MINISTERUL EDUCAIEI NATIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA

BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

DOMENIU: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICARE PROFESIONALA: SANATATE SI ASISTENTA
PEDAGOGICA

COORDONATOR:
PROF. ALBU LUIZA
ABSOLVENT:
Defta Marian Adrian
CLASA III-F
BUCURESTI
2014

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE

GLANDEI TIROIDE

CUPRINS
MOTTO
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1.2HORMONII TIROIDIENI
1.3HORMONII HIPOTALAMICI SI HIPOFIZARI
1.4HIPERTIROIDISMUL I HIPOTIROIDISMUL

CAPITOLUL 2
2.1 GLANDA TIROIDA
2.2 DEFINITIE
2.3 SIMPTOMATOLOGIE
2.4 DIAGNOSTIC
2.5 EVOLOUTIE,COMPLICATII SI PRONOSTIC
2.6 TRATAMENT
2.7 PROFILAXIE

CAPITOLUL 3:
3.1 INGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE GLANDEI
TIROIDE
3.2STUDIU

CONCLUZII
BIBLOGRAFIE
ANEXE

MOTTO

Dr. Daniel Grigore,director adjunct al Institutului de Endocrinologie C.I. Parhon

"Pacientii care sufera de afectiuni ale glandei endocrine au variatii ale nivelului energetic, au
intoleranta la frig sau caldura, variatii ale tonusului muscular sau probleme cu greutatea corporala.
Cea mai intalnita afectiune tiroidiana este hipotiroidismul, adica atunci cand tiroida nu produce o
cantitate de hormoni suficienta. Mai putin frecventa este si conditia de tiroida hiperactiva, sau
hipertiroidismul, care apare atunci cand glanda tiroida produce mai multi hormoni decat sunt
necesari. Daca sunt bine tratati, pacientii suferinzi de afectiuni tiroidiene pot duce o viata normala.
Daca afectiunile sunt lasate netratate, atunci ele pot afecta sistemul cardiovascular, sistemul de
reproductie si alte organe interne majore."

Introducere
Glanda Tiroida este una dintre cele mai mari glande din organism.Glanda Tiroida face parte din
sistemul endocrin.Glanda Tiroida are secretie endocrina, ceea ce inseamna ca iai varsa produsii de
secretie in organism.Glanda Tiroida este localizata la nivelul gatului, sub marul lui Adam. Principalul
scop pe care il are glanda tiroida este acela de a produce hormoni tiroidieni. Acesti hormoni controleaza
cresterea si metabolismul in cazul adultilor si cresterea, dezvoltarea si metabolismul in cazul copiilor.
Glandele endocrine sunt unitati functionale formate din mai multe celule care pot secreta hormoni,
localizate in diferite regiuni ale corpului, alcatuind sistemul endocrin. Fiecare glanda are o functie
specifica ce contribuie la mentinerea echilibrului mediului intern si a supravietuirii organismului uman.
Astfel, hormonii joaca un rol in tot ceea ce facem: cum gestionam stresul, cum absorbim grasimile,
modul in care ne reproducem etc. In plus, multi dintre hormoni au caracteristici comune: regleaza unele
senzatii care nu au nici o explicatie psihologica (precum oboseala, atractia sexuala si preferinta pentru
vremea calda sau rece).
Problemele cauzate de functionarea necorespunzatoare a tiroidei sunt preponderente in zonele de deal si
de munte, iar in Romania bolile de tiroida reprezinta una din afectiunile des intalnite. Pe baza
distributiei populatiei in functie de relief, s-a constatat o mai mare frecventa a aparitiei afectiunilor
tiroidiene in zonele unde apa din panza freatica este mai saraca in iod - substanta minerala
indispensabila pentru mentinerea sanatatii tiroidei - sau prea bogata in acest mineral.

NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

5

Glanda tiroid este alctuit din doi lobi, situai la nivelul feei ventrale a
traheei, de fiecare parte. Cei doi lobi sunt conectai printr-un istm, din care poate pleca n 30% din
cazuri un al treilea lob, denumit piramidal, rest al ductului tireoglos. Fiecare lob are o lungime
aproximativ de 4 cm i o grosime de 2 cm, ns volumul tiroidian se coreleaz cu sexul, vrsta,
greutatea corporal i cu aportul de iod. Cu o greutate ce variaz ntre 15 i 30 grame, tiroida este una
dintre cele mai mari organe endocrine din organismul uman, beneficind totodat de una din cele mai
abundente vascularizaii:
Arterele tiroidiene superioare ramuri ale arterei carotide externe,
Arterele tirodiene inferioare ramurile trunchiului tireocervical,
Artera tiroidian ima inconstant- desprins direct din artera aort.
Drenajul venos se face prin intermediul venelor tiroidiene n vena jugular
extern iar limfaticele dreneaz predominant n ganglionii limfatici jugulari interni.
Tiroida este nvelit ntr-o capsul subire i fibroas ce trimite septe n
interiorul glandei determinnd o lobulaie incomplet i neregulat.
Unitatea morfofuncional a tiroidei este foliculul tiroidian, sferic, cu variaii
considerabile de mrime. Diametrul mediu este de 300 m. Peretele foliculilor
tiroidieni este alctuit din celule epiteliale unistratificate, denumite i tireocite, de form cuboidal n
mod normal. n cazul n care tiroida devine inactiv epiteliul se turtete, iar stimularea cronic cu TSH
(de exemplu n situaia deficitului de Iod) determin o cretere a nlimii lor.
Lumenul foliculului este plin cu coloid, o substan gelationas alctuit din
proteine, n principal tireoglobulina dar i alte iodoproteine sau albumine serice. Interfolicular pe lng
fibroblaste i celule endoteliale se gsesc celule clare, individuale sau n grupuri, denumite celule C sau
parafoliculare, derivate din creasta neural. Ele secret calcitonina, ca rspuns la creterea calciului
seric, funcia lor principal, hipocalcemiant, se realizeaz prin scderea resorbiei osoase. Celulele C
pot conine somatostatin, peptidul nrudit calcitoninei
(calcitonin gene related peptide) i alte proteine ce pot avea efect stimulator sau inhibitor asupra
secreiei de hormoni tiroidieni, totui relevana lor fiziologic este discutabil. Sunt numeroase n
copilrie dar nu depesc 1% din totalul celulelor tiroidiene la vrsta adult. Din celulele C
parafoliculare poate lua natere carcinomul medular tiroidian.

Hormonii Tiroidieni
6

Exist dou forme active de hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) i 3,5,3triiodotironina (T3).
Glanda tiroid trebuie s genereze o cantitate suficient de hormoni tiroidieni
esuturilor periferice. Sinteza acestora implic:
Captarea sau transportul activ al iodului anorganic ionic n celulele foliculare
prin intermediul unui mecanism de transport, cu consum de energie i
dependent de ATP-aza care permite preluarea iodului din sangele capilar n
schimbul Na+ (NIS- natrium iod symporter). Acest mecanism permite o
concentrare a iodului la nivel tiroidian de 30-50 mai mare fa de nivelele
circulatorii i este stimulat de ctre TSH, PRL. Ali ioni precum cloratul sau
bromidul pot competiiona la acest transport. Iodul n sine are un efect de
autoreglare a funciei tiroidiene.
Iodul ptruns n tireocite este rapid transportat la polul apical al celulei unde
este oxidat la forma activ de ctre peroxidul de hidrogen, reacie catalizat
de ctre o enzim ce conine o grupare hem tiroid peroxidaza (TPO). Un
proces activ al de transport al iodului activat se realizeaz la nivelul
membranei apicale n principal prin intermediul pendrinei, o glicoprotein de
transport membranar.
Iodul ajuns n veziculele exocitare de la nivelul interfaei membranei apicale
cu coloidul este legat covalent la cteva din rezidurile tirozinice ale
tiroglobulinei proces denumit organificare. Tireoglobulina (TG) se
sintetizeaz i glicozileaz n celule foliculare, la nivelul reticolului
endoplasmatic. Este un homodimer de 660-kd i 134 reziduuri tirozinice din
care numai 25-30 sunt iodinate. Antitiroidienele de sintez (metimazol,
propiltiouracil) inhib procesul de organificare.
Cuplarea reziduurilor iodotirozinice din tireoglobulin este catalizat tot de
7

