambei.
Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale
anterioare. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos,
contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului.
Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale
arterei tibiale posterioare. Din artera plantara laterala ia nastere arcul

plantar, din care pornesc arterele metatarsiene plantare care, la rndul


lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei
pulmonare si din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din
ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se mparte n artera pulmonara
stnga si artera pulmonara dreapta.
1.Artera pulmonara stnga are un traiect orizontal si o lungime de circa
3 centimetri. Dupa ce patrunde n plamn, ea se mparte n 2 ramuri
principale pentru cei doi lobi pulmonari. Acestea, la rndul lor, se divid
n ramuri din ce n ce mai mici, terminndu-se n reteaua capilara din
jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stnga e legata de aorta
prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial
(canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura ntre
cele 2 vase mari).
2.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o
lungime de circa 5-6 centimetri. Dupa ce patrunde n plamn, ea da
trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari.
Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea
venelor care conduc sngele n vena cava superioara si cava inferioara ce
se deschid n atriul drept.

Vena cava superioara si afluentii ei.


Vena cava superioara colecteaza sngele venos de la nivelul extremitatii
cefalice, al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica
a acestuia). Vena cava superioara este asezata n mediastinul anterior, are o
lungime de 6-8 centimetri si se ntinde de la cartilajul primei coaste pna la
atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca
afluent marea vena azygos.

a.Marea vena azygos este asezata n mediastinul posterior, pe flancul


drept al coloanei vertebrale. Ea are ca origine vena lombara
ascendenta dreapta, care patrunde n torace si devine marea vena
azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele
intercostale si prin vena hemiazygos, situata pe flancul stng al
coloanei vertebrale.
b.Venele brahiocefalice dreapta si stnga, numite si vene anonime,
sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare
interne cu venele subclaviculare. Dintre afluentii venelor brahiocefalice
mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale si toracice interne.
Ele culeg sngele din regiunile si organele sinonime.
c. Vena jugulara interna colecteaza snge venos din craniu, orbita si
partial de la fata. Ea formeaza mpreuna cu artera carotida comuna si
cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gtului. Dintre afluentii
acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare, faringiene,
linguale, oftalmice si faciale. Aceste vene colecteaza sngele din
regiunile si organele sinonime. Tot n vena jugulara se mai varsa
sistemul venos al craniului, format din sinusurile durei mater craniene,
care sunt niste cavitati sapate n grosimea acestei membrane
captusite cu un endoteliu. n aceste sinusuri este colectat, prin venele
encefalice superficiale si profunde, sngele din encefal. Dintre
sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si
anume sinusurile sagital superior, sagital inferior si coronar, care sunt
nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital care
sunt pereche.
d. Vena jugulara externa colecteaza sngele de la pielea capului, fata si
gt. Ea aer un diametru mult mai mic dect jugulara interna si se afla
n planurile superficiale ale regiunii laterale a gtului. Vena jugulara
externa se varsa n unghiul dintre vena jugulara interna si vena
subclavie.
e. Vena subclavie continua vena axilara. Ea se ntinde de la marginea
externa a primei coaste pna la articulatia sternoclaviculara, unde se

uneste cu vena jugulara interna, formnd trunchiul venos brahiocefalic.


Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara, care aduna o parte din
sngel fetei, gtului si cefei, precum si venele toracoacromiale si
transversale ale gtului care aduna snge din regiunile respective.
f.

Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii


inferioare a muschiului marele pectoral. Ea se ntinde pna la marginea
externa a primei coaste, unde se continua cu vena subclaviculara si
primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena
cefalica.

g.

Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele


superficiale nu urmeaza traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele.
La nivelul minii, venele superficiale sunt dispuse n 2 retele: venoasa
dorsala a degetelor si venoasa dorsala a minii. La nivelul antebratului
se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala
superficiala sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena
mediana a antebratului. La nivelul bratului se gasesc 2 vene
superficiale mai importante si anume vena cefalica, care continua vena
cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe partea interna a
bratului pna la mijlocul lui, unde patrunde n profunzime, drennd
sngele n vena brahiala. Venele profunde formeaza la nivelul minii
arcadele palmare superficiala si profunda, care constituie originea
venelor profunde. Fiecare artera este nsotita de 2 vene. n regiunea
antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc
afluenti. Acestea se unesc la nivelul cotului, formnd venele brahiale
sau humerale, care rpin confluenta lor formeaza vena axilara.
Vena cava inferioara aduna sngele venos din organele
abdominale si pelviene, din peretii cavitatii abdominale

si din

membrele inferioare pe care l varsa n atriul drept. Ea ezulta dun


unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei
vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. n drumul sau este
acoperita de duoden, pancreas si ficat. Vena cava inferioara
strabate diafragmul, patrunde apoi n pericard si se varsa n

atriul drept. n vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene


afluente: viscerale, care aduc sngele din viscerele abdominale
si pelviene si parietale care aduc sngele de la peretii
abdominali.
a. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si
ovariene, vena suprarenala dreapta care colecteaza sngele de la
nivelul glandelor suprarenale, venele renale, venele hepatice care
colecteaza sngele de la nivelul viscerelor abdominale ncepnd de la
cardia si pna la rect. Acestea din urma strng sngele adus de vena
porta la ficat.
b. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena
splenica, dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica
inferioara. Vena splenica colecteaza sngele de la nivelul pancreasului,
stomacului si duodenului. Vena mezenterica superioara aduna sngele
de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. Vena
mezenterica inferioara colecteaza sngele de la rect si de la jumatatea
stnga a colonului. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena
splenica. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului
hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera hepatica. Ajunsa n hilul
hepatic, ea se divide n ramuri din ce n ce mai mici care ajung n
spatiile dintre lobulii hepatici. Ramurile venei porte din aceste spatii
trimit ramificatii n lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Din capilarele
sinusoide iau nastere venele centrolobulare, care se unesc la baza
lobulilor n vene sublobulare, formnd n cele din urma venele hepatice
care colecteaza tot sngele din ficat si l duc n vena cava inferioara.
Cele mai importante vene parietale care se varsa n vena cava
inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza snge de la
diafragm si venele lombare care colecteaza snge de la peretii
abdominali.
c. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat
din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa. Aceasta vena
nu are afluenti.

d. Vena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei


viscerali colecteaza sngele de la uter, vagin , rect , vezica urinara si
organele genitale externe, iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele
fesiere, obturatoare, sacrale laterale si ileolombare aduna sngele de
la peretii bazinului.
e. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale, se ntinde de la
ligamentul inghinal pna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza
vena iliaca comuna. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena
circumflexa

iliaca

profunda

si

vena

epigastrica

inferioara

care

colecteaza snge din peretele abdominal inferior.


f. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Venele
superficiale nu urmeaza traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. La
nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse n 2 retele: reteaua
venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Din aceste retele se
formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Vena
safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului, trece naintea
maleolei interne si urca pe fata interna a gambei, apoi a coapsei pna
n regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa n vena femurala.
Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece
napoia maleolei externe, urca pe fata aosterioara a gambei pna la
regiunea poplitee, unde strabate fascia si muschii acestei regiuni,
varsndu-se n vena poplitee. Venele superficiale se anastomozeaza cu
cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. Venele
profunde ncep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se
continua cu venele interosoase plantare, care se varsa n arcada
venoasa plantara. Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale
anterioare si posterioare si venele fibulare. Acestea urmeaza traseul
artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua cu
vena femurala.
g. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, ntinzndu-se de la
inelul muschioului adductor mare pna la ligamentul inghinal, unde se
continua cu vena iliaca externa. Pe traseul ei primeste afluenti care

colecteaza sngele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala


inferioara.
Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie ncepe cu artera
pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele
pulmonare care se varsa n atriul stng. Arteriolele care ajung la nivelul
acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar.
Acestea se strng apoi n venule si n vene de calibru din ce n ce mai
mare, formnd n cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare
plamn. Dupa ce strabat pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct
n atriul stng, ducnd snge mbogatit n oxigen la inima, pentru a
continua apoi din nou marea circulatie.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului

