Școala Postliceală Sanitară ``Grigore Ghica Vodă`` Iași

Proiect

Examenul de absolvire a școlii postliceale sanitare

Calificarea profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu hipotiroidism

Îndrumător,
Păduraru Oana
Candidat,
Tărăboi Mihaela

Promoția 2014

1
 Îngrijirea
bolnavului
cu
hipotiroidism

2
 Cuprins

I. Argument……………………………………………4
Motto...........................................................................5
II. Îngrijirea bolnavului cu hipotiroidism
Obiectiv 1:
Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ………..6

Obiectiv 2:
a. Definiţia………………………………………8
b. Etiologia
c. Clasificare
d. Simptomatologie
e. Complicații
f. Tratament
g. Profilaxie
Obiectiv 3:
Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea
bolnavului cu hipotiroidism……………………..17
a. Fişa tehnica nr. 1…………………………18
b. Fişa tehnica nr. 2………………………...20
c. Fişa tehnică nr. 3………………………...23
d. Fişa tehnica nr. 4………………………...24
Obiectiv 4:
Procesul de îngrijire al unui pacient cu hipotiroidism
a. Interviu…………………………………….26
b. Nevoi fundamentale după V. Henderson….28
c. Plan de îngrijire……………………………...29
Obiectivul 5:
Educaţia pentru sănătate la un pacient cu
hipotiroidism…………………………………………….30

III. Bibliografie ………………………………………...31

3
IV. Anexe ………………………………………………32

I. Argument:

Hipotiroidia este o boală caracterizată prin starea patologică datorită

reducerii secreției tiroide și manifestată clinic prin mixedem la adulți și
cretinism la copii.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire
specifice pentru un pacient cu hipotiroidism.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu hipotiroidism și de
care trebuie sa țină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire
sunt:
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1.Analizează semnele și simptomele specifice afecţiunilor endocrine.
2.Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire
(nursing) la pacienţi cu afeţiuni endocrine.
3.Elaborează planul de îngrijire (nursing).
4.Aplică intervenţii proprii și delegate planificate.
5.Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienți cu hipotiroidism s-a finalizat
prin analiza unui caz cu un pacient cu hipotiroidism– caz pentru care s-a
elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidențiat problemele de
dependență specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform
principiului Virginiei Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu hipotiroidism
respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidențiate
problemele de dependență, obiectivele de îngrijire, intervențiile autonome și
delegate, precum și evaluarea intervențiilor aplicate.

4
MOTTO:
Învinge: greutățile profesiunii tale;

Stăpânește: supărarea și nerăbdarea ta;

Gândește-te: că cel suferind este: ``dezarmat, fără putere și are

nevoie de ajutorul și îngrijirea ta!``

5
II. Îngrijirea bolnavului cu hipotiroidism
Obiectiv 1:
Noțiuni generale de anatomie și fiziologie ale glandei tiroide
Anatomia:
Tiroida, cea mai voluminoasa glandă endocrină este situată în regiunea
cervicală anterioară, în loja tiroidiană. Este așezată înaintea traheei inferior față
de cartilajul cricoid. Are forma literei H și este formată din 2 lobi, uniți printr-
un istm, iar la 50% din persoane mai există și un lob accesoriu descendent
piramidal.
Lobul drept este mai voluminos decât cel stâng. Fiecare lob măsoară în
medie 5 cm înălțime și 2-3 cm grosime, cu o greutate de 20-30 g. Atât
dimensiunile cât și greutatea sunt extrem de variabile, după situația geografică,
vârstă, sex, moment fiziologic și trecut patologic.
Glanda tiroidă este învelită într-o capsulă fibroasă, prin intermediul
căreia intră în conexiune cu formațiunile vecine: laringele, traheea, esofagul,
paratiroidele, carotidele, jugularele și pneumogastricul. Capsula tiroidei
permite o enucleare a glandei, folosită în tehnica tiroidectomiilor.
Spre planurile superficiale regiunea tiroidiană este limitată de marginea
anterioară a sterno-cleido-mastoidianului, care frânează dezvoltarea anterioară
a gușilor. La nivelul pediculului vascular superior și la polul inferior al lobilor
laterali extra capsular, se găsesc paratiroidele.
Circulația arterială a tiroidei este foarte intensă: 5 ml pe un gram de
țesut, ceea ce înseamnă 100-150 ml/min. pentru întreaga glandă, deci mai mult
ca rinichiul.
Rețeaua de vase limfatice în tiroidă este foarte dezvoltată. Există
numeroși ganglioni limfatici extra- și pretiroidieni. Fiecare folicul este
înconjurat de vase arteriale, venoase și limfatice.
Nervii simpatici tiroidieni, superiori și inferiori, își au originea
macroscopic, în ganglionul cervical superior și inferior. Inervația parasimpatică
este dată de nervul vag, prin nervul laringian.
Celulele foliculare tiroidiene secretă hormonii tiroidieni reprezentați prin
TIROXINA sau TETRA IODOTIROXINĂ ( T4 ) și TRIIODOTIROXINA

6
(T3). Iodotiroxinele acționează asupra metabolismului energetic, asupra
creșterii organismului și asupra sistemului nervos.
Celulele parafoliculare secretă un hormon cu acțiune de scădere a
calciului plasmatic, CALCITONINA.
Particularitățile structurale ale inervației tiroidiene și cercetările
experimentale au arătat că glanda are o inervație aferentă și eferentă, problema
de mare interes pentru reglarea nervoasă a endocrinei tiroidiene.
Fiziologia tiroidei:
Capitolul despre fiziologia glandei tiroide cuprinde biosinteza
hormonilor iodați, acțiunile lor fiziologice și mecanismul reglator al endocrinei
tiroidiene.
Datorită faptului că iodul este utilizat în sinteza hormonilor tiroidieni,
tratarea acestei probleme include și metabolismul iodului.
În coloidul tiroidian se găsesc 5 compuși iodați organici:
monoiodotirozina, diiodotirozina, triiodotironina, tiroxina și tireoglobulina.
Metabolismul iodului este strâns legat de sinteza hormonilor tiroidieni.
Imediat ce iodul a pătruns în corp, tiroida intervine în captarea lui selectivă.
Acest fenomen marchează primul act al biosintezei hormonilor iodați.
Acțiunea fiziologică a hormonilor tiroidieni:
1. Efectul calorigen, de intensificare a proceselor oxidative celulare.
Aproximativ 40% din producția de căldură a organismului este sub control
tiroidian .
2. Hormonii tiroidieni influențează creșterea organismului și
diferențierea organelor.
3. Hormonii tiroidieni influențează sistemul nervos.
Activitatea tiroidei se află sub control adenohipofizar: hormonul
tireotrop (TSH) stimulează producerea și secreția hormonilor tiroidieni.
Scăderea hormonilor tiroidieni în sânge stimulează prin hipotalamus și mai
puțin prin adenohipofiză, secreția de TSH; creșterea lor inhibă secreția de TSH.
La rândul ei, concentrația sanguină a TSH este în primul rând
dependentă de centrii hipotalamici, secretori de factor eliberator de
tireotropină( TRF).

