SCOALA POSTLICEALA SANITARA,SLOBOZIA

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SI CERCETARII STIINFICE

PROIECT
DE CERTIFICARE SI CALIFICARII PROFESIONALE
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPOTIROIDISM

COORDONATOR
SUCIU MARIETA

ELEV
CHELMUS IULIANA

CUPRINS
1.MOTIVATIE
2. HIPOTIROIDISMUL
3. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
3.1ETIOLOGIE
3.2 FACTORI FAVORIZANTI
3.3 ANATOMIE PATOLOGICA
3.4 FIZIOPATOGENIE
3.5 SIMPTOMATOLOGIE
3.6 EXAMEN PARACLINIC
3.7 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
3.8 TRATAMENT
EVOLUTIE SI COMPLICATII
3.9 PRONOSTIC
4. EDUCATIA PENTRU SANATATE
PROFILAXIE
PREVENTIE
5. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN HIPOTIROIDISM
6. FISE TEHNICE( 3 TEHNICI IN HIPOTIROIDISM)
7. PLAN DE INGRIJIRE (3 PAC)
8. PLAN CU STUDII DIFERITE DE EVOLUTIE A BOLII
9. CONCLUZII
10.BIBLIOGRAFIE

MOTTO

Exist un spaiu gol ntre noi ca medici endocrinologi i medicul psihiatru n ceea ce
privete abordarea terapeutic a tulburrilor de tiroid, spaiu n care pacientul tiroidian se
pierde. Acest spaiu trebuie completat cu informaie psihologic.
DR.VASILE PREDA

2.GLANDA TIROIDA
HIPOTIROIDISM
Tiroida este cea mai mare glanda din organism situate in regiunea cervical anterioara
median,este nepereche si are aspect simetric.Glanda tiroida ste in forma de future , aceasta fiind
situate la nivelul gatului si are un rol esential in functia metabolismului.
Cand exista perturbari ale activitatii pot fii afectate multe aspect ale sanatatii.Principalele
simptome ale disfuctiei glandei tiroide sunt fluctuatiile de greutate, prezenta depresiei si
dezechilibrul nivelelor de energie. In situatiile in care tiroida nu produce suficienti hormoni, este
afectat echilibrul reactiilor chimice din organism, producandu-se hipotiroidismul.

3.ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Tiroida este formata din doi lobi uniti inferior prin intermediul unui istm, uneori putand fi
atasat si lobul piramidal.Glanda tiroida are o vascularizatie extreme de bogata, in cocncordanta
cu activitatea sa intensa.
Tiroida este compusa din foliculi tiroidieni cu aspect sferic.Acestia prezinta la
periferie tireocite si in centru colloid, o substanta cu consistent de gel.Principala proteina din
coloid este tireoglobulina, aceasta fiind precursorul hormonilor tiroidieni.
Volumul tirocitelor este variabil, depinzand de starea de activitate:in repaus epteliul are
aspect turtit iar in activitate este inalt.Vascularizatia tiroidei este asigurata in principiu de patru
trunchiuri arteriale majore, uneori mai putand exista un trunchi arterial suplimentar, artera tiroida
ima.Arterele tiroidiene superioare(dreapta-stanga) provenite din artera carotida externa.Artere
tiroidiene inferioare derivate din trunchiul tireo-cervico-scapular, ramura a arterei
subclaviculare.Inervatia simpatico a glandei tiroide este asigurata de ganglion simpatici

cervical,pe cand inervatia parasimpatica provine din nervul vag

Rolurile tiroidei sunt legate de secretai hormonilor tiroidieni.Glanda tiroida este singura structura
din organism capabila sa acumuleze iod, acesta fiind necesar sintezei hormonilor
tiroidieni.Hormoni tiroidieni sunt esentiali pentru dezvoltarea sistemului nervos, cresterii si
dezvoltarii staturale si sexuale optime.Sinteza acestora depinde de aportul zilnic de iod, astefel
ingestia adecvata de iod avand o importanta deosebita in acest sens.Surse majore de iod sunt:apa,
sarea iodata dar si unele medicamente.

3.1 ETIOLOGIE FACTORI FAVORIZANTI

Etiologia hipotiroidismului este tiroida Hasimoto,o afectiune in care sistemul de aparare al
corpului sau cand sistemul imun produce anticorpi, care ataca si distrug in timp tesutul
tiroidian.Ca rezultat glanda tiroida nu mai produce hormoni tiroidieni.Deficitul de este iod si
lipsa substantelor gusogene este principala cauza a hipotiroidismului.
5

3.2 ANATOMIE PATOLOGICA

Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto se vindeca ocazional de la sine. Adesea
afectiunea duce la o pierdere gradata a functiei tiroidiene, astfel incat simptomele se pot instala
lent si pot fi atat de subtile, incat nu se observa ani de zile. Totusi, simptomele se accentueaza in
timp si pot apare probleme de sanatate, pe masura ce boala persista.
Persoanele cu hipotiroidism usor (subclinic) prezinta doar modificari usoare ale
analizelor sanguine si, adesea, nu apar simptome evidente sau probleme de sanatate. Unii oameni
cu hipotiroidism usor isi recapata functia tiroidiana, dar in fiecare an aproximativ 2% pana la 5%
dintre oamenii cu boala subclinica dezvolta hipotiroidism clinic. Aproximativ 20% dintre femei
si 8% dintre barbatii trecuti de 60 ani au hipotiroidism subclinic. Daca glanda tiroida a fost
scoasa printr-o interventie chirurgicala, hipotiroidismul se va instala in cateva saptamani. Daca
pacientul a urmat un tratament radioactiv cu iod, hipotiroidismul se va dezvolta intr-un an. In
aceste cazuri functia tiroidiana nu se reface de obicei si pacientul trebuie sa urmeze tratament cu
hormoni tiroidieni tot restul vietii.

3.3 FIZIOPATOGENIE
Tiroida secreta hormonii iodati si calcitonina, cu implicare in metabolismul bazal si in
metabolismul calciului si al fosforului.
La animale, disfunctiile tiroidiene nu evolueaza sub forma de sindroame clinic manifeste, ca cele
de la om, ci se manifesta insidios si anevoie de identificat, desi produc perturbari ale productiei si
reproductiei.
Hipertiroidismul este rar intalnit la animale, fiind identificat totusi la pisica (cea mai
frecventa disendocrinie a specieI), caine, cal, bou si rumegatoare mici. Poate fi consecinta
tumorilor, a hiperplaziei, hipertrofiei sau a inflamatiei tiroidiene.
Hipertiroidismul se manifesta prin cresterea metabolismului bazal (cu cca 70-100%),
asociata cu exoftalmie (la cainE) si gusa (la pisica si caL); cresterea ingestiei de furaje asociata
cu slabire progresiva (datorita poliuriei si transpiratiei intensE); stimularea activitatii nervoase
superioare (hiperexcitabilitate, emotivitate sau combativitate crescutA); tahicardie, dispnee,
diaree.Gusa de dimensiuni mari poate compresa organele vecine, cu producere de dispnee,
disfagie sau chiar asfixie.
6