TPO i culmineaz cu formarea tiroxinei (T4) n cazul unirii a dou molecule

de diiodotirozine (DIT+DIT) i a T3 n cazul cuplrii unei molecule de
monoiodotirozin cu una de diiodotirozin (MIT+DIT). n mod normal TG
conine 6 MIT, 4 DIT, dou T4 i 0,2 T3/ molecul
Glanda tiroid este singura gland endocrin care are un important depozit
hormonal, suficient pentru pstrarea statusului eutiroidian timp de 50 de zile; la
nivel tiroidian se descrie i o rat a turn-overului hormonal redus (aproximativ
1%).
Secreia hormonilor tiroidieni implic resorbia coloidului sub forma unor
picturi printr-un proces de pinocitoz n celulele foliculare. Cuplarea acestor
picaturi cu lizozomi, formeaz fagolizozomii, n interiorul crora proteoliza TG se nsoete de
formarea T3, T4 i a iodotirozinelor. La acest nivel aproximativ 10-20% din T4 este deiodinat cu
formare de T3. Hormonii tiroidieni sunt eliberai n capilarele sanguine perifoliculare iar iodul din MIT
i DIT va fi reutilizat (prin intermediul iodotirozin-dehalogenaza)
Eliberarea T4 este inhibat n primul rnd de iod, mecanism responsabil de
mbuntirea rapid a funciei tiroidiene n hipertiroidii, odat cu administrea
acestuia. Litiul are un efect similar, printr-un mecanism neelucidat deocamdat. T3 este de zece ori mai
activ dect T4. Aproximativ 20% din T3 este produs n tiroid iar restul de 80% se formeaz prin
deiodinarea extratiroidian a T4, reacie catalizat de 5-deiodinaza.
Exist dou tipuri de enzim: Tipul I de T4-5-deiodinaz, sensibil la propiltiouracil, predomin la
nivelul ficatului, rinichiului i tiroidei;
Tipul II se regsete la nivelul muchilor, creierului, hipofizei i placentei. Nu
este inhibat de PTU.
Corticosteroizii i beta blocantele au efect inhibitor asupra 5-deiodinazei.
Enzima conine selenocistein, de aceea lipsa seleniului poate determina tulburri funcionale. rT3 este
biologic inactiv i provine din conversia periferic a T4 catalizat de 5-deiodinaza, enzim cu
distribuie ubicuitar.

In afara de tiroxin i triiodotironin,tiroida mai secret nc un hormon care prezint importan,

calcitonina. Acesta este produs de ctre celulele C (parafoliculare), o populaie celular distinct de cea
care formeaz T3 i T4. Calcitonina are efect doar pe metabolismul calciului, secreia sa fiind stimulat
de nivele crescute ale calciului n snge. Efectul hormonal este de a scdea aceste valori crescute ale
calcemiei.
8

Subactiunea hormonilor tiroidieni metabolismul este accelerat in aproape toate tesuturile:

-sistemul nervos central:hormonii tiroidieni susin procesele cerebrale superioare (gndirea logic,
limbajul, etc); n exces duc la agitaie, anxietate, atacuri de panic; cnd sunt deficitari duc la scderea
puterii de concentrare, somnolen, scderea capacitii de verbalizare;
-aparat cardiovascular: crete frecvena cardiac, crete fora btilor cardiace, se intensific circulaia
sngelui pentru a face fa necesitilor crescute de oxigen, apare vasodilataie cutanat pentru a ajuta la
disiparea cldurii produs de metabolismul general accelerat; tensiunea arterial rmne n general
normal, doar o cretere uoara valorii sistolice fiind obsevat uneori.
-aparat respirator:crete frecvena i profunzimea respiraiilor; n cazul excesului hormonal respiraiile
devin foarte frecvente i superficiale.
-digestie:meninerea unei funcii digestive normale; excesul determin accelerarea tranzitului (diaree);
lipsa T3 i T4 duce la ncetinirea funciilor digestive i ncetinirea tranzitului (constipaie);
-nivelul lipidelor din snge:hormonii tiroidieni determin mobilizarea grsimilor din depozite cu
scdrerea acestora; sub influena acestora nivelul colesterolului, trigliceridelor i fosfolipidelor din
snge scade, nivelul acizilor grai liberi crete;
-metabolismul glucozei:crete uor necesarul de insulin prin formarea de glucoza (glicoliza i
gluconeogeneza) i prin creterea absorbiei acesteia din intestin; n acelai timp crete captarea acestui
nutrient la nivel celular pentru a susine metabolismul crescut;
-necesarul de vitamine:sub influena hormonilor tiroidieni crete necesarul de vitamine (de aceea n
hipertiroidie, n afara rezolvrii specifice a excesului hormonal se recomand suplimentarea cu
multivitamine);
-cretere i dezvoltare:T3 i T4 sunt implicai n majoritatea proceselor de cretere i dezvoltare, att ?n
perioada intrauterin ct i n primii ani de via i n perioada copilriei; cel mai important efect este
pe dezvoltarea normala sistemului nervos central (creier i mduva spinrii); au un rol decisiv i n
dezvoltarea scheletic normal.

Hormonii hipotalamici i hipofizari care regleaz funcia tiroidei:

-TSH (tirotropina)- produs de hipofiz, este eliberat n sange, ajungnd pe aceast cale la nivelul
tiroidei; stimuleaz sinteza de T3 i T4, precum i eliberarea acestora n circulaie; are efect trofic pe
glanda tiroid: n condiii normale menine nu doar funcia ci i dimensiunile i structura normala
9

acesteia; n exces determincreterea n dimensiuni (gu); deficitul de TSH, pe de alta parte, poate
conduce la atrofia esutului tiroidian;
-TRH-produs de hipotalamus, ajunge prin intermediul unui sistem circulator special (sistemul port
hipotalamo-hipofizar) la nivelul hipofizei unde stimuleaz sinteza i secreia de TSH; NU are efect
direct pe tiroid;
Relaia dintre cei doi hormoni enumerai mai sus i hormonii tiroidieni (T3 i T4) este de tip feedback
negativ.Aceasta nseamn c sistemul de control format din hipotalamus i hipofiz ncearc s se
opun variaiilor prea mari ale nivelurilor de T3 i T4 din snge.
Cei doi hormoni tiroidieni inhib secreia TRH i pe cea a TSH cand concentraia lor n snge tinde s
depeasc nivelul maxim normal. Concret, dac nivelul T3 i T4 crete, crete i efectul inhibitor pe
sinteza de TSH i TRH. Odat cu scderea concentraiei de TSH tiroida i va reduce sinteza i
eliberarea de hormoni, ceea ce tinde s corecteze excesul iniial.
Invers, dac nivelul tiroxinei i a triiodotironinei scade n snge sub nivelul normal, diminu i efectul
lor inhibitor pe secreia TRH i TSH, astfel nct acetia vor fi eliberai n cantiti crescute avnd ca
efect final creterea secreiei de hormoni tiroidieni i rezolvarea situaiei iniiale.

HIPERTIROIDISMUL I HIPOTIROIDISMUL
Hipotiroidismul consta in deficienta hormonilor tiroidieni. Boala apare cand glanda tiroida nu produce
suficienti hormoni, ai caror rol, printre altele, este de a controla felul in care organismul consuma
energia. Deficitul hormonilor tiroidieni afecteaza toate sistemele organismului.
10

Riscul de a dezvolta Hipotiroidism tinde sa creasca odata cu varsta. Femeile invarsta au cel mai mare
risc.
In cazuri rare, hipotiroidismul apare la sugari si copiii mici. Sugarii au o crestere si o dezvoltare
normala daca hipotiroidismul este tratat in timpul primei luni de viata. Hipotiroidismul infantil netratat
poate duce la afectari ale creierului, ce implica un retard psihic si un retard al dezvoltarii.
Adolescentii cu hipotiroidism tipic, arata mult mai tineri decat varsta corespunzatoare. Cu tratament
adecvat, un adolescent va recupera in greutate si inaltime si va ajunge tinerii de aceeasi varsta.
Hipertiroidismul apare cand glanda tiroida produce hormon tiroidian in exces. Hormonul tiroidian
controleaza metabolismul (metodele prin care organismul transforma alimentele in energie) si
influenteaza rata batailor cardiace (alura ventriculara), digestia, tonusul muscular, rezistenta oaselor si
nivelul colesterolului.
O persoana cu exces de hormon tiroidian are functiile organismului accentuate