CAPITOLUL II. ULCERUL VARICOS


(ULCERUL DE GAMBA)
1. Definitie:
Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica,
situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului, care necesita mai
mult de sase saptamani pentru a se vindeca. Ulcerul de gamba consta dintro ulceratie tumefiata sau un crater, cu expunerea tesutului subiacent. Pot fi
de forme, marimi si culori diferite.
2. Date de identitate:
Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Peste
80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase, dezvoltandu-se
datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. Alte
tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale, ce rezulta datorita
circulatiei deficitare de la nivel arterial, si piciorul diabetic (cu ulceratie), ce
poate fi un rezultat al diabetului. Ulcerele venoase pot fi dureroase, cauzand
usturimi, prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat.
Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta, fiind foarte rare in
randul persoanelor de sub 45 de ani. S-a estimat ca in randul persoanelor de
peste 80 de ani, 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. De
asemenea, frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau
imobilizate la pat.
Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii,
precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel. Cu toate
acestea, vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata, putand
aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. Ulcerele venoase de
gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii.
3. Motivele internarii:

Pierdere de substan pe gambe, edeme i eritem, plci de aspect


eczematiform (sau nu), plci ocre sau pigmentare, pachete vasculare, leziuni
atrofice, lipodermatoscleroz.
4. Antecedente personale si hederocolaterale:
Cazuri similare de insuficien venoas n familie.
La femei se pot accentua fenomenelede insuficien venoas cu ocazia
sarcinilor sau a statului prelungit n picioare.

5. Istoric:

data debutului;
circumstanele de debut (avort, sarcin, operaii pe micul bazin);
modalitatea de debut: postflebitic (trombotic), postvaricos;
data apariiei ulcerului;
tratamente efectuate;
complicaii: inflamatorii, hemoragice, intoleran la topice;
terapiile chirurgicale.

6. Examenul general al bolnavului:


Trebuie s evidenieze:

afeciuni vasculare (ATS, TAO, LES, SS, M.Behcet, .a.);


diabetul zaharat;
afeciuni
hematologice
(talasemia,
policitemie,

leucemii,

crioglobulinemii,
macroglobulinemii);

neoplazii;
infecii bacteriene, fungice, leishmania;
paniculite .a.

7. Examenul local :
Din punct de vedere clinic, insuficiena venoas cronic prezin trei
grade
de severitate:

Gradul I.Coroan venoas (venectazii) n zona paraplantar, glezn,


arcul plantar + edem maleolar vesperal.

Gradul

II.

Hiperpigmentri

(dermita

ocr

pigmentar);

hipopigmentri,
edem, dermatoscleroz i liposcleroz.
Gradul III.Ulcerul venos (florid sau vindecat).
Manifestri care preced sau nsoesc ulcerul:

Edemul (flebederm, edem venos), alb, moale, nedureros, care


se accentueaz n ortostatism i la cldur, evident seara,
disprnd dup,repaosul nocturn; localizat perimaleolar, apoi n
treimea inferioar a gambei; netratat, are tendina de cronicizare i
organizare fibroas, datorit creterii presiunii venoase i exudrii

de fluide.
Dermita ocr i purpuric: leziuni punctiforme sau n plci i
placarde; care se datoresc extravazrii eritrocitelor n derm i
acumulrii de hemosiderin, precum i a creterii activitii

melanocitare sub influena inflamaiei.


Eczema de staz (sinonim cu
eczema

varicoas,

eczema

dermoepidermita

gravitaional,

eczematiform):

se

datorete sensibilizrii microbiene sau


topice (la neomicin, bacitracin, oxiquinoleine, lanolin, cauciucul de
bandaj) sau datorit secreiilor din ulcer. Se pot ntlnii toate stadiile unei
eczeme, se localizeaz periulceros sau de-a lungul venelor varicoase n
treimea inferioar a gambelor.

Dermohiperdermita varicoas (sinonim lipodermatoscleroza,


dermoscleroza,

hipodermita

sclerodermiform,

calulita

ndurativ):
- se datoreaz ndurrii i fibrozrii dermului i a esutului subcutanat
prin extravazare de fluide i proteine, ca i prin alterri metabolice;
-n timp are loc un proces inflamator i fibrozant cronic;
-treimea inferioar a gambei capt un aspect scleros, cu induraie
lemnoas - aspect de "sticl de ampanie rsturnat";
-precede ulcerul varicos.

Atrofia alb (Milian):

-Mici cicatrici atrofice care pot conflua;

-Localizare n regiunea gleznelor (datorit unei vasculite livedoide); -se


ntlnete mai frecvent la cei cu HTA i diabet.

Ulcerul venos:

localizat de obicei n regiunea maleolar intern;

pe un fond de limfedem cronic;

membrele inferioare devin elefantiazice;

papilomatoza vecin ulcerului se datorete hipertrofiei capilare i

blocajului limfatic;
-

fibroza sau anchiloza gambei;

ulcere unice sau multiple;

profunzimea, de la civa mm la zeci de cm; -marginile sunt

neregulate, caloase;
-suprafaa:

curat,

granulat

(cu

tendine

la

vindecare);

scleroas

(frtendine la vindecare);
-rar dureros; -fenomene infecioase: erizipel (streptococ de grup A).
Investigaia clinic a funciei venoase:

Inspecia i palparea membrelor n ortostatism.

Msurarea comparativ a circumferinei gambelor.


Percuia i testul tusei (proba Sicard): se invit bolnavul s
tuseasc, n cazul unei insuficiene venoase se observ o und care

se propag n jos, pe vena dilatat.


TestulPerthes: Se aplic o fa elastic pentru a comprima
reeaua venoas superficial a gambei. se invit bolnavul s umble.
n caz de obliterare a venelor profunde, dup 8-10 minute, bolnavul
acuz jen i durere n gamb, care l oblig s suprime contenia.
Dimpotriv, cnd venele profunde sunt permeabile, bolnavul

suport bine contenia elastic ba chiar resimte o uurare.


TestulTrendelemburg. Bolnavul n decubit dorsal, cu membrul
inferior la zenit. Se aplic un garou la rdcina coapsei sau se
comprim cu policele crosa safenei interne. Se invit bolnavul s se
ridice n ortostatism. Se ridic garoul sau policele. Dac vena safen
se umple brusc de jos n sus avem insuficien valvular i deci,

reflux patologic vertical. Aceast prob poate s fie repetat cu


aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a
putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente. (Testul

Mahorner-Ochsner).
Proba Chervier este similar cu proba Trendelemburg, dar garoul
nu se ridic. n cazul cnd venele varicoase se umplu n cteva
secunde

avem

reflux

din

circulaia

profund,

prin

venele

comunicante, spre sistemul superficial (varice post trombotice).


