Sunteți pe pagina 1din 80

Scoala Postliceală Sanitară

CENTRUL DE STUDII “Ștefan cel Mare si Sfânt”


Pașcani

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
TIROIDITĂ

Coordonator Sustinator
Popovici Camelia Cristina Chiriac Dana Maria

2017

1
MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Nursingul promovează sănătatea, previne îmbolnăvirile, tratează pacienţii din punct de


vedere somatic şi psihic în orice unitate sanitară, comunitate şi are rolul de a suplini nevoia
afectată, pentru a recupera în timp util persoana, pacienta.

Asistentei medicale îi revin o serie de sarcini pe care trebuie sa le îndeplinească cu multă


seriozitate şi profesionalism, dintre care cea mai importantă este aceea de a ajuta pacientul cu
tact, înţelegere, delicateţe şi atenţie.

În activitatea practică pe care am desfășurat-o pe durata celor 3 ani de practică am întâlnit


multe cazuri de patologie endocrină. Am ales acest subiect deoarece, deși bolnavul tiroidian este,
în cele mai multe cazuri ușor de diagnosticat, tratamentul este destul de dificil.

Bolile tiroidiene sunt cel mai des întâlnite la femei și au tendința de a afecta toate
planurile vieții: familia, cariera, spiritul și nu în ultimul rând, sănătatea.

“Învaţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală.”

= SENECA=

2
SCURT ISTORIC

Referitor la tiroidă, s-au parcurs următorii paşi de-a lungul timpului.

Există menţiuni ale unor exereze tiroidiene în China (2800 î.e.n.) şi Egipt (1500 î.e.n.). În
secolul I e.n., Pliniu şi Juvenal descriu hipertrofia glandei tiroide, pe care o denumesc impropriu
„bronhocel”. În secolul II e.n., Galen realizează două rezecţii tiroidiene, urmate de paralizie
recurenţială. În 1500, Paulus din Aegina este acreditat că a realizat prima extirpare a unei guşi [3].
În 952, Albucasis, un practicant al medicinei maure, a efectuat cu succes prima
tiroidectomie totală. Albucasis a fost un inovator al timpului său, descriind mai multe proceduri
chirurgicale, inclusiv sutura cu catgut şi fir de bumbac. Din păcate, descoperirile lui au fost uitate
şi multe sute de ani nu s-a înregistrat nici un progres în chirurgia tiroidei [1].
În 1501, De Vigo descrie diferite tehnici în chirurgia tiroidei. În 1510, Paracelsius face
prima menţiune asupra cancerului tiroidian (Hochkropf) [3]. De la Vesalius (1534) ne-a rămas
prima descriere completă anatomică a tiroidei, iar Wharton, în 1656, subliniază că glandele
endocrine contribuie la rotunjimea şi frumuseţea gâtului la femei.
În 1728 şi 1761, Morgagni şi Haller completează descrierea clinică a cancerului tiroidian,
apoi, în 1791, Desault, de la Spitalul „Hotel Dieu” Paris, realizează prima extirpare a unui cancer
tiroidian. Prima tiroidectomie totală este practicată de Hedene, în 1800. În 1786, Parry comunică
primele cazuri de guşă exoftalmică, iar descrierea completă a bolii este realizată de Graves, în
1835 şi de Basedow, în 1840, sub forma rămasă clasică a „guşii exoftalmice”.
În 1850, Poncet şi Mickulicz realizau diverse ligaturi ale arterelor tiroidiene. De fapt, în
1850 jumătate dintre pacienţi decedau în urma tiroidectomiei din cauza sângerărilor necontrolate.
Această situaţie a fost remediată de profesorul Kocher care a efectuat 4000 de tiroidectomii pentru
guşă. El a practicat o chirurgie precisă, meticuloasă şi a prezervat glandele paratiroide şi nervul
laringeal recurent. Cu această tehnică el a redus mortalitatea după tiroidectomie de la 50% la 0,2%.
El şi-a dat seama că tiroidectomia totală este urmată de mixedem, motiv pentru care a codificat
tiroidectomia subtotală, operaţie care se practică şi astăzi după aceeaşi tehnică.
Precizarea naturii tireotoxicozei a fost neclară pentru mulţi ani. Ipoteza lui Graves că guşa
este determinată de cauze cardiace nu s-a verificat în practică, odată ce s-a constatat că

3
tiroidectomia anulează efectele toxice ale acestei tulburări, inclusiv exoftalmia, la majoritatea
pacienţilor.
Au mai fost descrise şi alte tipuri de tireotoxicoză, deşi, din 1897, Pierre Marie descrie guşa
basedowifiată. În 1912, Henry Plummer de la Mayo Clinic a afirmat că un nodul cald solitar poate
fi cauză de hipertiroidism, acelaşi lucru demonstrând şi Oliver Cope, care a numit sindromul
„boala Plummer”.
În 1904, De Quervain descrie tiroidita subacută, iar în 1912, Hashimoto descrie „struma
limfomatoasă”, o formă de tiroidită cronică nespecifică, prima boală autoimună din patologia
umană, care îi va purta numele.
S-a demonstrat că în sindroamele hipertiroidiene pregătirea preoperatorie este esenţială.
Astfel, în 1923, Plummer introduce iodul în pregătirea preoperatorie a bolnavilor cu hipertiroidie,
iar Astwood (din Boston), în 1943, descoperă inhibitorii de hormoni tiroidieni (thiouracilul şi
thioureea), care au crescut siguranţa anesteziei şi a chirugiei tiroidiene în hipertiroidism.
În 1931, Besançon şi Soulie descoperă tireostimulina hipofizară (TSH), iar în 1956, Adams
şi Purves descoperă stimulatorul tiroidian cu acţiune întârziată (LATS).
În 1942, Herty şi Roberts, respectiv Hamilton şi Lawrence, introduc iodul radioactiv în
diagnosticul şi tratamentul bolii Graves şi cancerului tiroidian.
În 1943, Astwood utilizează Tiouracilul în tratamentul bolii Graves.
În 1960, în pregătirea preoperatorie se introduc beta-blocantele, cu rol de inhibiţie a
efectului hormonilor tiroidieni asupra inimii.
În 1995, Wells realizează tiroidectomia profilactică bazată pe modificările genetice în
cancerul tiroidian medular.
Chirurgii români au avut o contribuţie importantă în tratamentul patologiei tiroidiene.
Astfel, Thoma Ionescu, în 1896, efectuează o simpatectomie cervicală pentru boală Basedow şi
operează doi pacienţi cu guşă chistică; cercetările sale sunt prezentate, ulterior, la Lisabona şi Paris.
Cercetarile nu s-au oprit la aceasta data, ele continua si la ora actuala incercand sa faca
lumina asupra vastei patologii a glandei tiroide, cat si asupra anumitor aspecte ale fiziologiei
acestei glande.

4
CUPRINS

MOTIVAȚIA LUCRĂRII
SCURT ISTORIC

CAP. I. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA TIROIDEI


1.1 ANATOMIA
2.2 FIZIOLOGIA

CAP.II TIROIDITA

2.1. DEFINITIE
2.2. ETIOLOGIE
2.3. SIMPTOMATOLOGIE
2.4. DIAGNOSTIC CLINIC
2.5. DIAGNOSTIC PARACLINIC
2.6. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
2.7. TRATAMENT
2.8. COMPLICAȚII
2.9. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

CAP.III. INGRIJIREA PACIENTULUI CU TIROIDITĂ

3.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TIROIDITĂ


3.2. PREZENTAREA UNEI TEHNICI-PUNCȚIA BIOPSICĂ

CAP.IV. PREZENTAREA CAZURILOR


CAZ.1
CAZ.2
CAZ.3

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

5
CAP. I. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA TIROIDEI

1.1. ANATOMIA TIROIDEI


Tiroida este o glandă endocrină, nepereche, mediană, având forma literei „H” sau „de
fluture” situată în regiunea cervicală anterioară, subhioidian, în loja tiroidiană, care este delimitată
astfel (fig. 1.1, 1.2):
a. anterior - musculatura subhioidiană dispusă în două planuri: superficial, reprezentat de
muşchii sterno-cleido-hioidian şi omohioidian - aflaţi în dedublarea aponevrozei cervicale
superficiale şi planul profund, cu muşchii sterno-tiroidian şi tiro-hioidian aflaţi în
dedublarea aponevrozei cervicale mijlocii;
b. lateral - muşchii omohioidian şi sterno-cleido-mastoidian;
c. posterior - traheea şi esofagul, coloana vertebrală cu musculatura adiacentă şi pachetul
vasculo-nervos al gâtului.
Stratigrafic, la acest nivel, se descriu de la suprafaţă în profunzime, următoarele planuri:
piele, ţesut celular subcutanat, muşchiul pielosul gâtului, aponevroza cervicală superficială cu
muşchii omohioidian şi sterno-cleido-hioidian, aponevroza cervicală mijlocie cu muşchii
sternotiroidian şi tirohioidian, capsula peritiroidiană şi capsula fibroasă proprie a glandei (fig. 1.1).
Importante pentru abordul chirurgical al glandei sunt venele jugulare anterioare cu arcada lor
anastomotică situate superficial, imediat sub pielosul gâtului într-o expansiune a aponevrozei
cervicale superficiale şi care, la nevoie, pot fi ligaturate şi secţionate.
Tiroida este alcătuită din doi lobi uniţi printr-o punte de ţesut glandular - istmul; lobii
tiroidieni au forma unei piramide triunghiulare cu vârful cranial prezentând o faţă internă în raport
intim cu laringele, traheea şi esofagul, o faţă externă acoperită de muşchii subhioidieni şi sterno-
cleido-mastoidian şi o faţă posterioară în raport cu pachetul vasculo-nervos al gâtului. Cea mai
importantă din punct de vedere chirurgical este marginea postero-internă datorită raporturilor
strânse cu nervul recurent şi glandele paratiroide.
La nivelul istmului poate exista o prelungire superioară numită piramida lui Lalouette. Pe
secţiune transversală, glanda are forma unei potcoave orientate cu concavitatea posterior, mulată
pe laringe şi trahee.
Tiroidei i se descrie o capsulă proprie, fibroasă, extrem de aderentă de parenchimul propriu-
zis şi capsula peritiroidiană (Charpy) alcătuită din ţesut conjunctiv lax care permite găsirea unui
6
plan de clivaj pentru izolarea şi mobilizarea glandei în timpul intervenţiei chirurgicale. Capsula
peritiroidiană este bine reprezentată anterior, iar posterior se transformă într-o condensare fibroasă
în care sunt situate paratiroidele şi recurenţii.
Mijloacele de fixare ale glandei tiroide sunt reprezentate de ligamentele tirotraheale şi
tirolaringiene, mediane şi laterale, (Gruber şi Sapey) prin care aderă la laringe şi trahee. De
asemenea, arterele tiroidiene superioare au rol important în susţinerea glandei, iar capsula
peritiroidiană, datorită ţesutului conjunctiv lax permite mobilizarea tiroidei cu deglutiţia în sens
cranio- caudal, sinergic cu conductul aero-digestiv.

Fig.1: Secţiune transversală la nivelul vertebrei C7


adaptat după G. Paturet
a. tiroida; b.- traheea; c.- esofagul cervical; d.- pachetul vasculo- nervos al gâtului;
e.- paratiroida stg. superioară; f.- n. recurent dr.; g.- m. sterno- cleido- hioidian;
h.- m. sterno- tiroidian; i.- m. omohioidian; j.- aponevroza cervicală mijlocie;
k.- m. sterno- cleido- mastoidian; l.- v. jugulară anterioară şi aponevroza cervicală
superficială;m.- tegument, ţesut celular subcutanat şi cu m. pielosul gătului;
n.- teaca peritiroidiană Charpy.

Vascularizaţia tiroidei:
Debitul sanguin la nivelul tiroidei este în medie de 80 ml/ min, de 3 - 4 ori mai mare decât
la nivelul creierului; de aceea putem „încadra” chirurgia tiroidei în chirurgia vasculară.

7
Vascularizaţia arterială este asigurată de:
a. artera tiroidiană superioară este ram colateral al arterei carotide externe. De la origine se
orientează caudal spre polul superior al glandei distribuindu-se prin 3-4 ramuri (de obicei,
unul anterior, altul posterior şi unul extern). Artera tiroidiană superioară este în raport intim
cu ramul extern al nervului laringeu superior care se insinuează printre ramurile arteriale
distribuindu-se muşchiului crico-tiroidian. Între cele două artere tiroidiene superioare
(dreaptă şi stângă) poate exista o anastomoză supraistmică care poate fi lezată în timpul
disecţiei chirurgicale.
b. artera tiroidiană inferioară ia naştere din artera subclaviculară prin trunchiul
tirobicervicoscapular; i se descriu mai multe porţiuni:
 verticală - imediat după emergenţă, în care artera are raport cu marginea internă a
muşchiului scalen anterior, fiind situată între carotida comună şi artera vertebrală;
 orizontală - intersectând lanţul simpatic cervical;
 ascendentă - descriind o curbă cu concavitatea superior, abordând polul inferior al
glandei tiroide prin trei ramuri: inferioară, superioară şi profundă. La acest nivel este
în raport cu nervul recurent care poate trece înaintea, înapoia sau printre ramurile
arterei. Pentru a evita leziunile recurentului se recomandă ligatura arterei la 1 - 2 cm de
tuberculul carotic (Chassaignac) sau ligatura ramurilor tiroidiene la intrarea lor în
capsula proprie a tiroidei. La nivelul marginii postero-interne a glandei poate exista o
arteră anastomotică ce vascularizează glandele paratiroide inferioare.

Fig 2.

8
c. artera Neubauer - inconstantă, este descrisă în 10% din cazuri, având origine variabilă:
din crosa aortei, carotida comună dreaptă, trunchiul brahio-cefalic şi foarte rar, din
subclavie sau din mamara internă. Artera are un traiect ascendent pe faţa anterioară a
traheei abordând glanda la nivelul marginei inferioare a istmului.
Venele tiroidiene iau naştere din reţelele perifoliculare care formează un plex peritiroidian
la suprafaţa glandei. De la acest nivel, se formează venele: tiroidiene superioare (care prin
trunchiurile tirolingofaciale se varsă în jugulara internă), tiroidiene mijlocii (care contribuie la
formarea jugularei interne) şi tiroidienele inferioare care se varsă în subclavie.

Fig.3.
Circulaţia limfatică:
Limfa este drenată iniţial de o reţea perifoliculară, apoi subcapsulară de unde este preluată
de trunchiurile limfatice colectoare spre ganglionii cervicali superficiali şi profunzi, astfel:
- trunchiurile colectoare supero-mediane drenează limfa spre ganglionii delphieni
prelaringieni (Poirier);
- colectoarele latero-superioare drenează în limfonodulii jugulari interni;

9
- trunchiurile latero-inferioare drenează direct în ganglionii unghiului venos dintre jugulara
internă şi trunchiul brahio - cefalic;
- trunchiurile colectoare infero-mediane drenează spre limfonodulii pretraheali şi
recurenţiali.
De la această primă staţie ganglionară, limfa ajunge în ganglionii transverşi care împreună
cu cei spinali şi jugulari formează triunghiul limfatic al gâtului (Rouvière).
Existenţa acestor trei curente limfatice: ascendent (spre limfonodulii prelaringieni şi
jugulari interni), lateral (spre ganglionii jugulari interni) şi inferior (spre limfonodulii recurenţiali
şi jugulari interni) explică metastazarea pe cale limfatică a neoplaziilor tiroidiene. În cazul
intervenţiilor oncologice pe tiroidă şi paratiroide, aceste relee ganglionare trebuie extirpate – „neck
dissection”.
Inervaţia tiroidei:
Inervaţia musculaturii subhioidiene este asigurată de filete nervoase din ansa hipoglosului
(ansa cervicalis), iar a planurilor superficiale tegumentare de ramura transversă a plexului cervical
C2-C4. Inervaţia tiroidiană propriu-zisă este vegetativă, simpatică şi parasimpatică provenind din
ganglionii simpatici cervicali superiori mijlocii, inferiori şi respectiv din vag. Filetele nervoase
ajung în glandă prin plexurile perivasculare adiacente arterelor şi venelor tiroidiene.

Fig.4.

Raporturile glandei tiroide:


Tiroida prezintă raporturi importante cu: traheea, esofagul, pachetul vasculo-nervos al
gâtului, nervii recurenţi, paratiroidele şi ramura externă a nervului laringeu superior.

10
Nervii recurenţi, ramuri din vagi, sunt situaţi în şanţul traheo-esofagian (cel drept fiind mai
anterior) şi sunt în raport intim cu marginea postero-internă a lobilor tiroidieni. Există variante
anatomice multiple a dispoziţiei recurenţilor; de aceea fiecare caz trebuie considerat ca fiind
particular. Lezarea lor în timpul disecţiei chirurgicale determină paralizia corzilor vocale, cu
disfonie (când leziunea este unilaterală) sau insuficienţă respiratorie acută - asfixie (în leziunile
bilaterale), necesitând traheostomie permanentă.
Ramura externă a nervului laringeu superior coboară pe marginea inferioară a muşchiului
constrinctor inferior a faringelui, fiind în raport cu artera tiroidiană superioară şi polul superior al
glandei şi inervează muşchiul crico-tiroidian.
Paratiroidele, în număr de patru, sunt glande ovoidale sau lenticulare de culoare brun-
gălbuie, cu un diametru între 3 şi 12 mm, în contact cu marginea postero-internă a lobilor tiroidieni.

Histologia glandei tiroide:


Microscopic (fig.2), tiroida este formată din foliculi (acini glandulari), grupaţi în lobuli
delimitaţi prin ţesut conjunctiv cu vase şi nervi. Foliculii sunt sferici sau ovalari şi sunt delimitaţi
de tireocite care în mod normal sunt celule cuboidale; în hiperfuncţie acest epiteliu devine cilindric,
iar în hipofuncţie este aplatizat. Acinii conţin coloid, cu conţinut ridicat de iod. Aspectul
microscopic variază cu vârsta, foliculii având un conţinut redus de coloid în copilărie şi la
bătrâneţe.

1.2. FIZIOLOGIA TIROIDEI


Tiroida, prin hormonii pe care îi secretă şi excretă, (tiroxina, triiodotironina şi calcitonina)
este implicată în controlul metabolismului celular şi al echilibrului fosfo-calcic. Funcţionalitatea
normală a glandei este în strânsă legătură cu „circuitul” iodului (fig.4).
Metabolismul iodului:
Iodul aparţine grupei halogenilor şi este unul din oligoelementele esenţiale pentru
organismul uman. Intră în structura hormonilor tiroidieni fiind astfel implicat în întregul
metabolism. Pentru o biosinteză hormonală tiroidiană normală, necesarul zilnic este de minimum
100 μg; doar 30% este absorbit din tubul digestiv (în mai puţin de 1 oră) şi este extras din sânge,
în principal, de două organe: tiroida (cca. 2/3) şi rinichiul. Cantităţi minore sunt reţinute la nivelul
glandelor salivare, mucoasa gastrică, placenta, glandele mamare şi suprarenale.

