Ministerul Educaiei Naionale

Colegiul naional Ana Aslan -coala Postliceal Sanitar

Timioara, Timi






PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE
Calificarea profesional: asistent medical generalist


Absolvent:
Crciun Gabriela

August
2014
Tema proiectului pentru examenul de absolvire
2









ngrijirea pacientului cu
hipertiroidism













3

CUPRINS

Motivatie
Motto
Cap I. Notiuni de nursing ......................................................
1.1 Definitie....................................................................
1.2 Rolul nursei...............................................................
1.3 Clasificarea nevoilor umane.....................................
Cap II. Notiuni despre boala...............................................
2.1 Anatomia tiroidei...................
2.2 Fiziologia tiroidei....................................................
2.3 Investigatiile functiei tiroidiene..............................
2.4 Hipertiroidismul..............................................
2.5 Tratamentul.............................................................
Cap III. Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu hipertiroidism.............................................
Cap IV. Educatia pentru sanatate........................................
Cap V. Anexe: Dosar de ingrijire.......................................
5.1 Plan de ingrijire nr.1................................................
5.2 Plan de ingrijire nr.2...............................................
5.3 Plan de ingrijire nr.3...............................................
Cap VI. Concluzii...........................................................
Cap VII. Bibliografie......................................................
4




Motivatie
Motto:



Summum bonum medicinae sanitas .
(Snatatea este bunul cel mai de pre al medicinei)





In activitatea practica pe care am desfasurat-o pe durata celor 3 ani de
practica am intalnit multe cazuri de patologie endocrin. Am ales acest subiect
deoarece, desi bolnavul tiroidian este in cele mai multe cazuri usor de
diagnosticat, tratamentul este destul de dificil.
Bolile tiroidiene sunt cel mai adesea intalnite la femei si au tendinta de a afecata
toate planurile vietii: familia, cariera, spiritul si nu in ultimul rand, sanatatea
.




5



Cap I. Notiuni de nursing

1.1 Definitie

Nursingul este o parte integranta al sistemului de ingrijire al sanatatii
cuprinzand: promovarea sanatatii; prevenirea bolii; ingrijirea persoanelor
bolnave (fizic, psihic, handicapati) de toate varstele, in toate unitatile sanitare,
asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala.

Definitia Virginiei Henderson
Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle cale spre sanatate
sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca
fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca
acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea, necesara pentru a o face si sa
actioneze in asa fel incat acesta sa isi poarte de grija singur cat mai curand
posibil.

Definitia I.C.N. (Consiliul Inernational al Nurselor)
Nursing-ul, ca o parte integranta a sistemului de asistenta sociala, cuprinde
ocrotirea sanatatii, prevenitrea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic, psihic,
handicapatilor de toate varstele, in toate formele de asistenta sociala si asezari
comunitare.

Definitie A.N.A. (North American Association)
Nursing-ul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing si a educarii
in domeniul sanatatii, ci are scopul de a mentine si a stimula sanatatea
populatiei. ingrijirile au caracter continuu. ingrijirea este orientata asupra
individului, a familiei, a grupului, contribuind la sanatatea intregii populatii a
zonei respective.
1.2 Rolul nursei

6

Nursa este o persoana care a parcurs un program complet de formare aprobat
deconsiliul as medicali ,este o pers care a trecut cu succes examenele stabilite de
consiliul asistentilor medicali,este o persoana autorizata sa practice acesta
meserie dar nu face o procedura pentru care nu este calificata.Are 4
responsabilitati:
1.promovarea sanatatii
2.prevenirea imbolnavirii
3.restabilirea sanatatii
4.inlaturarea suferintei
Este ca o mama care urmareste si actioneaza conform nevoilor bolnavului=este
omama profesionista
Rolul nursei: sa ajute persoana bolnava sau sanatoasa sa isi mentina sau sa
isirecastige sanatatea sa il asiste pana in ultima clipa prin indeplinirea sarcinilor
pe care si le-a indeplinit singura daca ar fi avut forta vointa sau cunostiintele
necesare in scopul de a-siasigura independenta.Rolul nursei este sa asiste
indivizii, familii si grupuri carora trebuiesa le optimizeze functiile fizice mentale
si sociale
NURSING :sa ajuti individul fie acesta bolnav fie sanatos sa isi afle calea
spresanatate sau recuperare, sa ajuti individul sa isi foloseasca fiecare actiune
pt.a promova sanatatea sau de a se recupera cu conditia ca acesta sa aiba
vointa,taria necesara pt. A oface sa-si actioneze pt ca acesta sa-si poarte singur
de grija.
FUNCTIILE NURSEI:
1. independenta-
asiste bolnavul din proprie initiativa, transmiteinformatii,invataminte,asculta pa
cientul si il sustine, este alaturi de colectivitate in promovarea vietii si sanatatii
mai bune
2.dependenta- la indicatia medicului aplica metodele de observare de tratament
si
readaptare si observa modificarile provocate de boala si tratament si le transmite
medicului.3.interdependenta-participa la actiuni interdisciplinare din domeniul
medical,social,cultural,educativ,administrativ
7

ARE FUNCTII:
1.profesionala:sa il ajute sa faca ceea ce el nu poate
2.educativa:stabileste relatii cu bolnavul cu apartinatorii si subordonatii
3.economica:gestionarea serviciului,timpului si aprovizionarii
4.cercetare:participa la activitati de cercetare alaturi de medici si alti
profesionistidin alte domenii.
DOMENII DE ACTIVITATE:servicii de sanatate, invatamant, cultura ,
cercetare , educatie, administrativ,demografic,alimentar.
LOCUL DE MUNCA:dispensar urban rural,ambulatoriu,camine da
batrani,crese,gradinite scoli,in stationar(sectii de ginecologie interne etc), inspec
torate de politiesanitara, igiena.

1.3 Clasificarea nevoilor umane

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
Respiraia - necesitatea fiiniei umane de captare a oxigenului necesar n
procesele de oxidare din organism i de eliminare a dioxidului de carbon rezultat
al arderilor celulare .
Frecvena respiratorie la nou-nscut 30-50 resp/min
la 12 ani 15-25 resp/min
la adult 16-18 resp/min
la vrstnic 15-25 resp/min
n ceea ce privete nevoia de a respira la bolnavii cu ulcer gastroduodenal,
putem spune c respiraia este afectat n prezena unei sonde de aspiraie ,
avnd meritul evacurii stomacului , oprind greurile i vrsturile , aceasta pune
stomacul n repaus i favorizeaz hemostaza . De asemenea , se determin
cantitatea de snge pierdut ntr-un interval de timp . Poziia bolnavului este n
decubit dorsal , aceasta ducnd la o expansiune maxim a cutiei toracice .
Oxigenoterapia se realizeaz la cei cu afeciuni pulmonare cronice nsoit de
8

insuficiene pulmonare obstructive sau restrictive . n cadrul uneia dintre
complicaii ( perforaia ) putem ntlni respiraii scurte , rapide i superficiale .
Circulaia funcia prin care se realizeaz micarea sngelui n interiorul vaselor
sanguine , avnd rol n transportul substanelor nutritive i al oxigenului la
esuturi , i al produilor de catabolism de la esturi la organele excretoare .
Apar n cadrul ulcerului gastroduodenal i al complicaiilor sale ( perfora - ie ,
hemoragia digestiv superioar ) : tahicardie , puls filiform i rapid ,
hipotensiune arterial , extremiti reci , eventual lipotimie , semen de oc
hipovolemic .
Asistenta medical aplic o pung cu ghea n regiunea epigastric , pregtete
snge izo-grup , izo-Rh i se instaleaz transfuzia de snge , administreaz
medicaie hemostatic ( gluconat de calciu , vitamine C , K , trombin ,
adrenostazin ) , se instaleaz perfuzie cu substitueni de volum : macrodex (
dextran 70 ) , rhcomacrodez ( dextran 40 ) , pentru echilibrare hidroelectrolitic :
soluii glucozate i clorurate , soluii macromoleculare , tip dextran , plasm ,
albumin . Pulsul , tensiunea arterial sunt trecute n foaia de observaie ,
frecvena pulsului este de circa 70 pulsaii/min , iar valorile tensiunii arteriale
pentru maxim este 140-160 mm Hg .

2. Nevoia de a bea i mnca
Aceast nevoie este o necesitate pentru orice organism , care prin ingerarea i
absorbia alimentelor poate duce la ntreinerea esuturilor i prezena unei
energii necesare unei bune funcionri .
n cazul ulcerului gastroduodenal , se are n vedere regimul dietetic , cu o
alimentaie fracionat , n cantiti mici administrate des , echilibrare
nutriional perfuzii cu soluii glucozate i clorurate . n cazul HDS ,
alimentaia pe gur este suspendat administrndu-se la nceput lichide reci cu
linguria , apoi a doua zi , 12-14 mese , regim hidrozaharat , a treia zi , regimul
se mbogete , adugndu-se supe mucilaginoase , legume fierte , ajungndu-
se la o raie caloric de 1500-2000 calorii .

3. Nevoia de a elimina
9

Reprezint eliminarea din organism a substanelor nefolositoare , rezultate din
metabolism .
Manifestrile de independen n cadrul acestei nevoi sunt: urina, scaunul,
transpiraie , menstra . n cazul afeciunii putem vorbi de vsturi care apar dup
mese copioase , consum de buturi alcoolice , hematemez ( snge eliminat din
stomac ) , melana (snge eliminat prin intestin ), sudori reci , sete intens ,
greuri n perforaia de organe apar oprirea tranzitului intestinal pentru fecale
i gaze ( uneori exist diaree ) .
Asistenta medical are n vedere interzicerea purgativelor , a clismelor , se
cerceteaz sngerrile oculte din scaun prin testul Hemocult , n stenoz apar
balonri , senzaii de plenitudine , regurgitri alimentare , bolnavul poate deveni
oliguric, apar semene de alcaliz putnd duce la o uremie extrarenal. De aceea ,
bolnavul va fi echilibrat hidroelectrolitic i acido bazic .

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
Reprezint o necesitate a fiiniei umane de o mobiliza toate prile corpului prin
micri coordonate .
La bolnavii cu ulcer gastroduodenal , datorit simptomatologiei , durere ,
vrsturi , prezena tubului de aspiraie gastric ceea ce indic imobilitate sau
incapacitate temporar , se are n vedere c asistenta medical s nvee
pacientul s foloseasc tehnici de relaxare i destindere , planificarea unui regim
de exerciii moderate , msurarea punctelor de presiune la fiecare schimbare de
poziie , prevenirea escarelor , folosirea talcului n masarea regiunilor afectate ,
iar bolnavul s aibe o poziie care s favorizeze respiraia , circulaia sngelui (
n cazul hemoragiilor digestive poziia trendelenburg , pentru meninerea unei
circulaii cerebrale corespunztoare ).