7
 Obiectiv 2:
Prezentarea generală a hipotiroidismului
a. Definiția
Hipotiroidia este sindromul complex determinat de lipsa sau deficitul
acțiunii hormonilor tiroidieni asupra diverselor metabolisme, aparate și
sisteme. Pentru forma severă de hipotiroidie se folosește termenul de
``mixedem``. Termenul de mixedem fiind impropriu deoarece acesta înseamnă
doar manifestarea cutanată a bolii.

b. Etiologia
Hipotiroidia este una din cele mai frecvente afecțiuni tiroidiene, cu
predominență la sexul feminin. Debutul se poate situa în orice moment al
vieții, cu incidență maximă între 40 și 60 de ani, îmbrăcând intensități diferite,
de la forma frustă pană la forma severă, denumită de ORD în 1874 mixedem.
c. Cauzele hipotiroidiei
Hipotiroidia poate fi primară, secundară sau terțiară, organul primar
afectat putând fi tiroida însăși, hipofiza și respectiv hipotalamusul.
Pot fi citate și sindroamele de rezistență la hormonii tiroidieni dar
acestea nu duc decât extrem de rar la adevarate stări hipometabolice. Se
realizează mai curând stări de tirotoxicoză în rezistența selectivă a hipofizei sau
ameliorându-se spontan cu timpul, se notează semne de hipometabolism cu
insuficiență dezvoltare staturo-ponderală, nistagmus, hipoacuzie.

Forme clinice
*Hipotiroidia primară
-de la naștere: -agnezia tiroidiană;
-ectopia tiroidiană;
-tulburările de hormonosinteză;
-carență severă de iod;
-administrarea de Iod femeii gravide;
-blocaj prin ATS administrate femeii gravide;
-câștigată post-natal
-tiroidia autoimună-varianta atrofică;
-tiroidectomia chirurgicală;

8
 -distrugerea tiroidei prin Iod;
-blocare medicamentoasă (ATS, perclorat, litiu, excesul de
iod,aminoglu-tetimida, etionamida, sulfamide nitroprusiatul de sodiu).

*Hipotiroidii secundare
Afecțiunile ce afectează hipofiza și realizează un deficit primar de TSH
cei ``9I`` ai autorilor americani (``THE 9 I`s``-infraction, infiltrative, injury,
imunologic, iatrogenic, infections, idiopatic and isolated).
*Hipotiroidia terțiară
Afecțiunile hipotalamice ce realizează un deficit primar de TRH: tumori,
infecții, etc.
Frecvența:
-hipotiroidia neonatală: 1/2700-1/5000 de nou născuți.
-hipotiroidia clinic manifestă 1-6% din populația generală.
-raportul pe sexe (F/B): 1/1 în hipotiroidia centrală; 7/1 în cea primară.
Hipotiroidia primară a adultului
Consecințele deficitului de hormoni tiroidieni asupra diverselor aparate
și sisteme, metabolisme:
-TEGUMENTE ȘI FANERE: infiltrație mucoidă a tegumentelor, a
mucoaselor, caroteno-dermie (tentă galbenă ceroasă), păr uscat și rar, unghii
striate, casante.
-APARAT CARDIO-VASCULAR: debit cardiac redus, viteză
circulatorie redusă, cord mare (infiltrat mucoid), epansament pericardic,
bradicardie, blocuri atrio-ventriculare sau ramura, manifestări coronariene
(angor), insuficiență cardiacă.
-APARAT RESPIRATOR: epansament pleural, infiltrare mucoidă a
mușchilor respiratori, deprimare a centrilor respiratori, infiltrarea mucoasei
nazale cu sforăituri nocturne.
-APARAT DIGESTIV: macroglosie, peristaltism intestinal redus,
constipație, distensie colică, hipotonie a veziculei biliare, calculoză biliară,
sindrom edemato-ascitic cu hepatomegalie.
-SISTEM NERVOS: încetinirea funcțiilor intelectuale ``găuri de
memorie``, sindroame depresive, parestezii ale extremităților, infiltrare
mucoidă a fibrelor musculare, sindrom de canal carpian.
-SISTEM MUSCULAR: atrofie musculară sau infiltrare mucoidă a
mușchilor (cu aspect pseudoatletic), lentoare a contracției și relaxării musculare
(cu alungirea duratei reflexogramei achiliene),crampe musculare dureroase.
-SISTEM OSTEO-ARTICULAR: poliartralgii (``reumatism
hipotiroidian``), creșterea densității osoase, balonizarea șeii turcești.