11
Aportul insuficient de iod duce la diminuarea sintezei hormonilor tiroidieni (hipotiroidie)
şi hipertrofia compensatorie a glandei determinând la adult aşa numita guşă endemică sau distrofia
endemică tireopată. Existenţa deficitului de iod, încă din viaţa intrauterină (în săptămâna a 4-a
începe sinteza hormonilor tiroidieni) sau din copilărie determină apariţia cretinismului guşogen.
Aceste afecţiuni sunt întâlnite în zone în care iodul teluric este în cantitate redusă (zonele alpine).
Administrarea profilactică a iodului sub forma sării iodate în regiunile cu guşă endemică rezolvă
aceste probleme.
Studii recente avertizează că prezenţa excesivă a iodului în alimentaţie (peste 1000 μg/zi)
ar favoriza apariţia bolilor tiroidiene şi în special a cancerului tiroidian. Alţi autori consideră dieta
bogată în iod şi seleniu (sare de mare) ca factor protector în afecţiunile tumorale mamare benigne
sau maligne.
Iodul este captat şi „depozitat” de tiroidă sub forma organică de unde este excretat (hormoni
tiroidieni) în curentul sanguin. După degradarea hormonilor tiroidieni o parte din iod reintră în
circuitul metabolic, iar restul este excretat pe cale renală şi intestinală; se poate vorbi de un circuit
hepato-entero-hepatic al iodului. În sindroamele diareice cronice sau acute, iodul ca şi alte
oligoelemente, nutriente şi vitamine nu este absorbit şi se elimină prin fecale; astfel, în context
endemic, se poate accentua o hipotiroidie. O mică parte este excretat prin lapte.
Hormonii tiroidieni ioduraţi:
Principalii hormoni tiroidieni sunt tiroxina şi triiodotironina (T4 şi respectiv T3), deşi se pare că
T4 joacă doar rolul unui precursor hormonal, T3 fiind singurul hormon activ din punct de vedere
funcţional.
Sinteza şi excreţia H.T.I. (hormoni tiroidieni ioduraţi) se realizează în etape; didactic
acestea sunt prezentate astfel:
1. Captarea iodului în glandă: Transportul iodului din plasmă în celulele tiroidiene foliculare
se realizează activ printr-o „pompă de iod” cu consum de ATP; aceasta poate realiza
obişnuit o concentrare a iodului de 20 de ori (raport iod plasmatic/ iod celulă foliculară de
1
/20); în condiţii patologice (tireotoxiocoze) concentrarea poate creşte până la 1/500. Această
„pompă” este inhibată de ouabaină (strofantină).
2. Oxidarea: În celula foliculară, iodul este oxidat sub acţiunea unei peroxidaze şi apoi este
transformat în iod atomic, care va fi transportat pasiv prin polul apical al celulei foliculare
în substanţa coloidală.

12
excitaţii

SCOARŢA
CEREBRALĂ

-HIPOTALAMUS
TRH
IOD

+
IOD

HIPOFIZA --
TSH

+
T3 T4

Fig. 5: Reglarea funcţiei tiroidiene

3. Organificarea iodului: Iodinarea succesivă a moleculelor de tirozină din structura


tiroglobulinei se realizează sub acţiunea iodinazei; într-o primă etapă, rezultă monoiodtironina
(MIT), apoi diiodotironina (DIT); cuplarea unei molecule de MIT cu una de DIT va conduce
la T3, iar din condensarea a două molecule de DIT rezultă T4.
4. Excreţia hormonilor tiroidieni: Tiroglobulina este internalizată prin pinocitoză şi apoi
degradată de către enzimele lizozomale din celulele foliculare, rezultând T3, T4 (care sunt
eliberaţi în circulaţie), MIT şi DIT. Produşii mono- şi diiodaţi suferă un proces de deiodare,
iodul este recaptat de celulele tiroidiene, reintrând astfel în ciclul de producţie hormonală.
Unele molecule de tiroglobulină sunt descărcate intacte în curentul sanguin, evitând degradarea
enzimatică, datorită unui receptor de tiroglobulină de pe celula foliculară (megalina). Hormonii
tiroidieni circulă în cea mai mare parte legaţi de proteine plasmatice specifice: albumina (TBA
- Thyroid Binding Albumin), prealbumină (TBPA - Thyroid Binding Prealbumin) şi TBG
(Thyroid Binding Globulin). Afinitatea maximă este a globulinelor şi apoi a TBPA şi respectiv

13
TBA. T3 este legat mai slab de proteine fiind eliberat mai rapid, iar activitatea sa fiziologică
este de 3-4 ori mai mare decât a T4. Doar o mică parte din H.T.I. circulă în stare liberă (free -
T3, free - T4). La nivelul ţesutului ţintă, T4 este transformat în T3 şi rT3, T4 jucând rolul unui
prohormon. Hormonii tiroidieni sunt metabolizaţi la nivel hepatic prin glicuronoconjugare, iar
la nivel renal prin sulfoconjugare.
Reglarea sintezei hormonilor tiroidieni:
Reglarea funcţiei tiroidiene (fig. 5) este complexă şi se realizează prin intermediul unor
mecanisme centrale şi periferice.
- Mecanismele centrale: Diversele excitaţii nervoase (frig, emoţii etc.) determină
descărcarea unui mare număr de mediatori la nivelul structurilor corticale şi subcorticale
care vor controla secreţia de TRH (Thyrotropine Releasing Hormone) de la nivelul
nucleilor hipotalamici. Acesta este transportat pe calea sistemului port-hipofizar la nivelul
adenohipofizei determinând stimularea secreţiei de TSH (hormonul tireotrop
adenohipofizar - Thyroid Stimulating Hormone), care controlează direct metabolismul
hormonilor tiroidieni acţionând pe mai multe niveluri.
- Reglarea periferică: Este realizată pe baza nivelurilor plasmatice ale T3 şi T4 printr-un
mecanism de feedback negativ (creşterea concentraţiei H.T.I. inhibă secreţia TSH şi
probabil a TRH). Concentraţia plasmatică a iodului influenţează sinteza hormonală,
concentraţiile mici stimulând biosinteza, iar cele mari inhibând-o, ceea ce fundamentează
administrarea preoperatorie a soluţiei Lugol în hipertiroidii; iodul în doze mari reduce şi
vascularizaţia tiroidei parenchimul glandei devenind mai ferm facilitându-se astfel
intervenţia chirurgicală. Derivaţii de thiouracil şi imidazol (antitiroidiene de sinteză)
blochează secreţia hormonală prin inhibarea iodinării, dar determină creşterea în volum şi
vascularizaţia glandei; de aceea este indicată întreruperea lor cu minimum două săptămâni
înainte de intervenţie. Hiperestrogenemia produce stimularea funcţiei tiroidiene, ca şi
catecolaminele (tiroida acţionează sinergic cu sistemul nervos simpatic), iar cortizolul şi
ACTH inhibă TSH şi sinteza T3 şi T4.

14
Efectele TSH
 iodocaptarea prin stimularea pompei de iod
 iodinarea tireoglobulinei
 cuplarea MIT + DIT, DIT + DIT
 sinteza tiroglobulinei
 eliberarea T3 şi T4
 TRH
Tabelul 6: Efectele TSH

Acţiunile hormonilor tiroidieni:


Hormonii tiroidieni stimulează toate reacţiile metabolice; cresc consumul de oxigen şi
metabolismul energetic al tuturor ţesuturilor şi organelor cu excepţia creierului, splinei,
plămânilor, retinei şi gonadelor.
La nivelul metabolismului proteic, H.T.I. cresc atât procesele de catabolism cât şi de
anabolism (creştere şi dezvoltare), stimulând sintezele enzimatice şi favorizând acţiunea
hormonului somatotrop.
H.T.I. mobilizează lipidele din ţesutul adipos crescând acizii graşi liberi şi favorizând
oxidarea lor la nivel celular; în general, cresc turn-over-ul lipidic ceea ce are ca efect scăderea
concetraţiei plasmatice a colesterolului, fosfolipidelor şi trigliceridelor.
Asupra metabolismul glucidic, T3 şi T4 au efecte hiperglicemiante (acţionează sinergic cu
adrenalina şi sistemul simpatic - probabil prin β-receptori), determinând stimularea în exces a
celulelor pancreatice producătoare de insulină ceea ce poate duce la agravarea sau apariţia unui
diabet.
Hormonii tiroidieni sunt absolut necesari pentru dezvoltarea şi maturarea centrilor nervoşi
(stimulează mielinizarea şi ramificarea neuronală), absenţa lor ducând la cretinism. Excesul de T3
şi T4 produce tireotoxicoză.

Fiziopatologie:
Afecţiunile glandei tiroide (inflamatorii sau neoplazice) determină două categorii de
sindroame: hiperfuncţia şi hipofuncţia tiroidiană. La această patologie „primară” a glandei tiroide
se adaugă interesarea „secundară” a funcţiei tiroidiene prin deficite ale controlului axului

15
hipotalamo- hipofizar (panhipopituitarism) sau absenţa aportului exogen adecvat de iod (guşa
endemică). Prezentăm pe scurt, comparativ, în tabelul 7 afectările din hipo- şi hipertiroidie,
detaliile urmând a fi studiate la capitolele respective .

Hipertiroidie Hipotiroidie
Catabolism cu slăbire şi Bilanţ azotat pozitiv dar cu
Metabolism protidic
topirea maselor musculare. anabolism scăzut.
Emaciere; Colesterol crescut, cu risc de
Scăderea concentraţiei ateroscleroză.
Metabolism lipidic
colesterolului şi
trigliceridelor în sânge.
Hiperglicemie până la Absorbţie intestinală redusă a
Metabolism glucidic
diabet. glucozei.
Creşterea lichidului Retenţie de apă şi degradarea
Echilibrul hidroelectrolitic extracelular cu edem. mucopolizaharidelor cu
mixedem
Creşte consumul de oxigen Scăderea metabolismului bazal
Metabolismul bazal
şi producerea de căldură
Sindrom hiperkinetic cu Scăderea debitului cardiac prin
creşterea debitului cardiac, infiltrarea mixedematoasă a
Aparat cardiovascular
tahicardie, tulburări de fibrelor miocardice.
ritm.
Hiperexcitabilitate, Apatie, lentoare, până la comă.
Sistem nervos nervozitate, insomnii,
exoftalmie.
Aparat digestiv Diaree. Tranzit intestinal încetinit.

Suprasolicitarea funcţiei
Aparat respirator
respiratorii
Tabelul 7: Acţiunile periferice ale hormonilor tiroidieni

16
CAP.II TIROIDITA

2.1. DEFINITIE

Termenul de tiroidite grupează um ansamblu de afecțiuni inflamatorii sau infecțioase ale


parenchimului tiroidian, cu etiologie, expresie clinică și tratament variate.

Tiroiditele pot fi clasificate astfel :

1. Tiroiditele acute reprezintă mai puțin de 0.5% din patologia tiroidiană, iar cauza bolii
poate fi bacteriană, virală, fungică și parazitară ;
2. Tiroiditele subacute reprezintă 5% din patologia tiroidiană, grupul lor fiind format
din :
a. Tiroidita subacută granulomatoasă (tiroidita subacută de Quervain) ;
b. Tiroidita subacută limfocitară ;
c. Tiroidita subacută postpartum.
Tiroidita subacută este o boală autolimitată a tiroidei ce se asociază cu un proces clinic în
trei pași, ce include : hipertiroidism, hipotiroidism, ultima fiind revenirea la funcția tiroidiană
normală sau eutiroidism.
3. Tiroidele cronice. Grupul tiroidelor cronice are în aparență um aspect heterogen din
punct de vedere clinic, funcțional și morfologic, dar implicarea certă a mecanismelor
autoimune este o trăsătură comună. In acest context, tiroidita Hashimoto poate fi
considerată entitatea tipică a acestui grup de boli, alături de : tiroidita limfocitară
juvenilă, tiroidita atrofică, tiroidita asimptomatică, tiroidita fibroasă.
Tiroidita Hashimoto va fi dezbătută pe larg în lucrare deoarece este o afecțiune mai
răspândită și cu o importanță deosebită în cercetare.

2.2 ETIOLOGIE

Tiroiditele acute
În cazul tiroiditelor acute, etiologia bolii poate fi bacteriană, virală, fungică sau parazitară.
Agenții bacterieni incriminați mai frecvent sunt : Gram pozitivi, Gram negativi, bacili acid-

17
alcoolo-rezistenți sau chiar anaerobi (streptococi, pneumococi, salmonele, Clostridii, Escherichia
coli, Haemophilus influenzae, Pseudomonas aeruginosa).

Tiroidele subacute

Chiar dacă etiologia pare să fie diferită la cele trei tipuri de tiroidită subacută, procesul
fiziologic este același, și anume, un nivel crescut de hormoni tiroidieni eliberați în circulația
sanguină datorită distrugerii foliculilor în care aceștia se găsesc. Apare astfel o tireotoxicoză care
durează între 4 și 10 săptămâni.
Din cauza apariției unei mari cantități de hormoni tiroidieni în circulația sistemică, precum
și a stocului epuizat de coloid din foliculi, tiroida se trezește în incapacitatea producerii unor noi
hormoni, aceasta intrînd în etapa de hipotiroidism, care poate dura pană la două luni. In cele mai
multe cazuri, hipotiroidismul apare fără manifestări și, drept urmare, nu este urmat nici un
tratament cu hormoni tiroidieni. Ultima fază, eutiroidismul, apare odată cu regenerarea foliculilor
și a cantității de coloid proteic.

1. Tiroidita subacută granulomatoasă

Una din cele mai cunoscute etiologii pentru această afecțiune sunt infefecțiile virale, dar
nu au fost descoperite niciodată particule virale care ar putea avea o legătură directă cu apariția
tiroiditei. Însă au fost confirmate cazuri în care aceasta apare în urma unei infecții ale tractului
respirator superior, precum gripa, oreionul sau adenovirusul.
Tiroidita subacută granulomatoasă sau tiroidita de Quervain nu a fost niciodata asociată cu
tiroidita autoimună. Prezența tranzitorie a auto-anticorpilor a fost obsevata în faza acută a bolii,
însă a fost atrinuită unui raspuns autoimun viral și nu a fost implicată în procesul patologic.
In cele ce urmează vor fi prezentate genele implicate în producerea tiroiditei subacute
granulomatoase :
- HLA-B35 (human Leukocyte Antigen-B35) - mulți dintre pacienții cu tiroidită subacută
granulomatoasă au dezvoltat această genă ;
- Factorii de creștere-în faza granulomatoasă a tiroiditei subacute, factorul de creștere ce
îmbogățește monocitele și/sau macrofagele infiltrate în membrana bazală a foliculilor este
cel care determină reacția granlomatoasă, mediată, cel mai probabil, de factorul de creștere
endotelial vascular (VEGF), factorul de creștere fibroblastic (bFGF), factorul de creștere

18
al derivatelor trombocitelor și factorul de creștere transformator beta 1 (TGF-beta1) produs
de celulele stromale. In faza de regenerare, factorul de creștere endotelial (EGF) mediază
regenerarea foliculară printr-un proces miotic ce are efect asupra tireocitelor, în timp ce
factorul de creștere endotelial vascular și factorul de creștere fibroblastic au efect de
regenerare vasculară în ambele stadii.

2. Tiroidita limfocitară. Această formă de tiroidită este autoimună, iar cea mai mare
parte a pacienților dezvoltă o gușă autoimună și hipotiroidism permanent, mai des decât cei care
au tiroidită subacută granulomatoasă. Poate să fie prezentă o genă HLA, ce indică predispoziția
genetică la dezvoltarea tiroiditei limfocitare. Unele medicamente ce prezintă un exces de iodd și
citokine pot fi cauza acestei forme de tiroidă și pot conține :
- Amiodaronă – are efecte multiple asupra funcției tiroidiene. Una dintre cele două tipuri
de tireotoxicoză indusă de amiodaronă este o tiroidită limfocitară distructivî și se întâlnește,
cel mai adesea, la bărbați ;
- Interferon alfa – aproximativ 5% din pacienții care se află sub tratament cu interferon alfa,
dezvoltă tiroidită limfocitară. Tiroidita limfocitară la pacienții sub tratament cu interferon
alfa este asociată cu un nivel crescut de anticorpi antitiroidieni ;
- Interleukina 2 – in cazuri mai rare ;
- Litiu – este o cauză destul de cunoscută de producere a hipotiroidismului, la fel ca prezența
gușei ; tiroidita limfocitară poate să apară în timpul tratamentului cu litiu,și cu posibilitatea
apariției dupa terminarea tratamentului cu litiu (aproximativ 5 luni).
3. Tiroidita acută post partum- această formă este autoimună. Femeile care prezintă
anticorpi tiroidieni înainte de sarcină sau în timpul celui de-al treilea trimestru, au risc mai mare
de a dezvolta tiroidită post partum. Totodată, femeile fumătoare sau cele care au mai avut episoade
de tiroiditî subacută post partum, au șanse destul de mari să dezvolte această afecțiune la fiecare
sarcină.
În cele ce urmează, voi enumera alte cauze ale apariției tiroiditei subacute :
- Terapia cu iod radioactiv în boala Graves ;
- Aplicarea radiațiilor asupra gâtului ;
- Manifestare paraneoplazică a carcinomului celulelor renale ;
- Asociere cu dermatoză febrilă neutrofilă ;

19
- După transplantul de măduvă la pacienții granulocitară cronică.
Tiroiditele cronice
Grupul tiroiditele cronice are în aparență un aspect heterogen din punct de vedere clinic,
funcțional și morfologic, dar implicarea certă a mecanismelor autoimune este o trasatură comună.
Se știe foarte bine că entitatea tipică a acestui grup este tiroidit Hashimoto, alături de tiroidita
limfocitară juvenilă, tiroidita atroficî, tiroidita asimptomatică, tiroidita fibroasă.
1.Tiroidita Hashimoto
Această boală are o incidență de aproximativ de 1% din populație, interesând în special
sexul feminin, în decadele 3-6 de viață.
Boala Hashimotă este o boală autoimună, fapt susținut în evidențierea anticorpilor
antitiroidieni și a unor structuri antigenice relativ comune la pacienții studiați. Așadar, se poate
discuta, în acest caz, de un teren favorabil existent în apariția acestei boli :
- Antecedente heredocolaterale de tireopatii autoimune ;
- Prezența altor afecțiuni autoimune extratiroidiene, cum ar fi : lupus, poliartrită reumatoidă,
dermatomiozită etc.) ;
- Prezența antigenilor HLD-DR5, HLA-DR4, HLA-DQW7 crește riscul apariției bolii cu până
la 4 ori.