Hipotiroidismul, endocrinoza cea mai frecvent intalnita la animale, poate fi primar, datorita
hiposecretiei de TSH, sau secundar, consecutiv deficitului de aport de iod; ca urmare a
consumului de factori gusogeni (care inhiba captarea sau legarea tiroidiana a ioduluI) continuti
in: rapita, soia, mazare, linte, trifoi alb, varza; a consumului accidental de substante antitiroidiene
(tiouree, tiouraciL); a tratamentului prelungit cu anumite substante medicamentoase cu efect
secundar antitiroidian (ac. paraaminosalicilic, sulfonamide, fenilbutazonA).
Hipotiroidismul a fost evidentiat la bovine, ovine, porcine si caini. La tineret se manifesta
prin reducerea ratei de crestere (nanism tiroidian disarmonic cap mare si membre scurtE),
intarziere in schimbarea si cresterea dintilor permanenti, deficiente in mielinizarea prelungirilor
neuronale, in activitatea nervoasa superioara (cretinism tiroidiaN) si in dezvoltarea gonadelor,
hipotermie.
La animalele adulte hipotiroidismul se manifesta prin astenie musculara, mixedem
(infiltratie difuza a pielii si mucoaseloR) insotit sau nu de gusa, reducerea metabolismului bazal
(cu cca 40%), hipotermie, diminuarea activitatii nervoase superioare (dificultati in elaborarea
reflexelor conditionatE), hipogonadism, reducerea productiei de lapte si a concentratiei lipidelor
din acesta, ingrosarea pielii si a firelor de par, alopecie (la porc, cainE), deprecierea fanerelor. La
femelele gestante se manifesta cu neviabilitatea nou-nascutilor sau cu nou-nascuti hipotermici,
slabi, fara forta musculara, glabri (piele fara perI), cu gusa si mixedem.

3.4 SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia hipotiroidismului se dezvolta lent, in timp, de-a lungul a luni sau ani de zile.
Simptomele si semnele pot include:
-par aspru si subtire
-pielea uscata
-unghii friabile
-tenta galbuie a tegumentelor
-lentoarea in miscari
-pielea rece
-intoleranta la frig
-senzatia de oboseala, slabiciune, toropeala, aspect adormit
-afectarea memoriei, depresie sau dificultati de concentarare
-constipatie
-cicluri menstruale abundente sau neregulate care pot tine mai mult de 5-7 zile.
Alte simptome mai putin frecvente:
-glanda tiroida marita (gusa)
-crestere moderata in greutate, adesea 4-5 kg sau mai putin
-edeme ale bratelor, mainilor, membrelor inferioare si a fetei cu aspect mixedematos, buhait, in
7

special in jurul ochilor

-disfonie (voce ragusita)
-dureri musculare si crampe.
In general, severitatea simptomelor depinde de varsta, de perioada de timp de la debutul bolii si
gravitatea conditiei. Simptomele pot fi atat de usoare si pot aparea atat de lent, incat pot trece
neobservate ani de zile. Odata cu inaintarea in varsta, simptomele sunt mai notabile.
Hipotiroidismul usor (subclinic) adesea nu este asociat cu simptome sau prezinta simptome
usoare, care pot fi atribuite inaintarii in varsta, ca de exemplu afectarea memoriei, pielea uscata
si oboseala.Simptomele hipotiroidismului in timpul si dupa sarcina, includ oboseala, pierderea in
greutate, ameteala, depresia, problemele de concentrare si tulburarile de memorie. Unele femei
dezvolta gusa.
Din cauza varietatii simptomelor, hipotiroidismul poate fi confundat cu depresia, in special in
timpul si dupa sarcina. La persoanele invarsta poate fi confundata cu boala Alzheimer, dementa
si alte boli care se asociaza cu pierderea memoriei.
Simptomele hipotiroidismului la sugari, copii si adolescent

Desi rar, hipotiroidismul poate apare la nou-nascuti, copii si adolescenti. La nou-nascuti,

simptomele unei guse includ un apetit scazut si sufocarea cu alimente. Simptomele
hipotiroidismului pot include, de asemenea, pielea uscata si cu cruste (solzoasa). Copiii si
adolescentii pot creste in greutate si pot asocia retard in dezvoltare. Adolescentii pot avea retard
pubertal si pot arata mult mai tineri decat varsta adevarata.

3.5 EXAMEN PARACLINIC

Diagnosticul se pune pe baza manifestarilor clinice si investigatiilor paraclinice: analize pentru
tiroida TSH,anticorpi antitiroidieni anti-TPO-antiTG,test stimulare la TRH, ecografie
tiroidiana,scintigrafie tiroidiana,CT/IRM/PET,aspiratie cu ac subtire.In fazele initiale de
hipotiroidism subclinic, TSH este crescut, T4 la limita inferioara a normalului sau scazut iar T3
normal.Circa 5-6% din nodulii tiroidieni sunt maligni, suspiciunea de malignitate fiind data de
de diametrul de peste un 1cm sau anumite caractere ecografice(margini neregulate,
microcalcificari).Factorii de risc pentru nodulii tiroidieni sunt reprezentati de varsta peste 60 ani,
istoric familial de cancer tiroidian sau istoric personal de iradiere in zona capului si gatului.
Biopsia aspirativa este utila si in diagnosticul tiroiditei autoimmune, prin evidentierea
inflamatiei cornice cu infiltrat limfoplasmocitar.

3.6 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

8

Diagnosticul diferentiar trebuie facut cu boala ADDISON,tamponada cardiac, sindrom oboseala

cronica, fibromialgie, craniofaringiom, gusa netoxica, gusa indusa de litiu, mononucleoza
infectioasa, deficit de prolactina, insuficienta ovariana, secretie inadecavata de hormon
antidiuretic, hipopituitarism, hipotermie, alte cauze de tulburari menstruale, constipatie, depresie,
hipercolesterolemie, infertilitate.

