Sunteți pe pagina 1din 30

SCOALA POSTLICEALA SANITARA,SLOBOZIA

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SI CERCETARII STIINFICE

PROIECT

DE CERTIFICARE SI CALIFICARII PROFESIONALE

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPOTIROIDISM

COORDONATOR SUCIU MARIETA

ELEV CHELMUS IULIANA

1

CUPRINS

1.MOTIVATIE

  • 2. HIPOTIROIDISMUL

  • 3. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

3.1ETIOLOGIE

  • 3.2 FACTORI FAVORIZANTI

  • 3.3 ANATOMIE PATOLOGICA

  • 3.4 FIZIOPATOGENIE

  • 3.5 SIMPTOMATOLOGIE

  • 3.6 EXAMEN PARACLINIC

  • 3.7 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

  • 3.8 TRATAMENT

EVOLUTIE SI COMPLICATII

  • 3.9 PRONOSTIC

    • 4. EDUCATIA PENTRU SANATATE

PROFILAXIE

PREVENTIE

  • 5. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN HIPOTIROIDISM

  • 6. FISE TEHNICE( 3 TEHNICI IN HIPOTIROIDISM)

  • 7. PLAN DE INGRIJIRE (3 PAC)

  • 8. PLAN CU STUDII DIFERITE DE EVOLUTIE A BOLII

  • 9. CONCLUZII

10.BIBLIOGRAFIE

2

MOTTO

Există un spațiu gol între noi ca medici endocrinologi și medicul psihiatru în ceea ce privește abordarea terapeutică a tulburărilor de tiroidă, spațiu în care pacientul tiroidian se pierde. Acest spațiu trebuie completat cu informație psihologică”.

DR.VASILE PREDA

3

2.GLANDA TIROIDA

HIPOTIROIDISM

Tiroida este cea mai mare glanda din organism situate in regiunea cervical anterioara median,este nepereche si are aspect simetric.Glanda tiroida ste in forma de future , aceasta fiind situate la nivelul gatului si are un rol esential in functia metabolismului. Cand exista perturbari ale activitatii pot fii afectate multe aspect ale sanatatii.Principalele simptome ale disfuctiei glandei tiroide sunt fluctuatiile de greutate, prezenta depresiei si dezechilibrul nivelelor de energie. In situatiile in care tiroida nu produce suficienti hormoni, este afectat echilibrul reactiilor chimice din organism, producandu-se hipotiroidismul.

3.ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Tiroida este formata din doi lobi uniti inferior prin intermediul unui istm, uneori putand fi atasat si lobul piramidal.Glanda tiroida are o vascularizatie extreme de bogata, in cocncordanta cu activitatea sa intensa. Tiroida este compusa din foliculi tiroidieni cu aspect sferic.Acestia prezinta la periferie tireocite si in centru colloid, o substanta cu consistent de gel.Principala proteina din coloid este tireoglobulina, aceasta fiind precursorul hormonilor tiroidieni. Volumul tirocitelor este variabil, depinzand de starea de activitate:in repaus epteliul are aspect turtit iar in activitate este inalt.Vascularizatia tiroidei este asigurata in principiu de patru trunchiuri arteriale majore, uneori mai putand exista un trunchi arterial suplimentar, artera tiroida ima.Arterele tiroidiene superioare(dreapta-stanga) provenite din artera carotida externa.Artere tiroidiene inferioare derivate din trunchiul tireo-cervico-scapular, ramura a arterei subclaviculare.Inervatia simpatico a glandei tiroide este asigurata de ganglion simpatici

4

cervical,pe cand inervatia parasimpatica provine din nervul vag

cervical,pe cand inervatia parasimpatica provine din nervul vag Rolurile tiroidei sunt legate de secretai hormonilor tiroidieni.Glanda

Rolurile tiroidei sunt legate de secretai hormonilor tiroidieni.Glanda tiroida este singura structura din organism capabila sa acumuleze iod, acesta fiind necesar sintezei hormonilor tiroidieni.Hormoni tiroidieni sunt esentiali pentru dezvoltarea sistemului nervos, cresterii si dezvoltarii staturale si sexuale optime.Sinteza acestora depinde de aportul zilnic de iod, astefel ingestia adecvata de iod avand o importanta deosebita in acest sens.Surse majore de iod sunt:apa, sarea iodata dar si unele medicamente.

3.1 ETIOLOGIE –FACTORI FAVORIZANTI

Etiologia hipotiroidismului este tiroida Hasimoto,o afectiune in care sistemul de aparare al corpului sau cand sistemul imun produce anticorpi, care ataca si distrug in timp tesutul tiroidian.Ca rezultat glanda tiroida nu mai produce hormoni tiroidieni.Deficitul de este iod si lipsa substantelor gusogene este principala cauza a hipotiroidismului.

5

  • 3.2 ANATOMIE PATOLOGICA

Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto se vindeca ocazional de la sine. Adesea afectiunea duce la o pierdere gradata a functiei tiroidiene, astfel incat simptomele se pot instala lent si pot fi atat de subtile, incat nu se observa ani de zile. Totusi, simptomele se accentueaza in timp si pot apare probleme de sanatate, pe masura ce boala persista. Persoanele cu hipotiroidism usor (subclinic) prezinta doar modificari usoare ale analizelor sanguine si, adesea, nu apar simptome evidente sau probleme de sanatate. Unii oameni cu hipotiroidism usor isi recapata functia tiroidiana, dar in fiecare an aproximativ 2% pana la 5% dintre oamenii cu boala subclinica dezvolta hipotiroidism clinic. Aproximativ 20% dintre femei si 8% dintre barbatii trecuti de 60 ani au hipotiroidism subclinic. Daca glanda tiroida a fost scoasa printr-o interventie chirurgicala, hipotiroidismul se va instala in cateva saptamani. Daca pacientul a urmat un tratament radioactiv cu iod, hipotiroidismul se va dezvolta intr-un an. In aceste cazuri functia tiroidiana nu se reface de obicei si pacientul trebuie sa urmeze tratament cu hormoni tiroidieni tot restul vietii.

  • 3.3 FIZIOPATOGENIE

Tiroida secreta hormonii iodati si calcitonina, cu implicare in metabolismul bazal si in metabolismul calciului si al fosforului. La animale, disfunctiile tiroidiene nu evolueaza sub forma de sindroame clinic manifeste, ca cele de la om, ci se manifesta insidios si anevoie de identificat, desi produc perturbari ale productiei si reproductiei. Hipertiroidismul este rar intalnit la animale, fiind identificat totusi la pisica (cea mai frecventa disendocrinie a specieI), caine, cal, bou si rumegatoare mici. Poate fi consecinta tumorilor, a hiperplaziei, hipertrofiei sau a inflamatiei tiroidiene. Hipertiroidismul se manifesta prin cresterea metabolismului bazal (cu cca 70-100%), asociata cu exoftalmie (la cainE) si gusa (la pisica si caL); cresterea ingestiei de furaje asociata cu slabire progresiva (datorita poliuriei si transpiratiei intensE); stimularea activitatii nervoase superioare (hiperexcitabilitate, emotivitate sau combativitate crescutA); tahicardie, dispnee, diaree.Gusa de dimensiuni mari poate compresa organele vecine, cu producere de dispnee, disfagie sau chiar asfixie.