9
 -HEMATOPOIEZA: anemie normo sau hipocromă, normo sau
macrocitară, masa sanguină crescută dar cu volum globular scăzut, tulburări de
coagulare cu defect de adezivitate plachetară.
-SEROASE: epansamente lichidiene bogate în mucopolizaharide și
colesterol la nivelul pericardului, peritoneului, pleurei sinovialelor
(poliserovite).
-SISTEMUL ENDOCRIN: deficit suprarenalian, modificări hipofizare,
afectare gonadică.
Metabolismul hormonilor suprarenalieni se modifică. Se realizează o
insuficiență suprarenală funcțională și reversibilă. Hipofiza se mărește prin
hiperplazia tireotropă.
Stimularea TRH duce frecvent la apariția unei hiperprolactemii. La
femeie apar anomalii ale ciclului menstrual cu amenoree sau spaniomenoree,
menoragii cu deficit luteal, sterilitate, frigiditate, galactoree.
La bărbat se notează frecvent tulburări ale dinamicii sexuale până la
ipotență și alterări ale spermatogenezei. Șaua turcească se poate baloniza.
Tiroidita autoimună se poate asocia cu alte boli autoimune realizând
atingeri primare multiple ale glandelor endocrine:suprarenalita (sindromul
SCHMIDT), OOFORITA (insuficiența ovariană), orhita (insuficiență
testiculară), pancreatită (diabet zaharat).
Anomaliile metabolice sunt constante:
-METABOLISMUL GLUCIDIC: curba hiperglicemiei provocate este
aplatizată, normală sau de tip scădere a toleranței la glucoză în funcție de
asocierea sau nu a unei afectări beta-insulare.
-METABOLISMUL LIPIDIC: scăderea catabolismului explică
hiperlipidemia și hipercolesteromia. În hipotiroidiile severe cresc VLDL și
trigliceridele din cauza depresiei activității lipoproteinlipazei.
-METABOLISMUL PROTEIC: se notează o depresie a sintezei
proteinelor hepatice dar și a catabolismului lor. Se reduce transformarea
carotenului în vitamina A. Carotenemia crescută explică tenta gălbuie.
-METABOLISMUL FOSFOCALCIC: crește absorbția digestivă a
calciului, crește acreția osoasă și se reduce osteoliza determinând o creștere a
densității osoase. Bilanțul calcic este pozitiv.
-METABOLISMUL ENERGETIC: consumul de oxigen este redus.
Scade metabolismul bazal, apare hipotermia. Hipometabolismul general
explică astenia fizică, intelectuală și sexuală a bolnavului, o oarecare
indiferență pentru orice se petrece în jurul său, scăderea memoriei, a spiritului
de inițiativă, a atenției. Somnolența, frilozitatea, intoleranța la frig, încetinirea

10
schimburilor respiratorii, bradicardia, scăderea motricității intestinale traduc
starea hipofuncțională generală din hipotiroidie.

Hipotiroidia secundară și tertiară a adultului

Reprezintă o stare în care tiroida este normală dar funcționează cu
încetinitorul din cauza lipsei de stimulare tireotropă. Infiltrația cutaneomucoasă
este mai puțin marcată, tegumentele sunt decolorate prin lipsa acțiunii
melanotrope a ACTH. Concomitent se manifestă semne ale deficitului altor
axe: suprarenaliană, gonadică,somatotropă.
Semnelor de tip hipotiroidian li se pot adauga manifestări centrale de tip
sindrom tumoral hipofizar.
Hipotiroidia copilului
Frecvența hipotiroidiei(mixedemului) congenital este de 1/2700-1/5000
nașteri.
Hipotiroidia copilului poate fi câstigată oricând în cursul copilăriei.
Tulburările de morfogeneză (agenezia, ectopi) sunt mai frecvente la sexul
feminin. Reprezintă aproximativ 75% din cauzele de hipotiroidie congenitală.
În caz de ectomie hipotiroidiană este de obicei moderată.
Tulburările de hormonogeneză reprezintă 10-15% din cazurile de hipotiroidism
congenital. Reprezintă deficite enzimatice înnăscute ale sintezei hormonilor
tiroidieni.
Sunt descrise mai multe asemenea tulburări:
-DEFECTE ALE TRANSPORTULUI DE IOD;
-DEFECTE DE ORGANIFICARE A IODULUI;
Una din manifestările clinice ale defectului de organificare este
sindromul PENDRED caracterizat prin gușă, hipotiroidie, surditate senzorio-
neurală congenitală.
-DEFECTUL ÎN SINTEZĂ SAU MECANISMUL DE CUPLARE AL
TIROGLOBULINEI.
Din punct de vedere clinic este vorba de subiecți cu gușă și hipotiroidie
severă.
-EFECTUL DE ELIBERARE (peptide serice iodate anormale).
Se caracterizează prin hipotiroidie, gușă și valori crescute serice de
iodoproteine anormale.
-DEFECT DE DEIODARE
Recircularea și conservarea iodului este deficitară. Se ajunge la o
pierdere urinară excesivă de MIT și DIT, cu status hipotiroidian și gușă.

11
 *Insensibilitatea la TSH și DIT este datorată unei mutații în domeniul
extracelular a receptorului TSH. Pacienții nu au gușă iar tiroida nu răspunde
nici la TSH endogen nici la cel exogen. Hipotiroidia este de obicei frustă.
Uneori subiecții pot fi chiar eutiroidieni prin creșterea compensatorie a
secreției de TSH.
*Hipotiroidia centrală
Se observă la aproximativ 5% din cazuri. De obicei se asociază cu alte
deficite trope. Se observă în malformații congenitale ale liniei mediane ale
sistemului nervos central, tumori hipotalamo-hipofizare, traumatisme la
naștere.
*deficitul sever de iod, poate produce hipotiroidie congenitală. Se
întalnește în regiunile carențate sever în iod și induce cretinism endemic
mixedematos cu tablou de tip hipotiroidian sau cretinism neurologic (cu
surdomutitate, deficit mintal, spasticitate). Prevalentă unuia sau alteia dintre
cele 2 tipuri este determinat geografic.
*Aproximativ 10% din hipotiroidismul congenital este tranzitoriu și se
datorează anticorpilor blocanți antireceptor TSH materni transferați fătului,
ingestiei materne de compuși cu proprietăți antitiroidiene (iod în cantități mari,
ARS etc.) prematurității (cu imaturitate hipotalamică).

d.Tablou clinic. Simptomatologie.

Tablou clinic în hipotiroidia adultului
a). FORMA TIPICĂ: înmanunchează toate sau majoritatea
manifestărilor descrise la capitolul (consecințele deficitului de hormoni
tiroidieni asupra diverselor aparate, sisteme, metabolisme). În forma sa cea
mai severă realizează tabloul definit impropriu prin termenul de
``MIXEDEM`` sau mai corect ``hipotiroidie gravă cu visceralizări``.
Tiroidia este de obicei nepalpabilă. Uneori în carențele iodate severe,
tulburări ale hormonosintezei, unele forme iatrogene, tiroida autoimună de tip
HOSHIMOTO, se notează gușă.
b). FORME FRUSTE, debutante:
-anomalii biologice fără semne clinice: forma infraclinică cu TSH crescut și
astenie cronică matinală.
-scăderea memoriei(``găuri de memorie``), scăderea randamentului intelectual.
-parestezii în extremități, crampe musculare.
-digestie lentă, flatulență, constipație.
-lipsa de îndemânare recentă a mișcărilor fine ale mâinilor.
-căderea părului.
-edeme palpebrale matinale, tegumente uscate.