3.7 TRATAMENT
Hipotiroidismul poate fi tratat foarte usor, folosind medicamentele de substitutie cu
hormoni tiroidieni. Cel mai eficient si stabil hormon de substitutie tiroidian este sintetic. Dupa
inceperea tratamentului, se revine regulat la control pentru monitorizarea dozelor de
medicament. In majoritatea cazurilor, simptomele hipotiroidismului se amelioreaza in prima
saptamana dupa initierea tratamentului.Toate simptomele, de obicei, dispar in cateva luni. Sugarii
si copiii cu hipotiroidism trebuie tratati.
Persoanele invarsta sau oamenii care au probleme de sanatate raspund mai greu la tratament.
Daca hipotiroidismul este dat de tiroidita Hashimoto sau apare post-radioterapie sau
dupa tiroidectomie, cel mai probabil ca persoana respectiva va necesita substitutie hormonala tot
restul vietii. Ocazional, functia tiroidiana se reface daca etiologia este tiroidita Hashimoto.
Daca boala s-a declansat dupa o boala grava, functia tiroidiana se reface in cele mai multe cazuri
dupa ce persoana se recupereaza.
Unele medicamente pot determina hipotiroidism. Functia tiroidiana va reveni la normal
cand se opreste administrarea medicamentelor.Daca forma de hipotiroidism este usoara,
pacientul poate sa nu necesite tratament, dar trebuie supravegheat pentru semnele de agravare a
hipotiroidismului. Cercetarile recente nu aduc dovezi clare pentru un tratament de sustinere; in
acest caz multi medici nu sunt de acord cu tratamentul pentru hipotiroidismul usor. Cand se ia
decizia pentru tratarea hipotiroidismului usor, sunt puse in balanta beneficiile (imbunatatirea
simptomelor si scaderea nivelului de colesterol) cu costurile tratamentului, monitorizarii si cu
posibilele riscuri.Dozele de tratament trebuie monitorizate cu grija la persoanele cu boli cardiace,
deoarece la doze crescute de tratament poate creste riscul pentru angina (dureri toracice) si batai
cardiace neregulate (fibrilatia atriala).
Medicul va trata hipotiroidismul cu medicamente de substitutie, ca Levotiroxina.
Tratamentul trebuie administrat conform recomandarilor medicului. Se recomanda controlul
dupa 6 sau 8 saptamani, pentru a se asigura ca doza de medicament este corespunzatoare.Daca
doza este prea mica, pacientul poate prezenta simptome de hipotiroidism, ca de exemplu
constipatia, senzatia de frig sau apatia si cresterea in greutate. Dozele crescute pot determina
9

nervozitate, tulburari de somn si tremor. Daca pacientul asociaza patologie cardiaca, dozele
crescute pot induce batai neregulate ale inimii sau angina. Persoanele cu probleme cardiace incep
adesea cu doze scazute, care sunt crescute gradat. Daca in momentul diagnosticarii, individul
prezinta hipotiroidism sever, necesita tratament corespunzator de urgenta. Hipotiroidismul sever
netratat poate duce la coma mixedematoasa, o situatie grava, rara, amenintatoare de viata.
Tratamentul pentru coma mixedematoasa implica internarea intr-o unitate de terapie intensiva. Se
administreaza hormoni tiroidieni intravenos (iv). Daca persoana prezinta dificultati la respiratie
se poate utiliza un aparat de ventilatie asistata. De asemenea, va fi monitorizat pentru afectarea
cardiaca, pentru prevenirea unui infarct miocardic si va fi tratat daca este nevoie.Tratamentul in
timpul sarcinii este deosebit de important deoarece hipotiroidismul poate afecta fatul in
dezvoltare.Daca mama dezvolta hipotiroidism in timpul sarcinii, se recomanda tratament
imediat. Daca mama avea hipotiroidism inainte de sarcina, se recomanda monitorizarea
nivelurilor de hormoni tiroidieni, pentru a stabili daca doza de tratament tiroidian este corecta.
In timpul sarcinii poate fi nevoie de o crestere a dozei de medicament cu 25 pana la 50%.
De asemenea, poate fi nevoie de tratament daca dezvolta hipotiroidism dupa sarcina
(hipotiroidism postpartum). In cazul in care femeia ramane insarcinata din nou, va fi retestata
pentru hipotiroidism. In unele cazuri, hipotiroidismul dispare fara nici o interventie, dar in alte
cazuri este permanent si necesita tratament pe termen lung.
3.8 EVOLUTIE SI COMPLICATII
Hipotiroidia netratata poate evolua spre coma mixedematoasa, o tulburare potential
fatala.Hipotiroidia prezinta un pericol deosebit pentru nou-nascuti si sugari, deoarece o lipsa de
hormoni tiroidieni in organism la varste fragede conduce la instalarea cretinismului.Coma
hipotiroidiana / mixedematoasa.
O complicatie grava a hipotiroidismului este coma mixedematoasa in cazul unui
hipotiroidism netratat sau insuficient tratat. Poate fi precipitata de infectii, traumatisme,
interventie chirurgicala, boli cronice, alcool, frig, infarct miocardic, accident vascular.
Se caracterizeaza cu agravarea simptomelor si semnelor, cu hipotermie (reducerea temperaturii
corpului pana la 27 grade Celsius), hipotensiune arteriala, tulburari respiratorii, hipoglicemie,
tulburari electrolitice, convulsii, soc si coma.
Se trateaza intr-o unitate de terapie intensiva cu hormoni tiroidieni pe cale intravenoasa,
respiratie asistata mecanic, corectarea tulburarilor sus mentionate.

3.9 PRONOSTIC
Persoanele cu hipotiroidism care au tratament cu hormoni tiroidieni observa de obicei:
-cresterea energiei
10

-scaderea treptata in greutate (la persoanele cu hipotiroidism sever in momentul diagnosticarii)

-imbunatatirea starii generale si a functiei psihice (gandirea, memoria)
-imbunatatirea functiei cardiace si imbunatatirea functiei tractului digestiv
-reducerea in volum a unei tiroide marite (gusa)
-imbunatatirea cresterii, a performantelor scolare si a comportamentului la copii; copiii a caror
crestere a fost intarziata din cauza hipotiroidismului recupereaza dupa ce incep sa primeasca
doze adecvate de hormon tiroidian
-niveluri scazute de colesterol si trigliceride.
In majoritatea cazurilor, tratamentul cu hormoni tiroidieni are efect rapid si corecteaza
simptomele. Coma mixedematoasa poate raspunde foarte bine la tratamentul hormonal pe sectia
de terapie intensiva. Un rezultat bun depinde de precocitatea inceperii tratamentului.

4.EDUCATIA PENTRU SANATATE

PROFILAXIE SI PREVENTIE
Cea mai buna aparare e reprezentata de schimbarile in alimentatie care au scopul de a
facilita functionarea tiroidei si vindecarea sa. Medicamentele pentru hipotiroidism dau
dependenta, deci pentru cei care ati folosit asemenea medicamente ani intregi, reduceti treptat
consumul lor, dar vorbiti cu doctorul inainte de a face aceasta alegere. Incetarea brusca a
folosirii lor ar putea inrautati situatia, epuizandu-va si provocand la mai multe probleme la
nivelul acestei glande. Elimina sau redu consumul de cafeina, zahar, indulcitori artificiali si
mancarurile procesate pe cat posibil, si sporeste consumul de alimente bogate in proteine si
grasimi sanatoase.Grasimile sanatoase si colesterolul sunt baza functionarii hormonilor tai,
incluzandu-i pe cei ai tiroidei. Lipsa unui consum adecvat de grasimi sanatoase poate duce la
dezechilibru hormonal si la o tiroida hipoactiva. Grasimile sanatoase se gasesc in fructele de
avocado, uleiul de cocos, lapte, unt tratat, ulei de masline, carne de peste, nuci si seminte.
Evita pe cat posibil sa consumi grasimi hidrogenate polinesaturate precum canola, soia
si ulei de porumb. Acestea impiedica productia hormonilor tiroidieni. Proteinele sunt si ele un
macronutrient esential. Ele transporta hormonii tiroidieni catre celule, tesuturi si organe. Deci
consuma la fiecare masa destule proteine sanatoase, preferabil pe baza de plante pentru a ajuta
normalizarea functionarii tiroidei tale. Corpul foloseste iod pentru producerea hormonului
tiroidian. Aportul deficitar al acestui mineral esential din mancare poate duce la o glanda tiroida
care functioneaza anormal. Daca va ganditi sa folositi suplimente de iod, consultati-va mai intai
cu medicul dumneavoastra.
11