6

Hipotiroidismul, endocrinoza cea mai frecvent intalnita la animale, poate fi primar, datorita hiposecretiei de TSH, sau secundar, consecutiv deficitului de aport de iod; ca urmare a consumului de factori gusogeni (care inhiba captarea sau legarea tiroidiana a ioduluI) continuti in: rapita, soia, mazare, linte, trifoi alb, varza; a consumului accidental de substante antitiroidiene (tiouree, tiouraciL); a tratamentului prelungit cu anumite substante medicamentoase cu efect secundar antitiroidian (ac. paraaminosalicilic, sulfonamide, fenilbutazonA). Hipotiroidismul a fost evidentiat la bovine, ovine, porcine si caini. La tineret se manifesta prin reducerea ratei de crestere (nanism tiroidian disarmonic – cap mare si membre scurtE), intarziere in schimbarea si cresterea dintilor permanenti, deficiente in mielinizarea prelungirilor neuronale, in activitatea nervoasa superioara (cretinism tiroidiaN) si in dezvoltarea gonadelor, hipotermie. La animalele adulte hipotiroidismul se manifesta prin astenie musculara, mixedem (infiltratie difuza a pielii si mucoaseloR) insotit sau nu de gusa, reducerea metabolismului bazal (cu cca 40%), hipotermie, diminuarea activitatii nervoase superioare (dificultati in elaborarea reflexelor conditionatE), hipogonadism, reducerea productiei de lapte si a concentratiei lipidelor din acesta, ingrosarea pielii si a firelor de par, alopecie (la porc, cainE), deprecierea fanerelor. La femelele gestante se manifesta cu neviabilitatea nou-nascutilor sau cu nou-nascuti hipotermici, slabi, fara forta musculara, glabri (piele fara perI), cu gusa si mixedem.

3.4 SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia hipotiroidismului se dezvolta lent, in timp, de-a lungul a luni sau ani de zile.

Simptomele si semnele pot include:

-par aspru si subtire -pielea uscata -unghii friabile -tenta galbuie a tegumentelor -lentoarea in miscari -pielea rece -intoleranta la frig -senzatia de oboseala, slabiciune, toropeala, aspect adormit -afectarea memoriei, depresie sau dificultati de concentarare -constipatie -cicluri menstruale abundente sau neregulate care pot tine mai mult de 5-7 zile.

Alte simptome mai putin frecvente:

-glanda tiroida marita (gusa) -crestere moderata in greutate, adesea 4-5 kg sau mai putin -edeme ale bratelor, mainilor, membrelor inferioare si a fetei cu aspect mixedematos, buhait, in

7

special in jurul ochilor -disfonie (voce ragusita) -dureri musculare si crampe.

In general, severitatea simptomelor depinde de varsta, de perioada de timp de la debutul bolii si gravitatea conditiei. Simptomele pot fi atat de usoare si pot aparea atat de lent, incat pot trece neobservate ani de zile. Odata cu inaintarea in varsta, simptomele sunt mai notabile. Hipotiroidismul usor (subclinic) adesea nu este asociat cu simptome sau prezinta simptome usoare, care pot fi atribuite inaintarii in varsta, ca de exemplu afectarea memoriei, pielea uscata si oboseala.Simptomele hipotiroidismului in timpul si dupa sarcina, includ oboseala, pierderea in greutate, ameteala, depresia, problemele de concentrare si tulburarile de memorie. Unele femei dezvolta gusa. Din cauza varietatii simptomelor, hipotiroidismul poate fi confundat cu depresia, in special in timpul si dupa sarcina. La persoanele invarsta poate fi confundata cu boala Alzheimer, dementa si alte boli care se asociaza cu pierderea memoriei.

Simptomele hipotiroidismului la sugari, copii si adolescent

Desi rar, hipotiroidismul poate apare la nou-nascuti, copii si adolescenti. La nou-nascuti, simptomele unei guse includ un apetit scazut si sufocarea cu alimente. Simptomele hipotiroidismului pot include, de asemenea, pielea uscata si cu cruste (solzoasa). Copiii si adolescentii pot creste in greutate si pot asocia retard in dezvoltare. Adolescentii pot avea retard pubertal si pot arata mult mai tineri decat varsta adevarata.

3.5 EXAMEN PARACLINIC

Diagnosticul se pune pe baza manifestarilor clinice si investigatiilor paraclinice: analize pentru tiroida TSH,anticorpi antitiroidieni anti-TPO-antiTG,test stimulare la TRH, ecografie tiroidiana,scintigrafie tiroidiana,CT/IRM/PET,aspiratie cu ac subtire.In fazele initiale de hipotiroidism subclinic, TSH este crescut, T4 la limita inferioara a normalului sau scazut iar T3 normal.Circa 5-6% din nodulii tiroidieni sunt maligni, suspiciunea de malignitate fiind data de de diametrul de peste un 1cm sau anumite caractere ecografice(margini neregulate, microcalcificari).Factorii de risc pentru nodulii tiroidieni sunt reprezentati de varsta peste 60 ani, istoric familial de cancer tiroidian sau istoric personal de iradiere in zona capului si gatului. Biopsia aspirativa este utila si in diagnosticul tiroiditei autoimmune, prin evidentierea inflamatiei cornice cu infiltrat limfoplasmocitar.

3.6 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

8

Diagnosticul diferentiar trebuie facut cu boala ADDISON,tamponada cardiac, sindrom oboseala cronica, fibromialgie, craniofaringiom, gusa netoxica, gusa indusa de litiu, mononucleoza infectioasa, deficit de prolactina, insuficienta ovariana, secretie inadecavata de hormon antidiuretic, hipopituitarism, hipotermie, alte cauze de tulburari menstruale, constipatie, depresie, hipercolesterolemie, infertilitate.

3.7 TRATAMENT

Hipotiroidismul poate fi tratat foarte usor, folosind medicamentele de substitutie cu hormoni tiroidieni. Cel mai eficient si stabil hormon de substitutie tiroidian este sintetic. Dupa inceperea tratamentului, se revine regulat la control pentru monitorizarea dozelor de medicament. In majoritatea cazurilor, simptomele hipotiroidismului se amelioreaza in prima saptamana dupa initierea tratamentului.Toate simptomele, de obicei, dispar in cateva luni. Sugarii si copiii cu hipotiroidism trebuie tratati. Persoanele invarsta sau oamenii care au probleme de sanatate raspund mai greu la tratament.