12
-hipoacuzie, scăderea timbrului vocii.
-creștere în greutate neexplicată.
c). FORME PAUCISIMPTOMATICE ȘI ATIPICE
-FORME CARDIACE
-tulburări de ritm (bradicardie sinusală, blocuri atrioventriculare
paroxistice sau permanente, blocuri de ramură incomplete sau complete, alte
tulburări de ritm ce apar mai frecvent la debutul terapiei substitutive).
-manifestări cardiace: angor la effort, insuficiență cardiacă globală cu
cord mare, debit cardiac foarte mic, epansament pericardic.
-FORME NEUROPSIHICE
-incetinire intelectuală, ``găuri de memorie``, stări depresive, uneori
bufee de excitație. În formă gravisimă se ajunge la comă mixedematoasă.
-FORME HEMATOLOGICE
-anemie normo sau hipocromă, sideropenică, normo sau macrocitară,
pseudobiermeniană.
-FORME DIGESTIVE
-constipație, megacolon.
-sindrom edematoascitic.
-hepatomegalie.
-depilare.
-tulburări de comportament.
-paloare.
Tablou clinic în hipotiroidia copilului
La naștere tabloul clinic era variat, mergând de la un aspect absolut
caracteristic până la aparența normală, fiind necesare săptămâni sau luni până
ce diagnosticul clinic poate fi evocat.
Nou născutul hipotiroidian poate fi postmaturat (vârsta gestațională
peste 42 de săptămâni), supraponderal (peste 4000de grame), hipoterm, cu
piele rece, edeme periferice, distensie abdominală, fontanela posterioară peste
5 mm în diametru, fontanela anterioară largă, nas trilobat, macroglosie, icter
prelungit (peste 3 zile), dificultăți de alăptare, letargie, canoză.
Ulterior apare constipația, abdomenul este destins, apare hernie
ombilicală, hipotonie generală, tegumentele se infiltrează (mixedem), devin
galben carotinemice, vocea este răgușită.
Copilul este foarte păros. Părul neonatal și lanugo sunt abundente: perii
sunt aspri și groși. Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă apar noi semne
care traduc întârzierea în dezvoltarea pshio-motorie: nu ține capul ridicat la 3
luni, apariția dentiției este retardată, nu stă în șezut la 6 luni nu face primii pași,
nu pronunță primele cuvinte la vârste normale.

13
 Întârzierea creșterii este elementul major al tabloului clinic: persistă
proporțiile juvenile ale corpului. Vârsta osoasă este întârziată. Curba de
creștere se îndepărtează din ce în ce mai mult de mediană. Apare un nanism
dismorfic. Mersul este legănat “mers de rață”, dentiția permanentă întărziată.
Dezvoltarea intelectuală este afectată de la aspect de cretinism
mixedematos, în formele severe la diverse grade de reducere ale IQ, în formele
medii sau fruste.
e. Complicații
* Cardiace: Simptomatologia cardiacă este frecventă. Bradicardia,
blocurile A-V sau de ramura.
* Neuropsihice: Stări depresive severe, stări confuze paranoide sau
maniacale, alteori bufee de excitație.
* Hematologice: Anemie, adeseori profundă, nerăspunzând decât la
terapia etiologică.
* Coma mixedematoasă: Reprezintă adevărata și marea complicație rară
dar redutabilă, cu evoluție fatală la aproximativ 50% din cei ce o fac. Se
caracterizează prin: astenie progresivă, stupoare, hipotermie, hipoventilație,
comă, moarte.
f. Tratament:
Tratamentul hipotiroidei, indiferent de forma sa clinică este substituiv,
prin administrarea de hormoni tiroidieni. În formele iatrogene se revine la
eutiroidie prin întreruperea administrarii preparatelor ce blochează
hormonosinteza.
Nu se poate vorbi de o doză standard de hormoni tiroidieni. Fiecarui
bolnav i se va adopta doza în funcție de severitatea deficitului său hormonal.
Tratamentul trebuie sa fie progresiv, mai ales la vârstnici și în caz de
hipotiroidie severa. 100mg extract tiroidian + 125 -150 µg LT 4 + 300 µg DT4 +
50 µGt3 LT4 reprezintă tratamentul de ales.
Se începe cu doze zilnice de 25 µg LT4 și se urcă treptat, la interval de 7-
14 zile la doze de 50, 70, 100, 125µg ect. până ce se atinge starea de eutiroidie.
În cazul unui deficit total tiroidian doza necesară la adult este de 150-200µg/zi.
La subiecții bătrâni și coronarieni este recomandabilă administrarea
concomitentă de beta-blocante, coronarodilatatoare. În hipotiroidia severă se
face concomitent și terapie cortizonică.
SCHEMA DE TRATAMENT
-subiect de 45 de ani-hipotiroidie primară fără complicații.
-EUTHYROX 25µg/zi 10zile. Se crește doza în trepte din 10 în 10 zile sub
supraveghere clinică, biologică (TSH) și ECG. Doza finală 100-200 µg/zi.

14
 Tratamentul comei mixedematoase
-reprezintă o urgență.
-se corectează tulburările respiratorii prin administrarea de oxigen pe o sonda
nazală sau ventilație asistată.
-reîncalzire progresivă într-o încăpere la 22̊ C.
-administrarea de hormoni tiroidieni T4-300-500µg i.v. (7µg/kgc) sau T3 20-
40µg i.v. la 6 ore apoi T4 75 -100µg/zi.
În lipsa preparatelor injectabile de hormoni tiroidieni acestea pot fi
preparate de urgență la farmacia spitalului.
Se pot administra și preparate sub formă de comprimate prin tub
nazogastric.
-se corectează tulburările hidroelectrolitice și glicemie prin administrarea
cu prudență de soluție NaCl și ser glucozat hipertonic.
-antibiotice în caz de infecții.
-hemisucinat de hidrocortizon 100mg i.v. urmat de 50 mg i.v. din 6 in 6
ore.
Dozele vor fi diminuate și se trece la terapie per os în funcție de evoluție.

Tratamentul în hipotiroidia copilului

În hipotiroidia neonatală tratamentul substitutiv trebuie să fie promt și în
doză adecvată. Regula generală este de a dă doza care să mențină T 4 seric în
jumatatea superioară ale limitelor normale. Se începe cu L-T 4 în doza de 10-15
µg/kg/zi în primele 6 luni, apoi se ajustează doza la intervale de 4-6 săptamâni
în următoarele 6 luni și la 2-3 luni ulterior.
Un tratament corect asigură o dezvoltare intelectuală normală.
Supravegherea tratamentului se face prin dozări periodice de TSH, T 4,
urmărirea maturării osoase, a curbei de creștere și mai ales a parametrilor
dezvoltarii intelectuale.
În hipotiroidia câștigată în cursul copilăriei principiile de tratament sunt
cele ale hipotiroidiei adultului.
g. Profilaxie
Se poate face cu:
-sare iodată (iodurare cu iodură de Na sau K sau iodare cu iodat de Na
sau K).
-în România iodarea se face în proporție de 1/20.000 (o cantitate de iod
la 20.000 de cantități de sare).
Sarea iodată trebuie folosită în zonele carențate nu numai în bucătărie ci
și în industria alimentară(pâine, produse lactate, coserve etc.).
Este necesar folosirea sării iodate și în alimentația animală.