Printre sursele naturale de iod se numara carnea de peste, carnea de crustacee, fructele
de mare, ceaiul de urzica, sparanghelul, usturoiul, sarea himalayana, ouale, iaurtul, fasolea si
ciupercile.Glutation-ul este un antioxidant care intareste sistemul imunitar si rezolva problemele
cu tiroida. Desi ficatul poate produce si el aceasta proteina, o dieta dezechilibrata si stresul cronic
pot duce la deficiente de glutation. Printre mancarurile care contin glutation sau stimuleaza
ficatul in producerea lui gasim: sparanghel, avocado, usturoi, grapefruit, curcuma, carne rosie
neprocesata, cartofi, morcovi, rosii, banane si oua.Multe legume crucifere precum broccoli,
varza, napii, etc contin de asemenea mult glutation. Chiar si asa, daca ai probleme mari cu
hipotiroidismul, ar trebui sa fii cumpatat si sa nu consumi exagerat de multe astfel de legume.
5.ROLUL ASITENTEI MEDICALE IN HIPOTIROIDISM
Ingrijirea bolnavilor este o mare raspundere, care reclama cunostinte profesionale
temeinice si calitati morale deosebite. Cunostintele profesionale ale asistentei medicale trebuie sa
corespunda profilului sanitar in care lucreaza. Deprinderile practice si priceperea profesionala
trebuie sa fie bine insusite pentru ca manopera sa fie executata corect, rapid, curat, frumos si
elegant. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca: principiile nursing de ingrijire a bolnavilor
pentru examinari complementare, tehnica tratamentului modern, dar in acelasi timp sa cunoasca
evolutia bolilor, toate complicatiile posibile in cursul evolutiv, precum si masurile de urgenta
care trebuie luate pana la sosirea medicului. Este necesar ca asistenta sa cunoasca simptomele si
epidemiologia bolilor infecto-contagioase, precum si modul de prevenire a infectiilor
intraspitalicesti.
Asistenta trebuie sa fie o buna gospodina, care gospodareste locul ei de munca. O insusire
de capetenie a cadrelor medicale trebuie sa fie punctualitatea. Asistenta trebuie sa respecte exact
timpul si spatiul prevazut pentru efectuarea unui lucru. Administrarea medicamentelor mai
tarziu, nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea cu intarziere a pansamentelor, recoltarea de
cantitati imprecise, nerespectarea regimului prescris bolnavilor, nerespectarea asepsiei unei
manevre dauneaza si pot avea efecte neplacute. Pastrarea secretului profesional este o alta datorie
fundamentala a cadrelor sanitare. Tot ceea ce asistenta afla despre bolnav sau boala lui de la
medic, din analizele de laborator, buletinul de examinare sau din foaia de observatie,
confidentele facute de bolnav sau de familia sa, datele culese cu ocazia vizitelor la domiciliu,
date relative la modul de viata, locuinta, etc a celor vizitati si luati in supraveghere, constituie
obiectului secretului profesional. Atitudinea justa fata de bolnav hotaraste alaturi de
tehnicitatea si pregatirea medicala calitatea si valoarea muncii asistentei. Ea trebuie sa fie
intotdeauna atenta si binevoitoare si amabila fata de bolnavi, independenta de ingrijirile ei
proprii. Cadrele medii trebuie sa cunoasca psihologia bolnavului pentru a castiga increderea sa.
Bolnavul mai ales daca este in stare grava are in permanenta banuiala ca i se ascunde ceva
asupra starii lui. Din acest motiv, trebuie sa se evite discutiile sau comunicarile soptite medicului
in fata bolnavului. Atitudinea fata de familiile bolnavilor trebuie sa fie de asemenea principala.
Castigarea increderii familiei este aproape tot atat de importanta ca si a bolnavului.

12

6.FISA TEHNICA
Ecografie glanda tiroida
Ecografie(imagistica prin ultrasunete, ultrasonografie), este un test medical noninvaziv util in
scop diagnostic cat si terapeutic.Aceasta este metoda imagistica de prima intentie in explorarea
glandei tiroide, fiind considerata actualmente cea mai sensibila metoda de investigare a
parenchimului tiroidian.Prin explorare ecografica:
-se masoara cu exactitate dimensiunile glandei tiroide,
-evalueaza structura si vascularizatia parenchimului tiroidian,
-leziuni focalizate intraparenchimatoase
-se pot identifica modificari tiroidiene difuze
Scopul explorarii ecografice a glandei tiroide consta in:diferentierea intre un modul tiroidian
posibil benign si unul probabil malign, detectarea maselor cervicale sau ale nodulilor tiroidieni
indentificati prin palpare, respectiv evaluarea recurentei unui cancer tiroidian post tiroidectomie
si a eventualelor adenopatii loco regionale, efectuarea biopsiei cu un ac fin sub control ecografic
respectiv tratamentul percutan cu etanol al nodulilor tiroidieni adenomatosi toxici
Tehnica explorarii ecografice a glandei tiroide consta in:
-se aseaza pacientul pe spate, cu gatul in hiperextensie(pozitie care se obtine prin folosirea unei
perne rulate sub umerii pacientului
- se utilizeaza un transductor liniar de inalta rezolutie si gel ecografic

13

Examinare Doppler, posibil nodul beningn

Examinare Doppler, nodul posibil malign.

Scintigrafia tiroidiana
Scintigrafia tiroidiana permite evaluarea structurii tesutului tiroidian si stabilirea naturii nodulilor
tiroidieni. In cazul in care se sesizeaza prezenta de noduli tiroidieni si nu se poate stabili un
diagnostic sigur in urma efectuarii unei biopsii, este recomandata efectuarea unei scintigrafii
tiroidiene. Scintigrafia tiroidiana se foloseste si cu scopul verificarii starii tesutului tiroidian
ramas in urma administrarii tratamentului chirurgical al neoplasmelor formate la acest nivel.
Scintigrafia tiroidiana este folosita si pentru monitorizarea gusei difuze sau nodulare.
Scintigrafia tiroidiana se efectueaza cu scopul detectarii nodulilor tiroidieni in conditiile in care
in urma efectuarii biopsiei prin aspiratie cu ac fin nu s-a reusit stabilirea unui diagnostic, cu
scopul identificarii cauzelor hipertiroidismului si cu scopul verificarii suprafetei de extindere a
cancerului de tiroida in afara glandei.
Inaintea efectuarii scintigrafiei tiroidiene pacientul are datoria de a informa medicul specialist cu
privire la urmatoarele aspecte:

Administrarea unor medicamente precum hormonii tiroidieni, antitiroidienele,

medicamente continatoare de iod, numele acestora si doza administrata.