Daca hipotiroidismul este dat de tiroidita Hashimoto sau apare post-radioterapie sau dupa tiroidectomie, cel mai probabil ca persoana respectiva va necesita substitutie hormonala tot restul vietii. Ocazional, functia tiroidiana se reface daca etiologia este tiroidita Hashimoto. Daca boala s-a declansat dupa o boala grava, functia tiroidiana se reface in cele mai multe cazuri dupa ce persoana se recupereaza. Unele medicamente pot determina hipotiroidism. Functia tiroidiana va reveni la normal cand se opreste administrarea medicamentelor.Daca forma de hipotiroidism este usoara, pacientul poate sa nu necesite tratament, dar trebuie supravegheat pentru semnele de agravare a hipotiroidismului. Cercetarile recente nu aduc dovezi clare pentru un tratament de sustinere; in acest caz multi medici nu sunt de acord cu tratamentul pentru hipotiroidismul usor. Cand se ia decizia pentru tratarea hipotiroidismului usor, sunt puse in balanta beneficiile (imbunatatirea simptomelor si scaderea nivelului de colesterol) cu costurile tratamentului, monitorizarii si cu posibilele riscuri.Dozele de tratament trebuie monitorizate cu grija la persoanele cu boli cardiace, deoarece la doze crescute de tratament poate creste riscul pentru angina (dureri toracice) si batai cardiace neregulate (fibrilatia atriala).

Medicul va trata hipotiroidismul cu medicamente de substitutie, ca Levotiroxina. Tratamentul trebuie administrat conform recomandarilor medicului. Se recomanda controlul dupa 6 sau 8 saptamani, pentru a se asigura ca doza de medicament este corespunzatoare.Daca doza este prea mica, pacientul poate prezenta simptome de hipotiroidism, ca de exemplu constipatia, senzatia de frig sau apatia si cresterea in greutate. Dozele crescute pot determina

9

nervozitate, tulburari de somn si tremor. Daca pacientul asociaza patologie cardiaca, dozele crescute pot induce batai neregulate ale inimii sau angina. Persoanele cu probleme cardiace incep adesea cu doze scazute, care sunt crescute gradat. Daca in momentul diagnosticarii, individul prezinta hipotiroidism sever, necesita tratament corespunzator de urgenta. Hipotiroidismul sever netratat poate duce la coma mixedematoasa, o situatie grava, rara, amenintatoare de viata. Tratamentul pentru coma mixedematoasa implica internarea intr-o unitate de terapie intensiva. Se administreaza hormoni tiroidieni intravenos (iv). Daca persoana prezinta dificultati la respiratie se poate utiliza un aparat de ventilatie asistata. De asemenea, va fi monitorizat pentru afectarea cardiaca, pentru prevenirea unui infarct miocardic si va fi tratat daca este nevoie.Tratamentul in timpul sarcinii este deosebit de important deoarece hipotiroidismul poate afecta fatul in dezvoltare.Daca mama dezvolta hipotiroidism in timpul sarcinii, se recomanda tratament imediat. Daca mama avea hipotiroidism inainte de sarcina, se recomanda monitorizarea nivelurilor de hormoni tiroidieni, pentru a stabili daca doza de tratament tiroidian este corecta.

In timpul sarcinii poate fi nevoie de o crestere a dozei de medicament cu 25 pana la 50%. De asemenea, poate fi nevoie de tratament daca dezvolta hipotiroidism dupa sarcina (hipotiroidism postpartum). In cazul in care femeia ramane insarcinata din nou, va fi retestata pentru hipotiroidism. In unele cazuri, hipotiroidismul dispare fara nici o interventie, dar in alte cazuri este permanent si necesita tratament pe termen lung.

  • 3.8 EVOLUTIE SI COMPLICATII

Hipotiroidia netratata poate evolua spre coma mixedematoasa, o tulburare potential fatala.Hipotiroidia prezinta un pericol deosebit pentru nou-nascuti si sugari, deoarece o lipsa de hormoni tiroidieni in organism la varste fragede conduce la instalarea cretinismului.Coma hipotiroidiana / mixedematoasa.

O complicatie grava a hipotiroidismului este coma mixedematoasa in cazul unui hipotiroidism netratat sau insuficient tratat. Poate fi precipitata de infectii, traumatisme, interventie chirurgicala, boli cronice, alcool, frig, infarct miocardic, accident vascular. Se caracterizeaza cu agravarea simptomelor si semnelor, cu hipotermie (reducerea temperaturii corpului pana la 27 grade Celsius), hipotensiune arteriala, tulburari respiratorii, hipoglicemie, tulburari electrolitice, convulsii, soc si coma. Se trateaza intr-o unitate de terapie intensiva cu hormoni tiroidieni pe cale intravenoasa, respiratie asistata mecanic, corectarea tulburarilor sus mentionate.

  • 3.9 PRONOSTIC Persoanele cu hipotiroidism care au tratament cu hormoni tiroidieni observa de obicei:

-cresterea energiei

10

-scaderea treptata in greutate (la persoanele cu hipotiroidism sever in momentul diagnosticarii) -imbunatatirea starii generale si a functiei psihice (gandirea, memoria) -imbunatatirea functiei cardiace si imbunatatirea functiei tractului digestiv -reducerea in volum a unei tiroide marite (gusa) -imbunatatirea cresterii, a performantelor scolare si a comportamentului la copii; copiii a caror crestere a fost intarziata din cauza hipotiroidismului recupereaza dupa ce incep sa primeasca doze adecvate de hormon tiroidian -niveluri scazute de colesterol si trigliceride. In majoritatea cazurilor, tratamentul cu hormoni tiroidieni are efect rapid si corecteaza simptomele. Coma mixedematoasa poate raspunde foarte bine la tratamentul hormonal pe sectia de terapie intensiva. Un rezultat bun depinde de precocitatea inceperii tratamentului.

4.EDUCATIA PENTRU SANATATE PROFILAXIE SI PREVENTIE

Cea mai buna aparare e reprezentata de schimbarile in alimentatie care au scopul de a facilita functionarea tiroidei si vindecarea sa. Medicamentele pentru hipotiroidism dau dependenta, deci pentru cei care ati folosit asemenea medicamente ani intregi, reduceti treptat consumul lor, dar vorbiti cu doctorul inainte de a face aceasta alegere. Incetarea brusca a folosirii lor ar putea inrautati situatia, epuizandu-va si provocand la mai multe probleme la nivelul acestei glande. Elimina sau redu consumul de cafeina, zahar, indulcitori artificiali si mancarurile procesate pe cat posibil, si sporeste consumul de alimente bogate in proteine si grasimi sanatoase.Grasimile sanatoase si colesterolul sunt baza functionarii hormonilor tai, incluzandu-i pe cei ai tiroidei. Lipsa unui consum adecvat de grasimi sanatoase poate duce la dezechilibru hormonal si la o tiroida hipoactiva. Grasimile sanatoase se gasesc in fructele de avocado, uleiul de cocos, lapte, unt tratat, ulei de masline, carne de peste, nuci si seminte.