15
 Obiectiv 3:
Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea
bolnavului cu hipotiroidism
Rolul autonom al asistentului medical este de a:
-participă la examenul general al pacientului ajutând medicul;
-planificarea şi promovarea măsurilor de menţinere a igienei personale a
pacientului;
-asigurarea confortului fizic şi psihic atunci când pacienta nu îşi poate
îndeplini independent anumite funcţii;
-stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu familia acesteia;
-le transmite informaţii
-ascultă pacientul şi îl susţine;
-recomandă să nu ia medicamente fără recomandarea medicului;
-pregătirea fizică şi psihică a pacientei;
-comunică permanent cu pacienta în scopul menţinerii unui moral ridicat;
-asigură igiena tegumentelor şi mucoaselor;
-trebuie să urmărească o serie de obiective în realizarea instruirii
pacientei: cum trebuie să folosească: lenjeria de corp, lenjeria de pat, obiectele
personale de toaletă, scuipătoarele, bazinetele.
-se explică pacientei importanţa fiecărui medicament, orarul de administrare şi
efectele medicamentului respective precum şi pericolul transmiterii lor de
la un pacient la altul sau a celor introduse în mod fraudulos de
aparţinători;
-se va explica cum trebuie respectat circuitul unor produse patologice
eliminate;
-alimentaţia se va face la ore regulat e cu mese mici fracţionate, ultima
masă va fi luată cu 2 ore înainte de culcare.
Rolul delegat este o activitate efectuată la indicaţia medicului.
Cum ar fi:
-pregăteşte şi administrează medicamente animitotice la indicaţia medicului;
-observă la pacientă modificările provocate de tratament şi le transmit e
medicului;
-la indicaţiile medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau
de readaptare;

16
-pregătirea pacientului pentru investigaţii;
-pregătirea materialelor necesare;

a. Fișa tehnică 1
Măsurarea și notarea respirației

1.Definiție
Respirația reprezintă realizarea aportului de oxigen necesar proceselor
vitale, în paralel cu eliminarea în atmosferă, a dioxidului de carbon rezultat din
acestea.

2.Scop
 Stabilirea diagnosticului
 Aprecierea evoluției bolii
 Recunoașterea complicațiilor
 Prognosticul bolii

3.Materiale necesare
 Ceas cu secundar/ cronometru
 Pix cu pastă de culoare albastră
 Foaie de temperatură (F.T.)
 Carnet de notări personale

4.Pregătirea pacientului
 Așezarea pacientului în decubit dorsal
 Evitați pregătirea psihică a pacientului pentru a nu-și modifica ritmul
obișnuit al respirației
 Se preferă perioadele de somn ale pacientului

5.Efectuarea tehnicii
 Observați mișcările de ridicare sau de coborâre ale toracelui cu fiecare
inspirație sau expirație
 Așezați fața palmară a mâinii pe toracele pacientului
 Numărați mișcările de ridicare a toracelui (inspirațiile), timp de 1 minut.
 Evitați măsurarea respirației la sugar sau copil în timpul plânsului.

6.Notarea grafică a respirației

17
 Notați grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare albastră și
uniți printr-o linie cu valoarea anterioară pentru a obține curba
respirației.
 Pentru fiecare linie orizontală a foii, se socotesc 2 respirații.

7.Interpretarea rezultatelor
 Frecvența respirației variază în funcție de vârstă, sex, poziție,
temperatura mediului ambiant.
 Modificări ale respirației: zgomote respiratorii anormale
(dispnee,tahipnee, polipnee, bradipnee), efort respirator, ortopnee, piele
palidă sau cianotică, piederea stării de conștiență.
 Dispnee Cheyne-Stockes
 Dispnee Kussmaul

8.Educarea pacientului
 Informați pacientul/ familia despre valorile normale caracteristice
vârstei:
 Nou-născut 30-80 resp/min
 Copil mic 20-40 resp/min
 Copil mare 15-25 resp/min
 Adult 14-20 resp/min
 Bărbat 14-15 resp/min
 Femeie 16-20 resp/min

9.Observații
 Rata respirației, în repaus, este în limitele normale caracteristice vârstei.
 Respirația se face pe nas, este liniștită, fără zgomote și fără efort.
 Tegumentele și mucoasele sunt normal colorate, pacientul este conștient
și orientat în timp și spațiu.

b.Fișa tehnică 2

Măsurarea pulsului

18
 1.Definiţie ‫׃‬
Determinarea numărului de bătăi cardiace pe minut.
2.Materiale şi instrumente necesare ‫׃‬
-ceas de mână cu secundar sau cronometru.
-culoare roşie ( creion, pix, sau cariocă)
-carnet de notiţe personal
3.Respectarea normelor de protecţie a muncii ‫׃‬
4.Pregătirea psihică a bolnavului ‫׃‬
-se informează pacientul, i se explică tehnica şi necesitatea ei
pentru a reduce emoţiile, teama.
-obținem consimţământul pacientului
-asigurăm un repaos psihic de cel puţin 5 minute înainte de
măsurare
5.Pregatirea fizică a pacientului ‫׃‬
-asigurăm un repaos fizic de cel putin 5 minute înaintea măsurării
-aşezăm pacientul în poziţie confortabilă în funcţie de starea sa
generală
-în poziţie decubit dorsal cu membrul superior întins pe lângă
corp, articulţia mâinii în extensie, palma să fie orientată în sus
6.Execuţie
-spălăm mâinile cu apă şi săpun
-plasăm degetele, index, mediu şi inelar deasupra
-exercităm o presiune uşoară asupra arterei pe osul radius, astfel
încât să percepem sub degete pulsaţiile sângelui
-fixăm un punct de reper pe cadranul ceasului de mână
-numărăm timp de 1 minut pulsaţiile percepute cu degetele, sau
timp de 30 de secunde înmulţit cu 2 pentru a obţine rata pulsului pe
minut
-apreciem ritmul, amplitudinea şi elasticitatea peretelui arterial în
timp ce măsurăm fregvenţa
-înregistrăm fregvenţa pulsului în carnetul personal şi în foaia de
observaţie notând, numele, pacientului , salonul, data înregistrării, rata
7.Incidente și accidente
8.Îngrijire după tehnică, notare, interpretare
-aprecierea răspunsului inimii la medicaţia cardiacă, activitate, stres
Notare ‫׃‬
-notăm grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare roşie
aşezat direct pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru
valorile care cresc din 4 în 4 (dimineaţa sau seara)