2.3. SIMPTOMATOLOGIE

1.Tiroiditele acute
Simptomatologia, în cazul acestor boli, se instalează cel mai adesea brutal, semnele
inflamatorii locale fiind însoțite de febră 38,5 - 40°C, frisoane și tahicardie. Durerile cervicale sunt
profunde și dau senzația de presiune, iradiind spre unghiul mandibulei sau spre regiunea auriculară.
Sunt exacerbate de deglutiție și determină și determină poziția antalgică de flexie a gâtului, iar în
momentul apariției supurației capătă caracter lancinant.
Uneori, mai pot apărea : disfagie, dispnee, , tuse iritativă sau disfonie. La examenul local
apare o glandă mărită de volum în totalitate sau la nivelul unui singur lob. Tegumentele regiunii
cervicale anterioare sunt edemațiate, eritematoase, cu hipertermie locală. La palpare, tiroida e de
consistență crescută, foarte dureroasă, ceea ce impiedică examinarea iar fluctuența este decelabilă
în momentul constituirii unui abces.

20
2.Tiroiditele subacute
Procesul tiroiditei subacute urmează natural în patru faze, ce au o durabilitate între trei și
șase luni :
- Faza acută – durează 3-6 săptămâni și poate include : dureri, simptome ale
hipertiroidismului (agitație, indispoziție, oboseală, slăbiciune, transpirații abundente, piele
roșie și umedă, flatulențe și balonări frecvente, gușă, scădere în greutate etc) ;
- Faza asimptomatică și tranzitorie de eutiroidism, adică funcționarea normală a tiroidei,
durează 1-3 săptămâni ;
- Faza de hipotiroidism – durează de la câteva săptămâni până la luni și poate deveni
permanentă la 5-15% dintre pacienți ;
- Faza de recuperare este caracterizată prin recăpătarea funcției și structurii normale a
tiroidei.
Simptomele locale pot fi :
- Disfagie (dificultate în înghițirea alimentelor) ;
- Răgușeală ;
- Dureri la nivelul gâtului, în regiunea glandei tiroidei, care se poate răspândi până la nivelul
mandibulei sau chiar al urechilor. Durerea este cel mai comun simptom, prezent la
aproximativ 90% din cazuri. Durerea începe într-o singură parte și se poate răspândi
colateral, în decurs de câteva zile.
Alte simprome pot include :
- Febră ;
- Indispoziție ;
- Anorexie ;
- Oboseală ;
- Dureri musculare ;
- Simptome ale hipertiroidismului (ce apar în faza acută a tiroiditri granulomatoase), cum ar
fi : tahicardie, tremurături, intoleranță la căldură, transpirații, nervozitate, piele caldă,
peristaltism intestinal /mișcări involuntare ale intestinelor abdominale ;
- Simptome ale hipotiroidismului (ce apar în faza târzie a bolii în aproximativ jumătate din
cazuri și în faza a doua a tiroiditei subacute granulomatoase) : oboseală, piele uscată,
letargie, inflamarea pleoapelor, intoleranță la frig, constipații.

21
Simptome atipice :
- Febră atipică ;
- Tiroidită subacută granulomatoasă nedureroasă ;
- Nodul solitar nedureros ;
- Confuzie severă pe durata a mai multor săptămâni.
Simptome în cazul tiroiditei limfocitare :
- Nu se resimte nici un fel de durere ;
- Creștere fermă a glandei tiroide ;
- Creștere a nivelului de hormoni tiroidieni.
Simptome ale tiroiditei subacute post partum pot să apară între 1-6 luni de la naștere :
- Nu se resimte nici un fel de durere ;
- Cresterea în dimensiune a glandei tiroide ;
- Creșterea concentrației de hormonitiroidieni în circulația sistemică ;
- Insomnii ;
- Nervozitate ;
- Oboseală ;
- Usoare pierderi în greutate.
3.Tiroidita cronică Hashimoto
Mecanismul de declanșare al procesului autoimun nu e pe deplin elucidat, dar se presupune
că la originea sa stau perturbări ale proceselor de imunoreglare umorală și celulară. Studiile
experimentale au arătat că anticorpii antitiroidieni își manifestă citotoxicitatea doar alături de
limfocitele de tip K, sugerând că factorul de inițiere al procesului este o anomalie a limfocitelor T
și nu dezechilibrul funcțional tiroidian.
Simptomatologia este dominată de apariția unei guți care se dezvoltă progresiv în decursul
câtorva săptămâni sau luni. Gușa e de volum mediu, simetrică, nedureroasă de consistență
omogenă, fără fenomene de compresiune și însoțită foarte rar de microadenopatii cervicale. In
această etapă, pacienții sunt eurotiroidieni, hipotiroidismul fiind prezent în aproximativ 15% din
cazuri.
In general, motivele pentru care bolnavii vin la consult medical sunt, în afară de prezența
gușii, astenia fizică, crampe musculare, discretă tendință de creștere în greutate, edeme ale
gambelor.

22
2.4. DIAGNOSTIC CLINIC

Diagnosticul clinic se bazează pe identificarea semnelor și simptomelor.


1.Tiroiditele acute
Debutul este brusc, cu febră, frisoane şi durerii vii în regiunea cervicală anterioară, care
iradiază spre urechi şi ceafă, se accentuează la deglutiţie şi se însoţesc de disfagie, disfonie,
dispnee. Examenul local evidenţiază tumefierea regiunii, cu tegumentele eritematoase, infiltrate,
foarte dureroase la palpare ; perceperea fluctuenţei marchează momentul abcedării. Adenopatia
latero - cervicală este totdeauna prezentă.

2.Tiroiditele subacute
Tiroiditele subacute sunt considerate boli sistemice, având o simptomatologie minimă la
puţini pacienţi, cei mai mulți prezentând febră, dureri la nivelul regiunii cervicale, stare generală
alterată. Durerea, prezenta în cazurile clasice, apare la nivelul gâtului, mandibulei, feţei sau
urechii, sau poate iradia la aceste nivele.
Tabloul clinic, este precedată cu 2-6 săptămâni de afecţiuni rinofaringiene febrile
nespecifice, (care pot trece nesemnalate de pacient), completat de febră, astenie, tulburari
menstruale, scădere ponderală. Debutul poate fi si insidios fără simptomatologie alarmantă,
singurul semn revelator fiind apariţia guşii (30%). Alteori, debutul este marcat de instalarea
semnelor clinice de hipertiroidite (10%). Local se constată mărirea moderată de volum a glandei,
care la palpare este fermă, dureroasă, cu forma neregulată.

3.Tiroidita Hashimoto
Diagnosticul clinic se pune pe baza simptomatologiei și a examenului local. De cele mai
multe ori, pacienții cu tiroidită Hashimoto prezintă o serie de simptome, însă există cazuri în care
simptomatologia nu apare, deși boala este instalată deja de o perioadă lungă de timp, poate chia
rani,
Tiroidita Hashimoto este asociată cu cele două complicații principale : hipotiroidism și
gușă. Simptomatologia va include consecințele hipotiroidismului (oboseală, slăbiciune, insomnii
etc).

23
Aspectele clinice ale bolii pot include :
- Sistemul gastrointestinal : constipație, funcție peristaltică scăzută ;
- Piele și fanere (unghii și păr) : piele uscată, rece, gălbuie ; unghii slabe, fragile ;
- Sistem cardiovascular : brahicardie ; contractilitate ventriculară scăzută, debit cardiac
scăzut ;
- Sistem reproductiv : oligomenoree și /sau menometroragie ; cicluri menstruale
anovulatorii din cauza conversiilor scăzute a precursorilor estrogenici.

2.5. DIAGNOSTIC PARACLINIC

Diacnosticul paraclinic al tiroiditelor acute


Examene paraclinice pun în evidență : leucocitoză cu neutrofilie, valori foarte crescute ale
VSH, creșteri ale nivelului gamma și alfa 2- globulinelor.
Scintigrama tiroidiană relevă o zonă necaptantă, difuză.
Ecografic, aspectul inițial este hipoecogen pentru că, odată cu constituirea abcesului,
imaginea să devină transonică.
Hemocultura poate izola uneori agentul patogen.
Radioiodocaptarea este, de obicei, in limite normale.
In ser nu sunt prezenți autoanticorpi antitiroidieni.
In momentul apariției supurației, agentul etiologic poate fi izolat din puroiul prelevat prin
puncție.
Diagnosticul paraclinic al tiroiditelor subacute se bazează pe testarea biochimicî a
funcției glandei tiroide :
 TSH – măsurarea TSH-ului este cea mai utilă metodă de determinare a fucției tiroidei. In
hipertiroidism, valoarea TSH-ului este sub 0,05μIU/ mL. Gradul de tireotoxicitate, însă, nu
poate fi măsurat prin evaluarea TSH-ului, ci prin măsurarea nivelului de T3 și T4 din plasmă ;
 T3 și T4 – sunt hormonii activi prezenți în circulație. In prima fază a bolii, concentrațiile de
tiroxină serică sunt crescute la aproape toți pacienții. Raportul T3/T4 este, de obicei, sub 20,
în contrast cu pacienții ce prezintă boala Graves. T3 este de 20-100 de ori mai activ decât T4,
5% din pacienții cu tireotoxicoză având crescută doar concentrația de T3 ;

24
 Tireoglobulină – nivelul tireoglobulinei serice este și el crescut iar această creștere poate
persista pentru mai bine de un an de la diagnosticul inițial, indicând faptul că arhitectura
afectată a foliculilor, inflamația minimală sau chiar ambele, pot persista pentru o perioadă
lungă de timp ;
 Viteza de sedimentare a eritrocitelor – este crescută doar în cazul tiroiditei subacute
granulomatoasp și este, de obicei, mai mare de 50mm/h. Valoarea proteinei C reactive poate fi
și ea crescută ;
 Auto anticorpii tiroidieni – cel mai specific autoanticorp tiroidian este auto anticorpul
antitireoperoxidaza (anti TPO), anticorpii antitiroidieni pot fi crescuți temporar în toate tipurile
de tiroidită subacută.
Testele biochimice pot fi împărțite în două faze :
- În faza incipientă a bolii :
- Nivel scăzut al TSH-ului ;
- Nivel crescut de free T4 ;
- Absorbție scăzută a iodului radioactiv ;
- Nivel crescut al tireoglobulinei serice ;
- Viteză mare de sedimentare a eritrocitelor.
- În faza tardivă a bolii :
- Nivel crescut al TSH-ului ;
- Nivel scăzut al free T4.
Imagistică
 Tomografia computerizată. Este bine de știut că tomografia computerizată nu este
indicată pentru diagnosticarea tiroiditei. Administrarea substanței de contrast ce conține iod
înainte de măsurarea cantității de iod radioactiv absorbită, poate modifica rezultatul. În cazul
în care există deja o tomografie computerizată programată este mai bine ca aceasta să fie
realizată fără substanță de contrast.
 RMN nu este indicată pentru diagnosticarea sau evaluarea tiroiditei subacute
granulomatoase. Dacă un RMN este realizat în faza acută a bolii, tiroida va apărea ca având
margini neregulate, un T1 și un T2 mai mari decât normale.
 Scintigrafia nucleară cu iod radioactiv : nici iodul radioactiv, nici scanarea
tiroidei nu sunt indicate până când nu dispare de tot durerea sau este cât de cât suportabilă. În

25
cazul tiroiditei subacute, iodul radioactiv absorbit este scăzut, reflectând tireotoxicoza datorată
unei revărsări de hormoni tiroidieni în torentul sanguin. Administrarea de TSH este, de obicei
inutilă, deoarece, din cauza afectării celulelor tiroidiene, acestea sunt incapabile să răspundă
acțiunii induse de TSH.
 Ecografia de tiroidă. Din punct de vedere morfologic, cea mai simplă investigaţie
a tiroidei este ecografia tiroidiană. Volumul şi structura tiroidiană pot fi evaluate cu acurateţe.
În cazul nodulilor tiroidieni, ecografia poate ajuta la efectuarea unei puncţii tiroidiene cu ac
subţire, care diferenţiază nodulii tiroidieni benigni de cei canceroşi. Este totuși bine de știut că
nu poate fi utilizată ca sursă unică de diagnostic deoarece nu poate realiza deosebiri între
anormalitățile rezultate din tiroida subacută și cele din alte cauze ale creșterii nivelului de
hormoni, incluzând chiar și boala Graves
 Ultrasonografia Doppler arată o absență a vascularizației în zonele afectate ale
glandei tiroide, în timpul fazei acute și o ușoară creștere a vascularizației în perioada de
recuperare.
 Sonoelastografia. Acest procedeu poate fi folosit cu succes în diagnosticul și
diferențierea stadiilor de subacut, acut și cronic ale tiroidei autoimune și poate fi o cale
importantă de monitorizare a succesului unui tratament în aceste afecțiuni ;
 Biopsia aspirată cu ac fin. O probă de biopsie obținută prin aspirarea cu ac fin, în
tiroidita subacută, conține un infiltrat mononuclear compus, în cea mai mare parte, din
limfocite și celule gigant multinucleare.
Diagnosticul paraclinic al tiroiditei Hashimoto
Testele de laborator arată prezența autoimunității : anticorpii antitireoperoxidaza
(ATPO) și anticorpii antitireoglobulina (ATGL) sunt prezenți în titru variabil; aceștia reprezintă
anticorpii secretați de limfocite împotriva unor componente ale tiroidei (enzima numită
tireoperoxidaza, implicată în sinteza hormonilor tiroidieni și proteina numită tireoglobulină, care
se regăsește în structura hormonilor tiroidieni). Acești anticorpi se numesc autoanticorpi, fiind
produși de sistemul imun împotriva structurilor propriului organism. ATPO reprezintă un indicator
mai sensibil și mai specific al autoimunității decât ATGL.
Testele funcționale tiroidiene sunt variabile ; în funcție de statusul funcțional, putem
descrie trei situații:

26
- tiroidita autoimună cu eutiroidie (funcție tiroidiană normală) – testele funcționale sunt în
limite normale (TSH, fT4 cu valori în intervalul de referință).
- tiroidita autoimună cu tireotoxicoză (numită și hashitoxicoza) - TSH scazut, fT4 crescut.
- tiroidita autoimună cu hipotiroidie (funcționare deficitară a tiroidei) – care poate fi
subclinică (adica asimptomatică) – cu TSH ușor crescut și fT4 normală, reprezentând o
formă ușoară de hipotiroidie, care se regăsește la debutul bolii sau hipotiroidie manifesta
clinic – cu TSH mult crescut și fT4 scăzut.
Examenul radiologic cervical și toracic poate releva opacitatea mediastinală a unei guși
plonjante sau devieri ale traheei.
In prezența unor asemenea modificări, precizări importante pot fi aduse de tomografia
computerizată.
Ecografia arată o tiroidă mărită de volum cu zone hipoecogene.
Scintigrafia tiroidiană cu I123 sau Tc199 – are un aspect neomogen, iar cea cu Galiu arată
hipercaptare la nivelul yonelor infiltrate limfoid.
Iodocaptarea poate fi mult timp normală, pentru că în timp, odată cu distrugerea
parenchimului tiroidian, ea să devină aproape nulă.
Testul de perclorat de potasiu este pozitiv în 60% din cazuri.
Examenul citologic al puncției tiroidiene efectuată în zonele hipocaptante sau hipoecogene
arată numeroase limfocite și tireocite normale.
Macroscopic, tiroida este hipertrofiată global sau parțial la nivelul unui lob, având un aspect
polilobular, pe secțiune fiind palid-cenușie, cu vascularizație redusă. Microscopic, predomină
aspectul de infiltrație limfocitară, la care se adaugă leziuni foliculare și fibroză. Leziunile foliculare
presupun fragmentarea membranei bazale și modificarea celulelor epiteliale care devin mari și
oxifile.

2.6. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Diagnosticul diferențial al tiroiditei acute se face cu tiroiditele subacute, hemoragiile


intratiroidiene și cu supurațiile cervicale extratiroidiene.

27
Diagnosticul diferențial al tiroiditei subacute se face cu tiroidita acută, tiroidita limfocitară
subacută, tiroidita Hashimoto, boala Basedow-Graves, hemoragia intrachistică și carcinomul
anaplazic tiroidian.
Diagnosticul diferenlial al tiroiditei cronice se face cu tiroidita subacută, gușa simplă și cu
neoplasmul tiroidian.

2.7. TRATAMENT

Tratementul tiroiditei acute


Tratamentul tiroiditelor acute trebuie instituit imediat de la apariția primelor simptome,
pentru a evita apariția supurației. Elementul de bază în tratament îl reprezintă administrarea de
antibiotice, folosind un antibiotic cu spectru larg care să acopere bacteriile coci gram-pozitivi și
anaerobi, cum ar fi ampicilina sau cefalosporinele. Alături de antibiotice, vor fi administrate
antiinflamatoare și antialgice.
Deasemenea, există cazuri în care se impune tratamentul chirurgical, și anume odată cu
apariția abcedării și constă în evacuarea și drenajul colecțiilor sau tiroidectomii mai mult sau mai
puțin întinse.
Tratamentul tiroiditei subacute
Tiroidita de Quervain se poate vindeca se poate vindeca spontan în câteva săptămâni sau
luni. Terapia rapid instituită poate scurta această perioadă și previne apariția complicațiilor.
Formele moderate de boală beneficiază de antiinflamatoare nesteroidiene (indometacin,
ibuprofen, diclofenac, ketoprofen etc.).
Pentru formele severe se instituie tratament cu Prednison 30-40mg/zi. Odată cu ameliorarea
stării clinice, doza se scade treptat la 5mg/zi, după 4-6 săptămâni. Reluarea simptomatologiei
impune reluarea și menținerea tratamentului timp de 6 luni. In prezența hipotiroidismului sau
tireotoxicozei se impune tratament hormonal corespunzător.
Tratamentul tiroiditei subacute limfocitare presupune în faza de hipertiroidism administrarea
a 80 mg Propranolol zilnic asociat cu Prednison timp de o lună. In etapa de hipotirpodism se va
institui tratament de substituție.