Eventuale alergii manifestate de pacienti la orice substante, inclusiv la veninul de albine.

Administrarea unor tratamente medicamentose cu warfarina sau aspirina.

Supunerea pacientilor unor teste cu materiale radioactive cu patru saptamani inaintea

efectuarii scintigrafiei tiroidiene.

Daca pacientele alapteaza.

14

Pacientii ce urmeaza sa fie supusi efectuarii scintigrafiei tiroidiene nu trebuie sa consume

alimente cu doua ore inaintea efectuarii testarii si sa nu isi administreze medicamente cu rol
antitiroidian cu sapte zile inainte de efectuarea scintigrafiei tiroidiene.In cadrul testarii, pacientii
sunt rugati sa inghita un comprimat care contine iod. Pacientii trebuie sa astepte absorbirea
iodului de catre tiroida, proces ce are o durata de aproximativ patru ore. Pacientii sunt rugati sa
stea intinsi pe spate cu capul orientat in jos si cu gatul intins. Este important ca pacientii sa
ramana nemiscati in cursul derularii investigatiei. Camera scintigrafului realizeaza poze cu
glanda tiroida, care vor fi corelate cu volumul de raze gamma emise de iodul radioactiv. Pacientii
pot parasi ulterior spitalul, urmand sa revina dupa douazeci si patru de ore pentru supunerea la o
alta scintigrafie tiroidiana. Iodul este eliminat din organism prin intermediul secetiei urinare
astfel ca este important ca celelalte persoane sa nu intre in contact cu secretia urinara a
pacientilor.Singurul disconfort pe care il pot resimti pacientii supusi efectuarii unei scintigrafii
tiroidiene se refera la pozitia neconfortabila de intins pe masa cu capul orientat in jos. Riscurile
implicate de scintigrafia tiroidiana se refera la posibilitatea ca celulele si tesuturile sa sufere
unele leziuni din cauza expunerii la radiatii, insa potentialele leziuni celulare sunt
nesemnificative comparativ cu avantajele oferite de aceasta testare. Femeile gravide nu pot fi
supuse scintigrafiilor tiroidiene pentru ca radiatiilor la care s-ar expune ar putea sa afecteze
dezvoltarea corecta a fatului.
Elastografie
Elastografia este o noua metoda de diagnostic ecografic a formatiunilor nodulare.
Aparatul nostru, Hitachi 7500 este un aparat dedicat evaluarii compartimentului mamar si
tiroidian.
Trasducerul utilizat este unul special pentru tiroida si san. Nici unde in Timisoara nu puteti fi
examinati cu un asemenea aparat specilaizat pentru patologia mamara si tirodiana. Achizitionarea
lui a devenit o necesitate, avand in vedere numarul extrem de mare al cazurilor neclare, care au
nevoie de verdict, diagnostic, tratament si mai ales indrumare. Patologia nodulara tiroidana este
extrem de frecventa. Pana la 40% din populatie poate avea un nodul tiroidian, marea majoritate a
acestora fiiind descoperite fie la un examen intamplator, fie cu ocazia aparitiei simptomelor:

discomfort la inghitire: solide uscate buacti mari, solide mai mici, paste, lichide.
Simptomele evolueaza iar disfagia se agraveaza treptat. De multe ori pacientul se ineaca
in timp ce mananca, fara vreun motiv aparent;

MODIFICAREA CONTURURILOR REGIUNII CERVICALE (a gatului);

disfonie: schimbarea vocii, deseori raguseala la eforturi vocale, tonalitate metalica a

vocii, ingrosarea treptata (care desoeri poate fi observata de un prieten care nu a vorbit
cateva luni cu persoana in cauza);

de cele mai multe ori formatiunea nodulara nu influenteaza functionalitatea tiroidiana

generala. Semnele de hipotiroidie apar daca:

afectiunea tiroidana de baza este importanta (tiroidita autoimuna active/carenta majora de

iod);
15

dimensiunile nodulului sunt foarte mari, iar celulele adenomatoase nu functioneaza

normal;

nodulul dezvolta in timp atat o autonomie a cresterii cat si a productiei hormonale;

Diagnosticul presupune mai multe etape, dar ecografia detine intaietate. Scintigrafia, metoda de
diagnostic a anilor 80, este indicata doar in cazul suspiciune de adenoma toxic, dar si in acest
caz combinatia dintre consult, analize hormonale, marker imuni si ecografia Doppler pot sustine
acelasi diagnostic.
Punctia cu ac fin, este o metoda buna de diagnostic, dar din pacate sensibilitatea (capacitatea de a
identifica boala ) este de doar 50% (adica doar 50% din cei cu cancer tiroidian sunt identificati
ca avand cancer prin punctia tiroidiana, restul de 50 de pacienti fiind in mod gresit informati ca
sunt sanatosi). De asemenea specificitatea metodei este de asemenea mica (pana la 60%) adica
din 100 de pacienti fara cancer tiroidian doar 60 de cazuri sunt informati ca sunt sanatosi, ceilalti
40 trebuie sa se opereze, fara ca insa sa aibe de fapt neoplazie tiroidiana.
Criteriile ecografiei clasice de decelare a benignitatii de malignitate sunt bune, dar foarte putini
noduli maligni intrunesc toate aceste criteri. Marea problema este cea a cancerelor de dimensiuni
mici, care arata identic cu un adenom, si care fara elastografie nu pot fi identificati in stadii
incipiente.
Elastografia aduce un plus enorm in diagnosticul nodulilor tiriodieni, cu sensibilitate
de 85% si specificitate de 89% in identificarea cancerelor si a adenoamelor benigne.
Aceasta
tehnica masoara
elasticitatea si
compresivitatea
tesutului.
Marea diferenta este inregistata insa in cazul nodulilor de dimensiuni mici, care cu
aparatele si mai ales cu criteriile ecografiei clasice, sunt evaluate de catre examinator ca
problematici si pot avea carctere elastografice de maligitate, in ciuda aspectului initial aparent
benign. Compararea duritatii nodulului fata de tesutul sanatos, la distanta de nodul inidca daca
exista diferente semnificative intre cele doua regiuni. Valoarea acetui raport indica porbabilitatea
mimina sau extrem de mare ca formatiunea in cauza sa fie maligna.
Studiul de caz 1
Date generale:
Numele: M. A.; Data naterii: 24 ianuarie 1959(50 ani)
Adresa: Sibiu;
Ocupaie: operator COMPA Sibiu;
Nivel de educaie: liceu economic
Statut social: cstorit.
Istoricul tulburrii prezente.
Clienta se prezint la psiholog n luna mai 2009 la recomandarea medicului endocrinolog curant.
Istoric personal i social.
Este cstorit de 30 de ani i are o relaie de cuplu foarte bun. De trei ani se afl n litigiu cu un
fost angajator pentru nclcarea drepturilor angajatului.
De doi ani este angajat ca operator ntr-o fabric din Sibiu i este n concediu de boal de 21 zile.