Testul celor trei garouri. Cu pacientul n ortostatism, se aplic un
garou la rdcina coapsei, unul deasupra articulaiei genunchiului i
unul n treimea superioar a gambei. se ridic bolnavul n picioare i
se observ umplerea venelor superficiale dintre garouri.

8. Examene de laborator si explorari .

Investigarea funciei venoase prin metode paraclinice.


Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs
iodat. Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele
inferioare si vena cava inferioara, deoarece acestea sunt cele mai
frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase.

Ultrasonografia Doppler.- este o metoda de apreciere a fluxului


sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas
utilizand ultrasunetul.

Fotopletismografia: msoar variaiile n absorbia luminii de ctre


hemoglobina din plexurile venoase dermice. Cnd presiunea
venoas este crescut, plexurile venoase sunt pline i absorb mult
lumin i viceversa. Este util ca test de screening ndiferenierea
incompetenei venoase profunde de cea superficial.

Studierea funciei arteriale.

Msurarea

presiunii

braului;flowmetria
Doppler; arteriografia.

sistolice

la

glezn,

comparaie

cu

Examenul Doppler cu unde continue (CW) ofer informaii despre


obstrucii i reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme i durere).

Pletismografia cu aer (APG).


Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenial (epiteliom).

Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita).

Tomografie osoas, biopsie, scintigrafie cu galium.

Patch test (antibiotice, excipieni).

Alte investigaii de laborator:


Hemoleucograma (anemie, policitemie, leucemie);
Trombocite, TS, TC, VSH;
Glicemie, probe hepatice, uree, creatinin;
Electroforez (hipoalbuminemie i hipergamablobulinemie);
Imunoelectroforeza (disglobulinemii);
Crioglobulinemie, macroglobulinemie;
Celule lupice, AAN, VDRL, test HIV;
Examene bacteriologice din ulceraii i antibiogram.

9. Diagnosticul pozitiv:

Anamneza, aspectul clinic, examenele de laborator i alte explorri.


Formulare: ulcer cronic de gamb (venos), ulcer post trombotic sau
ulcer
varicos.
Localizarea, dimensiunile, profunzimea, aspectul marginilor, numrul,
fenomenele subiective
Ulcerul venos:
-localizat de obicei n regiunea maleolar intern;
10. Diagnosticul diferential:

Ectimele streptococice: sunt multiple, au aspect inflamator i

evoluie acut;

Gomele

luetice:

evoluie

subacut,

anamneza,

examene

serologice pozitive pentru lues;

eritemul ndurat Bazin ulcerat (Hutchinson);

Ulcere

de

gamb

de

origine

arterial:

ATS,

diabet,

HTA

(Martorell); TAO bilateral, durere;

Ulcere hematologice; poicitemia vera, anemie neurolitic pe fond

neuropat, mal perforant;

De origine limfatic. congenital, boala Milroz, limfangiomul

congenital sau cptat - filarioza;

De alte cauze: tumori benigne sau maligne; sclerodermie, LES;

fistule (osteomielita); vechi cicatrici de arsur sau iradiere;

Cancere cutanate, epiteliom bazocelular, spinocelular, sarcoame.

11. Etiopatogenie
Ulcerele varicoase apar datorit disfunciei congenitale sau dobndite
a venelor profunde i/sau comunicante. Aproximativ 50% dintre pacieni au
un trecut de tromboz venoas profund, cauzat de incompetena
valvular, care determin creterea presiunii venoase, cu efecte secundare
asupra microcirculaiei i, n consecin, asupra troficitii locale.

Incompetena izolat a venelor superficiale ale sistemului safen (varice


hidrostatice)

determin

mai

rar

ulcere

de

gamb

(20%).

Displaziile

congenitale se gsesc n 3-4% din cazuri.

Cauzele ulcerului de gamb:


1. afeciuni vasculare:
venoase;
arteriale: ATS, embolii de colesterol, TAO, malformaii
atrioventriculare;
vasculite (vasculite alergice, LES, boala Behet, atrofia
alb, poliarterita nodoas, granulomatoza Wegener);
limfatice.
2. Neuropatii (diabet, tabes dorsalis, siringomielie).
3. Afeciuni metabolice (diabet zaharat, gut).
4. Afeciuni hematologice:
-eritrocitare (talasemie, policitemia rubra vera),
-leucocitare (leucemii),
-disproteinemii (crioglobulinemii, macroglobulinemii).
5. Traumatisme (presiune, iradiere, frig, arsuri, facticial).
6. Neoplazii (epitelioame, sarcoame, limfoame, tumori metastatice).
7. Infecii:
-bacteriene (ectima, embolii septice, inflamaie cu Gram-negativ sau
anaerobi, mycobacteriozite tipice i atipice);
-fungice (inflamaii fungice profunde, granulomul Majocci);
-protozoare (leishmania);
-nepturi i mucturi de insecte.
8. Paniculite (boala Weber-Cristian, necrobioza lipoidic).
9. Pyodermagangrenosum.
Exist mai multe ipoteze privind mecanismele de apariie:

Ipoteza manonului de fibrin, (propus de Browse&Burnard n

1982). Destinderea patului capilar mrete porii endoteliali i permite


extravazarea fibrinogenului, care formeaz un manon pericapilar de fibrin,
care mpiedic schimburile vitale. n realitate, persistena acestor manoane,

dup vindecare, sugereaz faptul c ele ar putea fi efectul i nu cauza


ulceraiei.

Ipoteza "dopului leucocitar", (a fost introdus de ctre Coleridge-

Smith i
colab.). Se sugereaz ideea sechestrrii leucocitelor care ader de pereii
vasculari, care vor fi activate i vor elibera mediatori ai inflamaiei,
responsabili de alterrile capilare.

Alt ipotez este a macromoleculelor care trec n derm (Teoria lui

Falanga), ca urmare a hipertensiunii venoase, i leag sau"sechestreaz"


factorii de cretere i materialul matricei, necesari pentru repararea i
meninerea integritii tisulare.
12. Evolutie, complicatii, prognostic
Sunt legate de:
a)

Cauz: ulcerele venoase au prognoza mai bun dect cele

arteriale, ulcerele posttrombotice i cele neuropatice avnd pronostic mai


grav n timp. Ulcerele iniiale se vindec dar se redeschid dup reluarea
activitii i duc la reducerea capacitii de munc, avnd un caracter cronic,
recidivant.
b)

De gradul de edem cronic inflamator.

c)

De modul de aplicare al tratamentului.

Complicaii:
1. Ruptura varicelor de cauz traumatic, datorit instalrii
dermitei de staz, n urma unui efort fizic deosebit.
2. Tromboflebita superficial favorizat de:
-

factori infecioi;

stri septicemice;

boli metabolice, boala Vaquez;

leucemii, tulburri de coagulare;

cancer gastric, alergii postmedicamentoase;

afeciuni arteriale.
3.