28
Tratamentul tiroiditei cronice
Nu toți pacienții necesită tratament. Cei cu eutiroidie nu au nevoie de tratament hormonal
de substituție. Pacienții cu hipotiroidism necesită însă tratament cu levotiroxină (Euthyrox).
Levotiroxina poate provoca reacții adverse atunci când este administrată în doze prea
mari: creșterea exagerată a apetitului, insomnii, palpitații și tremurături. De asemenea, la pacienții
cu boli cardiovasculare tratamentul va începe cu doze mici, care vor fi crescute progresiv, pentru
a permite inimii să se adapteze la un metabolism crescut.
Pentru a determina doza corectă de levotiroxină, se recomandă determinarea nivelului de
TSH după câteva săptămâni de tratament. Cantități excesive de hormon pot accelera pierderea de
țesut osos, ce poate duce la osteoporoză sau crește riscul de apariție a acestei boli.
Anumite medicamente, suplimente nutritive și chiar unele alimente pot afecta capacitatea de
absorbție a levotiroxinei:
 Suplimentele de fier, inclusiv multivitaminele care conțin fier;
 Colestiramina - un medicament utilizat pentru a scădea nivelul colesterolului și a acizilor
biliari din sânge;
 Hidroxidul de aluminiu - se găsește în unele antiacide;
 Polistiren sulfonat de sodiu - utilizat pentru a preveni niveluri ridicate de potasiu din sânge;
 Sucralfat - un medicament utilizat pentru tratamentul ulcerului gastric sau duodenal;
 Suplimente de calciu;
 Produsele din soia sau dieta bogată în fibre.
Tratamentul chirurgical este indicat la pacienții cu gușă voluminoasă care comprimă
organele din jur cum ar fi traheea, generând probleme respiratorii şi apariția unei voci răgușite şi
în cazul în care pacientul prezintă noduli maligni pe tiroidă. Un studiu a indicat beneficiile terapiei
LLLT (Low-Level Laser Therapy): îmbunătăţirea aspectului ecografic (ecogenicitate, volumul
tiroidei și vascularizația acesteia), îmbunătățirea funcției tiroidiene și scăderea titrului anticorpilor
ATPO. Procedura utilizează un laser ce emite unde continue de 830 nm, suprafaţa de 0,002827
cm2 , utilizând metoda punctuală a modului de emitere continuă, cu o putere de emisie de 50mW
şi o expunere de 707 . Încă nu se cunosc efectele pe termen lung ale acestei proceduri. [10] De
asemenea, suplimentele cu seleniu au redus titrul anticorpilor ATPO și au crescut starea de bine a
pacienților la 3 luni după administrare. Există studii, dar cu un numar scăzut de cazuri, care arată
faptul ca administrarea de seleniu la pacienții cu tiroidită autoimună îmbunătățește calitatea vieții

29
și scade titrul anticorpilor antiTPO. Totuși, rezultatele nu sunt concluzive deoarece ele diferă în
funcție de nivelul seleniului în sânge înainte de a începe administrarea lui, doză și forma de
administrare. S-a evidențiat un răspuns mai bun la femeile suferinde și nu au fost prezente
beneficiile administrării seleniului la pacientele gravide.

2.8. COMPLICAȚII
Tiroidita acută
În absența tratamentului corespunzător, pot surveni complicații care pot fi :
- Septice : sunt printre cele mai grave și odată cu apariția abcedării pot determina extensie
locală (risc de mediastinită) cu fistulare de tegument sau în organele vecine (esofag, trahee)
și chiar diseminări la distanță ;
- Mecanice : sunt determinate de constituirea rapidă a unui abces voluminos care produce
compresiune pe structurile vecine (trahee, esofag, recurenți, lanț simpatic cervical ;
- Vasculare : sunt reprezentate de trombozele care pot fi generate de procesul septic ;
- Endocrine : sunt foarte rare, după vindecarea bolii, pacienții rămânând eutiroidieni.

Tiroidita subacută
În cazul tiroiditei subacute netratate corespunzător pot să apară două categorii de
complicații :
- Acute : hipertiroidismul sever poate fi observat în timpul fazei inflamatorii ; insuficiența
multiorganicăpoate complica evoluția bolii, în cazuri rare ; pancreatita sau splenomegalia
sunt asociate cu boala ; paralizia corzilor vocale poate apărea ocazional în cazurile de
inflamare severă a glandei ; tromboza venoasă cerebrală a fost deasemenea raportată în
unele cazuri.
- Cronice : hipotiroidismul permanent este cea mai frecventă complicație de lungă durată, ce
poate să apară în 5-10% din cazuri ; recurența bolii a fost raportată la aproximativ 20% din cazuri.

Tiroidita cronică
Lăsată netratată, o glandă tiroidă hipoactivă cauzată de boala Hashimoto poate duce la o
serie de probleme de sănătate:

30
Gușa - stimularea constantă a tiroidei pentru a elibera mai mulți hormoni poate face ca glanda să
devină mai extinsă, o afecțiune cunoscută sub numele de gușă. Hipotiroidismul este cea mai
comună a cauză a gușei. O gușă mare poate afecta aspectul și poate interfera cu înghițirea sau
provoca probleme de respirație.
Probleme cardiace. Boala Hashimoto, de asemenea, poate fi asociată cu un risc crescut de boli
de inimă, în primul rând pentru că niveluri ridicate de lipoproteine cu densitate mică (LDL) sau
altfel spus colesterol „rău” pot apărea la persoanele cu o tiroida hipoactivă. Daca este lăsată
netratată, aceasta poate duce cardiomegalie (inimă extinsă) și în cazuri mai rare la insuficiență
cardiacă.
Probleme de sănătate mintală. Depresia poate să apară la începutul bolii Hashimoto și poate
deveni mai severă în timp. Boala Hashimoto poate provoca scăderea apetitului sexual la bărbați,
iar la femei – o funcționare mentală încetinită.
Mixedem (Miks-uh-DEE-Muh). Aceasta afecțiune rară ce pune în pericol viața se dezvoltă din
cauza hipotiroidismului netratat pe termen lung, inclusiv în cazul bolii Hashimoto. Cei care au
această maladie au intoleranță la frig și somnolență, urmată de letargie profundă și inconștiență.
Mixedema mai poate fi declanșată de sedative, pe fondul unor infecții sau alte semnale de stres
pentru corp. Mixedema necesită tratament medical de urgență.
Defecte natale. Copiii născuți de către femei care se confruntă cu hipotiroidism netratat din cauza
bolii Hashimoto pot avea un risc mai mare de malformații congenitale, decât copiii născuți de
mame sănătoase. Medicii cunosc de mult timp legătura dintre hipotiroidism și probleme
intelectuale și de dezvoltare la copii. S-ar putea să fie o legătură și între hipotiroidism și
malformațiile congenitale la copil, cum ar fi despicătura palatină.

O legătură există și în cazul problemelor de inimă, creier și afecțiuni a rinichilor la sugari.


Dacă planificați o sarcină este bine să mergeți la doctor pentru a vedea dacă nu suferiți de probleme
ale glandei tiroide.
2.9. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

Tiroiditele acute
Evoluția tiroiditelor acute diagnosticate precoce și tratate corect cu antibiotice este spre
vindecare rapidă. În absența tratamentului pot surveni complicații descrie în subcapitolul anterior.
Prognosticul suferinței corect tratate este bun, cu un risc redus de recidivă, pacientul rămânând
eutiroidian.

31
Tiroiditele subacute
În cazul tiroiditei De Quervain, evoluția, în pofida leziunilor importante, este de regulă, spre
vindecare, trecând pintr-o fază inițială distructivă marcată de hipertiroidie, urmată de o fază de
hipotiroidie și apoi de o perioadă de recuperare funcțională. Aceste etape pot să aibă expresie
clinică sau numai biologică. Criteriul cel mai bun de obiectivare a vindecării este reapariția
radioiodocaptării. Prognosticul suferinței este bun, recidivele sunt foarte rare. Persistența hiper-
sau hipotiroidiei se înregistreazî înmtr-un număr redus de cazuri.
In cazul tiroiditei subacute limfocitare, evoluția bolii este similară cu cea a tiroiditei de
Quervain, decurgând în aceleași trei etape de : hipertiroidie, hipotiroidism temporar sau
restabilirea funcției tiroidiene în interval de aproximativ 1 an.
Din totalul pacienților, 40% vor rămâne cu hipotiroidism definitiv.
Tiroiditele cronice
Evoluția tiroiditei Hashimoto este lentă, instalarea hipotiroidismului având loc în mai multe
luni sau ani de zile. In momentul diagnosticului, majoritatea pacienților au semne de hipotiroidism.
După instalarea hipotiroidismului, titrurile anticorpilor antitiroidieni scad treptat.

32
CAP.III. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TIROIDITĂ
3.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU TIROIDITĂ

Condiții de spitalizare
Pacienții sunt internați în saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianță pe jumătate din perete,
gresie pe jos care trebuie spălată și dezinfectată de câte ori este necesar; paturile sunt rulante și
prevăzute cu dispozitive de ridicare și coborâre; stative pentru perfuzii.

Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afecțiunii


Recoltează prin puncție venoasă analizele uzuale:
a. Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%); Tromocite (150.000-
400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite (4.500- 11.000/mm3);
b. Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm);
c. Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl); Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl);
Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl);
d. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbați este 3-8mm/l/oră, iar la femei este 6-11
mm/l/oră;
e. Urocultura;
f. Sumar de urină.

Participarea asistentei medicale la examenul radiologic


Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemului
osteoarticular nu necesita o pregătire prealabilă deosebită. Pansamentele vor fi ridicate de pe
porțiunile examinate, iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi îndepărtate prin spălare
cu alcool, deoarece prin substanțele radioopace pe care eventual le conține, ele pot produce
opacitate de imagine. Pentru executarea radiografiilor, bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie.
Medicul radiolog va stabili poziția adecvată bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui să
ajute bolnavul pentru ocuparea și menținerea acestei poziții. Dacă miscările îi provoacă dureri,
atunci înainte de examinare, bolnavul va primi un medicament analgezic.

33
Supravegherea pacientului
În îngrijirea bolnavului asistenta medicală este obligată să-l supravegheze pentru a culege
toate datele privind starea generală și evoluția bolii acestuia comunicând medicului tot ce a
observat la bolnav, în cursul zilei sau nopții.
Va sta cât mai mult la patul bolnavului și va urmări comportamentul bolnavului (faciesul,
starea psihică, reactivitatea generală, somnul); funcțiile bolnavului, vitale și vegetative ale
organismului; aparitia unor manifestări patologice.
Datele culese de asistenta medicală din supravegherea bolnavului vor fi notate grafic în
foaia de observație.
Observarea faciesului, a stării psihice, a somnului bolnavului și reactivității generale este
importantă pentru stabilirea diagnosticului și aprecierea evoluției bolii.
În supravegherea funcțiilor vitale și vegetative ale organismului vom urmări: temperatura,
respirația, pulsul, tensiunea arterială, diureza.

Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor indicate de medic


Asistenta medicală va administra medicația bolnavului sub îndrumarea medicului
respectând anumite reguli. Nu va înlocui niciodată medicamentul prescris cu un alt medicament
cu efect asemănator. Va verifica eticheta medicamentului înainte de administrare ca acesta să nu
fie alterat, degradat să nu aibă culoarea schimbată. Respectarea caii de administrare este obigatorie,
deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; a orarului de administrare și a ritmului
prescris de medic deoarece unele substanțe se descompun sau se elimină din organe într-un anumit
timp.
Orarul de administrare a medicamentelor este în funcție și de alimentația bolnavului.
Asistenta medicală va respecta doza prescrisă, somnul fiziologic al bolnavului. Va evita
incompatibilitatea dintre medicamente.
Daca intervin greșeli în administrarea medicamentelor va anunța imediat medicul. Va avea
grijă să administreze imediat medicamentele deschise, deoarece se alterează repede și va preveni
infecțiile intraspitalicești prin respectarea măsurilor de asepsie și igienă pentru fiecare cale de
administrare.

34
Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii
Pregătirea preoperatorie
 Pregătirea psihologică se începe din momentul în care se decide operația. Deoarece mulți
dintre pacienți au teamă de spitalizare, de diagnostic, de perioada de inconștiență din timpul
anesteziei și după anestezie, durere, despărțire de familie, de moarte, asistenta medicală are
rolul să-l ajute pe bolnav să-și exprime gândurile, grijile și teama, îi dă încredere în echipa
operatorie, îi asigură de o prezență care-l va susține, îi explică ce se va întâmpla cu el în sala de
operație, în timpul transportului în sala de preanestezie și unde va fi dus după operație și cât va
dura.
 Pregătirea generală
1. Bilanțul clinic cuprinde:
 antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne interesează boli ca: tuberculoza,
hipertensiunea arterială, diabet, neoplasme, cardiopatii);
 starea generală: vârsta, greutatea, slăbire asociată cu deshidratare;
 aparatul respirator: se caută afecțiuni pleuropulmonare prin inspecție, se
caracterizeaza semnele funcționale: frecvența, amplitudinea, ritmul respirației ce se
trece pe foaia de temperatură de către asistenta medicală, obligatoriu se
completează cu radiografia pulmonară.
 aparatul cardio-vascular: se face prin auscultație, palpare, puls, frecvența,
amplitudinea. Tensiunea arterială se măsoară cu sfingomanametrul. Cantitatea de
lichide tolerate de sistemul cardiovascular E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu
la persoanele de peste 45 de ani.
2. Bilanțul paraclinic cuprinde:
 examenele de rutină absolut obligatorii: Determinarea de grup sanguin și factor
RH (se recoltează 2 ml de sânge intravenos pe nitrat de sodiu); glicemie, uree,
creatina, fosfataza alcalină;
 examene complete HLG (hemoleucograma) cu formula leucocitară - se recoltează
prin puncție venoasă 2 ml de sânge pe E.D.T.A.; V.S.H. (viteza de sedimentare a
hematiilor) se recoltează prin puncție venoasă fără stază venoasă 1.6 ml sânge pe
0.4 ml de nitrat de sodium 8
· Valori normale la 1 ora 2-5 mm

35
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
Probe de coagulare: se recoltează 4,5 ml sânge prin puncție venoasă pe 0,5 ml oxalate de sodium
3,8 %
- timp Quick - valori normale = 6-12 secunde
- timp Hovell - valori normale= 60-120 secunde
Bilantul electronic
Examenul sumar de urină

 Pregătirea locală
În ziua precedentă se recomanda pacientului repaus, regim alimentar ușor digerabil care să
conțină multe lichide pentru a crește diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru
hidratare și pentru că prin diureză are acțiune dezintoxicantă a organismului.Se va efectua clisma
seara, iar la indicația medicului se poate efectua și dimineața.
Se va efectua baia, duș sau baie pe regiuni la pat, verificându-se regiunea inghinală,
ombilcul, unghiile să fie taiate și să nu aiba ojă.
Cu un aparat de ras propriu sau de unică folosință se rade pe porțiune cât mai mare posibil,
după care se badijonează regiunea rasă cu tinctura de iod peste care se pune un pansament
antiseptic uscat.
În dimineața respectivă, în salon, se îndepărtează bijuteriile de pe pacient și toate lucrurile
inutile, se îndepărtează proteza dentară mobilă, se îmbracă bolnavul cu pijamaua curată și se
pregătesc documentele (foaia de observație, analize, radiografii) care însoțesc bolnavul la sală.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortabil
și învelit.
În sala de preanestezie se verifică regiunea rasă, dacă nu are escoriații și este rasă corect.
Se verifică starea de curățenie și dacă s-a îndepărtat proteza dentara mobila.
Se pregătesc zonele pentru perfuzii și se montează o sondă urinară în condiții de asepsie,
după care se pune în regiunea perineului un câmp steril.
În sala de operație - tipurile de anestezie generală sau rahianestezie.
Îngrijirile postoperatorii

36
Încep imediat după intervenția chirugicală și durează până la vindecarea completă a
bolnavului. Îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcțiilor organismului,
asigurarea cicatrizării normale a plagii și prevenirea complicațiilor.
Asistenta medicală va supraveghea cu atenție bolnavul în salon, va ajuta să fie transportat
la pat, se va îngriji să fie plasat comod și acoperit. Va controla frecvent starea pansamentului. Va
administra medicația prescrisă postoperator, medicația calmantă numai în limita prescrisă de
medic.
Va măsura și nota funcțiile vitale (temperatură, puls, respirație, tensiune arterială). Va
controla și nota diureza, cantitatea de secreții care se evacuează prin tuburile de dren și cantitatea
acestora. Va supraveghea faciesul bolnavului și revenirea la culoarea normală a faciesului indică
o evoluție bună.
La 24 de ore se pansează în salon și la 48 de ore se va extrage și tubul de drenaj aspirativ
din tesuturile moi și se înalța speteaza patului.
Lichidele ce se vor administra în prima zi sunt apa și ceai puțin îndulcit sau de preferabil
neîndulcit, zeamă de compot făcut în casă și suc de lămâie. A doua zi, supa strecurată care excita
peristaltismul intestinal, apoi treptat lapte, piureuri, budincă, rasol, carne fiartă.
Alimentația se va face treptat până se ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomandă un regim
special. Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie generală trebuie supravegheat cu atenție până
la apariția reflexelor de deglutiție, faringian, cornea și tuse și până la revenirea completă a stării
de conștiință.
1. Supravegherea faciesului - urmărirea apariției palorii însoțită de transpirație rece și răcirea
extremităților, apariția cianozei.
2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate prezenta o stare de
agitație putând să-și smulgă pansamentul, drenurile, perfuzia sau să plece din pat, în acest caz va
fi imobilizat.
3. Supravegherea respirației - trebuie să fie ritmică și de amplitudine normală. Accidente: căderea
limbii în fundul gurii se previne prin menținerea pipei Gueddel; încărcarea bronșică cu mucozități
(se face apariție buco-faringiană); înfundarea căilor respiratorii cu vomismente se previne prin
poziționarea capului într-o parte, eventual aspirația gastrică.
4. Supravegherea pulsului care trebuie să fie regulat și bine bătut. Puls filiform este semn de
hemoragie.

37
5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca și în cazul pulsului ritmic la 15 minute în
primele două ore, apoi la 30 de minute din oră în oră până a doua zi.
6. Supravegherea pansamentului care trebuie să rămână uscat, să nu se îmbibe cu sânge, va fi
anunțat imediat medicul.
7. Supravegherea poziției bolnavului se face după trezirea completă.
8. Îngrijirea mucoasei bucale - se vor umezi buzele cu comprese îmbibate cu apă. Mucoasa bucală
se șterge cu tampoane umezite cu soluții diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric. Se pot șterge
buzele și mucoasa cu glicerină boraxată.
9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a poziției pacientului și mascarea zonelor predispuse
apariției escarelor, eventual frecții cu alcool.
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea micțiunii dacă nicio metodă nu a dat rezultat, se
practică sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante și un sinoptic la indicația medicului. La
bolnavul cu rahianestezie :
a) transportul se efectuează în poziția orizontală;
b) bolnavul va fi instalat în pat în poziție orizontală cel puțin primele două zile fără pernă;
c) supravegherea funcțiilor vitale și vegetative, pulsul poate fi ușor bradicardic; tensiunea
arterială poate fi ușor scăzută datorită vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii;
d) supravegherea micțiunii deoarece micțiunea poate apărea spontan;
e) revenirea sensibilității în membrele inferioare reapare treptat de la rădăcină spre
extremități notându-se ora reapariției sensibilității în haluce;
f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu gheață pe
cap sau a compreselor reci și prin administrarea antialgicelor; apariția grețurilor trebuie
anunțate medicului.