Evita pe cat posibil sa consumi grasimi hidrogenate polinesaturate precum canola, soia si ulei de porumb. Acestea impiedica productia hormonilor tiroidieni. Proteinele sunt si ele un macronutrient esential. Ele transporta hormonii tiroidieni catre celule, tesuturi si organe. Deci consuma la fiecare masa destule proteine sanatoase, preferabil pe baza de plante pentru a ajuta normalizarea functionarii tiroidei tale. Corpul foloseste iod pentru producerea hormonului tiroidian. Aportul deficitar al acestui mineral esential din mancare poate duce la o glanda tiroida care functioneaza anormal. Daca va ganditi sa folositi suplimente de iod, consultati-va mai intai cu medicul dumneavoastra.

11

Printre sursele naturale de iod se numara carnea de peste, carnea de crustacee, fructele de mare, ceaiul de urzica, sparanghelul, usturoiul, sarea himalayana, ouale, iaurtul, fasolea si ciupercile.Glutation-ul este un antioxidant care intareste sistemul imunitar si rezolva problemele cu tiroida. Desi ficatul poate produce si el aceasta proteina, o dieta dezechilibrata si stresul cronic pot duce la deficiente de glutation. Printre mancarurile care contin glutation sau stimuleaza ficatul in producerea lui gasim: sparanghel, avocado, usturoi, grapefruit, curcuma, carne rosie neprocesata, cartofi, morcovi, rosii, banane si oua.Multe legume crucifere precum broccoli, varza, napii, etc contin de asemenea mult glutation. Chiar si asa, daca ai probleme mari cu hipotiroidismul, ar trebui sa fii cumpatat si sa nu consumi exagerat de multe astfel de legume.

5.ROLUL ASITENTEI MEDICALE IN HIPOTIROIDISM

Ingrijirea bolnavilor este o mare raspundere, care reclama cunostinte profesionale temeinice si calitati morale deosebite. Cunostintele profesionale ale asistentei medicale trebuie sa corespunda profilului sanitar in care lucreaza. Deprinderile practice si priceperea profesionala trebuie sa fie bine insusite pentru ca manopera sa fie executata corect, rapid, curat, frumos si elegant. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca: principiile nursing de ingrijire a bolnavilor pentru examinari complementare, tehnica tratamentului modern, dar in acelasi timp sa cunoasca evolutia bolilor, toate complicatiile posibile in cursul evolutiv, precum si masurile de urgenta care trebuie luate pana la sosirea medicului. Este necesar ca asistenta sa cunoasca simptomele si epidemiologia bolilor infecto-contagioase, precum si modul de prevenire a infectiilor intraspitalicesti. Asistenta trebuie sa fie o buna gospodina, care gospodareste locul ei de munca. O insusire de capetenie a cadrelor medicale trebuie sa fie punctualitatea. Asistenta trebuie sa respecte exact timpul si spatiul prevazut pentru efectuarea unui lucru. Administrarea medicamentelor mai tarziu, nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea cu intarziere a pansamentelor, recoltarea de cantitati imprecise, nerespectarea regimului prescris bolnavilor, nerespectarea asepsiei unei manevre dauneaza si pot avea efecte neplacute. Pastrarea secretului profesional este o alta datorie fundamentala a cadrelor sanitare. Tot ceea ce asistenta afla despre bolnav sau boala lui de la medic, din analizele de laborator, buletinul de examinare sau din foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau de familia sa, datele culese cu ocazia vizitelor la domiciliu, date relative la modul de viata, locuinta, etc… a celor vizitati si luati in supraveghere, constituie obiectului secretului profesional. Atitudinea justa fata de bolnav – hotaraste alaturi de tehnicitatea si pregatirea medicala – calitatea si valoarea muncii asistentei. Ea trebuie sa fie intotdeauna atenta si binevoitoare si amabila fata de bolnavi, independenta de ingrijirile ei proprii. Cadrele medii trebuie sa cunoasca psihologia bolnavului pentru a castiga increderea sa. Bolnavul – mai ales daca este in stare grava – are in permanenta banuiala ca i se ascunde ceva asupra starii lui. Din acest motiv, trebuie sa se evite discutiile sau comunicarile soptite medicului in fata bolnavului. Atitudinea fata de familiile bolnavilor trebuie sa fie de asemenea principala. Castigarea increderii familiei este aproape tot atat de importanta ca si a bolnavului.

12

6.FISA TEHNICA

Ecografie glanda tiroida

Ecografie(imagistica prin ultrasunete, ultrasonografie), este un test medical noninvaziv util in scop diagnostic cat si terapeutic.Aceasta este metoda imagistica de prima intentie in explorarea glandei tiroide, fiind considerata actualmente cea mai sensibila metoda de investigare a parenchimului tiroidian.Prin explorare ecografica:

-se masoara cu exactitate dimensiunile glandei tiroide,

-evalueaza structura si vascularizatia parenchimului tiroidian,

-leziuni focalizate intraparenchimatoase

-se pot identifica modificari tiroidiene difuze

Scopul explorarii ecografice a glandei tiroide consta in:diferentierea intre un modul tiroidian posibil benign si unul probabil malign, detectarea maselor cervicale sau ale nodulilor tiroidieni indentificati prin palpare, respectiv evaluarea recurentei unui cancer tiroidian post tiroidectomie si a eventualelor adenopatii loco regionale, efectuarea biopsiei cu un ac fin sub control ecografic respectiv tratamentul percutan cu etanol al nodulilor tiroidieni adenomatosi toxici

Tehnica explorarii ecografice a glandei tiroide consta in:

-se aseaza pacientul pe spate, cu gatul in hiperextensie(pozitie care se obtine prin folosirea unei perne rulate sub umerii pacientului

- se utilizeaza un transductor liniar de inalta rezolutie si gel ecografic

6.FISA TEHNICA Ecografie glanda tiroida Ecografie(imagistica prin ultrasunete, ultrasonografie), este un test medical noninvaziv util in

13

Examinare Doppler, posibil nodul beningn

Examinare Doppler, posibil nodul beningn Examinare Doppler, nodul posibil malign. Scintigrafia tiroidiana Scintigrafia tiroidiana permite evaluarea

Examinare Doppler, nodul posibil malign.

Scintigrafia tiroidiana

Scintigrafia tiroidiana permite evaluarea structurii tesutului tiroidian si stabilirea naturii nodulilor tiroidieni. In cazul in care se sesizeaza prezenta de noduli tiroidieni si nu se poate stabili un diagnostic sigur in urma efectuarii unei biopsii, este recomandata efectuarea unei scintigrafii tiroidiene. Scintigrafia tiroidiana se foloseste si cu scopul verificarii starii tesutului tiroidian ramas in urma administrarii tratamentului chirurgical al neoplasmelor formate la acest nivel. Scintigrafia tiroidiana este folosita si pentru monitorizarea gusei difuze sau nodulare.