GLANDA TIROIDA
DEFINIIE
Glanda tiroid este cea mai mare gland a sistemului endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g la nounscut, atingnd o greutate de 15-18 g la adult (este mai mare la femei dect la barbati i este situat n
regiunea antero-lateral a gatului.
Glanda tiroid (glandula thyroidea) este un organ nepereche de culoare glbuie-roz, cu o consisten
moale, cntrind 18-30 gr, avnd doi lobi de form oval, ce se dispun de o parte i de alta a laringelui
i traheii, unii printr-un istm; n 50-60% din cazuri, o prelungire, lobul piramidal, se ntinde nspre osul
hioid. Are o capsul proprie ce trimite prelungiri n interiorul glandei. Ea este nvelit ntr-o dedublare a
fasciei cervicale mijlocii, aderent de trahee, teaca vasculonervoas n care se afl artera carotid, vena
jugular i nervul vag. Anterior, glanda vine n raport cu muchii subhioidieni. ntre capsula proprie i
capsula fibroas, dependent a fasciei cervicale mijlocii, se afl posterior, glandele paratiroide. Irigaia
arterial este asigurat de arterele tiroidiene superioar i inferioar; venele se deschid n venele
jugulare i trunchiul venos brahiocefalic stng. Limfaticele merg n ganglionii cervicali profunzi i
pretraheali. Inervaia este dat de ramuri din nervii laringieni superior i inferior i din cei trei ganglioni
simpatici cervicali.
ETIOPATOGENIE
n imunopatogeneza acestei boli un rol cheie l joac anticorpii mpotriva
receptorului pentru TSH (TRAb, TSH receptor antibodies). Acetia sunt sintetizai la
nivelul limfocitelor B tiroidiene i pot avea un efect stimulator determinnd
creterea sintezei i secreiei de HT dar i proliferarea celular i captarea iodului.
Exist i anticorpi blocani sau neutrii ai receptorului pentru TSH, unii pacieni
avnd concomitent n ser att anticorpi blocani ct i cu efect stimulator, statusul
lor clinic depinznd de raportul dintre acetia.
n tiroida bolnavilor se regsesc toate tipurile de limfocite T (LT) ns predomin LT helper (cu rol
esenial n stimularea produciei de anticorpi) n detrimentul LT citotoxice.
11

Predispoziia genetic este un factor unanim acceptat n BBG. Boala apare

frecvent la mai muli membrii ai aceleai familii dar transmiterea este una
multifactorial. Exist o asociere ntre BBG i anumite haplotipuri HLA precum i cu
unele polimorfisme ale genei tireoglobulinei.
Principalii factori precipitani ai BBG sunt:
-Anumite infecii virale sau bacteriene (de exemplu cu Yersinia
enterocolitica);
-Stresul psihologic;
-Fumatul;
-Estrogenii i perioada postpartum;
-Administrarea n exces a Iodului (n special n zonele cu deficit de Iod) sau a
unor medicamente precum Amiodarona.
Atunci cand nu functioneaza corect,glanda tiroida poate elibera prea multi sau prea putini
hormoni.Conditia in cazul careia tiroida produce prea putini hormoni se numeste hipotiroidism,iar cea
in cazul careia se porduc prea multi hormoi poarta denumirea de hipertiroidism.

SIMPTOMATOLOGIE
Manifestarile specifice hipotiroidismului sunt:

epuizare si oboseala

depresie
12

dificultati de concentrare

crestere inexplicabila sau excesiva in greutate

piele aspra si uscata insotita de senzatie de mancarime

par uscat, aspru si fragil

senzatie de frig, in special la nivelul extremitatilor

constipatie

flux menstrual crescut

menstre mai frecvente

infertilitate sau avort spontan.

Simptomele caracteristice hipertiroidismului sunt:

nervozitate

iritabilitate

cantitate crescuta de transpiratie

subtierea pielii

par friabil

slabiciune musculara care implica in special partea superioara a bratelor si coapselor

tremur al mainilor

tulburari de panica

insomnie

accelerarea batailor inimi

pierdere in greutate in ciuda unui apetit bun

tranzit intestinal accelerat

menstruatii rare, cu un flux scazut de sange.

- Durerile musculare si articulare,tendinita si sindromul de tunel carpian- Durerile muschilor, ale
articulatiilor, slabiciunea la nivelul bratelor si tendinta de a dezvolta sindrom de tunel carpian in zona
bratelor si mainilor, sindrom de tunel tarsal si fasceita plantara, prezente la membrele inferioare, pot fi
simptome ale unor probleme nediagnosticate ale glandei tiroidiene.
In cazul hipotiroidismului ar putea fi prezente: slabiciunea si durerea musculara, inclusiv crampe si
rigiditate, dureri articulare generale, disconfort, senzatii de furnicaturi sau arsura in partea inferioara a
piciorului. Persoanele care sufera de hipertiroidism ar putea manifesta: dificultate la urcatul scarilor, de
a tine sau a prinde obiecte cu mainile sau de a-si atinge palmele deasupra capului.
- Gusa si disconfort la nivelul gatului- Sentimentul de disconfort sau umflare la nivelul gatului,
prezenta gusei sau vocea ragusita pot fi semnele unei tiroide marite, intalnita mai ales in cazul
hipertiroidismului.
- Modificari ale parului si pielii- Parul si pielea pot suferi schimbari in cazul conditiilor tiroidiene. In
mod special pierderea parului este frecvent asociata cu glanda tiroida. In cazul hipotiroidismului parul
devine fragil, aspru, uscat si se va rupe cu usurinta, iar pielea va deveni aspra, ingrosata si solzoasa.
13

Poate avea loc si o pierdere accentuata a parului, precum si caderea marginii exterioare a sprancenelor.
Persoanele care sufera de hipertiroidism vor avea pielea fragila si subtire si vor constata o cadere severa
a parului.
- Probleme intestinale- Constipatia severa sau de lunga durata este frecvent asociata cu hipotiroidismul,
in timp ce diareea sau sindromul de intestin iritabil sunt corelate cu hipertiroidismul.
- Tulburari ale menstruatiei si probleme de fertilitate- Menstruatiile dureroase si abundente sunt
frecvent asociate cu hipotiroidismul. Atunci cand durata menstruatiei este mai scurta si aceasta este mai
putin importanta cantitativ, poate fi implicat hipertiroidismul. Infertilitatea poate fi asociata cu multiple
conditii tiroidiene nediagnosticate si netratate.
- Istoricul familial- Daca in istoricul dumneavoastra familial exista persoane care au probleme cu
tiroida, aveti un risc major de a dezvolta boli tiroidiene. Este posibil sa nu fiti intotdeauna constienti de
disfunctiile tiroidiene din familia dumneavoastra, intrucat multi membrii ai familiei posibil sa nu
cunoasca faptul ca sufera de anumite conditii ale tiroidei sau sa se raporteze la acestea ca "probleme ale
glandei sau gusei". Este important sa acordati atentie cresterii excesive in greutateale membrilor
familiei, intrucat acestea pot fi declansate de afectiuni tiroidiene.
- Probleme cu colesterolul- Colesterolul ridicat, mai ales cel ale carui valori nu scad in urma
tratamentelor medicamentoase, dietei si exercitiilor fizice, poate fi un semn de hipotiroidism
nediagnosticat. Nivelurile neobisnuit de scazute de colesterol pot fi semne ale prezentei
hipertiroidismului.
- Depresie si anxietate- Asociate sau nu cu aparitia brusca a tulburarilor de panica, depresia si
anxietatea pot fi semne ale bolilor tiroidiene. Hipotiroidismul este cel mai des asociat cu depresia, in
timp ce hipertiroidismul este corelat destul de frecvent cu atacurile de anxietate sau de panica. Depresia
care nu se amelioreaza in urma tratamentului cu antidepresive poate fi un semn al unei afectiuni
nediagnosticate a glandei tiroide.
- Modificari ale greutatii- Chiar daca urmati o dieta saraca in grasimi, cu putine calorii, aveti un
program riguros de exercitii fizice si nu reusiti sa pierdeti in greutate, ba din contra, castigati kilograme,
ar ptuea fi implicata o problema a glandei tiroide. Dificultatile de pierdere a greutatii pot fi un semn de
hipotiroidism.
- Oboseala- Chiar daca dormiti 8-10 ore pe noapte, va simtiti epuizati si va aflati in imposibilitatea de a
functiona fara sa dormiti pe parcursul zilei, atunci acest lucru ar putea semnala o disfunctie a glandei
tiroide, mai exact hipotiroidism. In cazul hipertiroidismului, este posibil sa suferiti de insomnie, in
urma careia va veti simti obositi pe parcursul intregii zile.