19
 -notăm grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare roşie
aşezat în mijlocul pătratului pentru valorile ce cresc din 2 în 2
Interpretare
-nou născut 120-160 ‫ ׃‬pulsaţii ⁄ minut
-1-2 luni (sugar) 100-140‫ ׃‬pulsaţii ⁄ minut
-12 luni-2 ani 80-130 ‫ ׃‬pulsaţii ⁄ minut
-2 ani-6 ani 75-120 ‫ ׃‬pulsaţii ⁄ minut
-6 ani-12 ani 75-110 ‫ ׃‬pulsaţii ⁄ minut
-adolescent 60-100 ‫ ׃‬pulsaţii ⁄ minut
Adult 60-100 ‫ ׃‬pulsaţii ⁄ minut
9.Reorganizarea la locul de muncă
-spălăm mâinile cu apă şi săpun
-dezinfectăm termometrul
10.Observaţii
-anunţăm medicul pentru orice modificare anormală

c.Fișa tehnică 3
EXTERNAREA PACIENTULUI

1.OBIECTIVELE PROCEDURII:
Stabilirea condițiilor adecvate stării pacientului la externare.
Asigurarea securității pacientului în timpul externării.
2.PREGĂTIREA MATERIALELOR:
-registrul de ieșiri al secției.
-foaia de evidență zilnică și mișcare a secției.
-biletul de externare semnat și parafat de medic.
-rețeta medicală, dacă este cazul.
-efectele pacientului și celelalte bunuri de valoare inventariate (acolo unde este
cazul).

3.PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
Anunțați pacientului și familia cu cel puțin 12 ore înainte de externare.
Identificați impactul emoțional și psiho-social pe care externarea îl are asupra
pacientului sau/și al familiei.
b) FIZICĂ:
Evaluați starea fizică la externare și asigurați mijloc de transport adecvat
acestuia.

20
 Oferiți indicații legate de: firele de sutură (dacă este cazul), activitatea
fizică, indicații și control.
4.EFECTUAREA PROCEDURII
-Revedeți detaliile externării împreună cu pacientul/familia.
-Asistați pacientul la igienă, îmbrăcare.
-Revedeți instrucțiunile și răspunsurile la întrebările legate de medicație,
îngrijirea fizică, satisfacera nevoilor.
-Determinați disabilitățile și limitările care vor continua după externare.
-Identificați punctele forte ale pacientului.
-Faceți un inventar al nevoilor de îngrijire și asistență medicală la domiciliu și
luați legătura cu o fundație de îngrijiri la domiciliu dacă este necesar.
-Organizați transportul pacientului, la nevoie.
-Luați-vă la revedere de la pacient/familie.
-Scoateți pacientul din evidențele secției.
5.EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII
Rezultate așteptate/dorite:
- Pacientul este mulțumit de îngrijirea primită.
- Starea fizică și psihică la externare este bună fiind o premiză a
reintegrării socio-profesionale.
- Pacientul /familia au informații clare, precise despre îngrijirile ulterioare
la domiciliu și despre necesitatea prezentării la control în perioada
planificată sau în caz de complicații.
Rezultate nedorite / Ce faceți?
- Externarea are un impact negativ asupra pacientului, mai ales dacă este
singur și are nevoie de îngrijiri la domiciliu.
- Luați legătura cu o fundație de îngrijiri la domiciliu.
- Familia/aparținătorii sunt incapabili să îngrijească pacientul la domiciliu.
- Puneți-i în legătură cu o fundație de îngrijiri la domiciliu.
- Pacientul/familia refuză externarea.
- Consemnați în foaia de observație refuzul pacientului/familiei sub
semnătură.

d.Fișa tehnica 4
Scintigrafia tiroidiană

21
 1. Definiție
Tiroida reprezintă o glandă care produce și depozitează hormoni esențiali
pentru funcționarea corpului. Aceștia reglează pulsul, tensiunea arterială,
temperatura și metabolismul. Glanda tiroidă este situată în partea anterioară a
gâtului sub ”mărul lui Adam”.
2. Scopul
Acest test se efecuează pentru:
-detectarea nodulilor la nivelul glandei tiroide în cazul în care biopsia prin
aspirație cu ac fin nu a oferit un diagnostic.
-identificarea cauzei hipertiroidismului.
-verificarea suprafeței de extindere a cancerului tiroidian în afara glandei.
3. Materiale necesare
Pahar cu apă, pastilă cu iod, cameră specială de scintigrafie, pat.
4. Pregătirea psihică
Înainte de a începe examenul ginecologic asistenta îi explică pacientei cum se
face aceasta.
5. Pregătirea fizică
Înainte de efectuarea scintigrafiei tiroidiene, pacientul trebuie să-și
informeze medicul dacă:
-ia medicamente în mod regulat, inclusiv hormoni tiroidieni, medicamente
antitiroidiene, medicamente care conțin iod (medicul trebuie să știe denumirea
și doza acestora).
-pacientul este alergic la orice substanță (veninul unei albine).
-pacientul ia aspirină sau warfarină.
-pacientul a fost supus unui test cu materiale radioactive cu 4 săptămâni înainte
de efectuarea scintigrafiei tiroidiene.
-pacienta alăptează.
Pacientul nu trebuie să mănânce cu 2 ore înainte de test și să nu ia
medicamente antitiroidiene cu 7 zile înainte de test.
6. Execuția
În cadrul scintigrafiei tiroidiene, pacientul va fi rugat să inghită o pastilă
care conține iod. Pacientul va trebui să aștepte ca iodul să fie absorbit de
tiroidă, ceea ce va dura aproximativ 4 ore. Pacientul va sta întins pe spate cu
capul în jos și cu gâtul întins. Este foarte important ca pacientul să rămână
nemișcat în timpul testului. O cameră specială de scintigrafie va efectua poze
ale glandei tiroide corelate direct cu cantitatea de iod absorbită de glanda
tiroidă. Acest proces are loc prin calcularea intensității și localizării razelor