5. Nevoia de a dormi i a se odihni
Definit ca o trebuin a omului de a dormi i a se odihni , atfel nct organismul
s poat obine randamentul maxim .
Datorit strii de nelinite , anxietii , durerii , pentru calmarea strii de agitaie
se administreaz de ctre asistenata medical , medicaie sedativ (fenobarbital,
10

diazepam ), stimularea ncrederii pacientului n forele proprii, identificarea
cauzei oboselii , nva pacientul n executarea unor tehnici de relaxare, observ
i noteaz funciile vitale i vegetative, perioada de somn odihna ,
comportamentul pacientului .

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Aceast nevoie reprezint o necesitate a individului purtnd veminte adecvate ,
care pot reprezenta o personalitate , alegerea unui ornament simbolizand
individualitatea , sentimental de demnitate .
Datorit durerii , vrsturilor , hematemezei , bolnavul nu se poate mbrca ,
deci tebuie ajutat inndu-se cont de preferinele lui i se explic cu rbdare ceea
ce are de fcut ; i procur pacientului haine lungi , uor de mbract .


7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limitele normale
Reprezint o necesitate a fiiniei umane de conservare la un grad aproximativ
constant , pentru meninerea unei stri de bine .
n cazul afeciunii ulcerului gastroduodenal , apar transpiraii reci , extremiti
reci, sete intens, asistenta se va ocupa cu msurarea temperaturii i notarea ei n
foaia de observaie ; se are n vedere consumarea de lichide i alimente reci , n
cazul unei temperaturi crescute , iar n cazul unei temperaturi sczute se
administreaz alimente calorigene , s ingere alimente calde , puratrea unei
haine clduroase .

8. Nevoia de a fi curat , ngrijit , de a proteja tegumentele
Nevoia fundamental care nseamn o inut decent i o piele sntoas .
Pacientul va fi ajutat de ctre asistent n satisfacerea nevoii ( datorit durerii ,
vrsturilor , sondei de aspiraie gastric ) , prin acordarea ajutorului sau n
pregtirea bii , a materialelor necesare , ajut bolnavul s se mbrace, s se
pieptene , i explic importana meninerii a unor tegumente curate , pstrarea
11

regulilor de igien , astfel nct pacientul s nu devin sursa de infecie
nosocomial .

9. Nevoia de a evita pericolele
Pentru meninerea integritii fizice i psihice , fiina uman trebuie s se
protejeze contra agresiunilor interne i externe .
Bolnavul datorit problemelor sale ( fizice i psihice ) , trebuie protejat de
ctre personalul medical prin administrarea medicaiei , prevenirea infeciilor ,
respectarea regulilor de igien , regurilor legate de alimentaie . Purtarea unor
discuii , explicarea tehnicilor care urmeaz s se efectueze , importana
respectrii prescripiilor medicale .

10. Nevoia de a comunica
Prin intermediul comunicrii , fiina uman realizeaz un schimb informaional
cu semenii si , reuind s pun n comun sentimentele , opiniile , informaiile
care-i fac s devin mai apropiai , s se poat ajuta la nevoie . Personalul
medical n cazul bolnavilor cu ulcer gastroduodenal , trebuie s comunice , s-l
nvee s-i exprime sentimentele , durerile , trebuinele . Trebuie sa-i redea
ncrederea n sine , i pune n valoare capacitile , talentele i realizrile
profesionale , purtarea de discuii pe diverse teme .

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri , de a practica religia
Fiecare om , indiferent de ras , poate s-i exprime propriile idei , opinii ,
referitor la religia sa , convingeri sau credine care-i pun n valoare
personalitatea , eu-ul su .
Asistenta medical trebuie s poarte discuii referitoare la religie , cunoaterea
altor persone , respectarea convingerilor , alimentarea adecvat , cu restricii
alese de el , micare i postura alese de rugciune .

12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
12

nseamn o preocupare a omului de a intreprindere aciuni care-i permit
satisfacerea nevoii sau pentru a fi util celorlali . Capacitatea individului de a se
realiza este unic i necesar pe tot parcursul vieii . Omul n decursul existenei
sale ncearc prin pregtirea profesional , cunotinele dobndite , s se afirme,
s primeasc din partea celor din jur, a prietenilor, consideraie, stim , respect
reciproc n cadrul activitii pe care o desfoar .
Asistenta are rolul de confessor , de sftuitor , care poate ajuta pacientul s-i
recapete ncrederea , purtarea de discuii de impresii .

13. Nevoia de a se recrea
Necesitatea omului de a se destinde , de a se distra , n scopul obinerii relaxrii
fizice i psihice. Asistenta trebuie s exploreze gusturile i interesul pacienilor
pentru activiti recreative , faciliteaz accesul la biblioteci , cri, reviste ,
antreneaz i stimuleaz pacienii n aceste activiti .
Recptarea ncrederii n forele proprii prin exprimarea emoiilor n sentimente
, administrarea i supravegherea efectelor tratamentului antidepresiv ,
tranchilizante .

14. Nevoia de a nva cum s-i pstrezi sntatea
Semnific acumularea cunotintelor , de atitudini i deprinderi necesare
modificrii comportamentului su pentru adoptarea de noi comportamente , n
scopul meninerii sau dobndirii sntii .
Asistenta mpreun cu ntreg personalul medical sunt cei care prin informaii ,
reviste , referitor la boal , importana respectrii tratamentului , prevenirea
complicaiilor , reintegrarea socio-profesional , corectarea deprinderilor
duntoare secreiei , nva bolnavul s-i pstreze sntatea .




13


Cap II. Notiuni despre boala

2.1 Anatomia tiroidei

Tiroida uman (Fig.1) provine din a patra i a cincea pung branhial. La
om, celulele parafoliculare (C) provin din a cincea pung branhial constituind o
component a glandei tiroide. Tiroida apare ca un discret organ n a
dousprezecea saptamn de via embrionar cu importante implicaii clinice.
Administrarea de iod radioactiv femeii gravide, dup a dousprezecea
saptmn de via intrauterin, poate distruge tiroida fetal, inducnd
hipotiroidismul.
Tiroida este localizat n partea anterioar a gtului la mijlocul distanei
dintre furculia sternal i proeminena cartilajului tiroid, la nivelul primelor
dou inele traheale. Glanda are doi lobi unii printr-un istm; cntrete 15-20
grame, i are un volum de 17-20 ml. Fiecare lob prezint o grosime i lrgime de
2-2.5 cm i o lungime de 4 cm. Lobul piramidal, situat deasupra istmului, este
prezent in 30% din cazuri. Tiroidele accesorii pot s apar n orice punct dintre
limb i partea superioar a traheii.

Fig.1. (Tiroida uman)

14

Folicul tiroidian, unitatea funcional a tiroidei , are un diamtru ntre 5-
500 m, fiind format dintr-un singur strat de celule epiteliale care nchid o
cavitate (lumenul folicular) umplut cu o soluie vscoas (coloidul). Fiecare
folicul este nconjurat de un bogat plex capilar acompaniat de fibre nervoase
simpatico i parasimpatice. Celulele parafoliculare (C) se gsesc n spaiul
interfolicular.


Fig.2. (Celule glandei tiroide)

Celula tiroidian activ are o form cuboidal care prezint la nivelul
protoplasmei, reticolul endoplasmic rugos (RER), in interiorul caruia, la nivelul
ribozomilor, sunt sintetizate lanurile peptidice ale tiroglobulinei (TG) i apoi
sunt transferate n cisterne. Din cisternele RER, tiroglobulina este transferat n
structurile Golgi unde sunt ncorporate monozaharide.
De la nivelul axei Golgi, TG este transferat la suprafaa apical a celulei,
prin veziculele exocitotice i apoi n lumenul folicular. Iodarea TG are loc la
nivelul veziculelor exocitotice pn la suprafaa apical a celulei. Lumenul
folicular este cel mai important depozit al TG iodat care conine hormonii
tiroidieni. Pentru producerea hidrolizei TG i eliminrii hormonilor tiroidieni n
circulaie, coloidul reintr n celule sub form de picturi care migreaz de la
polul apical ctre cel bazal.




15





Fig. 3 Vascularizatia tiroidei




16


2.2 Fiziologia tiroidei

Sinteza hormonilor tiroidieni:


Tiroxina (T
4
) i triiodotironin (T
3
), parcurge urmatorele trepte
enzimatice:
1. transportul activ al iodului anorganic i
2. catalizarea oxidrii iodului ionic in iod molecular
3. iodarea tirozinelor ncorporate n molecula TG i formarea de diiodotirozin
(DIT) i monoiodotirozin (MIT)
4. cuplarea iodotirozinelor pentru a se forma T
4
(DIT+DIT) i T
3
(DIT+MIT)
5. proteoliza TG cu eliberarea n circulaie a T
4
i T
3

6. deiodarea iodotirozinelor n interiorul celulei tiroidiene i reutilizarea iodului
eliberat.
Toate aceste trepte sunt reglate enzimatic sub controlul TSH. Enzima tiroidian-
peroxidaza-(TPO) catalizeaz treptele 1,2,3,4.
Hormonii tiroidieni T
4
i T
3
circul n snge legai de proteinele de
transport TBG, TBPA i albumin (ALB). Distribuia legrii T
4
este de 70% de
TBG, 20%de TBPA i 10% de ALB. T
3
este legat de TBG i TBPA n aceeai
proporie ca i T
4
, iar ALB nu leag T
3
. Toate cele trei proteine de transport
sunt sintetizate n ficat. La omul normal numai 0.03% (2 ng/dl) din T
4
i 0.3%
din T
3
circul n stare liber. Numai forma liber a hormonilor tiroidieni este
activ la nivelul receptorului specific.
Nivelul circulant al hormonilor tiroidieni este colerat direct cu nivelul
circulant al TBG. Nivelul normal al TBG este n medie de 2mg/dl, al TBPA de
25mg/dl. Nivelul circulant al TBG este crescut n : strile de hiperestrogenism
(sarcin, administrarea de estrogen, tumori secretante de estrogeni), porfiria
acut intermitent, infecii hepatice, mielom, boli ale colagenului (colagenoze),
hipotiroidism, i este sczut la pacienii crora li se administreaz androgeni i
steroizi anabolizani, glucocorticoizi n doze mari, n sindromul nefrotic, ciroza
hepatic, acromegalia activ, hipertiroidism.
Secreia zilnic de T
4
este de 90 g, pentru T
3
25 g i rT
3
30g. T
3
este
17

de partu ori mai activ dect T
4
, iar rT
3
este inactiv. T
4
circul n plasm la un
nivel de 8g/dl, T
3
la un nivel de 150 ng/dl, iar rT
3
la 30 ng/dl