Scintigrafia tiroidiana se efectueaza cu scopul detectarii nodulilor tiroidieni in conditiile in care in urma efectuarii biopsiei prin aspiratie cu ac fin nu s-a reusit stabilirea unui diagnostic, cu scopul identificarii cauzelor hipertiroidismului si cu scopul verificarii suprafetei de extindere a cancerului de tiroida in afara glandei.

Inaintea efectuarii scintigrafiei tiroidiene pacientul are datoria de a informa medicul specialist cu privire la urmatoarele aspecte:

Administrarea unor medicamente precum hormonii tiroidieni, antitiroidienele, medicamente continatoare de iod, numele acestora si doza administrata.

Eventuale alergii manifestate de pacienti la orice substante, inclusiv la veninul de albine.

Administrarea unor tratamente medicamentose cu warfarina sau aspirina.

Supunerea pacientilor unor teste cu materiale radioactive cu patru saptamani inaintea efectuarii scintigrafiei tiroidiene.

Daca pacientele alapteaza.

14

Pacientii ce urmeaza sa fie supusi efectuarii scintigrafiei tiroidiene nu trebuie sa consume alimente cu doua ore inaintea efectuarii testarii si sa nu isi administreze medicamente cu rol antitiroidian cu sapte zile inainte de efectuarea scintigrafiei tiroidiene.In cadrul testarii, pacientii sunt rugati sa inghita un comprimat care contine iod. Pacientii trebuie sa astepte absorbirea iodului de catre tiroida, proces ce are o durata de aproximativ patru ore. Pacientii sunt rugati sa stea intinsi pe spate cu capul orientat in jos si cu gatul intins. Este important ca pacientii sa ramana nemiscati in cursul derularii investigatiei. Camera scintigrafului realizeaza poze cu glanda tiroida, care vor fi corelate cu volumul de raze gamma emise de iodul radioactiv. Pacientii pot parasi ulterior spitalul, urmand sa revina dupa douazeci si patru de ore pentru supunerea la o alta scintigrafie tiroidiana. Iodul este eliminat din organism prin intermediul secetiei urinare astfel ca este important ca celelalte persoane sa nu intre in contact cu secretia urinara a pacientilor.Singurul disconfort pe care il pot resimti pacientii supusi efectuarii unei scintigrafii tiroidiene se refera la pozitia neconfortabila de intins pe masa cu capul orientat in jos. Riscurile implicate de scintigrafia tiroidiana se refera la posibilitatea ca celulele si tesuturile sa sufere unele leziuni din cauza expunerii la radiatii, insa potentialele leziuni celulare sunt nesemnificative comparativ cu avantajele oferite de aceasta testare. Femeile gravide nu pot fi supuse scintigrafiilor tiroidiene pentru ca radiatiilor la care s-ar expune ar putea sa afecteze dezvoltarea corecta a fatului.

Elastografie

Elastografia este o noua metoda de diagnostic ecografic a formatiunilor nodulare. Aparatul nostru, Hitachi 7500 este un aparat dedicat evaluarii compartimentului mamar si tiroidian. Trasducerul utilizat este unul special pentru tiroida si san. Nici unde in Timisoara nu puteti fi examinati cu un asemenea aparat specilaizat pentru patologia mamara si tirodiana. Achizitionarea lui a devenit o necesitate, avand in vedere numarul extrem de mare al cazurilor neclare, care au nevoie de verdict, diagnostic, tratament si mai ales indrumare. Patologia nodulara tiroidana este extrem de frecventa. Pana la 40% din populatie poate avea un nodul tiroidian, marea majoritate a acestora fiiind descoperite fie la un examen intamplator, fie cu ocazia aparitiei simptomelor:

discomfort la inghitire: solide uscate buacti mari, solide mai mici, paste, lichide. Simptomele evolueaza iar disfagia se agraveaza treptat. De multe ori pacientul se ineaca in timp ce mananca, fara vreun motiv aparent;

MODIFICAREA CONTURURILOR REGIUNII CERVICALE (a gatului);

disfonie: schimbarea vocii, deseori raguseala la eforturi vocale, tonalitate metalica a vocii, ingrosarea treptata (care desoeri poate fi observata de un prieten care nu a vorbit cateva luni cu persoana in cauza);

de cele mai multe ori formatiunea nodulara nu influenteaza functionalitatea tiroidiana generala. Semnele de hipotiroidie apar daca:

afectiunea tiroidana de baza este importanta (tiroidita autoimuna active/carenta majora de iod);

15

dimensiunile nodulului sunt foarte mari, iar celulele adenomatoase nu functioneaza normal;

nodulul dezvolta in timp atat o autonomie a cresterii cat si a productiei hormonale;

Diagnosticul presupune mai multe etape, dar ecografia detine intaietate. Scintigrafia, metoda de diagnostic a anilor ’80, este indicata doar in cazul suspiciune de adenoma toxic, dar si in acest caz combinatia dintre consult, analize hormonale, marker imuni si ecografia Doppler pot sustine acelasi diagnostic. Punctia cu ac fin, este o metoda buna de diagnostic, dar din pacate sensibilitatea (capacitatea de a identifica boala ) este de doar 50% (adica doar 50% din cei cu cancer tiroidian sunt identificati ca avand cancer prin punctia tiroidiana, restul de 50 de pacienti fiind in mod gresit informati ca sunt sanatosi). De asemenea specificitatea metodei este de asemenea mica (pana la 60%) adica din 100 de pacienti fara cancer tiroidian doar 60 de cazuri sunt informati ca sunt sanatosi, ceilalti 40 trebuie sa se opereze, fara ca insa sa aibe de fapt neoplazie tiroidiana. Criteriile ecografiei clasice de decelare a benignitatii de malignitate sunt bune, dar foarte putini noduli maligni intrunesc toate aceste criteri. Marea problema este cea a cancerelor de dimensiuni mici, care arata identic cu un adenom, si care fara elastografie nu pot fi identificati in stadii incipiente.

Elastografia aduce un plus enorm in diagnosticul nodulilor tiriodieni, cu sensibilitate de 85% si specificitate de 89% in identificarea cancerelor si a adenoamelor benigne. Aceasta tehnica masoara elasticitatea si compresivitatea tesutului. Marea diferenta este inregistata insa in cazul nodulilor de dimensiuni mici, care cu aparatele si mai ales cu criteriile ecografiei clasice, sunt evaluate de catre examinator ca “problematici” si pot avea carctere elastografice de maligitate, in ciuda aspectului initial aparent benign. Compararea duritatii nodulului fata de tesutul sanatos, la distanta de nodul inidca daca exista diferente semnificative intre cele doua regiuni. Valoarea acetui raport indica porbabilitatea mimina sau extrem de mare ca formatiunea in cauza sa fie maligna.