Îngrijirile și supravegherile acordate în primele două zile


1. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative: temperatura în prima zi poate să aibă febră de
resorbție (37,8o- 38o) se măsoară dimineața și seara, pulsul, tensiunea arterială, se urmărește
diureza și se stabilește bilanțul hidric.

38
2. Îngrijirile igenice și prevenirea escarelor - toaleta, schimbarea lenjeriei de pat și corp, a poziției,
masaj și frecții în zonele predispuse escarelor.
3. Exerciții respiratorii: sulfă într-un tub, umflă un balon, tușește pentru eliminarea secrețiilor.
4. Mobilizarea bolnavului se face încă din prima zi pentru a preveni apariția escarelor și a flebitei.
5. În caz de meteorism se introduce tubul de gaze.
6. Alimentația în prima zi va fi ușoară: ceai neîndulcit; după evacuarea gazelor va primi ceai
îndulcit, zeamă de legume, zeamă de compot, lapte. În a treia zi, supravegherea temperaturii se va
face dimineața și seara, pulsul se va supraveghea tot dimineața și seara. Se va supraveghea tranzitul
intestinal, iar dacă în primele patru zile nu apare scaunul se va anunța medicul. Tot din a treia zi
se încep miscările respiratorii și gimnastica cu ambele membre inferioare.
În a 21-a zi se scot firele și se suturează la tegumente. În cazul apariției unui hematom
postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.

3.2. PREZENTAREA UNEI TEHNICI-PUNCȚIA BIOPSICĂ

Definiție
Puncţia tiroidiană sau biopsia aspirativă cu ac fin este o procedură de diagnostic minim-
invazivă, sigură, efectuată în vederea stabilirii naturii nodulilor de la nivelul tiroidei
(benign/malign).
Glanda tiroidă poate suferi modificări structurale sub formă de: noduli, chisturi, mărirea
difuză sau/şi modificări de consistenţă a întregii glande. Un procent de 4-7% din populaţie prezintă
noduli la nivelul glandei tiroide.
Odată cu înaintarea în vârsta incidenţa acestor noduli este mai mare. De asemenea, ei apar mai
frecvent la sexul feminin. Dimensiunile lor variază având uneori sub 1 cm, iar atunci nu pot fi
depistaţi prin palpare. Cel mai frecvent se depistează printr-un control ecografic de rutină.
Mai puţin de 10% din nodulii tiroidieni sunt de natură canceroasă. Cu toate acestea medicul trebuie
să ia toate măsurile necesare pentru a depista din timp prezenţa unui cancer tiroidian.
Indicații:
Metoda se aplică numai la recomandarea medicului endocrinolog după ce acesta a
examinat pacientul şi a efectuat toate celelalte investigaţii necesare pentru un diagnostic cât mai
complet care cuprinde: examen clinic, ecografic, analize specifice de laborator.

39
Medicul poate recomanda puncţia tiroidiană în urmatoarele situaţii:
 pentru a face un diagnostic diferenţial în cazul nodulilor tiroidieni;
 pentru a stabili tratamentul adecvat în cazul nodulilor;
 pentru a evacua un chist care ar putea cauza durere;
 pentru a injecta local un medicament.
Scop:
Scopul biopsiei este stabilirea unui diagnostic precis prin analizarea unei mostre foarte mici
de ţesut de la nivelul tiroidei, pentru evaluarea naturii acesteia (benign/malign) şi stabilirea
conduitei terapeutice ulterioare.

Tehnica efectuării și materiale necesare:


Punctia tiroidiană este o metodă de diagnostic simplă şi rapidă prin care medicul obţine o
mostră de ţesut de la nivelul tiroidei pentru a-i determina natura. Acesta se poate efectua în
cabinetul medicului, în regim ambulator. În primul rând, medicul va efectua un examen clinic
atent, palpând uşor, nedureros tiroida. Procedura se va desfaşura cu pacientul culcat confortabil pe
spate cu gâtul expus. Procedura începe prin curăţarea tegumentului local, iar după caz, se pot utiliza
anestezice locale tip spray sau injectabil. Cu ajutorul ecografului, medicul va examina tiroida şi va
repera nodulul vizat. Folosind o seringă cu ac fin, medicul va puncţiona şi apoi acul va fi îndepărtat.
Durata întregii proceduri este de aproximativ 20-30 minute. Materialul extras se întinde pe
o lamă de sticla şi se pulverizează cu un spray ce conţine alcool, aceasta fiind trimisă apoi la
laboratorul anatomopatologic.
Având în vedere acul foarte subţire, procedura este mai putin dureroasa decât o injecţie
obişnuită. Din acest motiv de multe ori nici nu este necesară anestezia locală.

Riscuri
În general riscurile sunt foarte mici. Complicaţii pot fi:
 de tip alergic atunci când se utilizează anestezia locală
 mici hemoragii la nivelul puncţiei
 rareori infecţii
 rareori hematoame intratiroidiene
Rezultate
Există urmatoarele posibilităţi:

40
 Benign – în acest caz medicul endocrinolog va decide conduita terapeutică în continuare,
tratament medicamentos şi supraveghere ecografică, sau chirurgicală.
 Malign – în acest caz medicul endocrinolog va face recomandarea către extirparea
chirurgicală a tiroidei şi tratament medicamentos ulterior.
 Suspiciune de malignitate – în acest caz se recomandă de obicei repetarea puncţiei, dar
marea majoritate a cazurilor vor ajunge la operaţie.
 În cazul în care se dovedeşte a fi cancer tiroidian se urmează protocolul indicat de medicul
endocrinolog.
 Rezultat inconcludent – în acest caz este necesară repetarea puncţiei după câteva luni.

41
CAP.IV. PREZENTAREA CAZURILOR
Caz nr.1
Date relativ stabile :
Nume : M
Prenume : A
Vârsta : 29 de ani ;
Sex : feminin ;
Religie : ortodoxă ;
Domiciliul : Pașcani ;
Ocupația : vânzătoare ;
Grup sanguin : A II, Rh pozitiv ;
Antecedente heredo-colaterale : Tata : HTA de 10 ani
Mama : colecistectomie la 50 de ani;
Antecedente patologice personale : Prima menstruație : 12 ani, flux normal 4-5 zile, la 28 de zile ;
Sarcini :1 ; Nașteri : 1 ;
Ultima menstruație : 01.04. 2017
Apendicectomie 2007
Colecistectomie 2001
Deficite senzoriale : nu ;
Alergii : nu ;
Obiceiuri : fumat ;
Înălțime : 172cm ;

Date variabile :
T.A. : 130 /70 mmHg ;
A.V. : 74 bătăi/minut ;
PULS : 74 pulsații/minut ;
TEMPERATURA : 37,1°C ;
RESPIRAȚIE : 19 respirații/minut ;
GREUTATE : 67 Kg ;

42
Diagnosticul medical :
- Tiroidă subacută limfocitară ;
- Nodul tiroidian lob stâng ;
Istoricul bolii :
Pacienta A.M. relatează că boala actuală a debutat insidios în urmă cu mai multe luni, în
urma diagnosticării cu tiroidită subacută limfocitară. De cîteva zile pacienta acuză dificultăți de
respirație, probleme de deglutiție, insomnie, febră, transpirații abundente și dureri destul de
puternice în zona anterioară a gâtului. Pacienta s-a prezentat la medicul de familie iar acesta a decis
trimiterea la un medic specialist, urmând ca pacienta să fie internată pentru tratament de
specialitate.
Alimentația :
Pacientei îî plac aproape toate felurile de mâcare, exceptând produsele lactate. La inspecție
prezintă dificultate de înghițire din cauza formațiunii tumorale.
Examen fizic :
Aparatul cardiovascular : la palpare, șocul apexian este în limite normale ; la auscultare,
zgomotele cardiace sunt ritmice, normale;
Organele senzitive speciale :
Văzul : pacienta vede bine cu ambii ochi ;
Auzul : auzul este în limite normale ;
Gustul : poate diferenția cele patru gusturi ;
Aparatul locomotor : nu prezintă probleme la nivelul aparatului locomotor ;
Tegumente și mucoase : la inspecție se pot vedea tegumente normal colorate ;
Sistemul gastro-intestinal : abdomenul pacientului este nedureros ; ficatul și splina în limite
normale ;
Aparatul uro-genital : la palpare lojele renale sunt nedureroase, libere cu reacție spontană
fiziologică, micțiuni spontane ;
Somnul și odihna : insomnie din cauza neliniștei. Pacienta doarme nelinistit, dimineața se observă
o stare de oboseală, somnolență.
Examenul sistemului nervos : este orientată în timp și spațiu ;
Examenul psiho-social : pacienta este susținută moral de către familia ei ;

43
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENȚA

Nevoia fundamentala Manifestări Surse de Problema de Grad de


de dependență dificultate dependenţă dependenţă
1. A respira şi a avea o hipoTA Sângerare Posibila alterare a Independent
bună circulaţie tahicardie intra şi circulaţiei şi
postoperatorie respiraţiei

2. A mânca şi a bea Regim hidric Interventia Alimentație Dependent


chirurgicala deficitară
3. A elimina Posibil glob Pareza Posibila alterare a Posibila alterare a
vezical, constipaţie intestinala eliminării urinare eliminării urinare
postoperatorie şi intestinale şi intestinale
4. A se mişca şi a avea o Independent
buna postura
5. A dormi şi a se odihni Treziri frecvente Durerea Insomnie Dependent

6. A se îmbracă şi Incapacitatea de a Intoleranta la Deficit de Dependent


dezbrăca se îmbrăca şi efort autoingrijire
dezbrăca
7. A menţine Independent
temperatura corpului în
limite normale
8. A fi curat, îngrijit şi a Dificultate în a se Durerea, Deficit de Dependent
proteja tegumentele şi autoîngrijii Interventia autoîngrijire
mucoasele Plaga operatorie chirurgicala
9. a evita pericolele Dureri vii la Interventia Durerea Dependent
nivelul gatului chirurgicala Risc de
Vulnerabilitate complicaţii

10. a comunica Independent


11. a acţiona conform Independent
proprii lor convingeri şi
valori, de a practica
religia
12. a fi preocupat în Independent
vederea realizării
13.a se recreea Independent

14. a învata cum să-şi Cunoştinţe Lipsa de Deficit de Dependent


păstreze sănătatea insuficiente despre informaţii cunoştinţe despre
afecţiune afecţiune

44
INVESTIGAȚII DE LABORATOR

Valori normale Valori reale


Hemoleucograma:leucocite 4200 –8000/mm³ 7 800/mm³
hemoglobina Femei = 13  2 g% 13,2g%
Bărbaţi = 15 ± 2 g%
hematii Femei= 4,2– 4,8mil/mm³ 4,9mil/mm³
Bărbaţi =4,5-5,5mil/mm³
Bărbaţi =
Viteza de sedimentare a hematiilor la 1 oră = 1 -10 mm la 1 oră =13 mm
(VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore =28 mm

Timp sângerare 3-4 min 3’45”

Timp coagulare 8-12 min 9’30”

Transaminaze
T.G.O. 2 - 20 U.I. 28 U.I.
T.G.P. 2 -16 U.I. 17 U.I

Bilirubina : - totala 0,6 -1 mg % 0,6 mg %


Fibrinogen 200-400 mg % 488 mg%
Glicemie 80 – 120 mg % 88 mg%
Uree 20-40 mg % 32 mg%
Creatinina : - în sânge 0.6 -1.2 mg % 1 mg%

T. Quick = 12 " - 14"


Timp de protrombina T. Quick - 13,2”
T. Howell = 1’30"- 2’30"
Colesterol 180 – 280 mg% 279 mg%
Trigliceride 74 – 172 mg% 152 mg%
Examen urină normal normal

45
Ziua 1

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE


INGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Deficit de cunoştinte Pacienta sa fie - observ reacţia pacientei privind intervenţia Am recoltat: Pacienta a înţeles
privind perioada informat despre chirurgicala şi pregătirile preoperatorii HL completa, informaţiile primite.
preoperatorie procedurile - observ comportamentul şi aspectul său general VSH, uree,
preoperatorii - acord pacientei timp pentru a pune întrebări creatinina, probe
- măsor funcţiile vitale, greutatea, înălţimea de disproteinemie,
pacientei grup sanguin, Rh,
- la indicaţia medicului fac clisma evacuatoare şi TS,TC, examen de
anunţ pacientul să nu mănânce urina,
- îndrum pacienta să facă duş, seara Am efectuat clima
- pregătesc zona gatului pentru intervenţie evacuatoare
(badijonez zona cu betadină, şi pansez steril Pregătesc
întreaga zonă) câmpului operator
- în dimineaţa operaţiei reînnoiesc pansamentul badijonând
- însoţesc pacienta în sala de operaţie, împreuna tegumentul cu
cu foaia de observaţie betadină
Am administrat
Mialgin 1f + ½ f
atropina i.m.

Posibila alterare a Pacienta sa-şi - asigur condiţii optime de mediu, voi urmării ca Am administrat: Pacienta şi-a
ritmului şi frecventei menţină funcţiile atmosfera din jurul pacientei să fie calmă, să fie Glucoza 10% 500 menţinut funcţiile
respiratorii şi cardio-respiratorie linişte, fără conversaţii zgomotoase, fără ml + insulina 8ui cardio-respiratorie şi
circulatorii, posibil şi renala la nivel vizitatori mulţi Hidratare orală renală la nivel optim
dezechilibru optim - menţin pacienta în decubit dorsal şase ore de la
hidroelectrolitic intervenţie, după care plasez perna sub capul Alimentaţie de
pacientei şi o încurajez să se mobilizeze în pat şi cruţare digestivă
eventual la marginea patului pentru a evita staza până la reluarea
venoasă şi eventualele complicaţii pulmonare tranzitului

46
- măsor funcţiile vitale din ora în ora şi apoi la intestinal apoi
patru ore - controlez dietă normală
plaga operatorie să nu sângereze
- verific lichidul de dren observând cantitatea de
lichid drenat şi culoarea
- administrez oxigen pe sondă până la trezirea
pacientei
- observ faciesul şi tegumentele,
comportamentul pacientei
- administrez lichide pe cale parenterală la
indicaţia medicului şi apoi pe cale orală -
verific pacienta dacă a urinat spontan la şase ore
de la intervenţie, dacă nu, la indicaţia medicului
pacienta va fi sondata - calculez bilanţul hidric
pe 24 de ore
- educ pacienta să nu mai fumeze
Alterarea integrităţii - vindecarea - asigurarea confortului fizic şi psihic. Am administrat Evoluţie favorabila a
tegumentelor legată plăgilor. - anunţarea medicului la apariţia greţurilor, medicaţia plăgii operatorii,
de intervenţia - prevenirea redorii cefei. prescrisa: cefort 2 postoperator.
chirurgicală complicaţiilor. - administrarea medicaţiei prescrise şi urmărirea gr – 1fl-1gr,
manifestată prin - diminuarea efectului acesteia. 1fl la 12 ore i.m.
prezenţa plăgii disconfortului - monitorizarea plăgii operatorii Pansament steril
operatorii postoperator - efectuarea corectă a pansamentelor şi în
condiţii de stricta asepsie.
- efectuarea toaletei parţiale a pacientei pentru
menţinerea igienei tegumentelor
Deficit de Deficit de - evaluez gradul de independenţă al pacientei Colaborarea cu Pacienta a prezentat
autoîngrijire din autoîngrijire legat - evaluez starea sa de sănătate familia şi tegumente şi
cauza durerii, de repausul la pat -evaluez gradul de igienă individuală, apreciez infirmiera mucoase curate pe
imobilizării manifestat prin capacitatea pacientei de a-şi menţine singura perioada spitalizarii
manifestat prin dificultate în a igiena tegumentelor
dificultate în a se respecta - ajut pacienta să-şi facă toaleta cavităţii bucale
autoîngrijii prin spălarea dinţilor, gargară cu ceai de

47
prescriptiile de muşeţel, asupra curăţirii corecte şi protecţia
igiena. narinelor
- ajut pacienta în satisfacerea nevoilor
fundamentale
- ajut pacienta în realizarea toaletei zilnice, pe
care o completez cu pieptănatul,
- asigur respectarea intimităţii pacientei prin
izolarea patului cu un paravan de restul
salonului
- schimb lenjeria de corp şi pat zilnic, sau ori de
câte ori este nevoie
- evit oboseala în timpul efectuării igienei
pacientei
-conştientizez pacienta în legătură cu importanţa
menţinerii curate a tegumentelor, pentru
prevenirea îmbolnăvirilor şi complicaţiilor
- asigur respectarea măsurilor de prevenire a
escarelor
Anxietate legată de - combaterea - favorizez adaptarea pacientei la mediul - colaborarea cu În urma aplicării
lipsa de informaţie anxietăţii spitalicesc, asigurând un climat de calm şi membrii familiei tehnicilor de
manifestată prin securitate fizică şi psihică cerându-le sa comunicare pacienta
teamă - încurajez pacienta să discute despre teama şi viziteze pacientul dobândeşte un tonus
anxietatea ei cu privire la evoluţia bolii mai des. optimist.
- îmi rezerv zilnic timp pentru pacienta pentru a-
i permite să-şi exprime sentimentele
- îi explic cu calm, folosind cuvinte simple,
tehnica tuturor examinărilor clinice şi
paraclinice pentru a evita starea de anxietate
- asigur pacienta de evoluţia favorabilă a
intervenţiei chirurgicale precum şi a evoluţiei
favorabile postoperatorie
- îi prezint pacienţi cu aceeaşi afecţiune şi
intervenţie chirurgicală cu evoluţie favorabilă

48
- redau încrederea în sine, înlăturarea stării de
singurătate şi a sentimentului de inutilitate
- sugerez utilizarea gândirii pozitive privind
starea sa de sănătate
- o atrag în discuţii care să-o sustragă de la
gândurile care şi le face în legătură cu evoluţia
bolii şi a stării de sănătate
- asigur unui microclimat corespunzător
- asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării
activităţilor
- recomand folosirea tehnicilor de realxare, a
exerciţiilor respiratorii şi a meloterapiei