DIAGNOSTIC
Diagnosticul - are urmtoarele etape:
1. Diagnosticul pozitiv anamneza, examenul clinic i examinrile paraclinice
2. Diagnosticul diferenial.
1 Diagnosticul pozitiv : se stabilete pe baza anamnezei (debut brusc de tip infecios),
examenului local (semnele celsiene) i examenele biologice (leucocitoza, VSH crescut, PBI
moderat crescut, RIC foarte scazut). : Puncia biopsie stabilete de regul diagnosticul.
14

Anamneza : istoricul bolii

Examenul clinic : Simptomele locale constau in tetrada clasic a oricrei inflamaii :
- tumor: hipertrofie tiroidiana adesea marcat, cu interesare global sau lobar, cu consistena
19
uniform i renitent in cele nesupurative, sau cu zone de fluctuen, cu tendina la abcedare
in cele supurative;
- dolor: tiroida este dureroas spontan sau la palpare, durere direct proportional cu viteza cu
care inflamaia determin o presiune exagerat asupra capsulei tiroidiene. Mobilizarea glandei
prin deglutiie sau palpare intensific durerea;
- calor: regiunea afectat este cald ;
- rubor: culoarea tegumentelor din zona inflamat este rou-aprins, variabil in funcie de
evoluia inflamaiei i, eventual, a tromboflebitei venelor jugulare externe.
- Simptome regionale: adenopatie, uneori sever i dureroas a lanului ganglionar
laterocervical, iradierea durerii in zonele de vecintate, regiunea anterioar a gatului, urechi,
faringe, cap, fenomene de compresie asupra vaselor, traheei, esofagului etc.
- Simptome generale: ascensiune termic 3940, frisoane intense i repetate, curbatur,
cefalee, mialgii, artralgii, astenie.
Glanda marit de volum cu tegumente edemaiate, eritematoase, cu hipertermie local.
Palpare - tiroida de consisten crescut, dureroas
Fluctuenta = abces
Examenele paraclinice
1. Leucocitoz cu neutrofilie
2. Valori crescute VSH (VSH ~ 100 mm/h)
3. Val. crescute gamma si alfa 2-globuline.
4. Scintigrama tiroidian - zona necaptant, difuz.
5. Ecografie - iniial hipoecogen, transonic la constituirea abcesului.
6. Hemocultura poate izola uneori agentul patogen.
7. Radioiodocaptarea in limite normale.
8. Punctie pt. Prelevare puroi i izolare agent etiologic
Diagnosticul diferenial se face cu:
- alte tiroidite ; acute, subacute (alte subtipuri), cronice
-carcinomul tiroidian
-chiste hemoragice(aparute de obicei dupa traumatisme)
-tumori benigne sau maligne din regiunea cervical
-chist dermoid
-chist tireoglos
-inflamaii specifice tiroidiene
-limfom
-lipom
-chist hidatic
-alte afeciuni ale organelor din regiunea cervical
INVESTIGATII
1. Palparea.

Prin inspectia vizuala a zonei tiroidiene si palparea acesteia, medicul apreciaza

dimensiunile si consistenta glandei, precum si prezenta eventualilor noduli.

Nota: tiroida la (auto)control! Priveste in oglinda regiunea gatului, glanda fiind situata pe de-o parte si
15

cealalta a laringelui. Simuleaza miscarea de inghitire, pentru ca tiroida se ridica si o poti detecta usor.
Palpeaza bland pe o parte si pe alta a laringelui si vezi daca se simte prezenta unui nodul.
2. Ecografia tiroidiana. Structura tiroidei este evaluata in detaliu cu ajutorul ecografiei, iar
dimensiunile glandei sunt stabilite cu acuratete. Nodulii nedepistati prin palpare pot fi detectati cu
ajutorul acestui tip de investigatie.
3. Investigatii cu ajutorul Tomografului si RMN (rezonanta magnetica nucleara). La aceste
metode, se apeleaza in cazurile mai complexe de extinderi tumorale maligne sau de gusa foarte
dezvoltata, prelungita in cutia toracica, de unde ecograful nu poate oferi imagini foarte sugestive.
4. Scintigrama tiroidiana. Metoda evalueaza glanda, atat structural, cat si functional, prin
administrarea de iod radioactiv; particulele emise de acest element, sunt captate si genereaza o imagine
care arata daca tiroida functioneaza normal, in exces sau in hipofunctie. Tot astfel putem afla daca un
nodul descoperit anterior (la palpare sau prin ecografie) capteaza iod sau nu. Nodulii captanti (numiti si
noduli calzi) nu sunt maligni, cei necaptanti (reci) reprezentand acest risc. Iradierea prin acest procedeu
este minima si nu prezinta riscuri semnificative.
5. Punctia. Manevra consta in introducerea prin piele a unui ac intr-un nodul tiroidian si extragerea
unei cantitati mici de tesut care urmeaza sa fie analizat la microscop pentru a depista daca este sau nu
malign. Punctia se face cu anestezie locala, astfel ca nu doare mai mult decat o banala injectie.
6. Analizele de sange. -TSH: hormon hipofizar, msurarea lui este cea mai bun metod de a evalua
funcia tiroidei; se modific naintea hormonilor tiroidieni (T3 i T4) cand apare o disfuncie (hiper- sau
hipotiroidie); tratamentul disfunciilor tiroidiene are ca scop normalizarea valorilor TSH n primul rnd
(i nu a tiroxinei i triiodotironinei) deoarece se consider c nivelul acestui hormon arat cel mai exact
dac necesitile de hormoni tiroidieni sunt corect acoperite; dup cum am mai precizat, msurarea
TSH-ului nu este concludent la pacienii care au leziuni (tumori, chirurgie, etc) pe zona
hipotalamusului i/sau a hipofizei, la acetia urmrindu-se valorile T3 i T4;
-T3, T4: nivelul n snge al celor doi hormoni tiroidieni eseniali; concentraia acestora este invers
proporional cu a TSH; n hipertiroidie: nivelul crescut al T3 i T4 va inhiba secreia de TSH din
hipofiz iar tabloul va fi: T3, T4 crescute, TSH redus (poate chiar nedetectabil); n hipotiroidie: T3 i
T4 vor fi n concentraii reduse, hipofiza detecteaz aceasta modificare i ncearc s o combat prin
secreia unei cantiti mari de TSH care s stimuleze tiroida s produc hormoni; tabloul va fi: T3 i T4
scazute, TSH crescut;
16

-FreeT3, FreeT4: fraciile libere ale celor doi hormoni; sunt mai utile dect concentraiile totale
deoarece msoara, dupa cum am mai precizat, doar partea activ metabolic a hormonilor existeni n
snge la un moment dat;
-ATPO, TRAb, antitiroglobulina: anticorpi mpotriva unor structuri ale tiroidei; ajuta la diagnosticarea
bolilor tiroidiene prin mecanism autoimun (tiroidite, boala Basedow-Graves); vor fi discutai n detaliu
la afeciunile respective;
-Tiroglobulina: proteina aflat n cantitate mare n tiroid; msurarea ei se face la pacieni operai
(tiroida exclus n totalitate) de cancer tiroidian; un nivel anormal crescut la acetia ridic suspiciunea
c mai exist esut tiroidian n organism care poate fi modificat malign;

EVOLUIE. COMPLICAII. PROGNOSTIC

Evoluie lent, progresiv Afeciunea se dezvolt treptat, n decursul a ctorva sptmni, luni sau chiar
ani. Evoluia este, de obicei, lent, progresiv, sfrindu-se cu hipotiroidism. n lipsa tratamentului
aceste simptome se agraveaz. De asemenea, trebuie tiut faptul c att fumatul, ct i stresul pot crete
riscul de hipotiroidism n tiroidita Hashimoto i riscul de oftalmo-patie n boala Grave, explic
medicul specialist. De altfel denumirea populat a afeciunii este boala suprrii, pacientelor
recomandndu-li-se linite, calm, odihn i ct mai puin stres, lucruri aproape imposibil de obinut n
vremurile pe care le trim. Fiind o boal cronic, nu a fost gsit nc un medicament care s o vindece.
Tratamentele prescrise de medicii endocrinologi vizeaz n principal ameliorarea simptomelor i
mpiedicarea apariiei complicaiilor.
Tiroidita Hashimoto este o afectiune autoimuna. Acest lucru inseamna ca sistemul imun ataca tesuturile
sanatoase ale corpului in loc sa lupte cu bacteriile sau virusurile care invadeaza organismul. In acest
caz, sistemul imun produce anticorpi care ataca glanda tiroida ca si cum aceasta ar fi o substanta straina
ce trebuie distrusa. Leziunile rezultate pot duce la scaderea productiei de hormon tiroidian.
Gusa simpla:
Gusa simpla se defineste ca o crestere a volumului tiroidei, secundar unei cresteri a numarului celulelor
tiroidiene fara hipertiroidie si nelegata de un proces inflamator sau neoplazic.
Gusa simpla este o afectiune foarte frecventa. Gusa simpla, apare preferential la femei. Factorii genetici
joaca un rol important, ceea ce explica frecventa antecedentelor familiale la acesti bolnavi.
Transmiterea gusei simple se efectueaza in mod autosomal recesiv.
Prin definitie, se vorbeste de gusa simpla sporadica atunci cand aceasta afectiune intereseaza mai putin
de 10% din populatia unei regiuni. Peste acest procentaj, se discuta de gusa simpla endemica.