Efectele hormonilor tiroidieni

Aciunea fundamental a hormonilor tiroidieni este exercitat la nivelul
nuclear. Receptorii nucleari au o mare afinitate de legare a T
3
(de 20 ori mai
mare comparative cu cea a T
4
). La nivelul receptorului nuclear, T
4
este convertit
in T
3
. Complexul hormonreceptor crete activitile polimerazelor I si II ale
RNA la nivelul DNA, accelernd sinteza de RNA mesager i ribozomal i
formarea de proteine ribozomale i enzime cu consecina asupra reglarii
metabolismelor (transportul de ioni, funcia mitocondrial, metabolismul
energetic, permeabilitatea membranei).Hormonii tiroidieni controleaz sinteza
receptorilor altor hormoni (catecolamine, glucagon).n absena hormonilor
tiroidieni unele gene nu rspund la inductorul natural.
Hormoni tiroidieni regleaz creterea , diferenierea, dezvoltarea i
maturarea esuturilor i organismului, realiznd dezvoltarea normal
programat de codul genetic. Hormonii tiroidieni au un rol important asupra
dezvoltrii sistemul neuronal i al inteligenei , stimulnd axonogeneza,
sinaptogeneza , orientarea spaial a neuronilor, sinteza de NGF (nerve growth
factor).
Hormonii tiroidieni regleaz creterea linear, stimulnd secreia de GH la
nivelul celulelor pituitare somatotrope i acioneaz sinergic cu GH asupra
producerii de somatomedine i a hiperplazie condrocitelor.
Hormonii tiroidieni regleaz metabolismul acizilor nucleici, proteinelor,
hidrocarbonatelor, lipidelor, vitaminelor, membranelor i calorigenezei.
Hormonii tiroidieni moduleaz activitatea altor hormoni n special a GH,
insulinei, glucagonului, steroizilor corticosuprarenali si catecolaminelor.
Hormonii tiroidieni cresc sinteza de ADN i ARN mesager, stimulnd
sinteza de noi proteine, activeaz transportul de ARN de la nucleu la citoplasm,
produc accelerarea turnoverului proteinelor nucleare i activeaz globulinele
18

nucleare. Hormonii tiroidieni regleaz transcipia i translaia sintezei
proteinelor.
Hormonii tiroidieni poteneaza efectele insulinei, de creterea a captrii i
metabolizrii glucozei, accelernd n acelai timp turnoverul i degradarea
insulinei, inducnd hiperglicemie postprandial n hipertiroidism. Dozele mici
de hormoni tiroidieni stimuleaz sinteza de glicogen, iar dozele mari induc
glicogenoliza i au rol permisiv fa de efectul glicogenolitic al glucagonului i
catecolaminelor. Hormonii tiroidieni regleaz activitatea unor enzime ale
metabolismului hidrocarbonat (alfa-glicerol-fosfat-dehidrogenaza, NADH) i n
consecina stimularea glicolizei. Dozele mari de T
4
stimuleaz gluconeogeneza
prin creterea precursorilor lactate i glicerat.
Hormonii tiroidieni stimuleaz sinteza, mobilizarea i degradarea
lipidelor. n general, degradarea este afectat mai mult dect sinteza, crescnd
lipoliza printr-un efect direct asupra esutului adipos prin intermediul sistemului
AMP-c i mrind efectul altor hormoni lipolitici (catecolamine, GH,
glucocorticoizi, glucagon). Oxidarea acizilor grai liberi (FFA = free fatty acids)
crete sub aciunea hormonilor tiroidieni, contribuind i prin acest mecanism
asupra calorigenezei. Hormonii tiroidieni scad nivelul colesterolului plasmatic
prin creterea excreiei fecale i conversiunea n acizi biliari, stimulnd de
asemenea, turnoverul i degradarea LDL (low density lipoprotein), care leag
colesterolului i fosfolipidele.
Din cauza efectelor stimulatorii asupra proceselor metabolice hormonii
tiroidieni cresc nevoile de coenzime i vitamine. n hipertiroidism cresc nevoile
de coenzime i vitamine . n hopertiroidism cresc nevoilede vitamine
hidrosolubile ca tiamin, riboflavin, B
12
, C, iar conversiunea acestor vitamine
n coenzime este deteriorat. Metabolismul vitaminelor liposolubile este de
asemenea influenat de hormonii tiroidieni, n special sinteza vitaminei A din
carotene i conversiunea vitaminei A n retinen, pigment necesar pentru
adaptarea la ntuneric. n hipotiroidism crete concentraia de caroten, inducnd
culoarea galben (carotenic) a pielii. Vitamina D si E sunt deficiente n
hipertiroidism.
Hormonii tiroidieni cresc consumul de oxigen i producerea de cldura,
efecte atribuite clasic decuplrii fosforilrii oxidative printr-o rat crescut a
respiraiei mitocondriale, cu eficien sczut a regenerrii ATP. Recent s-a
dovedit c efectul calorigen al hormonilor tiroidieni este legat de activitatea
19

enziemei Na-K-ATPaza (membrane enzyme Na and K-dependent adenosine
triphosphataze). Aceast enzim regleaz pompe de sodiu care activeaz
transportul sodiului prin membran, utiliznd energia produs prin hidroliza
ATP i producerea de ADP. ADP intr n mitocondrie, crete rata fosforilrii
oxidative i consumul de O2. Circa 45% din consumul de oxigen la mamifere
este dependent de activitatea pompei de sodiu.
Ubaina, un inhibitor al Na-K-ATPazei, inhib consumul de O
2
dependent
de T
4
sau T
3
, iar administrarea de T
3
crete activitatea i aportul de substrat al
Na-K-ATPazei i consumul de oxigen. n hipotiroidie tratamentul cu T
3
crete K
intracelular i scade raportul Na/K, ceea ce demonstreaz efectul primar al
hormonului asupra Na-K-ATPazei. n aceles timp, hormonii tiroidieni
stimuleaz formarea de noi mitoconorii i respiraia mitocondrial. Membranele
mitocondriale au receptori pentru T
3
.
Hormonii tiroidieni cresc transportul aminoacizilor i glucozei la nivelul
membranei spre interiorul celulei, prin stimularea adenilciclazei membranale .

Metabolismul hormonilor tiroidieni.

Calea majora de metabolizare a hormonilor tiroidieni este deiodarea
(75% pentru T4). Monodeiodarea T
4
apare la nivelul inelului fenolic sau la
nivelul inelului tirosil, convertindu-se in T
3
sau rT
3
. Urmtoarea treapt este
monodeiodarea T
3
sau rT
3
, convertindu-se in T
2
. T
2
prin deiodare se convertete
n tironin, produsul final al excreiei. Deiodarea are loc sub aciunea deiodazei,
enzim microzomal. Sistemul de deiodare din ficat apare cu aciune
preferenial asupra inelului fenolic cu producerea de T
3
, iar sistemul de
deiodare extrahepatic acioneaz preferenial asupra inelului tirosil cu producere
de rT
3
.
Scderea T
3
i creterea rT
3
cu valori normale sau usur sczute ale T
4
i
TSH apar la nou-nascui, la personale cu vrst naintat, n ciroza hepatic,
insuficien renal, anorexie nervoas, subnutriie, boli cornice de sistem, dup
tratamentul de dexamethasone. Alte ci de metabolizare ale hormonilor
tiroidieni sunt conjugarea cu betaglucuronizi i sulfat la nivelul grupului
hidroxil al fenolului, dezaminarea oxidativ i transaminarea lanului alaninic cu
producerea de derivati acid piruvic i acid lactic ai T
4
si T
3
.
20

Dezaminarea este calea dominant de metabolizare a hormonilor tiroidieni
n rinichi , iar deiodarea n ficat i muchii scheletici. Glucuronoconjugarea are
loc predominant n ficat, iar sulfoconjugarea, n rinichi.
Ficatul i rinichii decarboxileaza derivaii acid piruvic ai T
4
i T
3
,
convertndu-i n acid tetraiodotiroacetic (tetrac), acid triiodotiroacetic (triac),
care au o activitate biologic de 20% comparat cu cea a T
4
i T
3
.
Reaciile de deiodare i de dezaminare au loc simultan.
Hormonii tiroidieni sunt excretai n intestin i urin sub form liber i
conjugat i n cantiti mici sub form de metabolii deiodai.
O parte importan a T
4
eliminat n intestin este reabsorbit n pool-ul
organismului pe cale limfatic (circulaia enetrohepatic).
T
4
i T
3
sunt metabolizate ntr-un procent de 80% i excretate 20% (15%
prin fecale i 5% prin urin).

Reglarea funciilor tiroidiene

Funciile tiroidiene sunt autoreglate printr-un mecanism hipotalmic, ude
rolul principal l are TRH, un mecanism pituitar, unde rolul principal l are TSH
i hormonii tiroidieni T
4
si T
3
.
TRH este sintetizat de neuronii hipotalamici (neuronii peptidergici), fiind
un tripeptid care se gaseste n aria ce se ntinde de la nucleii paraventriculari i
supraoptici pna la marginea anterioar a eminenei mediane. Granulele care
conin TRH sunt transportate prin axonii neuronilor acestei arii i depozitate n
eminena median, de unde intr n sistemul venos port al hipofizei i ajung la
nivelul celulelor tireotrope. TRH acioneaza la nivelul membranei celulelor
tireotrope pe receptorul specific, elibernd AMPc i TSH printr-un mecanism
care crete Ca
2+
liber din citosoli. TRH stimuleaz eliberarea i sinteza de TSH,
iar cnd aciunea este prelungit, induce hipertofia i hiperplazia celulelor
tireotrope. Circa 80% din cantitatea de TRH neuronal se gsete n ariile
extrahipotalamice, unde are rol de neurotransmiator. TRH este inactivat rapid n
sngele periferic, n sistemul port pituitar i n hipotalamus de ctre o enzim
reglat de T
3
i T
4
. Nivelul bazal a TRH n sngele periferic este de 779 pg/ml
(ntre 24-138 pg/ml), iar n LCR de 40 pg/ml. O parte din TRH circulant provine
21

din tractul digestiv, deoarece nivelul acestui hormon este mai crescut n sistemul
venos entero-hepatic, comparativ cu sngele periferic. Recent s-a evideniat
secreia de TRH la nivelul pancreasului i stomacului.
TSH este o glicoprotein compus din dou lanuri peptidice (subuniti
alfa i beta). Subunitatea alfa este comuna ca cea a FSH i LH i i confer
specificitatea biologic i imunologic. Secreia de TSH este reglat i de nivelul
circulant al T
4
i T
3
prin fraciunea lor liber. Secreia de TSH creste cnd nivelul
circulant al hormonilor tiroidieni scade, iar cnd nivelul circulant al hormonilor
tiroidieni este crescut, secreia de TSH scade. Hormonii tiroidieni exercit un
feedback negativ asupra celulelor tireotrope pituitare. Dozele mici de T
3
(15 g)
i T
4
(60g) administrate zilnic inhib rspunsul TSH la stimularea cu TRH.
TSH are un timp de njumataire de 50-60 minute i o rat de secreie zilnic de
50-200 mU.
TSH prezint un ritm circadian cu nivel maxim la ora 3 dimineaa i un
nivel minim dup-amiaza. Nivelul circulant normal este ntre 1 i 10 U/ml.
Aciunea TSH la nivelul tiroidei este iniiat prin legarea de un receptor
specific membranal, stimulnd adeniciclaza membranal i creterea AMPc care
la rndu-i activeaz fosfokinaza, sinteza de RNA mesager i proteine
(tiroglobulina) i toate treptele sintezei i eliberrii de T
4
i T
3.