16

I.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in conditii normal

PROBLEM
A

OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

Intoleranta la
frig,
frisoane,
disconfort
manifestate
prin
hipotermie

Ca pacientul
sa
prezinte o
temperatura
a corpului in
limite
normale

in caz de coma si de
hipotermie severa,
tratamentul este bazat
pe incalzirea din
exterior (pleduri cu
sau fara incalzire) sau
interna (incalzirea
aerului administrat
prin respiratorul
artificial, perfuzii
caldute etc.), care
trebuie sa fie
intreprinse cu atat mai
multa prudenta cu cat
hipotermia este mai
profunda si mai
indelungata

Evaluarea nivelului de
constienta al
pacientului prin
determinarea
permanenta a
orientarii in timp si
spatiu
Masurarea si notarea
temperaturii corpului
Incalzirea pacientului
prin intermediului mai
multor paturi

II.Nevoia de a elimina
PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

Alterarea eliminarii
intestinale
manifestata prin
constipatie si
meteorism

Ca pacientul sa-si reia

eliminarea normala

Asigurarea unei diete

cu cat mai putin sodiu
si lipide
Asigurarea eliminarii
intestinale prin
cresterea cantitatii de
lichide(cand nu sunt
semne de alterare
cardiaca)
Cresterea fibrelor in
alimentatie
Consumul unor
cantitati importante de

Urmarirea atenta a
evolutie iar starea sa
trebuie analizata
periodic prin
controale
medicale si
investigatii de
specialitate

17

lichide: apa si in
special sucuri
naturale de fructe.
Minimul recomandat
este de 8 pahare
zilnic.

III.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja mucoasele si tegumentele

PROBLEMA
Deficit de
atoingrijire,
imposibilitate
a de a se
curata
manifestate
prin scaderea
mobilitatii
cauzate de
boala

OBIECTIV
E
Ca pacientul
sa
participe la
actiunile
de protejare
a
tegumentelo
r si
mucoaselor
Ca pacientul
sa fie
capabil sa se
ingrijeasca
Ca pacientul
sa-si
cunoasca
regimul de
viata

INTERVENTII
AUTOME
Asigurarea
confortului
pacientului prin
incalzirea camerei,
aerisirea constanta,
mai multe dupa
dorinta pacientului
Spalarea completa sau
partiala a pacientului
Incurajarea acestuia sa
participe la ingrijire
dupa putint

INTERVENTII
DELEGATE

IV.Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

alterarea ritmului
cardiac
palpitatii, vertij
manfiestate prin

Ca pacientul sa
prezinte o respiratie in
limite normale iar
circulatia sa sa fie din

Masurarea si
notarea constanta a
functiilor vitale si a
bilantului hidric

18

INTERVENTII
DELEGATE

bradicardie

nou in limite normale

Ca pacientul sa
identifice factorii care
pot deregal ritmul
cardiac si semnele de
intoleranta la diferite
activitati.

Exercitii de
respiratie
Urmarirea si
masurarea TA si
pulsului
Observarea
edemelor si venelor
jugulare pt
depistarea
modificarilor care
pot surveni in starea
cardiaca a
pacientului

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

Alterarea procesului
de gandire manifestat
prin letargie si
scaderea intelectului

Ca pacientul sa nu se
simta inferior, sa
inteleaga posibilitatile
sale in a realiza
lucruri pe cont propriu
Ca pacientul sa
permita sa I se ofere
ajutor

educarea
pacientului prin
explicarea
acestuiaimportanta
tratamentului,
neintreruperea
acestuia fara
acordul medicului
explicarea
necesitatiiefectuarii
analizelor si
diverselor
investigatii indicate
de catre medic

V.Nevoia de a se realiza

mentinerea
demnitatii
pacientului prin
explicarea
necesitatii unei
bune si corecte
ingrijiri personale
19

INTERVENTII
DELEGATE

pentru mentinerea
statutului social
Studiu de caz nr.2Date generale:
Numele: S. E.;
Data naterii: 18 ianuarie 1974 (36 ani)
Adresa: Sibiu;
Ocupaie: asistent medical;
Nivel de educaie: coal postliceal
Statut social: cstorit
Istoricul tulburrii prezente
Clienta se prezint la psiholog n luna aprilie 2010 din proprie iniiativ. La data primei evaluri
clienta afirm c de aproximativ trei luni experieniaz stare de iritabilitate foarteridicat,
agresivitate verbal i fizic, anxietate (pn la panic) n legtur cu starea desntate a
copilului, ngrijorare i team la locul de munc, labilitate emoional foarte marecu exprimarea
frecvent a emoiilor negative i plns, indiferen pentru aspectul fizic(vestimentar, machiaj,
coafur), lipsa motivaiei pentru orice activitate casnic sau profesional, scderea interesului
pentru activitatea sexual, tensionarea relaiilor cu prinii(n special cu tatl), evitarea
contactului cu prieteni i cunoscui.

I.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in conditii normal

PROBLEM
A

OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

Intoleranta la
frig,
frisoane,
disconfort
manifestate
prin
hipotermie

Ca pacientul
sa
prezinte o
temperatura
a corpului in
limite
normale

in caz de coma si de
hipotermie severa,
tratamentul este bazat
pe incalzirea din
exterior (pleduri cu
sau fara incalzire) sau
interna (incalzirea
aerului administrat
prin respiratorul
artificial, perfuzii
caldute etc.), care
trebuie sa fie
intreprinse cu atat mai
multa prudenta cu cat

Evaluarea nivelului de
constienta al
pacientului prin
determinarea
permanenta a
orientarii in timp si
spatiu
Masurarea si notarea
temperaturii corpului
Incalzirea pacientului
prin intermediului mai
multor paturi

20

hipotermia este mai

profunda si mai
indelungata
II.Nevoia de a elimina
PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

Alterarea eliminarii
intestinale
manifestata prin
constipatie si
meteorism

Ca pacientul sa-si reia

eliminarea normala

Asigurarea unei diete

cu cat mai putin sodiu
si lipide
Asigurarea eliminarii
intestinale prin
cresterea cantitatii de
lichide(cand nu sunt
semne de alterare
cardiaca)
Cresterea fibrelor in
alimentatie
Consumul unor
cantitati importante de
lichide: apa si in
special sucuri
naturale de fructe.
Minimul recomandat
este de 8 pahare
zilnic.