Gamba

acut

postflebitic

(edem

cu

pericelulit)

se

caracterizeaz prin gamba edematoas, cu edem moale, depresibil, dureros,


rou vineiu, cald. pielea este neted, ntins, cu fisuri i limforagii. Plci de
limfangit pn la coaps, flictewne i cruste melicerice. n general se opresc
brusc n treimea superioar a gambei, realiznd "carmbul de cizm" sau se
profileaz o ngustare cilindric, cu tendin la scleroz. Exist i o limfangit
subacut, pe fond de blocaj parial al circulaiei limfatice (tromboz limfatic,
dermatoscleroz, limfangit), din cauza suprasolicitrii poziiei verticale,
cldur, umiditate, suprainfecii microbiene, neglijarea tratamentului.
4. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului, stafilococului,
germenilor Gram-negativi. Clinic: dureri vii, pulsatile, edem periulceros,
eritem; ulcerul poate devenii gangrenos. Pe suprafaa ulceruluise afl esut
necrozat i secreie purulent. apare dermita de tip erizipeloid, treneuri de
limfangit, adenopatii regionale de tip inflamator, flebite i periflebite,
arterite.
5. Leziuni osteoarticulare (periostita, osteoporoza).
6. Degenerescena malign: marginile devin vegetante, cresc
exuberant
iar ulceraia este dureroas i urt mirositoare.
7. Calcificri subcutanate.
.13. Tratament
Tratamentul insuficienei venoase cronice are drept scop corectarea
sau ameliorarea ntoarcerii venoase prin:
a) Clinostatism prelungit, care reduce presiunea, edemul i duritatea.
b) Contenia elastic. Se realizeaz cu bandaje elastice sau combinaii
diverse. Se aplic dimineaa nainte de ridicarea din pat i se scot seara la
culcare. Sunt utile att pentru profilaxie ct i pentru tratamentul
insuficienei

venoase

cronice.

Mecanism:

scade

presiunea

venele

superficiale, cu reducerea exudaiei plasmatice.


c) Scleroterapia. prin injectarea intravascular a unui agent sclerozant,
se produce o tromboflebit superficial care duce la ocluzia vasului respectiv.
Uneori trombusul se poate canaliza.

d) Tratamentul chirurgical.
e) Tratamentele medicale: flebotonice topice i sistemice, diuretice,
evitarea cldurii, duuri reci, scderea n greutate.
Tratamentul ulcerului venos i al manifestrilor asociate:
Local:
a) Combaterea infeciei:
-

antibiotice: mupiricinul i bacitracina;

antiseptice. nitrat de Ag 0,5%, cloramin, clorhexidin;

ser fiziologic;

violetul de genian, fucsina.

b) ndeprtarea detritusurilor celulare:


-comprese umede;
-debridare chirurgical;
-chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice).
c) Stimularea granulrii.
-nitrat de Ag soluie 1% sau pomad (Mikulicz);
-soluie hiperton de NaCl;
-soluii de glucoz, dextran, soluii hidrocoloide;
-granulare excesiv: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi.
d) Stimularea epitelizrii: aplicarea de ser fiziologic sau curarea
marginilor plgii;
e) ngrijirea tegumentelor periulceroase:
-past zincat.
f) Grefarea:
-ulcer curat, granulat;
-grefa "n pastile" sau total.
Sistemic:
-Antibiotice n funcie de bacteriile izolate.
-Fibrinolitice: stanozolul (crete fibrinoliza).
-Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vscozitatea
sanguin,
inhib agregarea plachetar, crete deformabilitatea hematiilor.
-Alte medicamente: diuretice, AINS.

CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ

Cazul nr.1
I. Culegerea datelor:
Numele i prenumele :T.C.
Sex : Masculin ;
Vrsta : 61 ani ;
Localitatea : Galati ;
Ocupaia : Pensionar ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : - Ulcer cronic de gamb suprainfectat , gamba
stng.
- Insuficiena venoas cronic ;
Diagnosticul la 72 de ore : - Ulcer cronic de gamb suprainfectat , gamba
stng.
- Insuficien venoas cronic.
- Diabet zaharat tip 2;
Motivele internrii : - Ulceraii masive, nsoite de edeme mari i durere la
nivelul gambei stngi ;
Istoricul bolii : Pacient n vrst de 61 ani, cunoscut cu ulcer de gamb de
peste 15 ani, diabet zaharat tip 2 (2002), fr medicaie antidiabetic de
aproximativ 2 ani. Se interneaz pentru prezena la nivelul gambei stngi a
unor ulceraii masive, cu marginile neregulate, pe fundul lor cu sfaceluri
purulente cu miros fetid, nsoite de edeme mari ale gambei i plantei stngi
i dureri intense, tulburri trofice perilezionale.
Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaie
vasoprotectoare i venotonic.
Se interneaz n vederea investigaiilor clinice i paraclinice i a
tratamentului de specialitate

Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoate
Antecedente personale, fiziologice i patologice:
- 1982 - apendicectomie ;
- 1992 - ulcer cronic gamba stng ;
- 2002 - diabet zaharat, echilibrat prin diet i A.D.O. ;
- 2005 - cardiopatie ischemic ;
Condiii de via i munc :
- Condiii corespunztoare de via ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumtor ;
- consum ocazional alcool ;
- alimentaie hipercaloric ;
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- a urmat tratamentul diabetic conform prescripiei medicale ;
- fr nici o medicaie vasoprotectoare i venotonic de aproximativ
4luni ;
II. Examenul obiectiv- Tip constituional hipostenic
Greutate= 117 kg ,
Talie = 177 cm ,
Temperatur = 36,8 C ;
Starea general : influenat ;
Starea de nutriie : supraponderal ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : suferind, zone depigmentate la nivelul pomeilor ;
Tegumente : Ulceraii masive, nsoite de edeme mari la nivelul gambei
stngi;
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : unghi deformate, cu striaiuni la nivelul picioarelor ;
esut conjunctiv - adipos : foarte bine reprezentat ;
Sistem ganglionar : superficial, nepalpabil ;
Sistem muscular : normoton, normotrof, normokinetic ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;

Aparat respirator : torace uor emfizematos, murmur vezicular normal


transmis bilateral, uor estompat, fr raluri. F.R. =20 respiraii /minut ;
Aparat cardiovascular : arie precordial de aspect normal, oc apexian n
spaiul V, IC pe LMC stng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu
perceptibile. AV = 62 bti /minut, TA = 130/70mmHg, fr sufluri cardiac,
puls neperceptibil la artera pedioas ;
Aparat digestiv : abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros,
spontan i la palpare.
Tranzit intestinal absent (constipaie) ;
Ficat , ci biliare , splin : ficat palpabil la 0,5cm de rebordul costal,
splin nepalpabil ;
Aparat uro-genital : loje renale libere, manevra Giordano bilateral,
miciuni frecvente, poliurie i nicturie, usturimi la urinare;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : ROT prezente bilateral ,
fr semne de iritaie meningeal ;
III. Analiza i interpretarea datelor
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
- Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
- Gust : da ;
- Ajutor pentru a mnca : nu ;
- Regim : da , din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaie ;
- Dificulti la masticaie : nu prezint ;
- Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
- Dificulti la eliminare : prezint polakiurie ;
- Miciuni nocturne : prezint nicturie ;
- Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :

- Dificulti : nu prezint ;
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
- Numrul orelor de somn : aproximativ 7 ore ;
- Ajutor pentru a adormi: nu ;
- Obiceiuri pentru a dormi : fr ptur ;
- Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine memperature corpului n limite normale :
- Acuz palpitaii la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i
mucoasele :
- Obiceiuri : baie de dou ori pe sptmn ;
- Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
- Semne particulare : nu are ;
- Tegumentele prezint ulceraii masive, nsoite de edeme mari la
nivelul gambei stngi iar mucoase sunt normal colorate .
9. Nevoia de a evita pericolele :
- Temperaturile crescute i creaz problem .
10. Nevoia de a comunica :
- Este o persoan puin comunicativ ;
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a
practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Satisfacerea nevoi se reduce la ngrijirea nepotului ;
13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : urmrete meciurile de fotbal ale echipei favorite ;
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
-Urmeaz tratamentul hipertensiv si dieta aferent conform prescripiei
medicale, de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului
varicose.