Studiul de caz 1

Date generale:

Numele: M. A.; Data nașterii: 24 ianuarie 1959(50 ani) Adresa: Sibiu; Ocupație: operator COMPA Sibiu; Nivel de educație: liceu economic Statut social: căsătorită.

Istoricul tulburării prezente. Clienta se prezintă la psiholog în luna mai 2009 la recomandarea medicului endocrinolog curant.

Istoric personal și social. Este căsătorită de 30 de ani și are o relație de cuplu foarte bună. De trei ani se află în litigiu cu un fost angajator pentru încălcarea drepturilor angajatului. De doi ani este angajată ca operator într-o fabrică din Sibiu și este în concediu de boală de 21 zile.

16

I.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in conditii normal

PROBLEM

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

A

AUTONOME

DELEGATE

Intoleranta la

Ca pacientul

Evaluarea nivelului de

in caz de coma si de

frig,

sa

constienta al

hipotermie severa,

frisoane,

prezinte o

pacientului prin

tratamentul este bazat

disconfort

temperatura

determinarea

pe incalzirea din

manifestate

a corpului in

permanenta a

exterior (pleduri cu

prin

orientarii in timp si

sau fara incalzire) sau

hipotermie

limite normale

spatiu Masurarea si notarea temperaturii corpului Incalzirea pacientului prin intermediului mai multor paturi

interna (incalzirea aerului administrat prin respiratorul artificial, perfuzii caldute etc.), care trebuie sa fie intreprinse cu atat mai multa prudenta cu cat hipotermia este mai profunda si mai indelungata

II.Nevoia de a elimina

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

Alterarea eliminarii intestinale manifestata prin constipatie si meteorism

Ca pacientul sa-si reia eliminarea normala

Asigurarea unei diete cu cat mai putin sodiu si lipide Asigurarea eliminarii intestinale prin cresterea cantitatii de lichide(cand nu sunt semne de alterare cardiaca) Cresterea fibrelor in alimentatie Consumul unor

Urmarirea atenta a evolutie iar starea sa trebuie analizata periodic prin controale medicale si investigatii de specialitate

cantitati importante de

17

   

lichide: apa si in special sucuri naturale de fructe. Minimul recomandat este de 8 pahare zilnic.

 

III.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja mucoasele si tegumentele

PROBLEMA

OBIECTIV

INTERVENTII

INTERVENTII

E

AUTOME

AUTOME

DELEGATE

Deficit de atoingrijire, imposibilitate a de a se curata manifestate prin scaderea mobilitatii cauzate de boala

Ca pacientul sa participe la actiunile de protejare a tegumentelo r si mucoaselor Ca pacientul sa fie capabil sa se ingrijeasca Ca pacientul sa-si cunoasca regimul de viata

Asigurarea confortului pacientului prin incalzirea camerei, aerisirea constanta, mai multe dupa dorinta pacientului Spalarea completa sau partiala a pacientului Incurajarea acestuia sa participe la ingrijire dupa putint

 

IV.Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

alterarea ritmului cardiac palpitatii, vertij

Ca pacientul sa prezinte o respiratie in limite normale iar

Masurarea si notarea constanta a functiilor vitale si a

 

manfiestate prin

circulatia sa sa fie din

bilantului hidric

18

bradicardie

nou in limite normale Ca pacientul sa identifice factorii care pot deregal ritmul cardiac si semnele de intoleranta la diferite activitati.

Exercitii de respiratie Urmarirea si masurarea TA si pulsului Observarea edemelor si venelor jugulare pt depistarea modificarilor care pot surveni in starea cardiaca a pacientului

 

V.Nevoia de a se realiza

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

Alterarea procesului de gandire manifestat prin letargie si scaderea intelectului

Ca pacientul sa nu se simta inferior, sa inteleaga posibilitatile sale in a realiza lucruri pe cont propriu Ca pacientul sa permita sa I se ofere ajutor

educarea pacientului prin explicarea acestuiaimportanta tratamentului, neintreruperea acestuia fara acordul medicului explicarea necesitatiiefectuarii analizelor si diverselor investigatii indicate de catre medic

 

mentinerea demnitatii pacientului prin explicarea necesitatii unei bune si corecte

ingrijiri personale

19

   

pentru mentinerea statutului social

 

Studiu de caz nr.2Date generale:

Numele: S. E.; Data nașterii: 18 ianuarie 1974 (36 ani) Adresa: Sibiu; Ocupație: asistent medical; Nivel de educație: școală postliceală

Statut social: căsătorită

Istoricul tulburării prezente

Clienta se prezintă la psiholog în luna aprilie 2010 din proprie inițiativă. La data primei evaluări clienta afirmă că de aproximativ trei luni experiențiază stare de iritabilitate foarteridicată, agresivitate verbală și fizică, anxietate (până la panică) în legătură cu starea desănătate a copilului, îngrijorare și teamă la locul de muncă, labilitate emoțională foarte marecu exprimarea frecventă a emoțiilor negative și plâns, indiferență pentru aspectul fizic(vestimentar, machiaj, coafură), lipsa motivației pentru orice activitate casnică sau profesională, scăderea interesului pentru activitatea sexuală, tensionarea relațiilor cu părinții(în special cu tatăl), evitarea contactului cu prieteni și cunoscuți.

I.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in conditii normal

PROBLEM

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

A

AUTONOME

DELEGATE

Intoleranta la

Ca pacientul

Evaluarea nivelului de

in caz de coma si de

multa prudenta cu cat

frig,

sa

constienta al

hipotermie severa,

frisoane,

prezinte o

pacientului prin

tratamentul este bazat

disconfort

temperatura

determinarea

pe incalzirea din

manifestate

a corpului in

permanenta a

exterior (pleduri cu

prin

limite

orientarii in timp si

sau fara incalzire) sau

hipotermie

normale

spatiu

interna (incalzirea

Masurarea si notarea temperaturii corpului Incalzirea pacientului prin intermediului mai multor paturi

aerului administrat prin respiratorul artificial, perfuzii caldute etc.), care trebuie sa fie intreprinse cu atat mai

20

     

hipotermia este mai profunda si mai indelungata

II.Nevoia de a elimina

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

Alterarea eliminarii intestinale manifestata prin constipatie si meteorism

Ca pacientul sa-si reia eliminarea normala

Asigurarea unei diete cu cat mai putin sodiu si lipide Asigurarea eliminarii intestinale prin cresterea cantitatii de lichide(cand nu sunt semne de alterare cardiaca) Cresterea fibrelor in alimentatie Consumul unor cantitati importante de lichide: apa si in special sucuri naturale de fructe. Minimul recomandat este de 8 pahare zilnic.