22
gama emise de iodul radioactiv. Pacientul va părăsi apoi spitalul pentru a se
întoarce după 24 de ore pentru a fi supus unei alte scintigrafii.
Deoarece iodul se elimină prin urină, este important ca nici o altă persoană să
intre în contact cu urina pacientului.
7. Notarea/ interpretarea
Se va nota executarea și rezultatul tehnicii.
Un rezultat normal înseamnă că scintigrafia tiroidiană arată o glandă
tiroidă cu forma unui fluture cu iod radioactiv răspândit uniform.
Un rezultat anormal arată o glandă tiroidă mai mică sau mai mare decât
normal dar si zone ale glandei unde activitatea este mai mică (noduli ”reci”)
sau mai intensă decât normal (noduli ”calzi”). Nodulii ”reci” sunt asociați
cancerului tiroidian.
8. Îngrijire / intervenții după tehnică
Pacientul se poate simți neconfortabil stând întins pe masă cu capul în jos.
9. Observații
Riscuri
Întotdeauna există șanse ca țesuturile și celulele să sufere leziuni din
cauza radiațiilor, însă orice leziune celulară este nesemnificativă în comparație
cu avantajele testului. Femeile însărcinate nu au voie să efectueze acest test
deoarece radiațiile pot afecta dezvoltarea normală a fătului.
Ce poate afecta testul?
Motivele pentru care rezultatele testului nu sunt concludente includ:
-administrarea de medicamente pentru glanda tiroidă.
-consumul de alimente care conțin iod.
-efectuarea altor teste în cadrul cărora s-au folosit substanțe de contrast în
ultimele 4 săptamâni.
Alte informații
Cancerul tiroidian se tratează prin intervenție chirurgicală. Dacă tumora
este mare și s-a răspândit în afara glandei tiroide, aceasta poate fi tratată cu
ajutorul unor doze foarte mari de iod radioactiv. După tratarea cancerului
tiroidian recidivant, se va efectua o ecografie a întregului corp pentru a
delimita zona de răspândire a cancerului.

Obiectiv 4 : Procesul de îngrijire al unui pacient cu hipotiroidism

23
a. Interviu.
I. Date generale:
Iniţialele : P.F. Vârsta : 53 ani Sex : feminin Stare civilă : căsătorită
Nr. copii : 3 copii Religie : ortodox Naţionalitate : roman
Limba vorbită : română Profesia : educatoare Statut social : bugetar Ocupaţia :
educatoare
Domiciliu : localitate Iaşi Nivel de educaţie/studii : superioare
Greutate : 72 kg. Înălţime : 1,64 m. Semne particulare : nu are
II. Obişnuinţe de viaţă:
Alcool : ocazional
Tutun : nu
Drog : nu
Cafea : da Nr. ceşti : 2/zi
Dieta : nu
Alergii conoscute : nu se ştie alergică

III. Starea de sănătate:

TA : 115/80 mmHg, Puls : 68 b/min Semidependent : da Proteze : nu
Lentile de contact : nu Ochelari : da Nr dioptrii : -1
Afecţiuni care limitează activitatea : epuizare și oboseală, depresie, dificultăți de
concentrare, creștere inexplicabilă sau excesivă în greutate, piele aspră și uscată însoțită de
senzație de mâncărime.

IV. Antecedente personale:

Spitalizări : nu
Operaţii / intervenţii : nu
Tratamente prescrise : Levotoxină și Liotrix
Tratamente urmate : da

V. Probleme actuale de sănătate:

Data apriţiei : 30.11.2013
Motivele internării : investigații
Probleme şi manifestări de dependenţă : hipotermie, bradicardie, dureri de cap,
constipații, greutate în vorbire, căderea părului.
Formularea obiectivelor de îngrijire : corectarea temperaturii, stimularea ritmului
cardiac, reglerea tranzitului intestinal, cambaterea durerilor, înlăturarea cauzei.
Stabilirea intervenţiilor şi investigaţiilor :administare de hormoni tiroidieni
sintetici-Tiroxina, administrare de hormoni tireotrop hipofizar STH, antialgice,
antiinflamatoare, regim alimentar bogat în proteine de calitate și vitamine. Examene sânge-
dozări hormonale din ser: STH, T3, T4, iodemia ↓1g ‰, colesterol↑ 300mg%-600mg%;
sumar de urină, ioduria; echo. tiroidiană; scintigramă; iodocaptare; EKG; Rx. pulmonar.
Evaluarea rezultatelor îngrijirilor aplicate : funcții vitale diminuate
T=32-35̊ ; P=40-50 b/` ; TA=90/60 mmHg; Bolnavul este somnolent cu lentoare în vorbire
și gândire. După tratamentul hormonal bolnavul devine vioi, valorile functiei vitale
apropiate de normal.

24
 Epicriza
Pacienta P.F., în vârstă de 53 ani, s-a internat în secţia de endocrinologie din cauza
durerilor de cap, hipotermie, constipații și bradicardie. În urma investigaţiilor clinice şi
paraclinice se stabileşte diagnosticul medical de hipotiroidie(mixedem).
Pacienta prezintă la internare dureri de cap, dureri musculare, hipotermie, greutate în
vorbire, bradicardie, semne care se diminuează în urma îngrijirilor de nursing a
tratamentului cu antalgice antiinflamatoare.
Pacienta se externează cu recomndarea de a respecta regimul alimentar bogat în
proteine de calitate şi vitamine.