TSH este metabolizat, n primul rnd, la nivelul rinichiului i ficatului i,
n mic msur, la nivelul tiroidei.

2.3 Investigaiile funciilor tiroidiene.

Investigaii bazale.
T
4
seric total determinat RIA (radioimmunoassay). Metoda se bazeaz pe
legarea hormonului marcat cu
5
I de o proteina specifica (anticorp) i eliberarea
hormonului marcat din aceasta legtur de ctre hormonul nemarcat din ser
(hormonul de dozat). Cu ct cantitatea de hormon din serul pacientului (hormon
nemarcat) este mai mare, cu att radioactivitatea hormonului marcat legat de
anticorpul specific va fi mai mic. Pe baza unei curbe standard cu concentraii
de hormon nemarcat cunoscute TSH, T
4
, T
3
se poate calcula cantitatea de
22

hormon din serul pacientului, dup procentul radioactivitii (hormonului
marcat cu
5
I) legat de anticorpul specific (anticorp anti-TSH, T
4
, T3)
Concentraia de T
4
la persoanele normale este n medie de 8g/dl
(varind ntre 5-12 g/dl). n hipertiroidism T
4
poate sa creasc pn la 30g/dl,
n hipotiroidism scade sub 5g/dl, iar n mixedem (lipsa esutului tiroidian
secretant), T
4
se poate gsi n limite de 0.5-2g/dl.
T
3
seric total RIA a crei concentraie la persoanele normale este n
medie de 150ng/dl (varind ntre 80-220 ng/dl). Nivelul circulant al T
3
poate
crete pn la 500 ng/dl n hipertiroidie i este sczut sub 80 ng/dl n hipotiroidie
i mixedem.
Reverse T
3
(rT
3
) prezint un nivel de 30 ng/dl (cu limite ntre 20-40
ng/dl).
n laboratoare specializate se poate doza fraciunea liber a T
4
(free T
4
),
care circul la un nivel de 0.5-2 ng/dl i fraciunea liber a T
3
(free T
3
), care
circula la un nivel de 0.5-1 ng/dl.
TSH RIA prezint valori medii normale de 5 U/ml (cu variaii intre 0.5-
10 U/ml). n hipertiroidie (boala Graves, gua nodular toxic) TSH prezint
valori foarte sczute sau nedetectabile. Nivelul crescut al hormonilor tiroidieni
supreseaz celulele pituitare tireotrope n hipertiroidie. Imediat dup tratamentul
hipertiroidiei cu antitiroidiene de sintez, radioiod sau chirurgical, crete TSH
prin scderea hormonilor tiroidieni circulanii. n hipotiroidismul i mixedemul
primar, TSH seric crete n 15-2500 U/ml n funcie de severitatea insuficienei
tiroidiene.
Investigii dinamice
(Teste care evideniaza reglarea hipotalamo-pituitar). Testul de stimulare
cu TRH. Se administreaz TRH 400 g i.v. i se dozeaz TSH nainte de
administrare (bazal) i dup 30, 60, 90 i 120 minute. n mod normal, dup acest
test TSH crete atingnd nivelul maximum la 30 minute de 15-20 U/ml i apoi
scade treptat pn la 120 minute.
n hipotiroidismul primar, la 30 minute apare un vrf exagerat la TSH
pn la 100 U/ml i apoi scade moderat, rmnnd la un nivel crescut deasupra
a 40 U/ml. Un rspuns absent sau subnormal al TSH apare n leziune pituitare,
iar un rspuns ntarziat al TSH, dar cu o cretere pn la 60-120 minute
23

deasupra normalului, sugereaz prezena unei leziuni hipotalamice. Recent s-a
introdus testul cu TRH administrat oral (40 mg) cu dozarea bazal a TSH
(nainte) i dup 3 ore de la administrare (cnd TSH ajunge la nivelul maxim).
TSH crete dup administrarea oral de TRH la persoanele normale de la 2 la
12 U/ml, iar n hipotiroidismul preclinic TSH crete de la 10-20 U la 100-160
U/ml.
Testul de supresie cu T3 (Werner). Se administreaz 75-100 g T3, timp
de 7-10 zile, cu msurarea captarii radionuclidului
99m
Tc (ionului pertechnetat
TcO
4
) dup 20 minute i a nivelului T
4
n snge. Se consider c tiroida este
supresibil dac nivelul circulant al T
4
sau captarea technetiului scade la normal
sau cu 50% fa de valorile iniiale (nainte adminisrarea T
3
). n hipertiroidie i
boala Graves apare o lips de supresie tiroidian (nesupresibilitate tiroidian).
Nesupresibilitate tiroidian poate s apar i n tiroidita cronic, gua
multinodular i carcinomul tiroidian funcional. Deoarece acest test este
duntor pentru pacient nu este folosit n special cnd sunt prezente complicaii
cardiace. El a fost nlocuit cu testul al TRH, deoarece nesupresibilitatea tiroidei
la T
3
este asociata cu rspunsul negativ dup testul de stimulare cu TRH.

Investigaii cu ajutorul izotopilor
Radiocaptarea cu I (RIC) . Se folosete izotopul I cu timp de
njumataire 8 zile. Pentru captarea i scintigrafie tiroidian (imaginea tiroidei
prin scintilaie) se folosete minimum 30 Ci Na I (ntre 100 i 400 Ci).
Valorile normale ale captrii sunt 1215% la 2 ore i 255% la 24 ore. (Se
exprim procentul din doza administrat ) Radiocaptarea este sczuta i cnd se
introduce n organism iod prin substanele de contrast folosite n radiologie
(colecistografie, pielografie etc.), antiseptice iodate, unele medicamente ce
conin iod.

24

Captarea tiroidian cu techneium.
Activitatea pompei iodului tiroidian se poate aprecia i cu izotopul
99m
Tc
care este captat de glanda tiroida prin acelai mecanism ca i iodul. Doza
trasoare se administreaza i.v., iar captarea maxima apare la 20-30 minute,
valorile normale varind ntre 0.2-3.5%. Acest test este convenabil pacientului,
deoarece numai dup 20 minute poate fi combinat i cu scintigrafia.

Scintigrafia tiroidian
Scintigrafia tiroidian cu I (plana II) sau
99m
Tc a crei imagine este
combinat cu examenul clinic local al tiroidei. n caz de carcinom tiroidian doz
de I este de 2-6 mCi pentru vizualizarea metastazelor n afar ariei tiroidiene.
Acest test evideniaza profilul anatomic al tiroidei, ariile de cretere sau reducere
a sintezei hormonale, detectarea metastazelor funcionale sau tiroidei ectopice.
Imaginea normal a tiroidei seaman cu un fluture, radioactivitatea fiind
distribuita uniform n lobi, lobul drept fiind de obicei mai mare dect cel stng.
n boala Graves scintigrafia confirm mrirea de volum a tiroidei cu o cretere a
concentraiei trasorului n gland. n gua multinodular netoxic apar zone
hipofuncionale corespunznd nodulilor palpabili. n cazul nodulului izolat se
evideniaza nodulul cald, care este mult mai activ faa de esutul inconjurtor.
Nodulul rece apare n cazul unei tumori nefuncionale care nu capteaz izotopul.
Acelai aspect poate s apar n cazul zonelor hemoragice sau cu degenerare
chistic ntr-o gu nodular, adenom tiroidian, carcinom. n cazul nodulului
rece se poate suspecta malignizarea la pacienii peste 40 ani n 20% din cazuri.
n cazul tiroiditei acute, subacute sau cronice (Hashimoto), apare o scdere
accentuat a captarii cu distribuire heterogen. n hipotiroidia congenital glanda
tiroida este localizat sublingual sau lingual. n caz de cancer tiroidian, dup
tiroidectomie total i distrugerea esutului cu I i dup ntreruperea
25

tratamentului de substitutie, metastazele ncep s concentreze suficient izotop
pentru a se vizualiza.

Fig.4.(Scintigrafia tiroidian)


Scintigrama tiroidian prin fluorescea.
Scintigrama tiroidian prin fluorescea exprim imaginea glandei tiroide
obtinu printr-un fenomen fizic: atomii
7
I stabili, iradiai cu o surs de raze
gamma (
241
Am) emit prin fluorescena raze X caracteristice (27.5 KeV) captate
de un detector cu semiconductori, conectat la un scintigraf rectilinear
convenional. Aceast tehnic evideniaza imaginea tiroidei prin distribuirea
iodului stabil de esutul glandular. Iradierea tiroidei n timpul acestui test este
foarte mic (mai putin de 200 milirad) i evideniaz foarte bine tumorile
maligne de cele benigne.


Alte investigaii ale glandei tiroide.

26

Electrocardiogram (EKG)
Electrocardiogram practicat sistematic n bolile tiroidiene , evideniaz
la hipertiroidienii vrstnici fibrilaia atrial , flutterul, extrasistolele multifocale
, tahicardia paroxistic supraventricular. n hipotiroidiei i mixedemul primar,
ECG evideniaza o incetinire a ritmului, reducerea complexului QRS, unde T
aplitizate, prelungirea intervalului Q-T i uneori blocul AV parial (prelungirea
intervalului P-Q).
Ultrasonografia
Ultrasonografia tiroidei evideniaz hiperplazia difuz sau localizat a
tiroidei, ajutndu-ne s obiectivizm modificrile dup tratamentul de supresie
cu T
4
, s evideniem nodulul tiroidian chistic de adenom i zonele de
degenerare focal.