Nodului tiroidian solitar

Definit clinic ca o tumefactie localizata a glandei tiroide, nodului tiroidian solitar poate fi expresia unei
mari rietati patologice lezionale.
Clasificarea nodulilor tiroidieni; in functie de aspectul lor scintigrafic distingem:
- exista Nodul cald (Adenom toxic): fixeaza I 131 inhiba restul glandei
- exista Nodulcaldut = fixeaza iodul mai putin dect restul parenchim.
- exist nodul rece = nu fixeaza I 131 suspect cancer tiroidian
17

- nodul tiroidian cald, care fixeaza radioactiv si poate fi limitat de parenchimul adiacent sanatos sau
bolnav. Daca nodului antreneaza o hipertiroidie este vorba despre un nodul toxic.
Notiunea de nodul rece sau cald poate fi asimilata cu caracterul de malignitate/benignitate a leziunii
nodulare. Astfel nodului cald corespunde in general unei leziuni benigne, desi trebuie avut in vedere ca
in cel putin 1% din cazuri poate exista un carcinom adiacent sau inclus intr-un nodul cald. in cazul unui
nodul rece incidenta cancerului este de aproximativ 10%.
Studiul scintigrafic al nodulilor tiroidieni a aratat ca in cazul tiroidei cancerul este o boala rara cu un
prognostic foarte bun pentru formele exprimate printr-un nodul tiroidian izolat si cu o rata de
supravietuire la 25 de ani de 88%, ingloband toate tipurile histologice.

Hipertiroidia reprezinta hiperfunctia glandei tiroide. Boala Graves cunoscuta ca si boala Parry sau
Basedow este o afectiune care se caracterizeaza prin 3 manifestari majore: hipertiroidie cu gusa difuza,
dermopatie este o si oftalmopatie. Aceste manifestari majore nu apar intotdeauna impreuna.
Boala Basedow este o afectiune relativ frecventa care poate sa apara la orice varsta insa este mai
frecventa in decadele 3 si 4 de viata, frecventa ei fiind mai crescuta la femei. In zonele geografice unde
gusa nu este endemica raportul femei barbati este de 7:1 fata de regiunile geografice cu gusa endemica
unde raportul este mult mai mic.
Mecanism fiziopatologic:
In boala Basedow glanda tiroida are un volum crescut difuz, este de consistenta crescuta si bogat
vascularizata. Modificarile patologice de la nivelul sau sunt hipertrofia (cresterea volumului) si
hiperplazia (cresterea numarului de celule) parenchimului.
Oftalmopatia din boala Basedow se caracterizeaza printr-un infiltrat inflamator la nivelul continutului
orbitei (care respecta globul ocular) cu limfocite, plasmocite si mastocite.
Dermopatia din bola Basedow este caracterizata de ingrosarea dermului, acesta fiind infiltrat cu
limfocite si mucopolizaharide hidrofile, metacromatice.

Simptome
Manifestarile clinice se clasifica in manifestari care reflecta tireotoxicoza asociata si cele specifice bolii
Basedow.
Cele mai frecvente manifestari clinice ale tireotoxicozei sunt: labilitate emotionala, nervozitate,tremor,
insomnie,transpiratie excesiva si intoleranta la caldura precum si cresterea peristaltismului intestinal.
De asemenea scaderea ponderala este obisnuita in pofida mentinerii sau cresterii apetitului. Este
prezenta si slabiciunea musculaturii proximale cu diminuarea fortei, manifestata adesea prin dificultate
la urcarea scarilor. La femeile aflate in periomenopauza exista tendinta de aparitie a oligo si amenoreei.
In general simptomatologia dominata de nervozitate este prezenta la tineri in timp ce la varstnici
predomina simptomatologia cardiovasculara si oftalmologica.
18

Manifestarile specifice ale bolii Basedow sunt:

- gusa difuza hiperfunctionala
- dermopatia
- oftalmopatia.
Aceste manifestari apar in diverse combinatii si cu o frecventa foarte variabila, cea mai frecventa fiind
gusa.
Gusa difuza hiperfunctionala poate fi asimetrica si lobulara. Depistarea unui freamat la nivelul glandei
tiroide indica de obicei prezenta tireotoxicozei, insa acest semn este uneori prezent si in alte forme de
hiperplazie tiroidiana. Diagnosticul diferential se face cu murmurul venos si suflul carotidian. La
palparea tiroidiana poate fi depistat un lob piramidal marit.
Dermopatia se manifesta de regula la nivelul partii posterioare a picioarelor fiind denumita mixedem
pretibial. Acesta este un fenomen tardiv care apare la aproximativ jumatate din pacienti in stadiul activ
al tireotoxicozei si teoretic la toti pacientii cu oftalmopatie.
Dermopatia (manifestari ale tegumentelor si fanerelor) este caracterizata prin:
- tegumentele sunt catifelate, calde, umede, fine, eritematoase (roseata in special la emotii in regiunea
anterioara a gatului si toracelui)
- uneori este prezent dermatografismul tegumentar
- prurit tegumentar
- hiperpigmentare la nivelul zonei periorbitare (semnul Jellinek), precum si la nivelul coatelor, mainilor
sau hiperpigmentare difuza
- vitiligo
-alopecie(pilozitatea de la nivelul scalpului este scazuta, fina, foarte friabila)
- pilozitatea corporala este fina si mult redusa
- unghiile se subtiaza, devin moi, friabile si lucioase.
Oftalmopatia este caracterizata de:
- retractia pleoapei superioare care determina descoperirea unei portiuni mari a sclerei conferind
pacientului o privire fixa, tematoare ce creeaza impresia unei aparente exoftalmii. Aceasta determina
intarzierea coborarii pleoapei superioare in realizarea miscarilor determinand asinergismul oculopalpebral. Cauzele acestui mecanism sunt reprezenate de spasmul muschiului ridicator al pleaopei
superioare datorita activitatii crescute a sistemului nervos simpatic (activitate adrenergica)
- cornee cu suprafata umeda si lucioasa
- exoftalmia aceasta consta in proeminenta globilor oculari insotita de deschiderea exagerata a fantei
palpebrale. Exoftalmia este frecvent bilaterala si foarte rar se intalneste unilateral. Privirea in acest caz
este fixa si datorita deschiderii exagerate a fantei palpebrale ochii lacrimeaza si vederea este dubla
(diplopie). Uneori exoftalmia poate progresa catre forma maligna, instalandu-se pierderea vederii
congestia conjunctivei care este mai intensa spre marginea de circumscriere a pleaopelor insotita de
hipersecretie lacrimala
- semnul plafonarii limitarea miscarii in sus a globilor oculari la un anumit prag
-oftalmoplegie incapacitatea ochilor de a executa miscari
- uneori este prezent nistagmusul miscari sacadate ale globilor oculari in deplasarea lor rotatorie in
plan orizontal sau vertical.

Diagnosticarea Hipotiroidismului
Adesea este dificil de detectat hipotiroidismul deoarece simptomele sale pot fi aceleasi cu cele ale
imbatranirii, menopauzei sau stres-ului.
Din fericire, chiar formele usoare de hipotiroidism pot fi detectate prin testul TSH. Prin detectarea
hipotiroidismului in faze incipiente, medicul endocrinolog poate sa trateze pacientul astfel incat sa nu
ajunga la aparitia simptomelor caracteristice.

Diagnosticarea Hipertiroidismului
19

Diagnosticul este relativ usor, prin proba sanguina. Nivelul de hormoni tiroidieni este ridicat. Glanda
tiroida este controlata de catre glanda pituitara (sau hipofiza) prin hormonul TSH. Din cauza ca glanda
tiroida nu mai raspunde controlului glandei hipofize, hormonul TSH este redus pina la nivele
nedetectabile.