Urmarirea atenta a
evolutie iar starea sa
trebuie analizata
periodic prin
controale
medicale si
investigatii de
specialitate

III.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja mucoasele si tegumentele

PROBLEMA
Deficit de
atoingrijire,
imposibilitate
a de a se
curata
manifestate

OBIECTIV
E
Ca pacientul
sa
participe la
actiunile
de protejare
a

INTERVENTII
AUTOME
Asigurarea
confortului
pacientului prin
incalzirea camerei,
aerisirea constanta,
mai multe dupa
21

INTERVENTII
DELEGATE

prin scaderea
mobilitatii
cauzate de
boala

tegumentelo
r si
mucoaselor
Ca pacientul
sa fie
capabil sa se
ingrijeasca
Ca pacientul
sa-si
cunoasca
regimul de
viata

dorinta pacientului
Spalarea completa sau
partiala a pacientului
Incurajarea acestuia sa
participe la ingrijire
dupa putint

IV.Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

alterarea ritmului
cardiac
palpitatii, vertij
manfiestate prin
bradicardie

Ca pacientul sa
prezinte o respiratie in
limite normale iar
circulatia sa sa fie din
nou in limite normale
Ca pacientul sa
identifice factorii care
pot deregal ritmul
cardiac si semnele de
intoleranta la diferite
activitati.

Masurarea si
notarea constanta a
functiilor vitale si a
bilantului hidric
Exercitii de
respiratie
Urmarirea si
masurarea TA si
pulsului
Observarea
edemelor si venelor
jugulare pt
depistarea
modificarilor care
pot surveni in starea
cardiaca a
pacientului

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

V.Nevoia de a se realize
PROBLEMA

22

INTERVENTII
DELEGATE

Alterarea procesului
de gandire manifestat
prin letargie si
scaderea intelectului

Ca pacientul sa nu se
simta inferior, sa
inteleaga posibilitatile
sale in a realiza
lucruri pe cont propriu
Ca pacientul sa
permita sa I se ofere
ajutor

educarea
pacientului prin
explicarea
acestuiaimportanta
tratamentului,
neintreruperea
acestuia fara
acordul medicului
explicarea
necesitatiiefectuarii
analizelor si
diverselor
investigatii indicate
de catre medic
mentinerea
demnitatii
pacientului prin
explicarea
necesitatii unei
bune si corecte
ingrijiri personale
pentru mentinerea
statutului social

Studiul de caz 3
Date generale:
Numele: L. M.;
Data naterii: 18 ianuarie 1947 (62 ani)
Adresa: Sibiu;
Ocupaie: pensionar (limit de vrst);
Nivel de educaie: gimnaziu
Statut social: cstorit.
Istoricul tulburrii prezente
Clienta se prezint la psiholog n luna august 2009 la recomandarea unei cunotine.n urm cu
dou sptmni a fost diagnosticat cu Hiportiroidism frust. Afirm c a apelat la psiholog
pentru c se afl ntr-o situaie ,, groaznic n legtur cu vnzarea unui imobil i revendicarea unor
proprieti i ,, simte c nu mai poate face fa stresului i efortului.
I.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in conditii normal

23

PROBLEM
A

OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

Intoleranta la
frig,
frisoane,
disconfort
manifestate
prin
hipotermie

Ca pacientul
sa
prezinte o
temperatura
a corpului in
limite
normale

in caz de coma si de
hipotermie severa,
tratamentul este bazat
pe incalzirea din
exterior (pleduri cu
sau fara incalzire) sau
interna (incalzirea
aerului administrat
prin respiratorul
artificial, perfuzii
caldute etc.), care
trebuie sa fie
intreprinse cu atat mai
multa prudenta cu cat
hipotermia este mai
profunda si mai
indelungata

Evaluarea nivelului de
constienta al
pacientului prin
determinarea
permanenta a
orientarii in timp si
spatiu
Masurarea si notarea
temperaturii corpului
Incalzirea pacientului
prin intermediului mai
multor paturi

II.Nevoia de a elimina
PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

INTERVENTII
DELEGATE

Alterarea eliminarii
intestinale
manifestata prin
constipatie si
meteorism

Ca pacientul sa-si reia

eliminarea normala

Asigurarea unei diete

cu cat mai putin sodiu
si lipide
Asigurarea eliminarii
intestinale prin
cresterea cantitatii de
lichide(cand nu sunt
semne de alterare
cardiaca)
Cresterea fibrelor in
alimentatie
Consumul unor
cantitati importante de
lichide: apa si in
special sucuri

Urmarirea atenta a
evolutie iar starea sa
trebuie analizata
periodic prin
controale
medicale si
investigatii de
specialitate

24

naturale de fructe.
Minimul recomandat
este de 8 pahare
zilnic.

III.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja mucoasele si tegumentele

PROBLEMA
Deficit de
atoingrijire,
imposibilitate
a de a se
curata
manifestate
prin scaderea
mobilitatii
cauzate de
boala

OBIECTIV
E
Ca pacientul
sa
participe la
actiunile
de protejare
a
tegumentelo
r si
mucoaselor
Ca pacientul
sa fie
capabil sa se
ingrijeasca
Ca pacientul
sa-si
cunoasca
regimul de
viata

INTERVENTII
AUTOME
Asigurarea
confortului
pacientului prin
incalzirea camerei,
aerisirea constanta,
mai multe dupa
dorinta pacientului
Spalarea completa sau
partiala a pacientului
Incurajarea acestuia sa
participe la ingrijire
dupa putint

INTERVENTII
DELEGATE

IV.Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

alterarea ritmului
cardiac
palpitatii, vertij
manfiestate prin
bradicardie

Ca pacientul sa
prezinte o respiratie in
limite normale iar
circulatia sa sa fie din
nou in limite normale
Ca pacientul sa

Masurarea si
notarea constanta a
functiilor vitale si a
bilantului hidric
Exercitii de
respiratie

25

INTERVENTII
DELEGATE

identifice factorii care

pot deregal ritmul
cardiac si semnele de
intoleranta la diferite
activitati.

Urmarirea si
masurarea TA si
pulsului
Observarea
edemelor si venelor
jugulare pt
depistarea
modificarilor care
pot surveni in starea
cardiaca a
pacientului

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

Alterarea procesului
de gandire manifestat
prin letargie si
scaderea intelectului

Ca pacientul sa nu se
simta inferior, sa
inteleaga posibilitatile
sale in a realiza
lucruri pe cont propriu
Ca pacientul sa
permita sa I se ofere
ajutor

educarea
pacientului prin
explicarea
acestuiaimportanta
tratamentului,
neintreruperea
acestuia fara
acordul medicului
explicarea
necesitatiiefectuarii
analizelor si
diverselor
investigatii indicate
de catre medic

V.Nevoia de a se realize

mentinerea
demnitatii
pacientului prin
explicarea
necesitatii unei
bune si corecte
ingrijiri personale
pentru mentinerea
statutului social
26

INTERVENTII
DELEGATE

Plan cu stadii diferite de evolutie a bolii a celor trei cazuri.