Ecografia (ultrasonografia) de inalta rezolutie (7 - 15 MHz) este metoda
imagistica de prima intentie in explorarea glandei tiroide, fiind considerata
actualmente cea mai sensibila metoda de investigare a parenchimului tiroidian.
Prin explorare ecografica :
se masoara cu exactitate dimensiunile glandei tiroide
se evalueaza structura si vascularizatia parenchimului tiroidian
se deceleza leziuni focalizate intraparenchimatoase
se pot identifica modificari tiroidiene difuze
Cu ajutorul ecografiei putem confirma prezenta unui nodul intraparenchimatos
decelat la examinarea clinica ("see what you feel") putandu-se face in acelasi
timp si un diagnostic diferential intre un nodul tiroidian si o masa cervicala de
alta origine (chist de duct tireoglos, chistic higroma sau mai des intalnitele
adenopatii latero-cervicale).
Indicatiile explorarii ecografice ale glandei tiroide conform recomandarilor
Asociatiei Americane a Endocrinologilor sunt :
27

pacientii cu nodul tiroidian palpabil sau cu tiroida crescuta in volum,
multinodulara
pacientii cu risc inalt de dezvoltarea a unui cancer tiroidian: cu istoric
familial de cancer tiroidian, iradiere la nivel cervical si cranian, respectiv
diagnostic de Neoplazie Endocrina Multipla (MEN tip II - afectiune
ereditara complexa, caracterizata prin asocierea la acelasi pacient a
carcinomului tiroidian medular (CTM), feocromocitomului uni- sau
bilateral si a altor hiperplazii sau neoplazii ale diferitelor tesuturi
endocrine)
pacientii cu adenopatii latero-cervicale palpabile posibil de natura
neoplazica
Scopul explorarii ecografice a glandei tiroide este :
diferentierea intre un nodul tiroidian posibil benign si unul probabil
malign bazandu-ne pe aspectul ecografic
detectarea maselor cervicale sau a nodulilor tiroidieni identificati prin
palpare, respectiv evaluarea recurentei unui cancer tiroidian post
tiroidectomie si a eventualelor adenopatii loco-regionale
efectuarea biopsiei cu ac fin sub control ecografic respectiv tratamentul
percutan cu etanol al nodulilor tiroidieni adenomatosi toxici
Tehnica explorarii ecografice a glandei tiroide consta in :
se aseaza pacientul pe spate, cu gatul in hiperextensie (pozitie care se
obtine prin folosirea unei perne rulate sub umerii pacientului)
se utilizeaza un transductor liniar de inalta rezolutie (Fig. 5) si gel
ecografic.
Imaginile obtinute fiind in modul B si respectiv color Doppler
28


Fig. 5 - Transductor liniar de inalta rezolutie
Examinarea color Doppler isi gaseste utilitatea in analiza vascularizatiei peri-
/intranodulara fiind necesara in evaluarea caracterului benign / malign, diferenta
constand in prezenta unor vase tortuoase atat peri- cat si intranodulare in cazul
nodulului mai probabil malign (Fig. 2 si Fig. 3). In plus se poate decela o
eventuala tromboza a venei jugulare (circulatia sangelui in vena este blocata din
cauza formarii unui cheag de sange, denumit in termeni medicali tromb).

Fig.6. Examinare Doppler color, nodul posibil benign
29


Fig.7 Examinare Doppler color, nodul probabil malign
Protocolul de examinare conform recomandarilor Colegiul American de ghiduri
practice de Radiologie consta in :
scanare in plan transversal a glandei tiroide cu masurarea diametrelor
antero-posterior si transvers pentru fiecare lob in parte (Fig. 4) respectiv a
diametrului antero-posterior al regiunii istmice
scanare longitudinala a fiecarui lob cu masurarea diametrului cranio-
caudal maxim (Fig. 5)
identificarea leziunilor focalizate, caracterizarea aspectului ecografic al
acestora respectiv in cazul tiroidelor marite in volum decelarea nodulului
dominant
evaluarea prezentei adenopatiilor latero-cervicale si a eventualei tromboze
de vena jugulara

Fig.8 Explorare in plan transvers
30


Fig.9 Explorare in plan longitudinal

Biopsia tiroidian prin puncie cu un ac fin



Fig.10 (Biopsia tiroidian)

Biopsia tiroidian (Fig.3.) prin puncie cu
un ac fin cu aspiraie de celule reprezin un
mijloc de diagnostic ideal pentru diferenierea
nodulului malign de cel benign sau al
infiltratului limfocitar tiroidian. S-a infirmat
ipoteza c puncia bioptic induce metastazarea
carcinomului tiroidian.



Metabolismul bazal, prin msurarea consumului de oxigen, reflect
efectele periferice ale hormonilor tiroidieni. Aceasta tehnic tinde sa fie
abandonat prin lipsa de sensibilitate i specificitate.

31

Reflexogram achilian
Reflexogram achilian exprima timpul de relaxare a tendonului lui
Achile care este prelungit n hipotiroidie i scurtat n hipertiroidism. Valorile
normale variaz ntre 280-320 ms (milisecunde). Alterarea acestui reflex apare
i n alte boli netiroidiene.
Radiografia de mn
Radiografia de mn este indicat pentru aprecierea vrstei osoase n
mixedemul congenital i hipotiriodia infantil. Vrsta osoas este mult ntirziat
n mixedemul congenital comparativ cu vrsta cronologic (planele IV i V) i
prezint o ntrziere apreciabil n hipotiroidia primar i secundar a copilului
(1-8 ani) i pubertarului (8-18 ani).


2.4 Hipertiroidismul

Hipertiroidismul apare cand glanda tiroida produce hormon tiroidian in exces.
Hormonul tiroidian controleaza metabolismul (metodele prin care organismul
transforma alimentele in energie) si influenteaza rata batailor cardiace (alura
ventriculara), digestia, tonusul muscular, rezistenta oaselor si
nivelulcolesterolului.

O persoana cu exces de hormon tiroidian are functiile organismului accentuate.
Cauze

Boala Basedow-Graves este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism. Aceasta
boala consta in secretia exagerata de hormon tiroidian. Boala Graves este
ereditara in cele mai multe cazuri, ca multe alte boli tiroidiene.
Alte cauze frecvente sunt:
- nodulii tiroidieni - nodulii tiroidieni sunt formatiuni crescute in tiroida ce
32

produc hormon tiroidian in exces
- tiroiditele - acestea apar cand organismul produce anticorpi care afecteaza
glanda tiroida.
O persoana poate face tiroidita de la un virus sau de la o infectie bacteriana. La
inceputul bolii nivelul hormonilor tiroidieni creste pe masura ce hormonul se
varsa din glanda tiroida distrusa. Ulterior, nivelul hormonal poate fi scazut
(hipotiroidism) pana cand glanda se vindeca spontan.
Simptome

O persoana poate avea hipertiroidism daca prezinta urmatoarele simptome:
- agitatie, indispozitie, oboseala, slabiciune
- tremuraturi ale mainilor, alura ventriculara crescuta sau neregulata (aritmica)
sau respiratie dificila chiar si in timpul repausului
- transpiratii abundente, piele umeda si rosie care poate produce mancarime
(prurit)
- flatulente si balonari frecvente
- par fin si moale care cade
- scaderea in greutate chiar daca alimentatia este normala sau in cantitati mai
mari decat de obicei.Persoanele cuboala Graves prezinta adesea simptom
asociate cum ar fi:
- gusa, o tiroida marita, nedureroasa si moale
- unghiile groase care bombeaza patul unghial
- mixedemul (tegumente rosii, infiltrate, ingrosate cu noduli pretibial si pe fata
superioara a plantelor)
- hipocratism (degete cu terminatii bombate)
- oftalmopatia lui Graves ce consta in ochi bulbucati (exoftalmie), inrositi pe
langa alte simptome.


Fig 11. Exoftalmie
33


Complicatii

Oftalmopatia Graves este o complicatie frecventa a hipertiroidismului. Poate
debuta inainte, in timpul sau dupa aparitia simptomelor specifice
hipertiroidismului. Persoanele cu oftalmopatie Graves au probleme
oftalmologice ca sensibilitate la lumina, vedere incetosata sau dubla (diplopie).
Fumatorii au sanse mai mari sa dezvolte oftalmopatie Graves. Daca o persoana
prezinta oftalmopatie tratamentul asociat cu iod radioactiv o poate agrava. Pe de
alta parte se poate imbunatati daca se urmeaza tratament cu antitiroidiene.

Mecanism fiziopatogenetic

Daca glanda tiroida produce hormon tiroidian in exces persoana va prezenta
semne de hipertiroidism. Majoritatea cazurilor de hipertiroidism sunt date de
o boala autoimuna numita boala Basedow-Graves. La inceput hipertiroidismul
se manifesta prin senzatie de caldura, tremuraturi ale mainilor sau scadere in
greutate. In evolutie, persoana are tahicardie, este anxioasa sau prezinta
flatulente. Poate simti ca nu are energie suficienta ca de obicei.
In mod obisnuit hipertiroidismul nu se vindeca fara interventie medicala.
Majoritatea oamenilor au nevoie de tratament pentru vindecarea
hipertiroidismului. Dupa tratament multe persoane dezvolta hipotiroidism.
In cazuri rare hipertiroidismul poate da complicatii amentintatoare de viata
numite "furtuni tiroidiene", care apar cand tiroida elibereaza cantitati mari de
hormoni tiroideni intr-un interval foarte scurt de timp.
Cea mai serioasa problema asociata hipertiroidismului este furtuna tiroidiana, o
conditie ce ameninta viata.
Se recomanda consultul de urgenta daca o persoana a fost diagnosticata cu
hipertiroidism si asociaza:
- irascibilitate
- tensiune arteriala foarte mare sau foarte mica (hipotensiunea arteriala)
- senzatia de greata, voma sau diaree
- batai cardiace rapide sau dureri toracice
- febra
- confuzie sau somnolenta
34

- dificultati de respiratie sau senzatie de oboseala care pot fi simptome ale unei
insuficiente cardiace.