Diagonsticarea Nodulilor Tiroidieni

Primul pas in depistarea nodulilor tiroidieni se face prin examenul fizic si cercetarea antecedentelor
medicale. Adesea nodulii tiroidieni sunt depistati in timpul examenului fizic, TC-ului sau la ecografia
gatului, toracelui sau capului efectuate pentru alte afectiuni. Majoritatea pacientilor nu-si detecteaza
singuri nodulii deoarece sunt dificil de simtit si nu dau simptome
TRATAMENT
Hipotiroidismul
Hipotiroidismul poate fi tratat foarte usor, folosind medicamentele de substitutie cu hormoni tiroidieni.
Cel mai eficient si stabil hormon de substitutie tiroidian este sintetic. Dupa inceperea tratamentului, se
revine regulat la control pentru monitorizarea dozelor de medicament. In majoritatea cazurilor,
simptomele hipotiroidismului se amelioreaza in prima saptamana dupa initierea tratamentului. Toate
simptomele, de obicei, dispar in cateva luni. Sugarii si copiii cu hipotiroidism trebuie tratati. Persoanele
invarsta sau oamenii care au probleme de sanatate raspund mai greu la tratament.
Daca hipotiroidismul este dat de tiroidita Hashimoto sau apare post-radioterapie sau dupa
tiroidectomie, cel mai probabil ca persoana respectiva va necesita substitutie hormonala tot restul vietii.
Ocazional, functia tiroidiana se reface daca etiologia este tiroidita Hashimoto.
Daca boala s-a declansat dupa o boala grava, functia tiroidiana se reface in cele mai multe cazuri dupa
ce persoana se recupereaza.
Unele medicamente pot determina hipotiroidism. Functia tiroidiana va reveni la normal cand se opreste
administrarea medicamentelor.
Daca forma de hipotiroidism este usoara, pacientul poate sa nu necesite tratament, dar trebuie
supravegheat pentru semnele de agravare a hipotiroidismului. Cercetarile recente nu aduc dovezi clare
pentru un tratament de sustinere; in acest caz multi medici nu sunt de acord cu tratamentul pentru
hipotiroidismul usor. Cand se ia decizia pentru tratarea hipotiroidismului usor, sunt puse in balanta
beneficiile (imbunatatirea simptomelor si scaderea nivelului de colesterol) cu costurile tratamentului,
monitorizarii si cu posibilele riscuri. Dozele de tratament trebuie monitorizate cu grija la persoanele cu
boli cardiace, deoarece la doze crescute de tratament poate creste riscul pentru angina (dureri toracice)
si batai cardiace neregulate (fibrilatia atriala).
Medicul va trata hipotiroidismul cu medicamente de substitutie, ca Levotiroxina. Tratamentul trebuie
administrat conform recomandarilor medicului. Se recomanda controlul dupa 6 sau 8 saptamani, pentru
a se asigura ca doza de medicament este corespunzatoare.
Daca doza este prea mica, pacientul poate prezenta simptome de hipotiroidism, ca de exemplu
constipatia, senzatia de frig sau apatia si cresterea in greutate. Dozele crescute pot determina
nervozitate, tulburari de somn si tremor. Daca pacientul asociaza patologie cardiaca, dozele crescute
pot induce batai neregulate ale inimii sau angina. Persoanele cu probleme cardiace incep adesea cu
doze scazute, care sunt crescute gradat. Daca in momentul diagnosticarii, individul prezinta
hipotiroidism sever, necesita tratament corespunzator de urgenta. Hipotiroidismul sever netratat poate
duce la coma mixedematoasa, o situatie grava, rara, amenintatoare de viata.
Tratamentul pentru coma mixedematoasa implica internarea intr-o unitate de terapie intensiva. Se
administreaza hormoni tiroidieni intravenos (iv). Daca persoana prezinta dificultati la respiratie se
20

poate utiliza un aparat de ventilatie asistata. De asemenea, va fi monitorizat pentru afectarea cardiaca,
pentru prevenirea unui infarct miocardic si va fi tratat daca este nevoie.Tratamentul in timpul sarcinii
este deosebit de important deoarece hipotiroidismul poate afecta fatul in dezvoltare.
Daca mama dezvolta hipotiroidism in timpul sarcinii, se recomanda tratament imediat. Daca mama
avea hipotiroidism inainte de sarcina, se recomanda monitorizarea nivelurilor de hormoni tiroidieni,
pentru a stabili daca doza de tratament tiroidian este corecta. In timpul sarcinii poate fi nevoie de o
crestere a dozei de medicament cu 25 pana la 50%.
De asemenea, poate fi nevoie de tratament daca dezvolta hipotiroidism dupa sarcina (hipotiroidism
postpartum). In cazul in care femeia ramane insarcinata din nou, va fi retestata pentru hipotiroidism. In
unele cazuri, hipotiroidismul dispare fara nici o interventie, dar in alte cazuri este permanent si necesita
tratament pe termen lung
Medicamentele cu hormoni tiroidieni sunt singurele care pot trata eficient hipotiroidismul. Au
urmatoarele efecte in majoritatea cazurilor:
-amelioreaza sau anuleaza simptomele hipotiroidismului: simptomele, de obicei, se amelioreaza in
prima saptamana dupa inceperea terapiei; toate simptomele dispar in cateva luni
-pot reduce riscul dezvoltarii unei boli de artere coronare prin scaderea nivelurilor de colesterol si
trigliceride
-pot reduce riscurile unei cresteri incetinite, retardului psihic si a problemelor de comportament la
sugari si copii.
Tratamentul hormonal tiroidian nu produce efecte adverse daca este administrat in mod corect.
Optiuni de medicamente
Medicamentele cu hormoni tiroidieni, ca:
- Levotoxina sodica (T4, Euthyrox)
-Liotironina sodica(T3, Tiroton) sau
- Liotrix (T3 si T4)
sunt folosite in tratamentul hipotiroidismului.
Hormonii tiroidieni se administreaza oral in afara unor exceptii, ca de exemplu coma mixedematoasa.
Aceasta conditie necesita tratament iv (intravenos). Dozele variaza cu varsta si severitatea bolii.

Hipertiroidismul
Exista trei variante de tratament pentru hipertiroidism. Cele mai utilizate sunt medicamentele
antitiroidiene si iodul radioactiv. Foarte rar se recomanda interventia chirurgicala. Chiar daca
simptomele nu deranjeaza este nevoie de tratament deoarece hipertiroidismul poate duce la complicatii.
Tratamentul adecvat depinde de varsta, etiologie, valorile hormonilor tiroidieni secretati de organism si
alte afectiuni asociate. Fiecare tip de tratament are beneficii si riscuri, este foarte important a se discuta
despre beneficiile si riscurile aferente fiecarei variante de tratament cu medicul curant. Pentru unii
oameni pot fi necesare terapiile combinate.
Tratamentul initial pentru hipertiroidism consta de obicei in medicamente antitiroidiene sau terapia cu
iod radioactiv. Daca persoana prezinta multe simptome, medicul poate recomanda medicamente
antitiroidiene pentru inceput cu scopul de a ameliora simptomatologia. Mai tarziu se poate decide daca
este recomandata terapia cu iod radioactiv.
Medicamentele antitiroidiene au eficienta cea mai mare in hipertiroidismul usor, in boala Graves, daca
21