Ziua 2

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE


INGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Posibila alterare a Pacienta sa-şi - asigur condiţii optime de mediu, voi urmării ca Am administrat: Pacienta şi-a
ritmului şi menţină atmosfera din jurul pacientei să fie calmă, să fie Glucoza 10% 500 ml + menţinut funcţiile
frecventei funcţiile cardio- linişte, fără conversaţii zgomotoase, fără vizitatori insulina 8ui cardio-
respiratorii şi respiratorie şi mulţi Hidratare orală respiratorie şi
circulatorii, posibil renala la nivel - menţin pacienta în decubit dorsal şase ore de la renală la nivel
dezechilibru optim intervenţie, după care plasez perna sub capul Alimentaţie de cruţare optim
hidroelectrolitic pacientei şi o încurajez să se mobilizeze în pat şi digestivă până la
eventual la marginea patului pentru a evita staza reluarea tranzitului
venoasă şi eventualele complicaţii pulmonare intestinal apoi dietă
- măsor funcţiile vitale din ora în ora şi apoi la patru normală
ore - controlez plaga
operatorie să nu sângereze
- verific lichidul de dren observând cantitatea de
lichid drenat şi culoarea

49
- administrez oxigen pe sondă până la trezirea
pacientei
- observ faciesul şi tegumentele, comportamentul
pacientei
- administrez lichide pe cale parenterală la indicaţia
medicului şi apoi pe cale orală - verific pacienta
dacă a urinat spontan la şase ore de la intervenţie,
dacă nu, la indicaţia medicului pacienta va fi sondata
- calculez bilanţul hidric pe 24 de ore
- educ pacienta să nu mai fumeze
Alterarea somnului Dobândirea - asigur condiţii optime de mediu, voi urmării ca Am administrat 20. 02.2017
din cauza durerii unui somn atmosfera din jurul pacientei să fie calmă, să fie sedative înainte de Pacienta are
postoperatorii satisfăcător în linişte, fără conversaţii zgomotoase, fără vizitatori culcare: diazepam somnul perturbat
manifestată prin trei zile. mulţi 1 cpr. - seara din cauza durerii.
treziri frecvente - în prima zi postoperatorie menţin pacienta în 22. 02.2017
decubit dorsal şase ore de la intervenţie, după care Pacienta doarme
plasez perna sub capul pacientului pentru 6 ore în cursul
a-i asigura confortul nopţii.
- evaluez somnul pacientei calitativ şi cantitativ 23.02.2017
- învăţ pacienta tehnici de relaxare, exerciţii Obiectiv realizat.
respiratorii înainte de culcare
- ofer pacientei un pahar cu ceai cald sau lapte înainte
de culcare
- întocmesc planul de îngrijire astfel încât să nu
perturb somnul pacientei în timpul nopţii
-realizez un program în salon care să permită somnul
(stingerea luminii la ora 22, menţinerea liniştii în
secţie)
- administrez un antialgic înainte de culcare,
observ efectul acestuia asupra organismului
- asigur o temperatură adecvată în salon
- explic rolul somnului şi odihnei pentru refacerea
organismului, necesitatea evitării factorilor care

50
influenţează somnul şi odihna(cafeaua, stresul,
oboseala)
- observ perioada somn-odihnă, comportamentul
pacientei
Dificultate în a se Pacienta să se - identific capacitatea şi limitele fizice ale pacientei Colaborarea cu familia, Pacienta reuşeşte
îmbrăca şi dezbrăca poată îmbrăca şi - sugerez familiei să-i procure pacientei haine largi infirmiera să se adapteze la
datorită imobilizării dezbrăca singur uşor de îmbrăcat, încălţăminte fără şiret noua sa condiţie.
manifestată prin - pregătesc lenjeria la îndemâna pacientei
incapacitatea de a explic toate gesturile ce urmează a fi efectuate,
se îmbrăca şi - ajut pacientul la efectuarea tehnicii
dezbrăca - felicit pacienta pentru fiecare progres realizat
Alterarea integrităţii - vindecarea - asigurarea confortului fizic şi psihic. Am administrat Evoluţie
tegumentelor legată plăgilor. - anunţarea medicului la apariţia greţurilor, redorii medicaţia prescrisa: favorabila a plăgii
de intervenţia - prevenirea cefei. cefort 2 gr – 1fl-1gr, operatorii,
chirurgicală complicaţiilor. - administrarea medicaţiei prescrise şi urmărirea 1fl la 12 ore i.m. postoperator.
manifestată prin - diminuarea efectului acesteia. Pansament steril
prezenţa plăgii disconfortului - monitorizarea plăgii operatorii
operatorii postoperator - efectuarea corectă a pansamentelor şi în condiţii de
stricta asepsie.
- efectuarea toaletei parţiale a pacientei pentru
menţinerea igienei tegumentelor

Deficit de Deficit de - evaluez gradul de independenţă al pacientei Colaborarea cu familia Pacienta a


autoîngrijire din autoîngrijire - evaluez starea sa de sănătate şi infirmiera prezentat
cauza durerii, legat de -evaluez gradul de igienă individuală, apreciez tegumente şi
imobilizării repausul la pat capacitatea pacientei de a-şi menţine singura igiena mucoase curate
manifestat prin manifestat prin tegumentelor pe perioada
dificultate în a se dificultate în a - ajut pacienta să-şi facă toaleta cavităţii bucale prin spitalizarii
autoîngrijii respecta spălarea dinţilor, gargară cu ceai de muşeţel, asupra
prescriptiile de curăţirii corecte şi protecţia narinelor
igiena. - ajut pacienta în satisfacerea nevoilor fundamentale
- ajut pacienta în realizarea toaletei zilnice, pe care o
completez cu pieptănatul,

51
- asigur respectarea intimităţii pacientei prin izolarea
patului cu un paravan de restul salonului
- schimb lenjeria de corp şi pat zilnic, sau ori de câte
ori este nevoie
- evit oboseala în timpul efectuării igienei pacientei
- -conştientizez pacienta în legătură cu importanţa
menţinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea
îmbolnăvirilor şi complicaţiilor
- asigur respectarea măsurilor de prevenire a
escarelor
Risc de complicaţii: Pacienta să se - repaus la pat, asigurarea unei poziţii în pat a Am administrat: Pacienta nu a
infecţii vindece fără pacientei favorabilă circulaţiei venoase şi care să Glucoza 10% 500 ml + prezentat
nosocomiale, complicaţii, să împiedice staza venoasă insulina 8ui complicaţii
hemoragii beneficieze de - asigur un climat de protecţie psihică şi fizică Hidratare orală pe perioada
Risc de căderi un mediu -asigur condiţii de mediu adecvate, pentru a evita spitalizării
accidentale securitar pericolele prin accidentare Alimentaţie de cruţare
- monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative digestivă până la reluarea
- calculez bilanţul hidric pe 24 de ore tranzitului intestinal apoi
- observ culoarea tegumentelor (cianoză, dietă normală
paloare)
- sesizez medicul în cazul în care pacienta acuză Am administrat medicaţia
furnicături, amorţeli, presiune la nivelul prescrisa:
membrului afectat - cefort 2 gr – 1fl-1gr,
- sesizez aparitia oricărui miros emanat de la 1fl la 12 ore i.m.
nivelul plăgii operatorii (infecţia plăgii) - algocalmin 3 f/zi i.m.
- explic pacientei că mobilizarea precoce, - fortral 1f i.m. la nevoie
progresivă, reprezintă metoda cea mai eficace Pansament steril
pentru prevenirea complicaţiilor venoase, pentru
favorizarea tranzitului intestinal şi favorizarea
vindecării
- educ pacienta privind modul de folosire a
mijloacelor auxiliare pentru schimbarea poziţiei
şi deplasare.

52
Ziua 3

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE


DE
ROL PROPRIU ROL DELEGAT
INGRIJIRE
Deficit de Pacienta sa fie - observ reacţia pacientei privind intervenţia Am recoltat: Pacienta a înţeles
cunoştinte informat chirurgicala şi pregătirile preoperatorii HL completa, VSH, uree, informaţiile
privind perioada despre - observ comportamentul şi aspectul său general creatinina, probe de primite.
preoperatorie procedurile - acord pacientei timp pentru a pune întrebări disproteinemie, grup sanguin,
preoperatorii - măsor funcţiile vitale, greutatea, înălţimea Rh, TS,TC, examen de urina,
pacientei Am efectuat clima
- la indicaţia medicului fac clisma evacuatoare şi evacuatoare
anunţ pacientul să nu mănânce Pregătesc câmpului operator
- îndrum pacienta să facă duş, seara badijonând tegumentul cu
- pregătesc zona gatului pentru intervenţie betadină
(badijonez zona cu betadină, şi pansez steril
întreaga zonă) Am administrat
- în dimineaţa operaţiei reînnoiesc pansamentul Mialgin 1f + ½ f atropina i.m.
- însoţesc pacienta în sala de operaţie, împreuna cu
foaia de observaţie
Posibila alterare Pacienta sa-şi - asigur condiţii optime de mediu, voi urmării ca Am administrat: Pacienta şi-a
a ritmului şi menţină atmosfera din jurul pacientei să fie calmă, să fie Glucoza 10% 500 ml + menţinut funcţiile
frecventei funcţiile linişte, fără conversaţii zgomotoase, fără vizitatori insulina 8ui cardio-respiratorie
respiratorii şi cardio- mulţi Hidratare orală şi renală la nivel
circulatorii, respiratorie şi - menţin pacienta în decubit dorsal şase ore de la optim
posibil renala la nivel intervenţie, după care plasez perna sub capul Alimentaţie de cruţare
dezechilibru optim pacientei şi o încurajez să se mobilizeze în pat şi digestivă până la reluarea
hidroelectrolitic eventual la marginea patului pentru a evita staza tranzitului intestinal apoi
venoasă şi eventualele complicaţii pulmonare dietă normală

53
- măsor funcţiile vitale din ora în ora şi apoi la
patru ore
- controlez plaga operatorie să nu sângereze
- verific lichidul de dren observând cantitatea de
lichid drenat şi culoarea
- administrez oxigen pe sondă până la trezirea
pacientei
- observ faciesul şi tegumentele, comportamentul
pacientei
- administrez lichide pe cale parenterală la
indicaţia medicului şi apoi pe cale orală -
verific pacienta dacă a urinat spontan la şase ore
de la intervenţie, dacă nu, la indicaţia medicului
pacienta va fi sondata - calculez bilanţul hidric pe
24 de ore
- educ pacienta să nu mai fumeze
Dificultate în a Pacienta să se - identific capacitatea şi limitele fizice ale Colaborarea cu familia, Pacienta reuşeşte să
se îmbrăca şi poată îmbrăca pacientei infirmiera se adapteze la noua
dezbrăca şi dezbrăca - sugerez familiei să-i procure pacientei haine largi sa condiţie.
datorită singur uşor de îmbrăcat, încălţăminte fără şiret
imobilizării - pregătesc lenjeria la îndemâna pacientei
manifestată prin explic toate gesturile ce urmează a fi efectuate,
incapacitatea de - ajut pacientul la efectuarea tehnicii
a se îmbrăca şi - felicit pacienta pentru fiecare progres realizat
dezbrăca
Deficit de Deficit de - evaluez gradul de independenţă al pacientei Colaborarea cu familia şi Pacienta a
autoîngrijire din autoîngrijire - evaluez starea sa de sănătate infirmiera prezentat
cauza durerii, legat de tegumente şi
imobilizării repausul la pat

54
manifestat prin manifestat prin -evaluez gradul de igienă individuală, apreciez mucoase curate pe
dificultate în a dificultate în a capacitatea pacientei de a-şi menţine singura perioada spitalizarii
se autoîngrijii respecta igiena tegumentelor
prescriptiile de - ajut pacienta să-şi facă toaleta cavităţii bucale
igiena. prin spălarea dinţilor, gargară cu ceai de muşeţel,
asupra curăţirii corecte şi protecţia narinelor
- ajut pacienta în satisfacerea nevoilor
fundamentale
- ajut pacienta în realizarea toaletei zilnice, pe care
o completez cu pieptănatul,
- asigur respectarea intimităţii pacientei prin
izolarea patului cu un paravan de restul salonului
- schimb lenjeria de corp şi pat zilnic, sau ori de
câte ori este nevoie
- evit oboseala în timpul efectuării igienei
pacientei --
conştientizez pacienta în legătură cu importanţa
menţinerii curate a tegumentelor, pentru
prevenirea îmbolnăvirilor şi complicaţiilor
- asigur respectarea măsurilor de prevenire a
escarelor

55
Epicriza

Pacienta în vârstă de 29 ani s-a internat pe data de 16.01.2017 pentru următoarele


manifestări de dependenţă: fatigabilitate, difagie, inapetentă, frilozitate, constipaţie, astenie,
creştere ponderală, bradicardie, piele uscată la nivelul coatelor şi genunchilor, febră persistentă,
edem anterocervical .
Pacienta afirmă că afecţiunea s-a manifestat in urma cu aproximativ 6 luni, prin apariţia
fatigabilitati, difagiei, inapetentei, constipaţii si creştere ponderală, cu perioade de inflamaţie acută
şi remisiuni transitive, cu durerila nivelul gatului ce cresteau in intensitate.
În urma examenului clinic şi examenelor paraclinice s-a stabilit diagnosticul de tiroidita
subacuta și noduli tiroidieni.
Datele culese sunt analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele de îngrijire.
Datorită intervenţiilor cu rol propriu şi delegat acordate obiectivele de îngrijire au fost
realizate. Pacienta prezintă stare generală bună, afebrilă, tranzit intestinal prezent, micţiuni
fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic, odihnitor, echilibrată psihic şi fără
complicaţii.
Întrucât evoluţia a fost favorabilă, pacientul va fi externat in data de 20.01.2012 cu
următoarele recomandări:
- evitarea efortului fizic excesiv, alternarea perioadelor de efort cu cele de repaus
- evitarea factorilor precipitanti ai exacerbarilor ( frig, umezeala, noxe respiratorii
- utilizarea corecta a terapiei
- control lunar la medicul de familie
- respectarea tuturor recomandǎrilor date de medic la ieşirea din spital
- continuarea tratamentului prescris de medic
Educ pacientul asupra masurilor pe care trebuie sa le aplice pentru evitarea complicatiilor
si verific daca a inteles informatiile primite.

56
Caz 2

CULEGEREA DATELOR
DATE RELATIV STABILE

NUME: F
PRENUME: C
VÂRSTA: 42 ani
SEX : F
RELIGIE: ortodoxă
RASA: albă
LIMBA VORBITĂ: română
DOMICILIU: Pașcani
OCUPAŢIA: Asistent social
GRUP SANGUIN: .AII, RH pozitiv
AHC: HTA
APP: histerectomie-2004,
apendicectomie – 2001
DEFICITE SENZORIALE: nu
ALERGII: la praf
OBICEIURI
ÎNĂLŢIME: 1,76 cm
A. DATE VARIABILE
T.A. – 130/70 mmHg
A.V. – 74 bătăi/minut
PULS – 74 pulsaţii/minut
TEMPERATURA – 39,8°C
RESPIRATIE – 19 respiraţii/minut
GREUTATE – 67 Kg
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Durerii vii localizate în regiunea anterioară a gîtului cu iradiere spre ceafă sau torace
anterior, febră 39.8°C, frisoane, disfagie, mialgii, artralgii, astenie, scădere ponderală.
Examenul local evidențiază tumefierea regiunii, cu tegumentele eritematoase, infiltrate,
foarte dureroase la palpare;

57
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

Nevoia fundamentala Manifestări de Surse de Problema de Grad de


dependenţă dificultate dependenţă dependenţă

1. A respira şi a avea Independent


o bună circulaţie
2. A mânca şi a bea Scăderea aportului Disfagie Alterarea alimentației Dependent
caloric în deficit
3. A elimina Transpirații nocturne Febră, process Alterarea eliminărilor Dependent
infecțios
4. A se mişca şi a Deplasare cu Artralgii Alterarea mobilității Dependent
avea o bună postură dificultate Mialgii
5. A dormi şi a se Treziri frecvente Durerea Insomnie Dependent
odihni
6. A se îmbracă şi Incapacitatea de a se Intoleranță la Deficit de Dependent
dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca efort autoîngrijire
7. A menţine Febra 39,8 Proces infecțios Alterarea Dependent
temperatura temperaturii
corpului în limite
normale
8. A fi curat, îngrijit Dificultate în a se Durerea, Deficit de Dependent
şi a proteja tegu- autoîngrijii Astenia autoîngrijire
mentele şi mucoasele
9. A evita pericolele Dureri vii la nivelul Limite Durerea Dependent
gâtului cognitive Risc de complicaţii
Nelinişte Anxietate
Vulnerabilitate
10. A comunica Independent
11. A acţiona Independent
conform proprii lor
convingeri şi valori,
de a practica religia
12. A fi preocupat în Independent
vederea realizării
13.A se recreea Independent
14. A învata cum să-şi Cunoştinţe Lipsa de Deficit de cunoştinţe Dependent
păstreze sănătatea insuficiente despre informaţii despre afecţiune
afecţiune

58
EXAMINĂRI PARACLINICE
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Valori normale Valori reale


Hemoleucograma:leucocite 4200 –8000/mm³ 4800/mm³
hemoglobina Femei = 13  2 g% 13,1g%
Bărbaţi = 15 ± 2 g%
hematii Femei= 4,2– 4,8mil/mm³ 4,9mil/mm³
Bărbaţi =4,5-5,5mil/mm³
Bărbaţi =
Viteza de sedimentare a hematiilor la 1 oră = 1 -10 mm la 1 oră =13 mm
(VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore =28 mm

TSH 0.35-4.94 3.0940

T3 1.71-3.71 3.09

Transaminaze
T.G.O. 2 - 20 U.I. 28 U.I.
T.G.P. 2 -16 U.I. 17 U.I

Bilirubina : - totala 0,6 -1 mg % 0,6 mg %


Fibrinogen 200-400 mg % 488 mg%
Glicemie 80 – 120 mg % 90 mg%
Uree 20-40 mg % 28 mg%
Creatinina : - în sânge 0.6 -1.2 mg % 0.88 mg%

T. Quick = 12 " - 14"


Timp de protrombina T. Quick - 13,2”
T. Howell = 1’30"- 2’30"
Colesterol 180 – 280 mg% 279 mg%
Trigliceride 74 – 172 mg% 152 mg%
Examen urină normal normal