Fig 12 Boala Basedow- Graves


Trebuie consultat medicul si in cazul in care:
- persoana asociaza simptome de oftalmopatie Graves ca
exoftalmie (proeminarea globului ocular in afara orbitei), inrosirea ochilor
- oboseala accentuata sau moleseala
- scadere in greutate chiar daca persoana consuma o cantitate de alimente
normala sau chiar mai mare decat de obicei
- gatul este umflat sau prezinta dificultati la inghitire.
Expectativa vigilenta

Este perioada in care pacientul si medicul supravegheaza simptomele sau starea
pacientului fara a interveni medicamentos si nu este recomandata in cazul
hipertiroidismului cu simptome evidente. Se recomanda consultul medicului
specialist daca persoana considera ca are simptome de hipertiroidism, pentru un
tratament adecvat, precoce si pentru a reduce sansele de a dezvolta complicatii.
Odata inceput tratamentul pentru hipertiroidism, medicul va testa pacientul in
mod regulat pentru TSH si hormoni tiroidieni de cateva ori pe an pentru a
verifica eficienta tratamentului.

35



Fig. 13 Hipertiroidism Aspect morfopatologic

Diagnostic precoce

Nu este foarte clar daca persoanele care nu prezinta nici un factor de risc si care
nu au simptome de hipertiroidism au nevoie de testari regulate pentru afectiuni
tiroidiene. Asociatiile internationale recomanda adultilor, in special femeilor,
screeningul pentru afectiuni tiroidiene o data la 5 ani dupa varsta de 35 de ani.
2.5 Tratament
Exista trei variante de tratament pentru hipertiroidism. Cele mai utilizate sunt
medicamentele antitiroidiene si iodul radioactiv. Foarte rar se recomanda
interventia chirurgicala. Chiar daca simptomele nu deranjeaza este nevoie de
tratament deoarece hipertiroidismul poate duce la complicatii.
Tratamentul adecvat depinde de varsta, etiologie, valorile hormonilor
tiroidieni secretati de organism si alte afectiuni asociate. Fiecare tip de tratament
are beneficii si riscuri, este foarte important a se discuta despre beneficiile si
riscurile aferente fiecarei variante de tratament cu medicul curant. Pentru unii
oameni pot fi necesare terapiile combinate.
36

Tratament initial
Tratamentul initial pentru hipertiroidism consta de obicei in
medicamente antitiroidiene sau terapia cu iod radioactiv. Daca persoana prezinta
multe simptome, medicul poate recomanda medicamente antitiroidiene pentru
inceput cu scopul de a ameliora simptomatologia. Mai tarziu se poate decide
daca este recomandata terapia cu iod radioactiv.
Medicamentele antitiroidiene au eficienta cea mai mare in hipertiroidismul usor,
in boala Graves, daca este prima data cand se aplica tratament, daca persoana are
varsta mai mica de 50 de ani sau daca tiroida este doar un pic marita (gusa
mica).
Iodul radioactiv este recomandat frecvent in cazurile cu boala Graves si
persoanelor cu varsta mai mare de 50 de ani sau in cazurile cu noduli
tiroidieni (gusa toxica multinodulara) care elibereaza prea mult hormon
tiroidian. Iodul radioactiv nu se foloseste daca:
- persoana este mai mica de 20 de ani
- femeia este insarcinata sau doreste sa ramana insarcinata la 6 luni dupa
inceperea tratamentului
- femeia alapteaza
- persoana are tiroidita sau alt tip de hipertiroidism care este adesea o situatie
temporara.
Daca prezinta simptome ca batai cardiace rapide, tremuraturi, transpiratii,
agitatie, senzatia de uscaciune a ochilorse poate asocia cu alte medicamente
pentru tratarea acestor simptome.
Interventia chirurgicala nu face parte in mod obisnuit din indicatiile initiale de
tratament. Aceasta optiune este recomandata in cazul in care gusa este foarte
mare si persoana are dificultati la inghitire sau la respiratie sau daca un singur
nodul tiroidian foarte mare elibereaza prea mult hormon tiroidian.
Tratament in cazul agravarii bolii
Daca iodul radioactiv sau medicamentele antitiroidiene nu functioneaza,
pacientul are nevoie de:
- alt tratament cu iod radioactiv
- interventie chirurgicala pentru indepartarea unei portiuni din glanda tiroida
(tiroidectomie).
Tratament ambulatoriu
Este important sa se faca vizite periodice la medic astfel incat acesta sa se
asigure ca tratamentul recomandat functioneaza, ca pacientului i se
administreaza doza corespunzatoare de tratament si ca nu are efecte secundare.
Daca pacientul primeste medicamente antititoidiene este foarte important sa se
administreze la aceeasi ora in fiecare zi.
Daca prezinta oftalmopatia Graves pacientul poate avea nevoie de picaturi
37

pentru ochi si sa foloseasca ochelari pentru protectia si umectarea
ochilor.Pacientul poate reduce simptomatologia hipertiroidismului prin:
Tratament medicamentos
Medicamentele antitiroidiene sunt adesea folosite in hipertiroidism deoarece
actioneaza mai rapid decat terapia cu iod radioactiv si spre deosebire de terapia
cu iod radioactiv, care distruge o parte sau toata tiroida in functie de doza
folosita, medicamentele nu induc distrugeri permanente de tesut tiroidian.
Uneori, pacientul poate lua medicamente antitiroidiene inainte de terapia cu iod
radioactiv sau interventia chirurgicala - pentru a ajuta metabolismul, pentru a
ameliora starea generala a pacientului sau pentru a reduce sansele aparitiei unor
probleme serioase.
Medicamentele antitiroidiene controleaza hipertiroidismul la multi oameni dar in
acelasi timp au cateva dezavantaje:
Medicamentele antitiroidiene sunt:
-metimazolul
-propiltiouracilul.
Preparatele antitiroidiene scad secretia tiroidiana de hormon tiroidian.
Preparatele antitiroidiene functioneaza mai rapid decat terapia cu iod radioactiv.
De asemenea nu afecteaza in mod permanent glanda tiroida. Pacientul poate lua
medicamente antitiroidiene inainte de terapia cu iod radioactiv sau interventia
chirurgicala - pentru a ajuta metabolismul, pentru a ameliora starea generala a
pacientului sau pentru a reduce sansele aparitiei unor probleme serioase.
Pacientul poate urma un tratament antitiroidian daca prezinta oftalmopatie
Graves si va fi supus terapiei cu iod radioactiv. Administrarea preparatelor
antitiroidiene inainte de terapia cu iod radioactiv poate preveni inrautatirea
oftalmopatiei Graves.
Preparatele antitiroidiene nu actioneaza inca de la inceput. De obicei,
simptomele se amelioreaza sau dispar intr-o saptamana sau la 8 saptamani dupa
inceperea tratamentului. Pot trece 6 luni pana la normalizarea nivelului
hormonal. Medicamentele antitiroidiene au eficienta cea mai mare in
hipertiroidismul usor, in boala Graves, daca este prima data cand boala este
tratata, daca persoana are varsta mai mica de 50 de ani sau daca tiroida este doar
un pic marita (gusa mica).
Preparatele antitiroidiene pot sau nu sa vindece permanent hipertiroidismul.
Hipertiroidismul se vindeca in proportie de 30 pana la 50% dintre cazuri dupa
tratamentul cu medicamente antitiroidiene timp de 1 sau 2 ani.
Daca hipertiroidismul reapare dupa ce s-a oprit administrarea medicamentului se
poate incerca administrarea de medicamente antitiroidiene din nou. Totusi,
medicul poate recomanda tratament cu iod radioactiv deoarece acesta are mai
multe sanse sa vindece permanent hipertiroidismul.
38

In unele cazuri, un tip de medicament antitiroidian functioneaza mai bine decat
alt tip:
- metimazolul - este ales cel mai frecvent deoarece poate fi administrat intr-o
doza zilnica, are mai putine efecte adverse si este mai ieftin decat celelalte
- propiltiouracilul - daca femeia este insarcinata propiltiouracilul este mai sigur
decat metimazolul. Daca pacientul prezinta hipertiroidism sever,
propiltiouracilul poate functiona mai bine decat metimazolul.
Efecte adverse
Efectele adverse ale preparatelor anititiroidiene includ:
- urticarie si mancarime (prurit)
- dureri articulare
- afectiuni hepatice (hepatita) - Semne de afectari hepatice sunt ochii sau pielea
galbena (icter), urina inchisa la culoare, oboseala accentuata sau durerile
abdominale
- numar mic de celule albe (leucopenie) care nu ajuta organismul sa se apere de
infectii - daca pacientul areleucopenie se poate imbolnavi foarte repede si poate
prezenta simptome ca febra, frisoane si dureri in gat.
Daca tratamentul cu preparate antitiroidiene este urmat pentru o perioada mai
lunga de timp poate aparehipotiroidismul ceea ce inseamna ca organismul
produce prea putin hormon tiroidian. Este foarte importanta administrarea
tratamentul la aceeasi ora zilnic.
Medicul va verifica frecvent nivelul hormonilor tiroidieni pentru a se asigura ca
dozele de tratament sunt corespunzatoare. Daca nivelul hormonilor tiroidieni
este prea mic medicul va prescrie o cantitate mica de hormoni tiroidieni asociata
tratamentului antitiroidian. Hipertiroidismul poate reveni la 6 luni de la initierea
tratamentului dar poate reveni de asemenea multi ani mai tarziu. Din aceasta
cauza sunt foarte importante consultatiile medicale regulate.
Daca femeia este insarcinata medicul recomanda dozele cele mai mici si cu
eficienta maxima. Dupa nastereacopilului alaptarea se poate face in siguranta in
timpul tratamentului.Tratarea copiilor cu preparate antitiroidiene poate fi dificila
deoarece ei cresc foarte repede si adaptarea dozelor ridica probleme.