IV.

Plan de ingrijire

Ziua 1
Problemele

Obiectivele

Interventiile

pacientului

asistentei

asistentei

Evaluare

-stare de rau -

-masurarea

generala

tensiunii arteriale, a /minut

supraveghere
a

-puls:62

functiilor pulsului,

vitale

respiratiei

si

notarea in foaia de

batai

-reaspiratie:20
resp/min
-TA:

abservatie

130/70

mmHg
-investigatii

-recoltarea

de laborator

probelor

-s-a recoltat sange


pt prin

laborator

punctia

venoasa

pentru

Rezultate

de

laborator.
-VSH: mm/h;

determinarea

-Hb:10.4 g %;

urmatoarelor

-leucocite:

examene

de

laborastor:

VSH,

hemoglobin,
glicemie,

9300/mm3
-EO:1%;
-segmentate:78

uree, %; limfocite mici;

creatinina,

-glicemie:

transaminaze.

239

mg%;
-creatinita:

0.6

mg/dL; ASLAT: 16
U/L;

ASLAT:

18

U/L;
-toaleta

si Indepartarea

pansarea

sfacelelor

plagii

purulente

-toaleta

cu

apa oxigenata;
si

dezinfectarea
plagii

plagii

-pe zonele infectate


se aplica unguient

-in urma toaletei


plagii

si

aplicarea solutiei
de
dispare

betadine
mirosul

cu

antibiotic

fase

sau

betadine

fetid, dar infectia


inca persista;

solutie;

Ziua 2
Problemele

Obiectivele

Interventiile

Evaluare

pacientului

asistentei

asistentei

investigatii

-recoltarea

-urocultura

de laborator

analizelor de antibiograma

laborator:

laborator

-urocultura

cu Rezultate

-recoltare secretii din


plaga

de

negativa
(sterile); -cultura
din

plaga:

pseudomonas,
sesibil

la

Gentamicina,
Acid

Clavulanic

si Ciprofloxacin;
-toaleta

si

-eliminarea

-se face toaleta cu -infectia persista

pansarea

riscului

apa oxigenata

plagii

infectie

de

si -aplicarea

de
extindere

de

antibiotic unguient pe
a plaga

plagii;
administrar

Administrarea

ea

indepartarea

antibiotic injectabil:

generala

tratamentul

riscului

-Gentamicina

imbunatateste;

ui

suprainfecta

medicamento re;
s

de

de
80

mg/2x pe zi;
-Vasseldue: 1 fiola/zi;

-starea
se

-edemul
persista;
-reducerea

imbunatatire

-Detralex: 2 tb/zi;
-repaos

in

durerii

pozitia

circulatiei

Trendelenburg; -Tador:

venoase;

3 tb/zi;

in

ortostatism;

-tratarea
plagii

Ziua 3
Problemel

Obiectivele

Interventiile

asistentei

asistentei

Evaluare

pacientulu
i
consult

la eevaluarea

clinica

de valorilor

boi

de glicemiei

nutritive

regimului
a

Rezultatele

determinarea

examenelor

si glicemiei;

si stabiliirea

diabet

-s-a recoltat sange pt


-se

face

de

laborator:

toaleta plagilor cu apa -glicemie:270 mg


si oxigenata

%;

conduitei

terapeutice;
toaleta

si

- eliminarea -pe zonele infectate se Infectia

pansarea

riscului

aplica

unguient

plagii

infectiei

si antibiotic;

persista

cu dar plaga devine


ma

de

curate,

fara

secretii.

extindere a
administrar

plagii;
indepartarea

Administrarea

ea

riscului

antibiotic injectabil:

buna;

tratamentul

suprainfectar

-Gentamicina

-regresie usoara

ui

e;

mg/2x pe zi;

de

de
80

-stare

generala

a edeimului;

medicamen

-tratarea

tos;

insuficientei
venoase;

-Vasseldue: 1 fiola/zi;

- tratarea
diabetului;

durerii

-Detralex: 2 tb/zi;
-repaos

-tratarea
durerii;

-reducerea

in

in

ortostatism

pozitia

prelungit;

Trendelenburg;

-nu

prezinta

intolerant;

-Tador: 3 tb/zi;

Ziua 5
Probleme

Obiectivele

Interventiile

pacientului

asistentei

asistentei

Evaluare

-toaleta

si -indepartare

-se face toaleta locala -apar

muguri

pansare

riscului de

cu ser fiziologic apoi se apitelizare;

plagii

suprainfectie;

aplica Curison picaturi

de

-imbunatatirea
circuiatiei
-

venoase;
-indepartare

-Administrare

administrare

riscului de

antibiotic: Eritromicina: tratamentului

suprainfectie;

2 tb x 4/zi;

tratamentului -imbunatatirea

de In

-Pentoxifilin

mjedicament circuiatiei

400mgx

os

Endoteon:2 tb/zi;

venoase;

contentia

cu

flebotonice

si

retard venotonice,

starea

2/zi; vasculara este mult

-clinostatism prelungit
si

urma

elastic

extrema a gambei;

imbunatatita;

Cazul nr 2
1. Culegerea datelor:
Numele i prenumele :V.I.
Sex : Masculin ;
Vrsta : 71 ani ;
Localitatea : Sendreni (Galati) ;
Ocupaia : Pensionar ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare :

Ulcer venos cronic posttrombotic, 1/3

inferioar a gambei drepte, faa intern ;


Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic, 1/3
inferioar a gambei drepte, faa intern ;
Motivele internrii : - Ulceraie rotund ovalar cu diametrul de aproximativ
8cm, acoperit de
secreii sero-purulente, nconjurat de un placard eritematos, discret
pruriginos ;
Istoricul bolii : Bolnavul prezint diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic
gamba dreapt de

aproximativ 20 de ani, a avut numeroase internri la Clinica de Dermatovenerologie pentru redeschiderea ulcerului, intercalate de perioade de
vindecare postterapeutic. Se reinterneaz n Clinica D.V. pentru reevaluare
clinic-biologic i tratament de specialitate, prezentnd n 1/3 inferioar a
gambei drepte, pe faa intern, o ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un
placard eritematos, periulceros.
Antecedente heredo-colaterale :
- Mama insuficien venoas, diabet zaharat ;
- Tatl H.T.A.;
Antecedente personale fiziologice :
- Bolile copilriei ;
Antecedente personale patologice :
- 1979: Fractur deschis gamb stng i antebraul drept;
- 1989: Safenectomie;
- Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani, localizat la
gamba dreapt ;
- Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;
- H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- Enap - 5mg.x2/zi;
- Furosemid - 1 tablet pe zi
- Detralex - 2 tablete pe zi
II. Examenul obiectiv
Greutate= 80 kg , Talie = 175 cm , Temperatur = 36 C ;
Starea general : bun ;
Starea de nutriie : bun ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : fr modificri fenotipice ;
Tegumente : normal colorate , cu excepia prezenei n 1/3 inferioar a
gambei drepte, pe faa
intern, a unei ulceraie rotund ovalar, nconjurat de un placard
eritematos, periulceros ;

Mucoase : normal colorate ;


Fanere : normale ;
esut conjunctiv - adipos : normal reprezentat ;
Sistem ganglionar : normal ;
Sistem muscular : normoton , normotroftrof , normokinetic ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral ;
Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice , TA =170/80 mm/Hg
(H.T.A, insuficien
venoas cronic) ;
Aparat digestiv : abdomen suplu , elastic , cu respiraia TI prezent ;
Ficat , ci biliare , splin : ficat , splin - n limite fiziologice ;
Aparat uro-genital : miciuni fiziologice ;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : fr semne de iritaie
meningian .