Urmarirea atenta a evolutie iar starea sa trebuie analizata periodic prin controale medicale si investigatii de specialitate

III.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja mucoasele si tegumentele

PROBLEMA

OBIECTIV

INTERVENTII

INTERVENTII

E

AUTOME

AUTOME

DELEGATE

Deficit de

Ca pacientul

Asigurarea

 

atoingrijire,

sa

confortului

imposibilitate

participe la

pacientului prin

a de a se

actiunile

incalzirea camerei,

curata

de protejare

aerisirea constanta,

manifestate

a

mai multe dupa

21

prin scaderea

tegumentelo

dorinta pacientului

 

mobilitatii

r si

Spalarea completa sau

cauzate de

mucoaselor

partiala a pacientului

boala

Ca pacientul sa fie capabil sa se ingrijeasca Ca pacientul sa-si cunoasca regimul de viata

Incurajarea acestuia sa participe la ingrijire dupa putint

IV.Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

alterarea ritmului cardiac palpitatii, vertij manfiestate prin bradicardie

Ca pacientul sa prezinte o respiratie in limite normale iar circulatia sa sa fie din nou in limite normale Ca pacientul sa identifice factorii care pot deregal ritmul cardiac si semnele de intoleranta la diferite activitati.

Masurarea si notarea constanta a functiilor vitale si a bilantului hidric Exercitii de respiratie Urmarirea si masurarea TA si pulsului Observarea edemelor si venelor jugulare pt depistarea modificarilor care pot surveni in starea cardiaca a pacientului

 

V.Nevoia de a se realize

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

22

Alterarea procesului de gandire manifestat prin letargie si scaderea intelectului

Ca pacientul sa nu se simta inferior, sa inteleaga posibilitatile sale in a realiza lucruri pe cont propriu Ca pacientul sa permita sa I se ofere ajutor

educarea pacientului prin explicarea acestuiaimportanta tratamentului, neintreruperea acestuia fara acordul medicului explicarea necesitatiiefectuarii analizelor si diverselor investigatii indicate de catre medic

 

mentinerea demnitatii pacientului prin explicarea necesitatii unei bune si corecte ingrijiri personale pentru mentinerea statutului social

Studiul de caz 3 Date generale:

Numele: L. M.; Data nașterii: 18 ianuarie 1947 (62 ani) Adresa: Sibiu; Ocupație: pensionar (limită de vârstă); Nivel de educație: gimnaziu Statut social: căsătorită. Istoricul tulburării prezente Clienta se prezintă la psiholog în luna august 2009 la recomandarea unei cunoștințe.În urmă cu două săptămâni a fost diagnosticată cu Hiportiroidism frust. Afirmă că a apelat la psiholog pentru că se află într-o situație ,, groaznică” în legătură cu vânzarea unui imobil și revendicarea unor proprietăți și ,, simte că nu mai poate face față stresului și efortului”. I.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in conditii normal

23

PROBLEM

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

A

AUTONOME

DELEGATE

Intoleranta la

Ca pacientul

Evaluarea nivelului de

in caz de coma si de

frig,

sa

constienta al

hipotermie severa,

frisoane,

prezinte o

pacientului prin

tratamentul este bazat

disconfort

temperatura

determinarea

pe incalzirea din

manifestate

a corpului in

permanenta a

exterior (pleduri cu

prin

orientarii in timp si

sau fara incalzire) sau

hipotermie

limite normale

spatiu Masurarea si notarea temperaturii corpului Incalzirea pacientului prin intermediului mai multor paturi

interna (incalzirea aerului administrat prin respiratorul artificial, perfuzii caldute etc.), care trebuie sa fie intreprinse cu atat mai multa prudenta cu cat hipotermia este mai profunda si mai indelungata

II.Nevoia de a elimina

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

Alterarea eliminarii intestinale manifestata prin constipatie si meteorism

Ca pacientul sa-si reia eliminarea normala

Asigurarea unei diete cu cat mai putin sodiu si lipide Asigurarea eliminarii intestinale prin cresterea cantitatii de lichide(cand nu sunt semne de alterare cardiaca) Cresterea fibrelor in alimentatie Consumul unor cantitati importante de lichide: apa si in

Urmarirea atenta a evolutie iar starea sa trebuie analizata periodic prin controale medicale si investigatii de specialitate

special sucuri

24

   

naturale de fructe. Minimul recomandat este de 8 pahare zilnic.

 

III.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja mucoasele si tegumentele

PROBLEMA

OBIECTIV

INTERVENTII

INTERVENTII

E

AUTOME

AUTOME

DELEGATE

Deficit de atoingrijire, imposibilitate a de a se curata manifestate prin scaderea mobilitatii cauzate de boala

Ca pacientul sa participe la actiunile de protejare a tegumentelo r si mucoaselor Ca pacientul sa fie capabil sa se ingrijeasca Ca pacientul sa-si cunoasca regimul de viata

Asigurarea confortului pacientului prin incalzirea camerei, aerisirea constanta, mai multe dupa dorinta pacientului Spalarea completa sau partiala a pacientului Incurajarea acestuia sa participe la ingrijire dupa putint

 

IV.Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

alterarea ritmului cardiac palpitatii, vertij manfiestate prin bradicardie

Ca pacientul sa prezinte o respiratie in limite normale iar circulatia sa sa fie din nou in limite normale

Masurarea si notarea constanta a functiilor vitale si a bilantului hidric Exercitii de

 

Ca pacientul sa

respiratie

25

 

identifice factorii care pot deregal ritmul cardiac si semnele de intoleranta la diferite activitati.

Urmarirea si masurarea TA si pulsului Observarea edemelor si venelor jugulare pt depistarea modificarilor care pot surveni in starea cardiaca a pacientului

 

V.Nevoia de a se realize

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII

INTERVENTII

AUTONOME

DELEGATE

Alterarea procesului de gandire manifestat prin letargie si scaderea intelectului

Ca pacientul sa nu se simta inferior, sa inteleaga posibilitatile sale in a realiza lucruri pe cont propriu Ca pacientul sa permita sa I se ofere ajutor

educarea pacientului prin explicarea acestuiaimportanta tratamentului, neintreruperea acestuia fara acordul medicului explicarea necesitatiiefectuarii analizelor si diverselor investigatii indicate de catre medic

 

mentinerea demnitatii pacientului prin explicarea necesitatii unei bune si corecte ingrijiri personale pentru mentinerea

statutului social

26

Plan cu stadii diferite de evolutie a bolii a celor trei cazuri. Studiul de caz 1

Plan cu stadii diferite de evolutie a bolii a celor trei cazuri. Studiul de caz 1

Date generale:

Numele: M. A.; Data nașterii: 24 ianuarie 1959(50 ani) Adresa: Sibiu; Ocupație: operator COMPA Sibiu; Nivel de educație: liceu economic Statut social: căsătorită Istoricul cazului Acuze principale Istoricul tulburării prezente Clienta se prezintă la psiholog în luna mai 2009 la recomandarea medicului endocrinolog curant. Istoric personal și social Este căsătorită de 30 de ani și are o relație de cuplu foarte bună. De trei ani se află înlitigiu cu un fost angajator pentru încălcarea drepturilor angajatului. De doi ani este angajată ca operator într -o fabrică din Sibiu și este în concediu de boală de 21 zile. Istoric medical În 1994 a suferit o intervenție chirurgicală pentru extirparea unui fibroadenom la sânul stâng (tumoră benignă). În 1999 a fost diagnosticată cu Hiportiroidism. În 2007 a fost diagnosticată cu tiroidită autoimună (boală Hashimoto). La 14 mai 2009 prezintă următoarele valori ale probelor de laborator:

colesterolemie =18266,3 mg/dl; HDL colesterol = 59 mg/dl; TSH = 2,30 microUI/ml; T3 = 1,32 ng/ml; FT4 =1,35 ng/ml, ATPO = 1424,2 IU/ml(valori normale < 5,6 IU/ml). Screening și evaluare psihologică a pacienților cu disfuncții tiroidiene 19 Scopuri terapeutice Reducerea gândirii distorsionate în legătură cu incapacitatea de a face față evenimentelor negative de viață (boala, procesul); Gestionarea stresului și reducerea nivelului emoțiilor negative disfuncționale; Obținerea relaxării și scăderea amplitudinii simptomatologiei psihosomatice; Creșterea aderenței la tratament.

Planificarea intervenției

Intervenția s-a desfășurat pe parcursul a 14 sedinte de către medicul psihiatru si medical endocrinolog. A fost aplicat constant un program educațional privind igiena mentală și necesitatea respectării tratamentului medicamentos (clienta prezenta adesea tentative de renunțare la tratament sau de ajustare personală a dozelor). scor 15 (depresie ușoară); HRSA –scor 12 (intensitate a anxietății sub nivelul clinic). Simptomatologie depresivă HRSD – scor total 10 (depresie ușoară);

27

Simptomatologie anxioasă HRSA – scor 12 (anxietate sub nivelul clinic), Distresul afectiv PDA -scor total 52 (nivel mediu), emoții negative disfuncționale –scor 19 (nivel mediu).

Studiul de caz 2 Date generale:

Numele: S. E.; Data nașterii: 18 ianuarie 1974 (36 ani) Adresa: Sibiu; Ocupație: asistent medical; Nivel de educație: școală postliceală Statut social: căsătorită

Istoric personal și social

Este căsătorită de 5 de ani și are o relație de cuplu foarte bună.

A absolvit o școală postliceală și este asistentă medicală într-o secție de pneumologie unde lucrează de 13 ani. Provine dintr-o familie din mediu rural cu tată alcoolic și mama cu probleme cardiace(nu poate indica natura bolii). Are un frate cu care comunicarea este deficitară de aproximativdoi ani. În copilărie și adolescență a asistat în mod repetat la scene de agresivitate fizică șiverbală a tatălui față de mamă și frate. Se simte responsabilă pentru condiția tatălui (în prezentalcoolism cronic și ciroză hepatică) În luna iunie 2010, în urma consultului endocrinologic a fost diagnosticată cu hipotiroidism. Probele de laborator au indicat: TSH = 9,6 UI/ml (V.N. 0,4 –4 UI/ml), ATPO= 16,4 IU/ml (V.N.0 –35 IU/ml). S-a instituit tratament medicamentos cu Eutirox 3x ½ tb/zi.

Planificarea intervenției

Intervenția s-a desfășurat pe parcursul a 14 ședințe (săptămânale). Pentru simptomatologia anxios-depresivă s-au aplicat tehnici de restructurare cognitivă (reducereagândurilor automate) și tehnici de control al respirației și relaxare (antrenament autogenSchultz). Pentru problemele legate de comunicarea cu părinții și fratele s-au utilizat tehnici de

dezvoltate a asertivității și imagerie mentală (,,ce aș face, ce aș simți dacă aș fi Rezultate și urmărirea evoluției clientului

...

”).

La sfârșitul intervenției, clienta prezintă următoarele scoruri la scalele YSQ-S3, PDA, ATQ și ABSs. PDA scor total –nivel ridicat; emoții negative disfuncționale –nivel scăzut; emoțiinegative funcționale –nivel scăzut; ABSs:iraționalitate – nivel scăzut; raționalitate nivel ridicat); înregistrează nivel ridicat doar pentru dimensiunea BAD. ATQ nivel scăzut

Studiul de caz 3

28

Date generale:

Numele: L. M.; Data nașterii: 18 ianuarie 1947 (62 ani) Adresa: Sibiu; Ocupație: pensionar (limită de vârstă); Nivel de educație: gimnaziu Statut social: căsătorită

Istoric personal și social

Clienta afirmă că pe parcursul vieții a avut numeroase situații în care nivelul de stres a fost foarte mare (a trecut prin decesul unui copil la șase săptămâni după naștere, s-a mutat de patru ori în localități diferite, de două ori a fost internată de urgență în stare de șoc anafilactic) Istoric medical

Clienta afirmă că nu suferă de boli cronice și a avut o intervenție chirurgicală pentru cistocel în urmă cu 10 ani. Este alergică la mai multe substanțe (clor, acetonă) și medicamente(Aspirină, Furazolidon). Nu a utilizat niciodată medicație anxiolitică, antidepresivă sausomnifere. În prezent este sub tratament medicamentos prescris de medicul endocrinolog(Tyrozol 3x1 tb/zi, Metoprolol 2x1 tb/zi și Gerodorm –la nevoie). Probele de laborator auindicat: TSH < 0,01 UI/ml (V.N. 0,4 – 4UI/ml), FT4 = 2,18 ng/dl (V.N. 0,71 – 1,85 ng/dl) ,FT3 =9,73 pg/ml (V.N. 1,45 –3,48 pg/ml). Intervenția s-a desfășurat pe parcursul a 16 ședințe (săptămânale). S-au aplicat tehnici de restructurare cognitivă (reducerea gândurilor automate), tehnici de dezvoltare a asertivitățiiși tehnici de bio-feedback (clienta și-a procurat un dispozitiv bio-feedback portabil)

Rezultate și urmărirea evoluției clientului

La sfârșitul intervenției, clienta prezintă următoarele scoruri la scalele YSQ-S3, PDA, ATQ, HRSA și HRSD. PDA –nivel ridicat ; emoții negative disfuncționale –nivel scăzut; emoții negative funcționale –nivel mediu; ATQ –nivel scăzut; HRSA –anxietate sub nivelul clinic; HRSD –depresie ușoară Pentru profilul schemelor cognitive YSQ-S3

29

10.BIBILIOGRAFIE

GHID DE NURSING Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-LUCRETIA TITIRCA Urgente medico-chirurgicale-Sinteze pentru cadre medii-LUCRETIA TITIRCA “Screening și evaluare psihologică a pacienților cu disfuncții tiroidiene”-Coordonator științific

Doctorand Prof. Univ. Dr. Vasile Preda

30