Tratament chirurgical
Interventia chirurgicala pentru hipertiroidism consta in scoaterea unei portiuni
din tiroida. Medicii folosesc foarte rar aceasta optiune. Pacientul necesita
interventie chirurgicala daca:
- tiroida este marita foarte mult astfel incat pacientului ii este greu sa inghita sau
sa respire
- pacientul are cancer tiroidian sau medicul suspecteaza un cancer tiroidian
- pacientul are efecte adverse grave dupa tratamentul cu preparate antitiroidiene
si terapia cu iod radioactiv nu este o optiune
39

- pacientul are o gusa mare care nu s-a micsorat dupa terapia cu iod radioactiv
- pacientul are un nodul tiroidian mare care produce hormon tiroidian in exces si
terapia cu iod radioactiv nu a avut nici un efect.
Optiuni chirurgicale
Singura optiune chirurgicala pentru hipertiroidism este tiroidectomia.
Daca pacientul are indicatii pentru interventie chirurgicala medicul curant va
initia un tratament cu preparate antitiroidiene inainte de interventie pentru a
normaliza profilul hormonal. Dupa interventia chirurgicala medicul va verifica
nivelul de hormoni tiroidieni in mod regulat deoarece pacientul poate dezvolta
un hipotiroidism.Hipotiroidismul este tratat cu hormoni tiroidieni. Chirurgia este
cel mai rapid mod de a trata hipertiroidismul dar nu se recomanda prea des si
este mai riscanta si mai scumpa decat celelalte tratamente.
Tratament medicamentos asociat
Medicamente asociate pe care le pot recomanda medicii pentru hipertiroidism
sunt:

- betablocantele - inclusiv propanololul, atenololul sau metoprololul pentru
controlul tahicardiilor, tremuraturilor, sudoratiei si irascibilitatii. Medicul poate
prescrie una dintre aceste medicamente in timpul in care se urmaresc efectele
preparatelor antitiroidiene sau ale terapiei cu iod radioactiv.
- topice oftalmologice - pentru ochi iritati si uscati.
- medicamente cu corticosteroizi - pentru controlul durerii sau maririi glandei.
Preparatele antitiroidiene pot sau nu sa vindece permanent hipertiroidismul.
Hipertiroidismul se vindeca in proportie de 30 pana la 50% dintre cazuri dupa
tratamentul cu medicamente antitiroidiene de 1 sau 2 ani.Medicamentele
antitiroidiene au eficienta cea mai mare in hipertiroidismul usor, in boala
Graves daca este prima data cand este tratata, daca persoana are varsta mai mica
de 50 de ani sau daca tiroida este doar un pic marita (gusa mica).
Alte tratamente
Terapia cu iod radioactiv este considerata de multi medici internationali ca fiind
cel mai bun tratament pentru hipertiroidism. Iodul este inghitit sub forma lichida
si este absorbit de glanda tiroida. Radioactivitatea iodului distruge majoritatea
sau tot tesutul tiroidian dar nu afecteaza alte parti ale organismului.
Majoritatea oamenilor sunt vindecati de hipertiroidism dupa o singura
doza de iod radioactiv. Principalul dezavantaj al acestei terapii este ca poate
distruge tesutul tiroidian astfel incat corpul nu mai poate produce hormoni
tiroidieni. Acesta este cel mai frecvent rezultat al tratamentului si majoritatea
oamenilor care primesc acest tratament fachipotiroidism in 5 pana la 10 ani.
Daca persoana dezvolta hipotiroidism va trebui sa urmeze tratament cu hormoni
tiroidieni pentru tot restul vietii.Iodul radioactiv nu se utilizeaza in tratamentul
copiilor sau al femeilor insarcinate, celor care alapteaza sau celor care vor sa
40

ramana insarcinate la 6 luni dupa tratament.Medicii au folosit iod radioactiv
pentru tratamentul hipertiroidismului de peste de 60 de ani. Nu exista dovezi ca
iodul radioactiv induce cancer,infertilitate sau boli congenitale.
Profilaxie
Hipertiroidismul dat de boala Graves este o boala genetica care nu poate fi
prevenita. Fumatorii sunt mai predispusi la dezvoltarea bolii Graves si
oftalmopatiei Graves decat persoanele nefumatoare.

Preparatele antitiroidiene sunt folosite in locul terapiei cu iod radioactiv in
tratamentul femeilor insarcinate, care alapteaza sau incearca sa ramana
insarcinate. Copiii sunt tratati cu preparate antitiroidiene deoarece expertii nu
cunosc nocivitatea terapiei cu iod radioactiv. Tratarea copiilor cu medicamente
antitiroidiene este o provocare deoarece este dificila cunoasterea dozelor de
medicament necesare in conditiile unei cresteri accelerate.
Medicul poate prescrie doze mici de hormon tiroidian pentru a se administra
asociat preparatelor antitiroidiene astfel incat nivelul hormonal sa nu scada prea
mult.
Medicamente asociate pe care le pot recomanda medicii pentru hipertiroidism
sunt:
- betablocantele - inclusiv propanololul, atenololul sau metoprololul, pentru
controlul tahicardiilor, tremuraturilor, sudoratiei si irascibilitatii; medicul poate
prescrie una dintre aceste medicamente in timpul in care se urmaresc efectele
preparatelor antitiroidiene sau ale terapiei cu iod radioactiv
- topice oftalmologice - pentru ochi iritati si uscati
- medicamente cu corticosteroizi - pentru controlul durerii sau maririi glandei.

Preparatele antitiroidiene pot sau nu sa vindece permanent hipertiroidismul.
Hipertiroidismul se vindeca in proportie de 30 pana la 50% dintre cazuri dupa
tratamentul cu medicamente antitiroidiene de 1 sau 2 ani. Medicamentele
antitiroidiene au eficienta cea mai mare in hipertiroidismul usor, in boala
Graves daca este prima data cand este tratata, daca persoana are varsta mai mica
de 50 de ani sau daca tiroida este doar un pic marita (gusa mica).
Preparatele antitiroidiene sunt folosite in locul terapiei cu iod radioactiv in
tratamentul femeilor insarcinate, carealapteaza sau incearca sa ramana
insarcinate. Copiii sunt tratati cu preparate antitiroidiene deoarece expertii nu
cunosc nocivitatea terapiei cu iod radioactiv. Tratarea copiilor cu medicamente
antitiroidiene este o provocare deoarece este dificila cunoasterea dozelor de
medicament necesare in conditiile unei cresteri accelerate.
Medicul poate prescrie doze mici de hormon tiroidian pentru a se administra
asociat preparatelor antitiroidiene astfel incat nivelul hormonal sa nu scada prea
mult.
41

Se recomanda consultul de specialitate daca persoana prezinta una dintre aceste
simptome. Efectele adverse pot fi serioase dar ele dispar dupa oprirea
administrarii medicamentelor.

Eficienta tratamentului
- durata tratamentului trebuie sa fie de cel putin un an
- simptomatologia poate reveni dupa un an si se recomanda reinceperea
tratamentului sau introducerea unui alt tratament
- exista destul de putine efecte adverse de la aceste medicamente, alergodermie,
leucopenie (leucocite scazute) care nu ajuta organismul in lupta impotriva
infectiilor.
Uneori medicul va prescrie un medicament asociat pentru tratamentul
simptomelor date de hipertiroidism ca tahicardia sau uscarea conjunctivei.
Aceste medicamente pot ajuta la ameliorarea starii generale inainte de inceperea
unui tratament nou.

Optiuni de medicamente
- reducerea stresului: aceasta ajuta la ameliorarea anxietatii si irascibilitatii
- evitarea cafeinei: cafeina inrautateste simptomele ca tahicardia, irascibilitatea
si dificultatea la concentrare
- renuntarea la fumat: daca pacientul are boala Graves si este un fumator, are
mai multe sanse de a dezvolta oftalmopatia Graves.
Dupa tratamentul cu iod radioactiv se poate dezvolta un hipotiroidism. Se
recomanda un consult medical daca pacientul incepe sa castige in greutate, sa se
simta obosit sau sa aiba senzatie de frig mai mult decat in mod normal. Aceste
simptome pot sugera hipotiroidismul si pacientul are nevoie de alt tratament
numit tratament de substitutie hormonala cu hormon tiroidian pentru tot restul
vietii.
- un test pentru anticorpii antitiroidieni pentru a verifica daca pacientul are
anticorpi ce ataca tesutul tiroidian.
Acest test ajuta la diagnosticarea bolii Basedow-Graves sau tiroidita autoimuna
- teste de incarcare cu iod radioactiv sau un CT (scanare computerizata)
tiroidian, teste ce folosesc radiatiile si o camera speciala, in scopul determinarii
cauzelor hipertiroidismului. Daca pacientul are oftalmopatie Graves i se poate
recomanda un RMN sau un CT pentru a verifica starea ochiului.
- scadere in greutate din cauza metabolism accentuat
- afectiuni cardiace ca tahicardia ventriculara (frecventa crescuta a batailor
cardiace), fibrilatia atriala si insuficienta cardiaca
- tulburari de mineralizare a oaselor care pot duce la osteoporoza.
In cazuri rare, hipertiroidismul poate duce la situatii amenintatoare de viata
numite furtuni tiroidiene care apar cand glanda tiroidiana elibereaza cantitati
42

mari de hormoni tiroidieni intr-o perioada foarte scurta de timp. Furtuna
tiroidiana apare dupa o infectie grava sau dupa un stress mare.
Unele femei prezinta asociat cicluri menstruale neregulate sau care se opresc
subit iar unii barbati fac ginecomastie(cresterea sanilor). Simptomele
hipertiroidismului nu se manifesta la fel pentru toate persoanele. Simptomele
depind de cantitatea de hormoni pe care glanda tiroida o secreta, de lungimea
perioadei de timp de la debutul bolii si de varsta pacientului. Daca persoana este
in varsta este foarte usor a se confunda simptomele bolii cu semnele de inaintare
in varsta.

Tumorile tiroidiene, consumul de alimente sau medicamente care contin cantitati
mari de iod sunt cauze rare de hipertiroidism.




