III. Analiza i interpretare datelor


1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit lateral dreapta ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
-Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
- Gust : da ;
-Ajutor pentru a mnca : nu ;
-Regim : da , din cauza bolii : hiposodat ;
-Dificulti la masticaie : nu prezint ;
-Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificulti la eliminare : nu prezint ;
-Miciuni nocturne : n limite normale ;

-Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
-Dificulti : nu prezint ;
-Constipaie : nu ;
-Diaree : nu ;
-Transpiraie : n cantitate Uormal .
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
-Numrul orelor de somn : aproximativ 8 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezint ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine Kemperature corpului n limite normale :
-Acuz palpitaii la temperaturi foarte ridicate .
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i
mucoasele :
-Obiceiuri : baie i du ;
-Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente i mucoase normal colorate, prezint n 1/3 inferioar a
gambei drepte, pe faa intern, a unei ulceraie rotund ovalar, nconjurat
de un placard eritematos, periulceros
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Temperaturile crescute i creaz Uroblem .
10. Nevoia de a comunica :
-Este o persoan comunicativ, i plac glumele .
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a
practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :

-Se implic n aciuni de ajutorare a btrnilor de la azil ;


13. Nevoia de a se recrea :
-Obiceiuri : merge n parc pentru a se ntlni cu ali pensionari cu care
poart discuii i joac ah .
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
-Urmeaz tratamentul hipertensiv si dieta aferent conform prescripiei
medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos .

IV.

Plan de ingrijire

Ziua 1
Problemel

Obiectivele Interventiile

asistentei

pacientului

asistentei

Evaluare

-stare

-masurarea

tensiunii

generate

supravegh

arteriale, puisului si a

relative

erea

respiratiei si notarea lor

buna;

functiilor

in foaia de observatii;

vitale;

-pulsul:

70

batai/minut;
-respiratia:20
respiratii/minut
-TA:

130/70

mmHg;
-

-recoltarea
S-a recoltat sange prin

-VSH:45mm/h;

investigatii

probelorpunctia venoasa pentru

-Hb:13.4 g %

de

pentru

determinarea
urmatoarelor analize de
laborator
laborator:
-VSH;

laborator

-hemoglobina;
-

-leucocite;
-glicemie;

-leucocite:

4300

mm3;
-glicemie:98 mg
%;
-creatinina:
0.6mg/dL;

-uree;

-TGO: 18 I.;

-creatinina;

-TGP: 15 U.I

-transaminaze: TGO,

TGP;

albumina,glucoza-

Ssumarul de urina;

absent
-Ubg normal;
-pH: 5
-sediment
urinarar:
-rare celluleepiteliale;
-densitate:
1025;

Se efectuiaza:

-urocultura- sterila
-toleranta buna la

pansarea

aseptizarea

-toaleta plagii;

antibiotic;

plagii

plagii

-se aplica unguent cu

-toaleta

si

-in urma aplicarii

antibiotic( Gentamicina)

unguentului

cu

antibiotic

se

reduce riscul de

infectie

si

de

extindere a plagii.
Ziua 2
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-toaleta

si

Interventiile asistentei

Evaluare

-se face toaleta plagii cu

-infectia

pansare

indepartarea

apa oxigenata; -pe zonele

persista;

plagii

riscului

infectate se aplica Curison

-extinderea

gel (Hialuronat de Zb);

plagii

de

infectie si de
extindere

este

oprita;

administrare

plagii;
-indepartare

-Administrare de antibiotic:

-stare

riscului de

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

generala

tratamentulu

suprainfecti

e;

-Pentoxifilin retard 400mgx


2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

medicamen

tos

imbunatatir

-clinostatism

ea

contentia elastic extrema a

circuiatiei

gambei;

prelungit

buna;
-diminuarea
senzatiei de

si

"piceor
greu

venoase;
Ziua 3
Problemele

Obiectivele

pacientului

asistentei

-toaleta

si

Interventiile asistentei

Evaluare

-se face toaleta plagii cu

-Plaga

pansare

indepartarea

apa oxigenata; -pe zonele

secretii

plagii

riscului

infectate se aplica Curison

seropurulen

gel (Hialuronat de Zb);

te

administrare

plagii;
-indepartare

-Administrare de antibiotic:

-stare

riscului de

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

generala

tratamentulu

suprainfecti

e;

de

infectie si de
extindere

fara

-Pentoxifilin retard 400mgx

buna;
-diminuarea

medicamen

tos

imbunatatir

senzatiei de

2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

"piceor

ea

-clinostatism

circuiatiei

contentia elastic extrema a

venoase;

gambei;

prelungit

si

greu;

Ziua 4
Problemel

Obiectivele Interventiile asistentei

asistentei

Evaluare

pacientului
-toaleta

si

-se face toaleta plagii cu

-apar

pansare

indepartare

apa oxigenata; -pe zonele

de apitelizare;

plagii

infectate se aplica Curison

riscului

de infectie
si

muguri

gel (Hialuronat de Zb);

de

extindere a
administrare

plagii;
-

-Administrare de antibiotic:

indepartar

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

favorabila;

tratamentul

ui

riscului de

-Pentoxifilin retard 400mgx

-imbunatatirea

2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

circulatiei

medicame

suprainfect

ntos

ie;

-clinostatism

contentia elastic extrema a

imbunatati

gambei;

prelungit

si

evolutie

venoase

rea
circuiatiei
venoase;
Ziua 5
Problemel

Obiectivele

asistentei

pacientului

Interventiile asistentei

Evaluare

-toaleta

si

-se face toaleta plagii cu

-apar

pansare

indepartarea

apa

de apitelizare;

plagii

riscului

zonele infectate se aplica

de

infectie si de
extindere

oxigenata;

-pe

muguri

Curison gel .

administrare

plagii;
-indepartare

riscului de

tratamentul

suprainfecti

ui

e;

medicame

ntos

imbunatatire
a
circuiatiei

-Administrare
de
antibiotic: Eritromicina: 2
tb x 4/zi;

In

urma

cu

flebotonice

-Pentoxifilin
retard
400mgx 2/zi; Endoteon:2
tb/zi;

si

venotonice,

-clinostatism prelungit si
contentia elastic extrema
a gambei;

mult

tratamentului

starea
vasculara este
imbunatatita

venoase;

Cazul nr.3
I.