59
DIAGNOSTIC INTERVENŢII
OBIECTIVE EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Ziua 1 Creșterea -măsor înălțimea și greutatea pacientei și evaluez cantitativ Colaborarea cu Pacienta s-a
Alimentație treptată a și calitativ alimentele ingerate pentru a evidenția eventualele dieteticianul și familia. hidratat şi alimentat
deficitară datorată aportului de dezechilibre ; Se montează o PEV pe perioada
disfagiei, alimente - determin funcțiile vitale și vegetative ; cu glucoză 5 % 500 ml spitalizării conform
manifestată prin - calculez bilanțul ingesta-excreta pe 24 h ; şi ser fiziologic indicaţiilor.
scăderea aportului - observ dacă pacienta se poate alimenta singură ; 9 0/00 500 ml
caloric. - îi explic pacientei importanța unei alimentații adecvate si a Hidratare orală
unei hidratări corespunzatoare ;
-informez pacienta asupra importanței regimului alimentar
și a consumului de fructe și legume proaspete pentru
menținerea sănătății ;
- ofer pacientei alimente în cantitate mică dar cu valoare
nutrițională mare ;
- educ pacienta să se spele după fiecare masă și să renunțe la
obiceiurile nesănătoase pentru starea sa de sănătate (cafea,
alcool) ;
- asigur un mediu ambient adecvat prin aerisirea camerei,
îndepărtarea resturilor menajere și a murdăriei.
- administrez lichide pe cale parenterală la indicația
medicului și apoi pe cale orală ;
- realizez un program de îngrijiri care să evite oboseala
înainte de alimentație.
Diaforeza din Pacienta să - asigur un microclimat corespunzător ; Colaborarea cu familia 13.02.2017
cauza procesului prezinte stare de - ajut pacienta să îți menţină tegumentelor curate şi uscate ; Pacienta prezintă
infecţios bine, fără - fac toaleta tegumentelor ori de câte ori este necesar ; transpiraţii
manifestată prin transpiraţii - schimb lenjeria de pat şi de corp ; abundente
transpiraţii - învăț pacienta să poarte numai lenjerie absorbantă, de generalizate
bumbac ; 15.02.2017
- asigur îmbrăcăminte ușoară și comodă, mențin o igienă
riguroasă a tegumentelor și insist mai mult in zona plicilor
60
- monitorizez funcţiile vitale şi bilanţul hidric pe 24 de ore Pacienta prezintă
- administrez lichide calde : ceaiuri, compoturi in cantitate transpiraţii numai în
suplimentara pentru a evita deshidratarea plici
- ajut pacienta în aplicarea măsurilor de satisfacere a nevoii, 17.02.2017
conservându-i astfel energia Obiectiv realizat.
Alterarea Cresterea - stabilesc gradul de mobilitate al pacientei si abilitatea de a - colaborarea cu 13. 02. 2017
mobilitatii din gradului de se misca ( miscari pasive, miscari active, capacitatea de a sta infirmiera şi familia Pacienta se
cauza artralgiilor, dependenta in pozitia sezand, in ortostatism, capacitatea de a se deplasa deplaseaza cu
mialgiilor ) dificultate
manifestata prin - invat pacienta si efectuez impreuna cu aceasta exercitii 15. 02. 2017
deplasare cu active si pasive fara sa provoc aparitia durerii Pacienta se
dificultate. - ajut pacienta in satisfacerea nevoilor fundamentale pentru mobilizeaza prin
a-i conserva energia salon .
- asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si corp 17. 02.2017
- incerc sa asigur un comfort cat mai ridicat Obiectiv realizat.
- efectuez masaj la nivelul membrelor superioare si Pacienta este
inferioare cu unguent antiinflamator mobilă.
- sprijin pacienta sa efectueze miscare active cat mai curand
posibil, sa se alimenteze si sa isi asigure propria igiena
- asez pacienta in pat respectand diferitele pozitii anatomice
ale diverselor segmente anatomice ale corpului

Ziua 2 Pacienta sa - evaluez somnul pacientei ( capacitatea de a dormi, - colaborarea cu 13.02.2017


beneficieze de ore numar de ore de somn, numar de treziri pe noapte , infirmiera, membrii Pacienta a avut un
Perturbarea
suficiente de senzatia de oboseala sau de odihna la trezire) familiei. somn agitat in timpul
somnului din cauza
somn si odihna - determin gradul de anxietate , observ manifestarile de noptii .
durerii manifestata
depresie
prin treziri
- vorbesc cu pacienta incercand sa ii diminuez anxietatea
frecvente
- educ pacienta sa se aseze in pat doar atunci cand vrea sa 15.02. 2017
doarma
61
- sfatuiesc pacienta sa nu mai consume bauturi excitante ( Pacienta a dormit 2 ore
cafea, cola ) dupa masa in cursul zilei , iar
- observ si notez cantitatea si calitatea somnului noaptea 5 ore.
- intocmesc planul de ingrijire astfel incat sa nu perturb
somnul pacientei in timpul noptii
- realizez un program care sa permita somnul (stingerea
luminii la ora 22 , mentinerea linistii in sectie, mentinerea 16. 02. 2017
unei perioade de liniste dupa masa) Pacienta a avut un
- administrez medicatia prescrisa de medic somn odihnitor in
pentru inlaturarea durerii si anxietatii timpul noptii.
Dificultate in a se Pacienta sa se - observ capacitatea pacientei de a se autoingriji , factorii Colaborarea cu 13.02.2017
imbraca si dezbraca poata imbraca si care o modifica precum si limitele fizice ale acestuia. infirmiera şi familia. Pacienta acceptă
datorita artralgiilor dezbraca singur. - sugerez familiei sa ii procure haine largi , usor de
ajutor în efectuarea
si mialgiilor imbracat, fara nasturi , incaltminte fara siret autoîngrijirilor la pat.
manifestata prin - explic pacientei ca hainele lejere ii confera o anumita
incapacitate in a se independenta, asigura o respiratie , circulatie si 15.02.2017
imbraca si dezbraca temperatura adecvate starii sale Pacienta îşi
- pregatesc lenjeria la indemana pacientei si ii explic efectuează toaleta la
gesturile ce urmeaza a fi efectuate marginea patului.
-asez hainele in ordinea imbracarii lor si invers la
17.02.2017
dezbracare si solicit pacientului sa respecte aceeasi ordine
pentru a ii fi mai usor Pacienta merge la duş
- ajut pacienta la efectuarea tehnicii pentru efectuarea
- felicit pacienta pentru fiecare progres realiza toaletei.

Alterarea - monitorizez in permanenta temperatura corporala a Am adm. Algocalmin 13.02.2017


temperaturii pacientei si anunt medicul asupra modificarilor ce apar 3*1f/zi
datorita procesului -monitorizez semnele vitale ( puls , tensiune, respiratie)
62
infectios Pacienta sa nu - asigur conditii optime de mediu (temperatuara constanta Pacienta prezinta
manifestata prin mai prezinte in camera, umiditate ) si urmaresc ca atmosfera din jurul febra 39,8
febra febra. pacientei sa fie calma
- aplic comprese cu apa rece pe frunte si fac frectii
- intocmesc bilantul ingesta – excreta pentru a corecta
tulburarile hidro-electrolitice 15.02.2017
- schimb lenjeria de pat si corporala de cate ori este nevoie
Pacienta prezinta
- asigur o igiena corporala riguroasa prin efectuarea de bai
febra 38.2
partiale si asigur intimitatea prin protejarea patului cu un
paravan 17.02.2012 7
- educ pacienta sa consume lichide nealcoolice si sa evite Pacienta prezinta
activitatile fizice sustinute pentru a-si conserva energia temeratura normala
Deficit de - evaluez starea de integritate (culoare, semne de infectie) Colaborarea cu Pacienta a prezentat
autoingrijire Pacienta sa si igiena a tegumentelor familia şi infirmiera. tegumente şi mucoase
datorita durerii si prezinte - observ si notez eventualii factori de risc care ar putea curate pe perioada
asteniei manifestata tegumente si determina aparitia unor afectiuni cutanate spitalizarii.
prin dificultate in a mucoase curate si - monitorizez temperatura si pulsul si le notez in foaia de
se autoingriji integre temperatura pentru determinarea evantualilor factori de
risc
- pun la dispozitia pacientei lenjerie de pat si corp curate
- evaluez capacitatile pacientei de a se autoingriji si
apreciez deficitele
- asigur o igiena corporala riguroasa prin efectuarea de bai
partiale si asigur intimitatea prin protejarea patului cu un
paravan
- schimb pozitia in pat a pacientei si lenjeria de corp si pat
ori de cate ori este nevoie
63
- realizez masaj la nivelul zonelor de presiune si invat
pacienta sa isi schimbe regulat pozitia in pat
- asigur o alimentatie si o hidratare adecvata
- constientizez pacienta asupra importantei mentinerii
curate a tegumentelor
Durere datorita Pacienta să - evaluez caracteristicile durerii, intesitate, durata, Administrez 13.02.2017
edemului prezinte stare de frecvenţă, factorii care-i cresc sau diminuează intensitatea Algocalmin 1f la Pacienta acuză dureri
anterocervical bine, fără durere - voi manifesta înţelegere faţă de suferinţa pacientului. nevoie, i.m. la nivelul gatului.
manifestat prin - reducerea intensităţii durerii prin aplicarea unor tehnici
dureri vi la nivelul de relaxare. 15.02.2017
gatului - recomandarea repausului la pat cât mai mult timp. Durerile cedează la
- ofer pacientei informaţii despre modul de producere a analgezice.
durerii, despre medicamentele antialgice, despre ritmul de 17.02.2017
administrare, efect Pacienta prezintă
- ajut pacienta să descrie corect durerea şi să adopte stare de bine,fără
poziţii care să diminueze durerea durere.

Ziua 3 Pacienta să-şi - favorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc, Colaborarea cu Pacienta devine
Anxietate legată de exprime temerile, asigurând un climat de calm şi securitate psihologul încrezătoare în echipa
lipsa de informare să beneficieze de - încurajez pacienta să discute despre teama şi anxietatea medicală şi în
manifestată prin siguranţă ei cu privire la evoluţia bolii evoluţia favorabilă a
teamă, nelinişte. psihologică - prevăd o perioadă de timp, zilnică , pentru pentru a bolii.
permite pacientei să-şi exprime sentimentele şi să fie
sigură de prezenţa mea
- explic cu calm, folosind cuvinte simple, tehnica tuturor
examinărilor clinice şi paraclinice pentru a înlătura starea
de anxietate

64
- încurajez pacienta să comunice cât mai mult cu membrii
familiei sale cât şi cu personalul medical
- solicit familia să fie permanent alături de pacientă
- informez pacienta şi familia cu privire la metodele
avansate de tratament şi rezultatele acestora
- solicit colaborarea psihologului la indicaţia medicului
- învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare şi o gândire
pozitivă
- verific dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis şi
dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe
Deficit de Pacienta să fie Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala, Colaborarea cu Pacienta a asimilat
cunoştinţe privind bine informată măsurile de prevenire şi curative familia informaţiile primite.
autoîngrijirea la Conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi
domiciliu privind sănătatea
- stimulez dorinta de cunoastere a pacientului legata de
propria boala
- asigur pacienta de evolutia favorabila a bolii si redau
increderea in sine
- o atrag in discutii care sa o sustraga de la gandurile pe
care si le face in legatura cu evolutia starii de sanatate si il
incurajez sa descopere noi motivatii
- identific factorii suportivi ce pot fi antrenati in procesul
de mentinere a sanatatii
- educ pacienta si familia in legatura cu prevenirea
infectiilor si a recidivelor
- educ pacienta sa apeleze la medic ori de cate ori apar
modificari chiar si minore de sanatate

65
- efortul fizic sa fie limitat, perioada de activitate va alterna
cu perioade de repaus
Educ pacienta:
- să renunţe definitiv la consumul de alcool
- alimentaţie sa fie bogată în vitamine şi proteine
- să continue tratamentul conform indicaţiilor medicului
- să revină la control clinic, radiologic şi bacteriologic
- să continue gimnastica respiratorie şi miscarea în aer liber
- să-şi reia activitatea progresiv
- să evite frigul, umezeala
Verific daca pacienta a înteles corect mesajul pe care l-
am transmis si daca l-a însusit corect.

66
Epicriza

Pacienta în vârstă de 42 ani s-a internat pe data de 13.02.2017 pentru următoarele


manifestări de dependenţă: durerii vi localizate in regiunea anterioara a gatului cu iradiere spre
ceafa sau torace anterior, febra 39.8°C , frisoane, disfagie, mialgii, artralgii, astenie, scadere
ponderala.
Pacienta afirmă că afecţiunea s-a manifestat in urma cu aproximativ 2 luni, prin apariţia
durerii și a scaderii ponderale.
În urma examenului clinic şi examenelor paraclinice s-a stabilit diagnosticul de tiroidita
subacuta.
Datele culese sunt analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele de îngrijire.
Datorită intervenţiilor cu rol propriu şi delegat acordate obiectivele de îngrijire au fost
realizate. Pacienta prezintă stare generală bună, afebrilă, tranzit intestinal prezent, micţiuni
fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic, odihnitor, echilibrată psihic şi fără
complicaţii.
Întrucât evoluţia a fost favorabilă, pacientul va fi externat in data de 17.02.2012 cu
următoarele recomandări:
- evitarea efortului fizic excesiv, alternarea perioadelor de efort cu cele de repaus;
- evitarea factorilor precipitanti ai exacerbarilor ( frig, umezeala, noxe respiratorii);
- utilizarea corecta a terapiei
- control lunar la medicul de familie
- respectarea tuturor recomandǎrilor date de medic la ieşirea din spital
- continuarea tratamentului prescris de medic

Educ pacientul asupra masurilor pe care trebuie sa le aplice pentru evitarea complicatiilor si verific
daca a inteles informatiile primite.

67
Caz 3
CULEGEREA DATELOR
DATE RELATIV STABILE

NUME: H
PRENUME: F
VÂRSTA: 40 ani
SEX : F
RELIGIE: ortodoxă
RASA: albă
LIMBA VORBITĂ:.româna
DOMICILIU: Comarnic
OCUPAŢIA: vanzatoare
GRUP SANGUIN: .A II….Rh……pozitiv
AHC: HTA
APP: Apendicectomoie 2007 colecistectomie – 2001
DEFICITE SENZORIALE: nu
ALERGII: nu
OBICEIURI:fumatoare
ÎNĂLŢIME: 1,60 cm
B. DATE VARIABILE
T.A. – 130/70 mmHg
A.V. – 74 bătăi/minut
PULS – 74 pulsaţii/minut
TEMPERATURA – 37,1°C
RESPIRATIE – 19 respiraţii/minut
GREUTATE – 72 Kg
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Durerii vi localizate in regiunea anterioara a gatului, astenie, scadere ponderala.
Examenul local evidentiaza tumefierea regiunii, cu tegumentele eritematoase, infiltrate, foarte
dureroase la palpare;
Ecografia : lob drept structura neomogena, de dimensiuni normale, lob stang nodul de dimensiuni
17/19/29 mm cu vascularizatie anormala .

68
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ
Nevoia fundamentala Manifestări de Surse de Problema de Grad de
dependenţă dificultate dependenţă dependenţă
1. A respira şi a avea o hipoTA Sângerare intra Posibilă alterare a Independent
bună circulaţie tahicardie şi postoperatorie circulaţiei şi
respiraţiei
2. A mânca şi a bea Regim hidric Interventia Alterarea Dependent
chirurgicala alimentatiei in
deficit
3. A elimina Posibil glob vezical, Pareza Posibila alterare a Posibila alterare a
constipaţie intestinala eliminării urinare şi eliminării urinare
postoperatorie intestinale şi intestinale

4. A se mişca şi a avea Independent


o buna postură
5. A dormi şi a se Treziri frecvente Durerea Insomnie Dependent
odihni
6. A se îmbracă şi Incapacitatea de a se Intoleranta la Deficit de Dependent
dezbrăca îmbrăca şi dezbrăca efort autoingrijire

7. A menţine Independent
temperatura corpului
în limite normale
8. A fi curat, îngrijit şi Dificultate în a se Durerea, Deficit de Dependent
a proteja tegumentele autoîngrijii Interventia autoîngrijire
şi mucoasele Plaga operatorie chirurgicala

9. A evita pericolele Dureri vii la nivelul Interventia Durerea Dependent


gatului chirurgicala Risc de complicaţii
Vulnerabilitate Limite cognitive Anxietate
10. A comunica Independent
11. A acţiona conform Independent
proprii lor convingeri
şi valori, de a practica
religia
12. a fi preocupat în Independent
vederea realizării
13.a se recreea Independent
14. a învata cum să-şi Cunoştinţe Lipsa de Deficit de Dependent
păstreze sănătatea insuficiente despre informaţii cunoştinţe despre
afecţiune afecţiune

69
EXAMINĂRI PARACLINICE
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Valori normale Valori reale


Hemoleucograma:leucocite 4200 –8000/mm³ 7 800/mm³
hemoglobina Femei = 13  2 g% 13,2g%
Bărbaţi = 15 ± 2 g%
hematii Femei= 4,2– 4,8mil/mm³ 4,9mil/mm³
Bărbaţi =4,5-5,5mil/mm³
Bărbaţi =
Viteza de sedimentare a hematiilor la 1 oră = 1 -10 mm la 1 oră =13 mm
(VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore =28 mm

Timp sângerare 3-4 min 3’45”

Timp coagulare 8-12 min 9’30”

Transaminaze
T.G.O. 2 - 20 U.I. 28 U.I.
T.G.P. 2 -16 U.I. 17 U.I

Bilirubina : - totala 0,6 -1 mg % 0,6 mg %


Fibrinogen 200-400 mg % 488 mg%
Glicemie 80 – 120 mg % 88 mg%
Uree 20-40 mg % 32 mg%
Creatinina : - în sânge 0.6 -1.2 mg % 1 mg%

T. Quick = 12 " - 14"


Timp de protrombina T. Quick - 13,2”
T. Howell = 1’30"- 2’30"
Colesterol 180 – 280 mg% 279 mg%
Trigliceride 74 – 172 mg% 152 mg%
Examen urină normal normal