Studiul de caz 1
Date generale:
Numele: M. A.;
Data naterii: 24 ianuarie 1959(50 ani)
Adresa: Sibiu;
Ocupaie: operator COMPA Sibiu;
Nivel de educaie: liceu economic
Statut social: cstorit
Istoricul cazului
Acuze principale
Istoricul tulburrii prezente
Clienta se prezint la psiholog n luna mai 2009 la recomandarea medicului endocrinolog curant.
Istoric personal i social
Este cstorit de 30 de ani i are o relaie de cuplu foarte bun. De trei ani se afl nlitigiu cu un
fost angajator pentru nclcarea drepturilor angajatului.
De doi ani este angajat ca operator ntr -o fabric din Sibiu i este n concediu de boal de 21 zile.
Istoric medical
n 1994 a suferit o intervenie chirurgical pentru extirparea unui fibroadenom la snul stng
(tumor benign).
n 1999 a fost diagnosticat cu Hiportiroidism.
n 2007 a fost diagnosticat cu tiroidit autoimun (boal Hashimoto).
La 14 mai 2009 prezint urmtoarele valori ale probelor de laborator:
colesterolemie =18266,3 mg/dl;
HDL colesterol = 59 mg/dl;
TSH = 2,30 microUI/ml;
T3 = 1,32 ng/ml; FT4 =1,35 ng/ml, ATPO = 1424,2 IU/ml(valori normale < 5,6 IU/ml).
Screening i evaluare psihologic a pacienilor cu disfuncii tiroidiene 19
Scopuri terapeutice
Reducerea gndirii distorsionate n legtur cu incapacitatea de a face fa
evenimentelor negative de via (boala, procesul);
Gestionarea stresului i reducerea nivelului emoiilor negative disfuncionale;
Obinerea relaxrii i scderea amplitudinii simptomatologiei psihosomatice;
Creterea aderenei la tratament.
Planificarea interveniei
Intervenia s-a desfurat pe parcursul a 14 sedinte de ctre medicul psihiatru si medical
endocrinolog. A fost aplicat constant un program educaional privind igiena mental i
necesitatea respectrii tratamentului medicamentos (clienta prezenta adesea tentative de
renunare la tratament sau de ajustare personal a dozelor).
scor 15 (depresie uoar); HRSA scor 12 (intensitate a anxietii sub nivelul clinic).
Simptomatologie depresiv HRSD scor total 10 (depresie uoar);
27

Simptomatologie anxioas HRSA scor 12 (anxietate sub nivelul clinic),

Distresul afectiv PDA -scor total 52 (nivel mediu),
emoii negative disfuncionale scor 19 (nivel mediu).
Studiul de caz 2
Date generale:
Numele: S. E.;
Data naterii: 18 ianuarie 1974 (36 ani)
Adresa: Sibiu;
Ocupaie: asistent medical;
Nivel de educaie: coal postliceal
Statut social: cstorit
Istoric personal i social
Este cstorit de 5 de ani i are o relaie de cuplu foarte bun.
A absolvit o coal postliceal i este asistent medical ntr-o secie de pneumologie unde
lucreaz de 13 ani.
Provine dintr-o familie din mediu rural cu tat alcoolic i mama cu probleme cardiace(nu poate
indica natura bolii). Are un frate cu care comunicarea este deficitar de aproximativdoi ani. n
copilrie i adolescen a asistat n mod repetat la scene de agresivitate fizic iverbal a tatlui
fa de mam i frate. Se simte responsabil pentru condiia tatlui (n prezentalcoolism cronic i
ciroz hepatic)
n luna iunie 2010, n urma consultului endocrinologic a fost diagnosticat cu hipotiroidism.
Probele de laborator au indicat: TSH = 9,6 UI/ml (V.N. 0,4 4 UI/ml), ATPO= 16,4 IU/ml
(V.N.0 35 IU/ml). S-a instituit tratament medicamentos cu Eutirox 3x tb/zi.
Planificarea interveniei
Intervenia s-a desfurat pe parcursul a 14 edine (sptmnale). Pentru simptomatologia
anxios-depresiv s-au aplicat tehnici de restructurare cognitiv (reducereagndurilor automate) i
tehnici de control al respiraiei i relaxare (antrenament autogenSchultz). Pentru problemele
legate de comunicarea cu prinii i fratele s-au utilizat tehnici de
dezvoltate a asertivitii i imagerie mental (,,ce a face, ce a simi dac a fi ...).
Rezultate i urmrirea evoluiei clientului
La sfritul interveniei, clienta prezint urmtoarele scoruri la scalele YSQ-S3, PDA,
ATQ i ABSs.
PDA scor total nivel ridicat; emoii negative disfuncionale nivel sczut; emoiinegative
funcionale nivel sczut;
ABSs:iraionalitate nivel sczut; raionalitate nivel ridicat);
nregistreaz nivel ridicat doar pentru dimensiunea BAD.
ATQ nivel sczut
Studiul de caz 3
28

Date generale:
Numele: L. M.;
Data naterii: 18 ianuarie 1947 (62 ani)
Adresa: Sibiu;
Ocupaie: pensionar (limit de vrst);
Nivel de educaie: gimnaziu
Statut social: cstorit
Istoric personal i social
Clienta afirm c pe parcursul vieii a avut numeroase situaii n care nivelul
de stres a fost foarte mare (a trecut prin decesul unui copil la ase sptmni dup natere, s-a
mutat de patru ori n localiti diferite, de dou ori a fost internat de urgen n stare de oc
anafilactic)
Istoric medical
Clienta afirm c nu sufer de boli cronice i a avut o intervenie chirurgical pentru cistocel n
urm cu 10 ani. Este alergic la mai multe substane (clor, aceton) i medicamente(Aspirin,
Furazolidon).
Nu a utilizat niciodat medicaie anxiolitic, antidepresiv sausomnifere. n prezent este sub
tratament medicamentos prescris de medicul endocrinolog(Tyrozol 3x1 tb/zi, Metoprolol 2x1
tb/zi i Gerodorm la nevoie). Probele de laborator auindicat: TSH < 0,01 UI/ml (V.N. 0,4
4UI/ml), FT4 = 2,18 ng/dl (V.N. 0,71 1,85 ng/dl) ,FT3 =9,73 pg/ml (V.N. 1,45 3,48 pg/ml).
Intervenia s-a desfurat pe parcursul a 16 edine (sptmnale). S-au aplicat tehnici
de restructurare cognitiv (reducerea gndurilor automate), tehnici de dezvoltare a asertivitiii
tehnici de bio-feedback (clienta i-a procurat un dispozitiv bio-feedback portabil)
Rezultate i urmrirea evoluiei clientului
La sfritul interveniei, clienta prezint urmtoarele scoruri la scalele YSQ-S3, PDA,
ATQ, HRSA i HRSD.
PDA nivel ridicat ;
emoii negative disfuncionale nivel sczut; emoii negative funcionale nivel mediu;
ATQ nivel sczut;
HRSA anxietate sub nivelul clinic;
HRSD depresie uoar
Pentru profilul schemelor cognitive YSQ-S3

29

10.BIBILIOGRAFIE
GHID DE NURSING
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-LUCRETIA TITIRCA
Urgente medico-chirurgicale-Sinteze pentru cadre medii-LUCRETIA TITIRCA
Screening i evaluare psihologic a pacienilor cu disfuncii tiroidiene-Coordonator tiinific
Doctorand Prof. Univ. Dr. Vasile Preda

30