Culegerea datelor:

Numele i prenumele : M.G. ;


Sex : Feminin ;
Vrsta : 53 ani ;
Localitatea : Bulgru (Timi) ;
Ocupaia : Pensionar ;
Religia : Ortodox ;
Naionalitatea : Romn ;
Diagnosticul la internare : Ulcer cronic , gamba stng. Dermit
eczematiform minolian. Insuficien venoas cronic a membrului inferior ;
Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic , gamba stng. Dermit
eczematiform minolian. Insuficien venoas cronic a membrului inferior ;
Motivele internrii :Ulceraie cronic aton gigant membrul inferior
stng, durere local, edem perilezional ;

Istoricul bolii : Pacient n vrst de 53 ani, internat n repetate rnduri n


clinica D.V.pentru ulcer cronic gamb stng. Se interneaz n prezent pentru
o ulceraie aton gigant, fr tendine la epitelizare, durere local, greutate
n deplasare.
Antecedente heredo-colaterale :
- Nu cunoate ;
Antecedente personale, fiziologice i patologice:
- 1990 - Colecistectomie ;
Condiii de via i munc :
- casnic, triete n condiii corespunztoare ;
Comportamente (fumat, alcool) :
- nefumtoare ;
- nu consum alcool;
- alimentaie normal;
Medicaie adminstrat naintea internrii :
- Detralex ;

II.Examenul obiectiv
Greutate = 80 kg , Talie = 170 cm , Temperatur = 36,5 C ;
Starea general : bun ;
Starea de nutriie :supraponderal ;
Starea de contien : pstrat ;
Facies : normal ;
Tegumente : ulceraie aton gigant la nivelul gambei stngi ,
Mucoase : normal colorate ;
Fanere : normale ;
esut conjunctiv - adipos : bine reprezentat ;
Sistem ganglionar : nepalpabil ;
Sistem muscular : tonus normal ;
Sistem osteo-articular : integru morfofuncional ;
Aparat respirator : torace normal conformat. Sonorizare pulmonar n
limite normale.

Aparat

cardiovascular

medioclavicular.

oc apexian n spaiul V i pe linia

Matitate cardiac n limite normale.Zgomote cardiace

rotunde, bine btute ;


Aparat digestiv : Abdomen cu esut adipos abundent. Tranzit intestinal
prezent;
Ficat , ci biliare , splin : n limite normale ;
Aparat uro-genital :Miciuni spontane prezente. Loje renale libere.
Manevra Giordani bilateral nrgativa;
Sistem nervos , endocrin , organe de sim : ROT prezente, orientat
temporospaial;
III.Analiza i interpretare datelor
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie :
A. Respiraia :
-Poziia obinuit de confort : decubit dorsal ;
-Nu prezint probleme n satisfacerea nevoii ;
B. Circulaia :
-Prezint insuficien venoas cronic .
2. Nevoia de a bea i a mnca :
-Gust : da ;
-Dezgust : nu ;
-Ajutor pentru a mnca : nu ;
-Regim : nu ;
-Dificulti la masticaie : nu prezint ;
-Dificulti la deglutiie : nu prezint .
3. Nevoia de a elimina :
A. Urina :
-Dificulti la eliminare : nu prezint ;
-Miciuni nocturne : nu prezint ;
-Incontinen : nu prezint ;
B. Scaun :
-Dificulti : nu prezint ;
-Constipaie : nu ;
-Laxative : nu ;

-Transpiraie : n cantitate normal .


4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur :
-Se deplaseaz singur , fr ajutor ;
-Activitate psihic : bun .
5. Nevoia de a dormi i a se odihni :
-Numrul orelor de somn : aproximativ 6 - 7 ore ;
-Ajutor : nu ;
-Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic ;
-Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca :
-i satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale :
-Nu prezint dificulti ;
8. Nevoia de a fi curat , ngrijit i a proteja tegumentele i
mucoasele :
-Obiceiuri : baie ;
-Se spal singur, nu are nevoie de ajutor ;
-Semne particulare : nu are ;
-Tegumente i mucoase normal colorate cu excepia prezenei unei
ulceraii aton gigant la nivelul gambei stngi .
9. Nevoia de a evita pericolele :
-Fulgerele i provoac team ;
10. Nevoia de a comunica :
-Este satisfacuta
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori , de a
practica religia :
-Practic religia : ortodox ;
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii :
-Se reduce la activitatea din gospodrie ;
13. Nevoia de a se recrea :
- Obiceiuri : se uit la televizor, atunci cnd activitatea din gospodrie
i permite ;
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea :
- Tratndu-i boala cu superficialitate, a obinut un rezultat care a
speriat-o, pe viitor fiind hotrt s fie mai atent n pstrarea sntii.

IV. Plan de ingrijire


Ziua 1
Problemele Obiectivele
Pacientului asistentei

Interventiile asistentei

Evaluare

-stare

-masurarea tensiunii

-pulsul:

generate

supraveghere

relative

a
functiilor

buna;

vitale;

70

batai/minut;
arteriale, puisului si a
respiratiei si notarea lor

-respiratia:20

in foaia de observatii;

respiratii/minut
-TA: 130/70 mmHg;

-investigatii

-recoltarea

S-a recoltat sange prin

-VSH:45mm/h;

de
laborator

probelor

punctia venoasa pentru

-Hb:13.4 g %;

pentru
laborator

determinarea
urmatoarelor analize de

-leucocite:

4300

laborator:

mm3;
-glicemie: 98 mg %

-VSH;

-creatinina:

-hemoglobina;

0.6mg/dL;
-TGO: 18 U.I.;

-leucocite;

-TGP: 15 U.I.;

-transaminaze: TGO,

-pH: 5

TGP;

-sediment

Sumarul de urina;

cellule
epiteliale;

urinar

-densitate: 1025;
-urocultura- sterila
-toaleta plagii -indepartarea
sfacelelor
purulente

-se face toaleta cu apa


oxigenata;
si
- -pe zona ulceroasa se aplica

dezinfectia

un unguient cu antibiotic

plagii

Cloramfenicol 5%.
-Periulceros- Fugicard
(corticoid)

Ziua 2
Problemele

Obiectivele

Interventiile

pacientului

asistentei

asistentei

-toaleta

si -indepartarea

pansarea

sfacelelor

plagii;

purulente

Evaluare

-se face toaleta cu apa -infectia persista;


oxigenata;
si -pe zona ulceroasa se

dezinfectia

aplica un unguient cu

plagii;

antibiotic
Cloramfenicol
Periulceros

unguient

corticoid (Fugicard);
-administrarea

-administrarea -indepartarea
tratamentului riscului

5%.

-starea generala se

de tratamentui injectabil: imbunatateste;

medicamento suprainfectare;

Ceftamil

s;

-ibunatatirea

-Detralex:

circulatiei

-Pentoxifilin: 400 mg- 1 -reducerea durerii


tb/zi
in ortostatism;

venoasae;
-tratarea durerii;
-tratarea
pruuritului;

-Repaos

1g

x
2

in

2/zi;
tb/zi;

pozitia

Trendelemburg
-contentie elastica;
-Ketonal (supozitoare):
2 supozitoare/zi;
-Aerius: 1 tb/zi;

-edemul persista;

-reducerea
pruuritului;

Ziua 3
Problemel

Obiectivele

Interventiile

asistentei

asistentei

pacientului
-toaleta
si

-indepartarea

-se face toaleta cu

-infectia persista

pansarea

riscului

apa oxigenata;

dar plaga devine

plagii;

suprainfectare;

de

-ibunatatirea

Evaluare

-pe zona ulceroasa se

curate,

aplica un unguient cu

secretii;

heparinoizi- Lioton;

circulatiei

fara

-reducerea

venoasae;
-tratarea

senzatiei

de

greutate

piceorului;

durerii;
-tratarea
-

pruuritului;
-indepartarea

-administrarea

-starea generala

administrar

riscului

tratamentui

se

ea

suprainfectare;

tratamentul
ui
medicament
os;

-ibunatatirea
circulatiei
venoasae;
-tratarea
durerii;
-tratarea
pruuritului;

de

injectabil:

Ceftamil

1g x 2/zi; -Detralex: 2
tb/zi;

-Pentoxifilin:

400 mg- 1 tb/zi


-Repaos

in

pozitia

Trendelemburg

-Aerius: 1 tb/zi;

Ziua 4

este

redus;
-reducerea
ortostatism;

-Ketonal
supozitoare/zi;

-edemul

durerii

-contentie elastica;
(supozitoare):

imbunatateste;

-reducera
pruuritului;

in

Problemele

Obiectivele

Interventiile

pacientului

asistentei

asistentei

-toaleta

si -indepartarea

Evaluare

-se face toaleta cu apa -infectia

pansarea

riscului

infectiei oxigenata;

plagii;

si de extindere a -pe zona ulceroasa se curate,

persista

dar plaga devine

plagii;

aplica

-ingrijirea

-ibunatatirea

antibiotic- Funcid;
-aplicatii
locale

zonei

circuiatiei

unguent Lioton;

periulceroase

venoasae

piceorului cu mult

(tratament local);

redusa;

-administrarea -indepartarea
tratamentului

riscului

unguent

fara

cu secretii;
de -senzatia

de

greutate

-administrarea

-stare

generala

de tratamentui injectabil: mult ibunatatita;

medicamentos suprainfectare;

Ceftamil

1g

2/zi; -edemul

-tratarea durerii;

-Detralex:

-tratarea

-Pentoxifilin: 400 mg- 1 -durerea

pruuritului;

tb/zi

-ibunatatirea

-Repaos

circuiatiei

Trendelemburg

venoasae

-contentie

tb/zi; redus;
redusa

in

este
este
in

pozitia ortostatism
-pruuritus este mai
elastica; redus;

(tratament local); -Ketonal (supozitoare):


2

supozitoare/zi;

-Aerius: 1 tb/zi;

Ziua 5
Problemele

Obiectivele

Interventiile

pacientului

asistentei

asistentei

-toaleta

si -indepartarea

Evaluare

-se face toaleta cu apa- glicemie : 130 mg

pansarea

riscului

plagii;

si de extindere a -pe zona ulceroasa se


plagii;

infectiei oxigenata;
aplica

unguent

cu

antibiotic- Funcid;
-recoltare de probe pt
laborator

(sange)

pt

determinarea glicemiei

-ingrijirea
zonei

-ibunatatirea

-aplicatii

circuiatiei

locale

unguent Lioton;

periulceroase; venoasae

de

greutate

piceorului

se

(tratament

mentine

local);

foarte redusa;

-administrarea tratamentului

de-senzatia

indepartarea -administrarea

riscului

dar

-stare

este

generate

de tratamentui injectabil: buna;

medicamentos; suprainfectare;

Ceftamil 1g x 2/zi;

- tratarea durerii; -Detralex: 2 tb/zi;


-ibunatatirea

-represie marcata a
edemului gambier;

-Pentoxifilin: 400 mg-1-tendinta

circulatiei

tb/zi

venoasae

-Repaos

(tratament

Trendelemburg

local);

-contentie elastica;

la

epitelizare;
in

pozitia-durere mult redusa


in ortostatism;
-pruurit

diminuat

-tratarea -Ketonal (supozitoare):pana la disparitie;


pruuritului;

2 supozitoare/zi;
-Aerius: 1 tb/zi;

CAPITOLUL IV.
UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA
VENOAS CRONIC A MEMBRELOR INFERIOARE
Boala venoas cronic este o cauz important de disconfort i
incapacitate i afecteaz un procent important al populaiei pe plan mondial.
Tabel 1.
Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria
C

Semne clinice (grad 0-6)

Pentru aspectele asimptomatice

Pentru formele cu semen clinice evidente

Pentru clasificare etiologica (congenitale, primare, secundare)

Pentru distributia anatomica (superficial, profunde, performante,


isolate sau in combinative)

Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux, obstructive, ambele)

Tabel 2.
Clasificarea clinica
Clasa 0

Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa

Clasa 1

Talangiectazii sau vene reticulate

Clasa 2

Vene varicoase

Clasa 3

Edeme

Clasa 4

Modificari cutanate: pigmentare, egzeme, lipodermatoscleroza

Clasa 5

Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat

Clasa 6

Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ

Tabel 3.
Clasificarea etiologica

1.

Congenital (EC)

2.

Primar (EP) de cauza necunoscuta

3.

Secundar (ES) postrombotic, postraumatic, altele/

Tabel 4.
Clasificare anatomica
I. Vene superficial
1.

Talangiectazii/ Vene reticulare

2.

Savena mare

Deasupra genunchiului
Sub genunchi

3.

Safena mica

4.

Vene monosafenoase

II. Vene profunde


1.

Vena cava inferioara

2.

Comuna
Vena iliaca

Interna
Externa

3.

Pelvi-gonadele, venele ligamentului larg, altele.

4.

Popliteee

5.

Tibiale

6.

Musculare-gastocnemiana, solara, altele.

III. Vene perforante


1.

Coapsa

2.

Gamba

Tabel 5.
Clasificarea fiziopatologica
Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului

(PR), obstructiei (PO), ambele (PRO)


1.

Reflux (PR)

2.

Obstructie (PO)

3.

Reflux + obstructive (PRO)

Tabel 6.
Scor clinic
1.

2.

3.

4.

5.

6.

Durere

Edem

Claudicatie venoasa

Pigmentatie

Lipostermatoscleroza

Marimea ulcerului

Absent

Moderata, nu necesita analgezice

Severa, necesita analgezice

Absent

Usor/ moderat

Sever

Absent

Usor/ moderat

Sever

Absent

Localizata

Extinsa

Absent

Localizata

Extinsa

Absent

2 cm diametru

> 2 cm diametru

EDUCAIE PENTRU SNTATE

- INSUFICIENA VENOAS
Recomandari pentru mbuntirea circulaiei venoase :
a) Ce trebuie s facei:
n timpul unei activiti statice prelungite efectuai la intervale regulate
mici micri ale gambelor.
Pii energic i facei mici srituri pe vrfuri, n timpul unei activiti
statice prelungite.
Preferai mbrcmintea ampl.
Preferai nclmintea cu tocul cuprins ntre 3 - 5 cm. Corijai toate
deformrile piciorului.
Facei zilnic un du cu ap rece la nivelul gambelor (de jos n sus).
Stai cu gambele ridicate n timpul nopii i de cte ori este posibil,
mai ales n timpul sarcinii.
Practicai nataia, joggingul, dansul, golful, mersul pe biciclet
Prevenii constipaia.
b) Ce nu trebuie s facei:

Evitai
Evitai
Evitai
Evitai
Evitai
Evitai

imobilizarea prelungit.
fotoliile foarte moi sau cu sptarele tari.
activitile statice.
kilogramele n plus i hainele prea strmte (jeans, osete,).
inclmintea plat sau cu tocuri mai mari de 5 cm.
bile calde, saunele, bile de abur i tot ceea ce nsemn

cldur intens la nivelul gambelor.


nvingei tentaia expunerii prelungite la soare.
Evitai tenisul, gimnastica aerobic, echitaia.
Atenie la celulele contraceptive.
c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat.

BIBLIOGRAFIE

1. Dem Theodorescu - Mic atlas de anatomia omului.


2. Ortansa i Ioan Macovei - Dermato - Venerologie.
3. Virgil Feier - Dermato-venerologie.
4. Angiologia azi, No. 1.
5. www.sfatul-medicului.ro