43

Cap III. Rolul asistentei medicale in ingrijireabpacientului cu
hipertiroidism
Conditii de spitalizare
Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe
jumatate din perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata de cate ori
este necesar; paturile sunt rulante si prevazute cu dispozitive de ridicare si
coborare; stative pentru perfuzii.
Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii
Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:
a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%);
Tromocite (150.000-400.000/mm
3
); Fibrinogen (200-400 mg %);
Leucocite (4.500- 11.000/mm
3
)
b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)
c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl);
Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5-
7,2mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este
3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora
e) Urocultura
f) Sumar de urina
Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la
seringa.
Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea
tehnicii. Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrul superior sprijinit in
extensie sau culcat pe pat, in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in
extensie.
44

Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua
solicitandu-I bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se
dezinfecteaza cu alcool sanitar.
Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului,
cu indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu
un tampon cu alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de
cateva ori ramanad cu el inchis. Se introduce acul in mijlocul venei in directia
axului longitudinal al venei, se impinge acul de-a lungul venei la o adancime de
1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul aspirnand pana se extrage
cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide pumnul,
apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage
acul.
Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa
curata si sapun.
Urocultura apreciaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru
urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina,
intr-o eprubeta sterile cu dop de vata sau prin sondaj vezical; dupa ce se
(introduce 10-2) arunca primele picaturi de urina , se introduce 10-20 ml de
urina in eprubeta sterila prin sonda.
Participarea asistentei medicale la examenul radiologic
Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al
sistemului osteoarticular nu necesita o pregatire prealabila deosebita.
Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examinate, iar unguentele sau alte
forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare cu alcool caci prin
substantele radioopace pe care eventual le contine, ele pot produce opcitate de
imagine. Pentru executarea radiografiilor, bolnavul va fi culcat pe masa de
radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru
examinare, iar asistenta va trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si
mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile ii provoaca dureri, atunci inainte de
examinare, bolnavul va primi un medicament analgezic.
45

Supravegherea pacientului
In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligata sa-l supravegheze
pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia
comunicand medicului tot ce a observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii.
Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul
bolnavului (faciesul starea psihica, reactivitatea generala, somnul); functiile
bolnavului, vitale si vegetative ale organismului; aparitia unor manifestari
patologice.
Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate
graphic in foaia de observatie.
Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si reactivitatii
generale este importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei
bolii.
In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom
urmari: temperatura, respiratia, pulsul, tensiunea arteriala, diureza
Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de
medic
Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea
medicului respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul
prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. Va verifica eticheta
medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu
aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de administrare este obigatorie,
deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; a orarului de administrare
si a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se descompun sau se
elimina din organe intr-un anumit timp.
Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia
bolnavului.
Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al
bolnavului. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente.
46

De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va
administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate precipita.
Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat
medicul.Va avea grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece
se altreaza repede si va preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea
masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare cale de administrare.
Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii
Pregatirea preoperatorie
1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia.
Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de diagnostic, de
perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa anestezie, durere,
despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are rolul sa-l ajute pe
bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da incredere in echipa
operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii explica ce se va
intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii in sala de
preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. Pregatirea generala
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca:
tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)
- starea generala: varsta, greutatea, slabire asociata cu deshidratare
- aparatul respirator: se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie,
se caracterizeaza semnele functionale: frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei
ce se trece pe foaia de temperature de catre asistenta medicala, obligatoriu se
completeaza cu radiografia pulmonara.
- aparatul cardio-vascular: Se face prin ascultatie, palpare, puls,
frecventa amplitudinea. Tensiunea arteriala se masoara cu sfingomanametrul.
Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular E.K.G
(electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.
47


b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii: Determinarea de grup
sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat de
sodiu); Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete HLG (hemoleucograma) cu formula leucocitara -
se recolteaza prin punctie venoasa 2 ml de sange pe E.D.T.A.; V.S.H. (viteza de
sedimentare a hematular) se recolteaza prin punctie venoasa fara staza venosa
1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8
Valori normale la 1 ora 2-5 mm
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa pe 0,5
ml oxalate de sodium 3,8 %
- timp Quick - valori normale = 6-12 secunde
- timp Hovell - valori normale= 60-120 secunde
Bilantul electronic
Examenul sumar de urina

3. Pregatirea locala
In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor
digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea
setei postoperatorii, pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune
dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua clisma seara, iar la indicatia
medicului se poate efectua si dimineata.
Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea
inghinala, ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai
larg posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care
se pune un pansament antiseptic uscat.
In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si
toate lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca
48

bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de
observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat
confortabil si invelit.
In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii si este
rasa corect. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara
mobila.
Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii
de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.
In sala de operatie - felurile de anestezie generala sau rahianestezie.
Ingrijirile postoperatorii
Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea
completa a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea
functiilor organismului, asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea
complicatiilor.
Asistenta medicala va supraveghea cu atentie bolnavul in salon, va ajuta sa fie
transportat la pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Va controla
frecvent starea pansamentului. Va administa medicatia prescrisa postoperator,
medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic.
Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie, tensiune
arteriala). Va controla si nota diureza, cantitatea de secretii care se evacueaza
prin tuburile de dren si cantitatea acestora. Va supraveghea faciesul bolnavului
si revenirea la culoarea normala a faciesului indica o evolutie buna.
La 24 de ore se panseaza in salon si la 48 de ore se va extrage si tubul de
drenaj aspirativ din tesuturile moi si se inalta speteaza patului.
Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de
preferabil neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc de lamie.A doua zi,
supa strecurata care excita peristaltismul intestinal, apoi treptat lapte, piureuri,
budinca, rasol, carne fiarta.
49

Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu se
recomanda un regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie
generala trebuie supravegheat cu atentie pana la aparitia reflexelor de deglutitie,
faringian, cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de constiinta.
1. Supravegherea faciesului - urmarirea aparitiei palorii insotita de traspiratie
rece si racirea extremitatilor, aparitia cianozei.
2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate
prezenta o stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia
sau sa plece din pat, in acest caza va fi imobilizat.
3. Supravegherea respiratiei - trebuie sa fie ritmica si se amplitudine normala.
Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne prin mentinerea pipei
Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face aparitie buco-faringiana)
infundarea cailor respiratorii cu vomismente se previne prin pozitionarea capului
intr-o parte, eventul aspiratia gastrica.
4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Puls
filiform este semn de hemoragie.
5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul pulsului ritmic
la 15 minute in primele doua ore, apoi la 30 de minute din ora in ora pana a doua
zi.
6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa nu se imbibe
cu sange, va fi anuntat imediat medicul.
7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea completa.
8. Ingrijirea mucoasei bucale - se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu
apa. Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de
bicarbonate de sodium, acid boric. Se pot sterge buzele si mucoasa cu glicerina
boraxata.
9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului si
mascarea zonelor predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu alcool.
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a
dat rezultat, se practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la
indicatia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:
a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile
fara perna
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor bradicardic;
tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin
paralizia nervilor motori
d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan
e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina
spre extremitati notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce
50

f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu
gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor; aparitia
greturilor redarii cefei trebuie anuntate medicului.

Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile

1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate
sa aiba febra de rezorbtie (37,8
o
- 38
o
) se masoara dimineata si seara, pulsul,
tensiunea arteriala, se urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric.
2. Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor - toaleta, schimbarea lenjeriei de
pat si corp, a pozitiei, masaj si frectii in zonele predispose escarelor.
3. Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru
eliminarea secretiilor.
4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia
escarelor si a flebitei.
5. In caza de meteorism se introduce tubul de gaze
6. Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor
va primi ceai indulcit, zeama de legume, zeama de compot, lapte. In a treia zi
supravegherea temperaturii se va face dimineata si seara, pulsul se va
supraveghea tot dimineata si seara. Se va supraveghea tranzitul intestinal, iar
daca in primele patru zile nu apare scaunul se va anunta medical. Tot din a treia
zi se incep miscarile respiratorii si gimnastica cu ambele member inferioare. In
cazurile cu risc venos mare si predispozitie spre flebotronbare se incepe
tratamentul preventive cu anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate fi ridicat
in pozitie sezanda si ortostatica in carje si fara sprijin pe membrul inferior operat
si incepe mersul.
In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei vreunui
hematom postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.
Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se
aseptizeaza o plaga pentru a inlesni cicatrizarea
Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele
principii fundamentale:
1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa
fie sterile, iar mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul
plagii sa fie dezinfectate. Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o
pensa de servit. Dupa utilizarea instrumentelor se pun intr-un vas cu
51

cloramina. Pansamentul sa fie facut de doua persoane, una care il face si una
care il serveste.
2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor
3. Sa se aseptizeze
4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile
5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare,
blandete, indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata
solutie dachim, ser fiziologic, apa distilata, apa sterile.
6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi
vindecarea
7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care
nu prezinta secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului
1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral
2. Indepartarea vechiului pansament
3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi
sterile.
4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat
5. Tratarea plagii operatorii
6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa
depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg
piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de
unica folosinta, se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc
materialele pentru sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun

Schimbarea lenjeriei de pat
Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea
sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre genunchi se
aseaza o perna.
Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf curat; de
asemenea rulat. Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o perna sub
piciorul afectat, dupa care sprijinindu-se in piciorul sanatos se ridica, iar in acel
52

moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel curat.Schimbarea fetei de
perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca de obicei.

























53


Cap IV. Educatia pentru sanatate

In procesul educaional asistenta medical exploreaz cunotiintele, priceperile,
deprinderile pacientului faa de sntate i ofer material informativ atractiv ce-l
explic peinelesul pacientului.

Organizeaz aciuni educative pentru meninerea sntii: discuii interactive,
cursuri,demonstraii practice, filme, etc.
Motiveaz pacientul s respecte in continuare masurile igienice i profilactice.
Asistenta medical identific modul in care pacientul definete sntatea i
evalueazcapacitatea lui de a-i promova propria sntate.

Determin starea de sntate a pacientului i identifica factorii de risc.
Incearc s-i creasc pacientului stima de sine permiandu-i s-i asume
responsabilitimai mari faa de propria-i sntate.

Asistenta medical trebuie s aleag momentul potrivit in procesul educaional (
lainternare, la externare, pe timpul spitalizrii) cand pacientul este dispus s
invee. Ea va utiliza limbajul pacientului putand recurge la analogii simple
respectand principiile educative.Trebuie s sesizeze orice comportament care
indica o scdere a interesului sau a ateniei i s stabileasc impreuna cu
pacientul obiectivele educaionale.Va trebui s observe progresele pacientului in
autoingrijire i s rman la dispoziia lui pentru a-l ajuta.

Asistenta medical trebuie s incerce integrarea educaiei in procesul de
ingrijire( de exemplu educaia sanitar in timpul efecturii ingrijirilor igienice
sau in timpul efecturii unui pansament).
Poate s utilizeze i metode de educaie in grup, care permit schimbul de idei i
participanii inva unii de la alii.

Persoanele cu hipotiroidism funcional vor consuma produse bogate n iod,
precum sarea marin, algele de tip macrobiotic, pete i gutui (cel mai bun mod
de a le mnca este la cuptor, dar fiind un fruct de sezon se va putea consuma i
zaharisit, dac nu exist o alt contraindicaie).

n caz de hipertiroidism, cnd se iau medicamente antitiroidiene, problema se
54

pune exact invers i vor trebui evitate alimentele de mai sus. n acest caz se
recomand alimente din familia cruciferelor, cum sunt varza, conopida,
varza de Bruxelles, napi precum imutar, care are o aciune antitiroidian
moderat. n toate cazurile, este important s se consume alimentele ct mai
naturale cu putin.

De asemenea, n caz de hipertiroidism, va trebui s se in cont i de
urmtoarele indicaii:
Evitarea stresului
Practicarea Yoga sau a unei alte metode de relaxare petnru a compensa
nervozitatea specific
Renunarea la fumat i la cafea