este prima data cand se aplica tratament, daca persoana are varsta mai mica de 50 de ani sau daca
tiroida este doar un pic marita (gusa mica).
Iodul radioactiv este recomandat frecvent in cazurile cu boala Graves si persoanelor cu varsta mai mare
de 50 de ani sau in cazurile cu noduli tiroidieni (gusa toxica multinodulara) care elibereaza prea mult
hormon tiroidian. Iodul radioactiv nu se foloseste daca:
-persoana este mai mica de 20 de ani
- femeia este insarcinata sau doreste sa ramana insarcinata la 6 luni dupa inceperea tratamentului
- femeia alapteaza
- persoana are tiroidita sau alt tip de hipertiroidism care este adesea o situatie temporara.
Daca prezinta simptome ca batai cardiace rapide, tremuraturi, transpiratii, agitatie, senzatia de
uscaciune a ochilor se poate asocia cu alte medicamente pentru tratarea acestor simptome.
Interventia chirurgicala nu face parte in mod obisnuit din indicatiile initiale de tratament. Aceasta
optiune este recomandata in cazul in care gusa este foarte mare si persoana are dificultati la inghitire
sau la respiratie sau daca un singur nodul tiroidian foarte mare elibereaza prea mult hormon tiroidian.
Medicamentele antitiroidiene sunt adesea folosite in hipertiroidism deoarece actioneaza mai rapid decat
terapia cu iod radioactiv si spre deosebire de terapia cu iod radioactiv, care distruge o parte sau toata
tiroida in functie de doza folosita, medicamentele nu induc distrugeri permanente de tesut tiroidian.
Uneori, pacientul poate lua medicamente antitiroidiene inainte de terapia cu iod radioactiv sau
interventia chirurgicala - pentru a ajuta metabolismul, pentru a ameliora starea generala a pacientului
sau pentru a reduce sansele aparitiei unor probleme serioase.
Medicamentele antitiroidiene controleaza hipertiroidismul la multi oameni dar in acelasi timp au cateva
dezavantaje:
Medicamentele antitiroidiene sunt:
-metimazolul
-propiltiouracilul.
Preparatele antitiroidiene scad secretia tiroidiana de hormon tiroidian. Preparatele antitiroidiene
functioneaza mai rapid decat terapia cu iod radioactiv. De asemenea nu afecteaza in mod permanent
glanda tiroida. Pacientul poate lua medicamente antitiroidiene inainte de terapia cu iod radioactiv sau
interventia chirurgicala - pentru a ajuta metabolismul, pentru a ameliora starea generala a pacientului
sau pentru a reduce sansele aparitiei unor probleme serioase. Pacientul poate urma un tratament
antitiroidian daca prezinta oftalmopatie Graves si va fi supus terapiei cu iod radioactiv. Administrarea
preparatelor antitiroidiene inainte de terapia cu iod radioactiv poate preveni inrautatirea oftalmopatiei
Graves.
Preparatele antitiroidiene nu actioneaza inca de la inceput. De obicei, simptomele se amelioreaza sau
dispar intr-o saptamana sau la 8 saptamani dupa inceperea tratamentului. Pot trece 6 luni pana la
normalizarea nivelului hormonal. Medicamentele antitiroidiene au eficienta cea mai mare in
hipertiroidismul usor, in boala Graves, daca este prima data cand boala este tratata, daca persoana are
varsta mai mica de 50 de ani sau daca tiroida este doar un pic marita (gusa mica).
Preparatele antitiroidiene pot sau nu sa vindece permanent hipertiroidismul. Hipertiroidismul se
vindeca in proportie de 30 pana la 50% dintre cazuri dupa tratamentul cu medicamente antitiroidiene
timp de 1 sau 2 ani.
Daca hipertiroidismul reapare dupa ce s-a oprit administrarea medicamentului se poate incerca
administrarea de medicamente antitiroidiene din nou. Totusi, medicul poate recomanda tratament cu iod
radioactiv deoarece acesta are mai multe sanse sa vindece permanent hipertiroidismul.
In unele cazuri, un tip de medicament antitiroidian functioneaza mai bine decat alt tip:

22

- metimazolul - este ales cel mai frecvent deoarece poate fi administrat intr-o doza zilnica, are mai
putine efecte adverse si este mai ieftin decat celelalte
- propiltiouracilul - daca femeia este insarcinata propiltiouracilul este mai sigur decat metimazolul.
Daca pacientul prezinta hipertiroidism sever, propiltiouracilul poate functiona mai bine decat
metimazolul.

Tratament chirurgical
Interventia chirurgicala pentru hipertiroidism consta in scoaterea unei portiuni din tiroida. Medicii
folosesc foarte rar aceasta optiune. Pacientul necesita interventie chirurgicala daca:
- tiroida este marita foarte mult astfel incat pacientului ii este greu sa inghita sau sa respire
- pacientul are cancer tiroidian sau medicul suspecteaza un cancer tiroidian
- pacientul are efecte adverse grave dupa tratamentul cu preparate antitiroidiene si terapia cu iod
radioactiv nu este o optiune
- pacientul are o gusa mare care nu s-a micsorat dupa terapia cu iod radioacti
- pacientul are un nodul tiroidian mare care produce hormon tiroidian in exces si terapia cu iod
radioactiv nu a avut nici un efect.
Optiuni chirurgicale
Singura optiune chirurgicala pentru hipertiroidism este tiroidectomia.
Tiroidectomie
Ablatie chirurgicala a unei parti sau a totalitatii glandei tiroide.
Indicatii - tiroidectomia este o interventie chirurgicala frecventa, indicata in mai multe boli
tiroidiene:hipertiroidie(cresterea patologica a productiei de hormoni tiroidieni), a carei forma cea mai
obisnuita este boala lui Basedow, nodul izolat, gusa nodulara (hipertrofie a glandei asociata cu mai
multi noduli), cancer tiroidian.
Desfasurare - Operatia se desfasoara sub anestezie generala; dupa o incizie orizontala a bazei gatului,
chirurgul indeparteaza fie o mica tumora izolata (enucleere), fie jumatate din unul sau din ambii lobi
care formeaza glanda (lobectomie zisa partiala sau subtotala), fie un lob intreg (lobectomie), fie chiar
glanda intreaga (tiroidectomie totala).
Consecinte si complicatii- tiroidectomia este o operatie benigna: dar delicata din punct de vedere
tehnic, deoarece ea trebuie sa pastreze nervii recurenti, care au contact cu glanda si sunt responsabili de
functionarea vocii, precum si micutele glande paratiroide, lipite de partea posterioara a lobilor
tiroidieni, care controleaza metabolismul fosforului si calciului.
Complicatile acestei operatii (hemoragii, infectii locale) sunt foarte rare. In caz de ablatie totala, un
tratament de substitutie prin hormoni tiroidieni trebuie sa fie urmat tot restul vietii.
Complicatii in tratamentul chirurgical
Hemoragia produsa prin smulgerea venei tiroidiene medii este greu de stapanit.
Evidentierea vasului trebuie facuta cu rabdare, prin tamponament repetat. In extremis, se
descopera si se ligatureaza trunchiului venei jugulare interne de fiecare parte a rupturii.
Embolia gazoasa este un accident extrem de rar, producandu-se cu prilejul deschiderii
accidentale a unei vene cervicale mari, in cursul exerezei unor glande voluminoase. In timpul
23

inspirului, prin zona de efractie a peretelui venos, se aspira o cantitate de aer. Se oblitereaza
vena si se iau masurile de resuscitare.
Compresiunea regiunii carotidiene prin departatoare sau manevre intempestive
poate produce sindromul sinusului carotidian (bradicardie, hipotensiune, bradipnee).
Sincopa cardiaca intraoperatorie este un accident grav, manifestat prin paloare,
midriaza, dispnee, puls filiform si moarte in lipsa unei reanimari adecvate
Lezarea traheei, rara, poate aparea in gusile aderente, cu tulburari de compresiune,
traheomalacie; se sutureaza traheea sau, daca nu este posibil, se efectua traheostomia.
Leziunea nervului recurent se poate produce prin elongare sau sectionare, prindere
in ligatura. Descoperirea sistemica nu pare lipsita de riscuri. Leziunea bilaterala este urmata
de insuficienta respiratorie acuta fiind necesara traheostomia.
Alte complicatii, exceptionale, dar posibile sunt leziuni esofagiene si pleurale.