Nevoile fundamentale după Virginia Henderson

Nevoile fundamentale Manifestări de Manifestări de Sursa de

independenţă dependenţă dificultate
1. A respira şi a avea -Dificultate în -anxietate
o bună circulaţie. capacitatea de a
respira
2. A bea şi a mânca. -alimentaţie slăbiciune,obose
neadecvată-deficit; ală;
-deficultate în a se -diminuarea
hidrata; mobilităţii;
3. A elimina. -constipația -diminuarea
mobilităţii
4. A se mişca şi a -dificultate în a se -durere;
păstra o bună mişca; -oboseală;
postură. -slăbiciune;
5. A dormi, a se -dificultate în a se -anxietate şi
odihni. odihni; durere;
6. A se îmbrăca şi -dificultate în a se -diminuarea
dezbrăca. îmbrăca şi a se mobilităţii;
dezbrăca; -slăbiciune;
-oboseală;
7. A menţine -dificultate de a face -diminuarea
tegumente curate şi îngrijiri de igienă; motricităţii
îngrijite. membrelor
superioare;
8. A păstra temp. -hipertemie; -lipsa de
corpului în limite conoaştere a
normale. mijloacelor de
prevenire a
efectelor
căldurii;
9. A evita pericolele. -anxietate moderată; Neaccesibilita-te

25
 la informaţii;
10. A comunica. -comunicare ineficace -anxietate;
la nivel afectiv; -lipsa de
cunoaştere a
mijloacelor
eficace de a
comunica;
11. A se realiza. -sentiment de -lipsa de
neputinţă; conoaştere a
stării sale de
sănătate şi a
medicamentelor;
12. A se recrea. dificultate în a -durere;
îndeplini activităţi -slăbiciune;
recreative;- -oboseală;
13. A învăţa. Lipsa cunoștințelor Deficit de
despre boală cunoștințe
14. A-şi practica -acţionează după propriile
religia. credinţe şi valori;
-îşi respectă religia în care
s-a născut
PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN HIPOTIROIDIE (MIXEDEM)
Data Problema Obiective de Intervenții Investigații Evaluare
îngrijire
31.10.13 -hipotermie -corecterea -îmbrăcăminte Ex. sânge: -funcții vitale
temperaturii adecvata -dozări hormonale diminuate
-bradicardie -stimularea -administrare de din ser:STH T=32-35̊
-dureri de cap ritmului cardiac hormoni T3, t4, iodemia↓1g P=40-50b/`
-constipații -reglementarea tiroidieni sintetici- ‰ TA=90/60mm
tranzitului Tiroxină colesterol↑ 300mg Hg
intestinal -Tiroton %-600 mg%.
Triodotironina

26
01.11.13 -durere -combaterea -adm. de hormoni -sumar de urină Bolnavul este
musculară durerilor tireotrop hipofizar -Echo. tiroidiană somnolent cu
-greutate în -înlăturarea STH -scintigrama lentoare în
vorbire(bradilalie cauzei -antialgice, -EKG lentoare și
) și lentoare în antiinflamatoare Rx.pulmonar gândire
gândire -regim alimentar
-căderea părului -înlăturarea bogat în proteine de După
-pierderea cauzei calitate și vitamine tratamentul
potenței și -Profilaxie iodată- hormonal
scăderea iodură de K 1mg în bolnavul
fertilității. copilărie, sare iodată devine vioi,
-înlăturarea în zonele endemice valorile
cauzei -gușele mari care fac funcțiilor
compresiune pe trahee vitale
și nervi necesită apropiate de
intervenție normal.
chirurgicală

Obiectiv 5
Educația pentru sănătate la un pacient cu hipotiroidie

Profilaxia glandelor ednocrine începe din viața intrauterină.

Femeile însărcinate sunt sfătuite să ia medicamente numai la indicațiile
medicului specialist ginecolog și endocrinolog pentru evitarea efectelor
teratogene.
Etapa hotărâtoare a dezvoltării creierului la specia umană este
reprezentată de viața fetală.
Iodul este un microelement necesar și esențial pentru sinteza hormonilor
tiroidieni. Deficitul de iod în perioada fetală duce la alterări de dezvoltare ale
creierului ireversibile și întârziere mentală.
OMS a stabilit programe de profilaxie a IDD (deficit de iod). Profilaxia se face
cu sare iodată (se adaugă iodură de Na sau K la sarea de bucătărie), care trebuie
folosită în zonele cu carență de iod și industria alimentară. În unele țări sarea
iodată este folosită și în alimentația animalelor.

27
 Se administrează iodură de K sub formă de tablete 100 µg pentru copii
sau 200 µg pentru adulți în zonele georafice cu carență medie și severă.
Schema folosită în România este pentru preșcolari, școlari, femei gravide și
femei care alăptează.
Pentru prevenirea gușei endemice prin deficit de IDD se mai
administrează Jodid, Iod Thirox, injecții cu ulei iodat administrat per os,
iodarea apei de irigație sau folosirea zahărului iodat.
Pentru profilaxia tumorilor, benigne și maligne ale glandelor populația
este sfătuită să facă periodic examinare prin autopalpare și prezentarea la
medic când se decelează o formațiune cât de mică.
Alimentația corectă după vârstă, sex și activitate, cât și mișcarea în aer
liber presupun o funcționare normală a glandelor și o dezvoltare armonioasă a
organismului.
Prevenirea și tratarea corectă a bolilor infecțioase cronice (TBC, sifilis)
care sunt incriminate în etiologia unor afecțiuni endocrine.
Tratarea și supravegherea persoanelor care au suferit TCC deoarece
acestea pot interesa hipotalamus și glanda hipofiză.
Sfatul genetic adresat cuplurilor cu afecțiuni endocrine și cu posibilitatea
transmiterii ereditare (diabetul zaharat, diabetul insipid, hiperparatiroidismul).
Evitarea surmenajului, stresului, traume psihice, emoții intense și
prelungite.
Supravegherea medicală a bolnavilor cu afecțiuni endocrine, educarea
lor și a familiilor acestora în vederea respectării tratamentului, regimului de
viață și reintegrarea socio-profesionale.

28
 BIBLIOGRAFIE

1. Scorţeanu E.- ,,Îngrijiri în boli interne şi speciale înrudite’’2008

2. Titircă L.- ,,Tehnici generale de îngrijire a bolnavilor’’, Ed. Didactică

şi Pedagogică 1994.
3. Titircă L.- ,,Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de
asistenţi medicali, Ed. Viaţa medicală românească 1995.
4.Toma E.-„Manual de practică standardizat conținând tehnici pentru stagiul de
pregătire practică a elevilor din școlile sanitare-specializarea ASISTENT
MEDICAL GENERALIST”, Ed. Conphys 2013.

5.Lupa Gh. –„Medicină internă” vol VI, Ed. Medicală.

6. Enescu Loginus: “Farmacologie”, Ed. Dimitrie Cantemir Tg. Mureş 1998.

7. Titircă L.: “Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali”,

Ed. Viaţa Medicală Românească 2003.

8. Titircă L.: “Manual de îngrijiri specifice acordate de către asistenta

medicală”, Ed. Medicală Bucureşti 1998.

9. Borundel C.: “Manual de medicină internă”, Ed. All, Bucureşti 1999

10. www.scribd.ro

11. www.sfatulmedicului.ro

12. www.medicdefamilie.ro

29
ANEXE

30
31
32
33