70
PLAN DE INGRIJIRE (3 zile)
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DE INGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Deficit de Pacienta sa fie - observ reacţia pacientei privind intervenţia chirurgicala şi Am recoltat: Pacienta a înţeles
cunoştinte privind informat despre pregătirile preoperatorii HL completa, VSH, uree, informaţiile
perioada procedurile - observ comportamentul şi aspectul său general creatinina, probe de primite.
preoperatorie preoperatorii - acord pacientei timp pentru a pune întrebări disproteinemie, grup
- măsor funcţiile vitale, greutatea, înălţimea pacientei sanguin, Rh, TS, TC,
- la indicaţia medicului fac clisma evacuatoare şi anunţ examen de urina,
pacientul să nu mănânce Am efectuat clima
- îndrum pacienta să facă duş, seara evacuatoare
- pregătesc zona gatului pentru intervenţie (badijonez zona Pregătesc câmpului
cu betadină, şi pansez steril întreaga zonă) operator badijonând
- în dimineaţa operaţiei reînnoiesc pansamentul tegumentul cu betadină
- însoţesc pacienta în sala de operaţie, împreuna cu foaia de Am administrat
observaţie Mialgin 1f + ½ f atropina
i.m.
Posibila alterare a Pacienta sa-şi - asigur condiţii optime de mediu, voi urmării ca atmosfera Am administrat: Pacienta şi-a
ritmului şi menţină din jurul pacientei să fie calmă, să fie linişte, fără Glucoza 10% 500 ml + menţinut funcţiile
frecventei funcţiile cardio- conversaţii zgomotoase, fără vizitatori mulţi insulina 8ui cardio-
respiratorii şi respiratorie şi - menţin pacienta în decubit dorsal şase ore de la Hidratare orală respiratorie şi
circulatorii, renala la nivel intervenţie, după care plasez perna sub capul pacientei şi o renală la nivel
posibil optim încurajez să se mobilizeze în pat şi eventual la marginea Alimentaţie de cruţare optim
dezechilibru patului pentru a evita staza venoasă şi eventualele digestivă până la reluarea
hidroelectrolitic complicaţii pulmonare tranzitului intestinal apoi
- măsor funcţiile vitale din ora în ora şi apoi la patru ore dietă normală
- controlez plaga operatorie să nu sângereze
- verific lichidul de dren observând cantitatea de lichid
drenat şi culoarea
- administrez oxigen pe sondă până la trezirea pacientei
- observ faciesul şi tegumentele, comportamentul pacientei
71
- administrez lichide pe cale parenterală la indicaţia
medicului şi apoi pe cale orală - verific pacienta dacă a
urinat spontan la şase ore de la intervenţie, dacă nu, la
indicaţia medicului pacienta va fi sondata - calculez
bilanţul hidric pe 24 de ore
- educ pacienta să nu mai fumeze
Alterarea Dobândirea unui - asigur condiţii optime de mediu, voi urmării ca atmosfera Am administrat sedative 20. 02.2017
somnului din somn din jurul pacientei să fie calmă, să fie linişte, fără înainte de culcare: Pacienta are
cauza durerii satisfăcător în conversaţii zgomotoase, fără vizitatori mulţi diazepam 1 cpr. - somnul perturbat
postoperatorii trei zile. - în prima zi postoperatorie menţin pacienta în decubit seara din cauza durerii.
manifestată prin dorsal şase ore de la intervenţie, după care plasez perna sub 22. 02.2017
treziri frecvente capul pacientului pentru Pacienta doarme
a-i asigura confortul 6 ore în cursul
- evaluez somnul pacientei calitativ şi cantitativ nopţii.
- învăţ pacienta tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii 23.02.2017
înainte de culcare Obiectiv realizat.
- ofer pacientei un pahar cu ceai cald sau lapte înainte de
culcare
- întocmesc planul de îngrijire astfel încât să nu perturb
somnul pacientei în timpul nopţii
-realizez un program în salon care să permită somnul
(stingerea luminii la ora 22, menţinerea liniştii în secţie)
- administrez un antialgic înainte de culcare,
observ efectul acestuia asupra organismului
- asigur o temperatură adecvată în salon
- explic rolul somnului şi odihnei pentru refacerea
organismului, necesitatea evitării factorilor care
influenţează somnul şi odihna(cafeaua, stresul, oboseala)
- observ perioada somn-odihnă, comportamentul pacientei
Dificultate în a se Pacienta să se - identific capacitatea şi limitele fizice ale pacientei Colaborarea cu familia, Pacienta reuşeşte
îmbrăca şi poată îmbrăca şi - sugerez familiei să-i procure pacientei haine largi uşor de infirmiera să se adapteze la
dezbrăca datorită dezbrăca singur îmbrăcat, încălţăminte fără şiret noua sa condiţie.
72
imobilizării - pregătesc lenjeria la îndemâna pacientei
manifestată prin explic toate gesturile ce urmează a fi efectuate,
incapacitatea de a - ajut pacientul la efectuarea tehnicii
se îmbrăca şi - felicit pacienta pentru fiecare progres realizat
dezbrăca
Alterarea - vindecarea - asigurarea confortului fizic şi psihic. Am administrat medicaţia Evoluţie
integrităţii plăgilor. - anunţarea medicului la apariţia greţurilor, redorii cefei. prescrisa: cefort 2 gr – 1fl- favorabila a
tegumentelor - prevenirea - administrarea medicaţiei prescrise şi urmărirea efectului 1gr, plăgii operatorii,
legată de complicaţiilor. acesteia. 1fl la 12 ore i.m. postoperator.
intervenţia - diminuarea - monitorizarea plăgii operatorii Pansament steril
chirurgicală disconfortului - efectuarea corectă a pansamentelor şi în condiţii de
manifestată prin postoperator stricta asepsie.
prezenţa plăgii - efectuarea toaletei parţiale a pacientei pentru menţinerea
operatorii igienei tegumentelor
Deficit de Deficit de - evaluez gradul de independenţă al pacientei Colaborarea cu familia şi Pacienta a
autoîngrijire din autoîngrijire - evaluez starea sa de sănătate infirmiera prezentat
cauza durerii, legat de repausul -evaluez gradul de igienă individuală, apreciez capacitatea tegumente şi
imobilizării la pat manifestat pacientei de a-şi menţine singura igiena tegumentelor mucoase curate
manifestat prin prin dificultate - ajut pacienta să-şi facă toaleta cavităţii bucale prin pe perioada
dificultate în a se în a respecta spălarea dinţilor, gargară cu ceai de muşeţel, asupra spitalizarii
autoîngrijii prescriptiile de curăţirii corecte şi protecţia narinelor
igiena. - ajut pacienta în satisfacerea nevoilor fundamentale
- ajut pacienta în realizarea toaletei zilnice, pe care o
completez cu pieptănatul,
- asigur respectarea intimităţii pacientei prin izolarea
patului cu un paravan de restul salonului
- schimb lenjeria de corp şi pat zilnic, sau ori de câte ori
este nevoie
- evit oboseala în timpul efectuării igienei pacientei
- -conştientizez pacienta în legătură cu importanţa

73
menţinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea
îmbolnăvirilor şi complicaţiilor
- asigur respectarea măsurilor de prevenire a escarelor
Alterarea Diminuarea şi - asigurarea unei poziţii în pat a pacientei favorabila Am administrat: 20. 02.2017
confortului legată combaterea circulaţiei venoase şi care să împiedice staza venoasă - - algocalmin 3 f/zi i.m. Pacienta acuză
de incizia durerii în trei decubit dorsal cu gambele ridicate pe o pernă, protejată cu - fortral 1f i.m. la nevoie dureri la nivelul
operatorie zile. o muşama plăgii operatorii,
manifestată prin - ajut pacienta să descrie corect durerea şi să adopte poziţii dar care cedează
dureri la nivelul care să diminueze durerea la calmante.
membrului - evaluez caracteristicile durerii, intesitate, durata,
inferior frecvenţă, factorii care-i cresc sau diminuează intensitatea 22.02.2017
- voi manifesta înţelegere faţă de suferinţa pacientei. Pacientul acuză
- reducerea intensităţii durerii prin aplicarea unor tehnici de dureri numai la
relaxare. mobilizare.
- distragerea atenţiei prin fixarea pe alte probleme decât ale
durerii respective. 24.02.2017
- recomandarea repausului la pat cât mai mult timp. Pacientul
- ofer pacientei informaţii despre modul de producere a prezintă stare de
durerii, despre medicamentele antialgice, despre ritmul de bine, fără durere.
administrare, efect
- observ durerea postoperatorie la una-două ore după
administrarea medicamentelor
- evaluez efectul antialgicelor administrate pentru
combaterea durerii şi înainte de mobilizare
Risc de Pacienta să se - repaus la pat, asigurarea unei poziţii în pat a pacientei Am administrat: Pacienta nu a
complicaţii: vindece fără favorabilă circulaţiei venoase şi care să împiedice staza Glucoza 10% 500 ml + prezentat
infecţii complicaţii, să venoasă insulina 8ui complicaţii
nosocomiale, beneficieze de - asigur un climat de protecţie psihică şi fizică Hidratare orală pe perioada
hemoragii un mediu -asigur condiţii de mediu adecvate, pentru a evita pericolele spitalizării
Risc de căderi securitar prin accidentare Alimentaţie de cruţare
accidentale - monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative digestivă până la reluarea
74
- calculez bilanţul hidric pe 24 de ore tranzitului intestinal apoi
- observ culoarea tegumentelor (cianoză, paloare) dietă normală
- sesizez medicul în cazul în care pacienta acuză furnicături,
amorţeli, presiune la nivelul membrului afectat Am administrat medicaţia
- sesizez aparitia oricărui miros emanat de la nivelul plăgii prescrisa:
operatorii (infecţia plăgii) - cefort 2 gr – 1fl-1gr,
- explic pacientei că mobilizarea precoce, progresivă, 1fl la 12 ore i.m.
reprezintă metoda cea mai eficace pentru prevenirea - algocalmin 3 f/zi i.m.
complicaţiilor venoase, pentru favorizarea tranzitului - fortral 1f i.m. la nevoie
intestinal şi favorizarea vindecării Pansament steril
- educ pacienta privind modul de folosire a mijloacelor
auxiliare pentru schimbarea poziţiei şi deplasare.
Anxietate legată - combaterea - favorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc, - colaborarea cu membrii În urma aplicării
de lipsa de anxietăţii asigurând un climat de calm şi securitate fizică şi psihică familiei cerându-le sa tehnicilor de
informaţie - încurajez pacienta să discute despre teama şi anxietatea ei viziteze pacientul mai des. comunicare
manifestată prin cu privire la evoluţia bolii pacienta
teamă - îmi rezerv zilnic timp pentru pacienta pentru a-i permite dobândeşte un
să-şi exprime sentimentele tonus optimist.
- îi explic cu calm, folosind cuvinte simple, tehnica tuturor
examinărilor clinice şi paraclinice pentru a evita starea de
anxietate
- asigur pacienta de evoluţia favorabilă a intervenţiei
chirurgicale precum şi a evoluţiei favorabile postoperatorie
- îi prezint pacienţi cu aceeaşi afecţiune şi intervenţie
chirurgicală cu evoluţie favorabilă
- redau încrederea în sine, înlăturarea stării de singurătate şi
a sentimentului de inutilitate
- asigur unui microclimat corespunzător
- asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţilor
- recomand folosirea tehnicilor de realxare, a exerciţiilor
respiratorii şi a meloterapiei

75
Epicriza

Pacienta în vârstă de 40 ani s-a internat pe data de 20.02.2017 pentru următoarele manifestări
de dependenţă: Durerii vi localizate in regiunea anterioara a gatului, astenie, scadere ponderala.
Pacienta afirmă că afecţiunea s-a manifestat la aproximativ 3 luni prin apariţia durerii in
regiunea anterioara a gatului, disfagie si scdere ponderala.
În urma examenului clinic şi examenelor paraclinice s-a stabilit diagnosticul de tiroidita
subacuta.
Datele culese sunt analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele de îngrijire.
Se intervine chirurgical şi se practică cura chirurgicală a unui lob tiroidian- procedura numita
hemitiroidectomie
Datorită intervenţiilor cu rol propriu şi delegat acordate obiectivele de îngrijire au fost
realizate. Atât intra- cât şi postoperator nu au intervenit complicaţii. Pacienta prezintă stare
generală bună, afebrilă, tranzit intestinal prezent, micţiuni fiziologice, mişcare şi postură adecvată,
somn fiziologic, odihnitor, echilibrată psihic şi fără complicaţii postoperatorii.
Din data de 23.02.2017 se extrag firele în două etape consecutive.
Întrucât evoluţia a fost favorabilă, pacienta s-a vindecat fără complicaţii se decide ca în data
de 24.02. 2012 să fie externata cu următoarele recomandări.
- Evitarea statului prelungit în picioare, alternarea perioadelor de effort cu cele de repaus
- Evitarea frigului, umezelii
- Renunţarea la fumat
- Prezentarea la control după o lună, eventual şi mai repede în caz de febră, sau apariţia altor
complicaţii
- Respectarea tuturor recomandǎrilor date de medic la ieşirea din spital
- Continuarea tratamentului prescris de medic

Educ pacienta asupra măsurilor pe care trebuie să le aplice pentru evitarea complicatiilor
si verific daca a inteles informatiile primite.

76
CONCLUZII

Tiroidita este afecţiune inflamatorie sau infecţioasă a parenchimului tiroidian caracterizată


printr-o diversitate de forme clinice, cu etiologie, expresie clinică şi tratamente foarte variate
Un factor comun este inflamaţia acută sau cronică, microbiană sau nemicrobiană, specifică
sau nespecifică a glandei tiroide cu structură normală.
Tiroidita subacută poate fi intalnită la orice vârstă şi la ambele sexe, cu incidenţă maximă
la femei de varstă medie. Studiile recente au infirmat patogenia autoimună, agentul patogen
incriminat fiind un microvirus de tipul virusului urlian.
Inflamaţia este focală, lobară sau extinsă la toată glanda, care aderă la ţesuturile învecinate,
deşi există de regulă un edem, care conferă un spaţiu de clivaj în care disecţia se face fără
dificultate.
Tiroiditele acute sunt mai frecvente la femei între 20-40 ani, apariţia lor fiind favorizataăde
episoadele de congestie premenstruală, dupa utilizarea anticoncepţionalelor sau din timpul sarcinii.
Tabloul clinic, este precedată cu 2-6 săptămâni de afecţiuni rinofaringiene febrile
nespecifice, (care pot trece nesemnalate de pacient), completat de febră, astenie, tulburari
menstruale, scădere ponderală.
Debutul poate fi si insidios fără simptomatologie alarmantă, singurul semn revelator fiind
apariţia guşii (30%). Alteori, debutul este marcat de instalarea semnelor clinice de hiper-tiroidite
(10%).
Local se constată mărirea moderată de volum a glandei, care la palpare este fermă,
dureroasă, cu forma neregulată.
Tratamentul profilactic presupune tratarea corectă a infecţiilor generale, infecţiilor din
focarele de vecinatate, precum şi profilaxia guşilor în focarele endemice.Tratamentul curativ
presupune: combaterea factorului etiologic;
excluderea zonei afectate (eventual pe cale de abcedare sau abcedată) si substituţie tiroidiană.
Sub tratament corect şi precoce, de regulă se obţine remisiunea procesului inflamator. În
rarele cazuri de tiroidită supurată procesul rămane unilateral, abcesul poate fistuliza la tegumente,
mai rar în trahee sau esofag. Este posibilă si difuzarea spre spaţiile profunde ale gâtului sau spre
mediastin prin teaca pachetului sculo-nervos al gâtului, cu apariţia unei mediastinite grave.
Evoluţia generală a bolii este favorabilă; în 1-6 luni fenomenele inflamatorii se remit
spontan, funcţia glandulară se normalizează; există şi posibilitatea ca evoluţia să se facă spre
dezvoltarea unei guşi mixedematoase.
Prognosticul este în general favorabil, remisia spontană a fenomenelor fiind posibilă într-un
număr însemnat de cazuri
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientelor cu tiroidita subacuta este amplu şi constă
în susţinerea psihică a bolnavelor, pregătirea preoperatorie, dacă sunt tratate chirurgical,
supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicaţiilor şi explicarea tuturor recomandărilor
medicale făcute la externare.
Asistenta medicală, trebuie să dea dovadă de bună pregătire profesională, de blăndeţe, tact,
siguranţă, bunăvoinţă şi devotament. În acest mod unind ştiinţa cu conştiinţa, asistenta medicală
devine un spijin activ al bolnavului şi medicului.

78
BIBLIOGRAFIE

1. Barbu I., Constantin D., Diagnosticul bolilor endocrine, Ed. Medicală, Bucureşti
1988.
2. Cady B., Rossi R., An expanded view of risc – group definition in differentiated
thyroid carcinoma, Surgery 1988.
3. Dumitrache C., B. Ionescu, A. Ranetti, elemente de diagnostic şi tratament în
endocrinologie, Medicul de familie Colecţia 6, Ed. Naţional 1997.
4. Eusebie Z., Voichiţa Mogoş, Endocrinologie, Ghid de diagnostic şi tratament în bolile
endocrine, Ed. Polirom 1999.
5. Golub S., Az ápolás alapjai, Medicina könyvkiadó Rt. Budapest 1998.
6. Hulda Regehr Clark, Vindecarea tutror formelor de cancer, Ed. Excalibur 2008.
7. Ioan Gomez, Totul despre tiroidă, Ed. Polimarc 2001.
8. M. Grigorescu, Contra riscului de cancer, Ed. Saeculum 2004.
9. Maltezeanu Grigore, Contra riscului de cancer, Ed. Saeculum Vizual 2004.
10. Melliere D. J. M., Ben Yahia N. E., Becquemin J. P. and coll, Thiroid carcinoma with
traheal or oesophageal involvement: limited or maximal surgery?, Surgery 1993.
11. Milliken M., Campbell G., Mindennapos betegápolás. Az ápolói hivatás kézikönyve,
Országos orvostudományi Információs Intézet és Könyvtár 1991.
12. Mozes C., Tehnica îngrijire bolnavului, Ed. Medicală 1978.
13. Mozes C., Tehnici de îngrijire a bolnavului, Ed. Medicală, Bucureşti 1999.
14. Nicolae A., Patologie chirurgicală pentru admitere în rezidenţiat, Vol. II., Ed. Celsius,
Bucureşti 1997.
15. Nicolae A., Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală, Bucureşti 2003.
16. P. Marcela, Endocrinologie, Ed didactică şi pedagogică, Bucureşti 1985.
17. Patricia A. Potter, Anne Grittin, Perry, Az ápolás elméleti és gyakorlati alapjai,
Medicina Könyvkiadó, Budapest 1999.
18. Titircă L., Breviar de exploatări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate
bolnavilor, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 1996.
19. Titircă L., Ghid de nursing, Ed. Viaţa Medicală Românească 2001.

79
20. Titircă L., Ghid de nursing, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 1998.
21. Titircă Z., Urgenţe medico-chirurgicale, Sinteze pentru asistenţe medicale, Ed.
Medicală, Bucureşti 1994.
22. Vallerand A. H., Gyógyszertan ápolók részére, Medicina Könyvkiadó, Budapest 1997

80