Profilaxie
1. Hipertiroidismul dat de boala Graves este o boala genetica care nu poate fi prevenita. Fumatorii sunt
mai predispusi la dezvoltarea bolii Graves si oftalmopatiei Graves decat persoanele nefumatoare. In
mod obisnuit hipertiroidismul nu se vindeca fara interventie medicala. Majoritatea oamenilor au
nevoie de tratament pentru vindecare.
In cazuri rare hipertiroidismul poate da complicatii amentintatoare de viata numite "furtuni tiroidiene",
care apar cand tiroida elibereaza cantitati mari de hormoni tiroideni intr-un interval foarte scurt de timp.
2. Multe dintre cazurile de hipotiroidism sunt determinate de tiroidita Hashimoto, care nu poate fi
prevenita.
Desi hipotiroidismul nu poate fi prevenit, se pot monitoriza semnele bolii pentru un tratament
corespunzator. Persoanele care au risc crescut pentru dezvoltarea bolii dar nu prezinta simptome, pot fi
testate pentru a descoperi daca au hipotiroidism usor (subclinic). Unele asociatii recomanda ca toti
adultii sa fie testati odata ce au implinit varsta de 35 de ani si o data la fiecare 5 ani; varstnicii, in
special femeile, peste 60 de ani, cei cu antecedente familiale de hipotiroidism si cei cu boala Addison,
24

artrita reumatoida, anemia pernicioasa si diabet zaharat tip I ar trebui, de asemenea, sa fie testati
-alte asociatii nu fac nici o recomandare pentru sau impotriva screeningului persoanelor care nu
prezinta simptome de hipotiroidism; parerea acestora este ca nu exista destule dovezi care sa sustina
screeningul
-alt grup de specialisti, din specialitati medicale diferite, face recomandari impotriva screening-ului
extins; totusi, se sustine faptul ca daca o persoana are riscuri mari pentru a face hipotiroidism, va dori
sa-si faca un test screening.
A nu se lua sub nici o forma hormoni tiroidieni fara prescriptie medicala, pentru ca orice dezechibru
produs de o dozare incorecta a acestora este foarte greu de corectat.
Orice femeie insarcinata care a suferit afectiuni tiroidiene inainte de sarcina, sau care prezinta oricare
dintre semnele si simptomele specifice unei disfunctii tiroidiane, trebuie sa fie examinata de medicul
specialist endocrinolog.
Glanda endocrina este foarte sensibila la radiatii, de aceea este bine sa se evite cat de mult posibil
radiografii, tomografii computerizate si alte radiatii.
De asemenea, investigatiile care folosesc substante de contrast sunt contraindicate pacientilor
diagnosticati cu hipertiroidie.

Ingrijiri specifice acordate pacientului cu afectiuni ale glandei tiroide

Nu cunosc o alt satisfacie care s se compare cu sentimental c eti folositor

celorlali. Ceilali te apreciaz, iar tu i ajui s-i schimbe vieile n mai bine. Oamenilor le
place s fac lucruri care i satisface, dar nursing-ul este ceva pe care l faci cu capul, cu inima
i cu minile. Virginia Henderson.
Nursingul promoveaz sntatea, previne mbolnvirile, trateaz pacienii din punct de
vedere somatic i psihic n orice unitate sanitar, comunitate i are rolul de a suplini nevoia
afectat, pentru a recupera n timp util persoana, pacientul.
Asistenta medical este contiina celui lipsit de contiin, dragostea de via pentru un
amputat recent, vocea pentru cel prea slab ca s vorbeasc. Asistentei i revin o serie de
sarcini pe care trebuie sa le ndeplineasc cu mult seriozitate i profesionalism, dintre care
cea mai important este aceea de a ajuta pacientul cu tact, nelegere, delicatee i atenie.
Procesul de nursing este un complex de aciuni care implic reacii, interaciuni ntre
satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. Nursing-ul implic, gndire, relatare, judecat,
25

aciune n relaie cu starea de sntate manifestat de pacient.

Funcia specific a nursing-ului este de a ajuta pacienii s fac fa sau s se adapteze
la problemele lor de sntate. Dup ce am cunoscut i neles bine programul de nursing am
gsit n aplicarea lui faptul c nevoile spirituale ale unei persoane au aceeai importan ca i
cele somatice sau psihosociale de aceea ele trebuie ngrijite i satisfcute ca orice alt nevoie.
Ceea ce nursa gndete despre planul spiritual al omului se va reflecta n relaia acesteia i
pacient, de aceea eu cred c cel mai important factor n acordarea ngrijirilor este atitudinea i
viziunea noastr pe care o avem privind importana acestui domeniu.
Aciunile ntreprinse n planul de ngrijire nu se reduc numai la tratament delegat isau la aplicarea n mod mecanic a unor cunotine dobndite se urmrete atingerea
obiectivului pentru fiecare nevoie perturbat i de multe ori este att de important ca pacientul
s simt i afectivitatea noastr deoarece i este benefic un zmbet ncurajator, o atingere
blnd, o privire senin, acestea putnd fi o raz cald de soare care va ptrunde n colurile
ntunecate i reci ale disconfortului cauzat de durerea fizic sau de alte neliniti.
Asistenta medical, trebuie s dea dovad de bun pregtire profesional, de blndee,
tact, siguran, bunvoin i devotament. n acest mod unind tiina cu contiina, asistenta
medical devine un spijin activ al pacientului i medicului.
PROCESUL DE NGRIJIRE. NOIUNI TEORETICE
Componentele planului de ingrijire
1. Culegerea datelor, se face prin discuii directe cu pacientul sau cu aparintorii
acestuia. Se urmrete identificarea i stabilirea antecedentelor personale i a antecedentelor
hetero-calaterale, motivele internrii i istoricul bolii.
2. Planificarea ngrijirilor funcie de necesiti, de o real importan este
cunoaterea celor 14 necesiti ale omului, stabilite de Virginia Henderson, cadrul mediu

26

Concluzii
Tiroidita este afeciune inflamatorie sau infecioas a parenchimului tiroidian
caracterizat printr-o diversitate de forme clinice, cu etiologie, expresie clinic i tratamente
foarte variate
Un factor comun este inflamaia acut sau cronic, microbian sau nemicrobian,
specific sau nespecific a glandei tiroide cu structur normal.
Tiroidita subacut poate fi intalnit la orice varst i la ambele sexe, cu inciden
maxim la femei de varst medie. Studiile recente au infirmat patogenia autoimun, agentul
patogen incriminat fiind un microvirus de tipul virusului urlian.
Inflamaia este focal, lobar sau extins la toat glanda, care ader la esuturile
invecinate, dei exist de regul un edem, care confer un spaiu de clivaj in care disecia se
face fr dificultate.
Tiroiditele acute sunt mai frecvente la femei intre 20-40 ani, apariia lor fiind
favorizatade episoadele de congestie premenstrual, dupa utilizarea anticoncepionalelor sau
din timpul sarcinii.
Tabloul clinic, este precedat cu 2-6 sptmani de afeciuni rinofaringiene febrile
nespecifice, (care pot trece nesemnalate de pacient), completat de febr, astenie, tulburari
menstruale, scdere ponderal.
Debutul poate fi si insidios fr simptomatologie alarmant, singurul semn revelator
fiind apariia guii (30%). Alteori, debutul este marcat de instalarea semnelor clinice de hipertiroidite
(10%).
Local se constat mrirea moderat de volum a glandei, care la palpare este ferm,
dureroas, cu forma neregulat.
Tratamentul profilactic presupune tratarea corect a infeciilor generale, infeciilor din
focarele de vecinatate, precum i profilaxia guilor in focarele endemice.Tratamentul
curativ presupune: combaterea factorului etiologic;
excluderea zonei afectate (eventual pe cale de abcedare sau abcedat) si substituie
tiroidian.
` Sub tratament corect i precoce, de regul se obine remisiunea procesului inflamator.
In rarele cazuri de tiroidit supurat procesul rmane unilateral, abcesul poate fistuliza la
tegumente, mai rar in trahee sau esofag. Este posibil si difuzarea spre spaiile profunde ale
gatului sau spre mediastin prin teaca pachetului sculo-nervos al gatului, cu apariia unei
mediastinite grave. Evoluia general a bolii este favorabil; in 1-6 luni fenomenele
inflamatorii se remit spontan, funcia glandular se normalizeaz; exist i posibilitatea ca
evoluia s se fac spre dezvoltarea unei gui mixedematoase.
Prognosticul este in general favorabil, remisia spontan a fenomenelor fiind posibil
intr-un numr insemnat de cazuri
In urma studierii celor trei cazuri cu aceast afeciune am constatat urmtoarele
asemnri i deosebiri:
- toate cazurile prezint un tablou clinic cu durerii vi la nivelul gatului, astenie
fatigabilitate si modificari ale greutatii ponderale .
- cazurile I si III prezinta crestere ponderala
- cazul II prezinta scadere ponderala
- in primele dou cazuri se continua cu un tratament conservator : Eutirox
- in cazul III se intervine chirurgical practicandu-se hemitiroidectomie
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientelor cu tiroidita subacuta este amplu i
const in susinerea psihic a bolnavelor, pregtirea preoperatorie, dac sunt tratate
chirurgical, supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicaiilor i explicarea
tuturor recomandrilor medicale fcute la externare.
Asistenta medical, trebuie s dea dovad de bun pregtire profesional, de blndee,
tact, siguran, bunvoin i devotament. In acest mod unind tiina cu contiina, asistenta
medical devine un spijin activ al bolnavului i medicului
27

BIBLOGRAFIE

28

ANEXE

29

30

31

32

33

34