LUCRARE DE PRACTICĂ

ROLUL
ASISTENT-ULUI MEDICAL
ÎN ÎNGRIJIREA PACINȚILOR
CU HIPERTIROIDISM

CLASA: xxx
ELEV:xxx

BRASO
V 2020
 Cuprins

Capitolul I : Noțiuni de Anatomie si Fiziologie

1.1 Anatomia Glandei Tiroide
1.2 Fiziologia Glandei Tiroide
Capitolul II :
Hipertiroidism
2.1 Definiție
2.2 Simptomatologie
2.3 Clasificare
2.4 Investigații
2.5 Diagnostic
2.6 Tratament
2.6.1 Tratament profilactic
2.6.2 Tratament Igieno-Dietetic
2.6.3 Tratament Medicamentos
2.6.4 Tratament Chirurgical
Capitolul III : Rolul Asistentului Medical în îngrijirea pacientului cu
Hipertiroidism
3.1 Rolul Propriu
3.1.1 Asigurarea condițiilor de spitalizare
3.1.2 Rolul Asistentului Medical în examinarea clinica a pacientului
3.1.3 Supravegherea Pacientului
3.1.4 Pregătirea preoperatorie si îngrijirea postoperatorie
3.1.5 Rolul asistentului in alimentația pacientului
3.1.6 Rolul asistentului medical in educația sanitară a pacienților
3.2 Rolul Delegat
3.2.1 Rolul asistentului medical in examinarea paraclinică
3.2.2 Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor
3.3 Descrierea a doua tehnici
3.3.1 Recoltarea exudatului faringian
3.3.2 Recoltarea sângelui pentru
analize Capitolul IV : Studiu de caz
 Capitolul I
Noțiuni de Anatomie si Fiziologie
1.1 Anatomia Glandei Tiroidei
Macroscopic: tiroida este formată din doi lobi uniți inferior prin intermediul
unui istm, uneori putând fi atașat si lobul piramidal.
Glanda tiroida are o vascularizație extrem de bogata, in concordanta cu
activitatea sa intensa.
Microscopic: tiroida este compusa din foliculi tiroidieni care au aspect sferic, cu
diametru intre 200-300 micrometri. Aceștia prezinta la periferie tireocite si in
centru coloid, o substanță cu consistenta de gel.
Principala proteina din coloid este tireoglobulina, aceasta fiind precursorul
hormonilor tiroidieni.
De asemenea, in structura tiroidei pot exista si celule C, secretoare de
calcitonina.
Volumul tirocitelor este variabil, depinzând de starea de activitate: in repaus
epiteliul are aspect turtit iar in activitate este înalt.
Vascularizația tiroidei este asigurata in principiu de patru trunchiuri arteriale
majore, uneori mai putând exista un trunchi arterial suplimentar: artera tiroida
ima.
- arterele tiroidiene superioare (dreapta si stanga) provenite din artera
carotida externa
- artere tiroidiene inferioare (dreapta si stanga) derivte din trunchiul tireo-
cervico-scapular, ramura a arterei subclaviculare.
Inervația simpatica a glandei tiroide este asigurata de ganglionii simpatici
cervicali, pe când inervația parasimpatica provine din nervul vag.

2.2 Fiziologia Glandei Tiroide

Rolurile tiroidei sunt legate de secreția hormonilor tiroidieni. Glanda tiroida
este singura structura din organism capabila sa acumuleze iod, acesta fiind
necesar sintezei hormonilor tiroidieni:T3 (tri-iodotironina) si T4 (tetra-
iodotironina /tiroxina).
Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru dezvoltarea sistemului nervos, creșterii
si dezvoltării staturale si sexuale optime.
Sinteza acestora depinde de aportul zilnic de iod, astfel ingestia adecvata de iod
având o importanta deosebita in acest sens.
Surse majore de iod sunt: apa, sarea iodata dar si unele medicamente.

Epurarea plasmei de iod (clearence-ul iodului) e realizata de rinichi si glanda

tiroida, o parte fiind necesara pentru sinteza hormonilor tiroidieni, iar cealalata
parte fiind eliminata prin urina.
Doza zilnic recomandata de iod este de 150 micrograme, totuși un aport de 75
micrograme încă mai poate susține secreția hormonilor tiroidieni. O scadere sub
50 micrograme duce la apariția gușei tiroidiene.
Efectele hormonilor tiroidieni:
- efect calorigen in toate celulele corpului (mai puțin creier, testicul, uter si
splina) datorat creșterii ratei metabolismului bazal.
- cresc absorbția intestinala a glucozei, gluconeogeneza si glicogenoliza având
un efect hiperglicemiant.
- stimulează lipoliza si sinteza proteica
- rol esențial in dezvoltarea fetala, hormonii tiroidieni ai mamei fiind incapabili
sa traverseze placenta in cantitățile necesare fătului, astfel tiroida proprie trebuie
sa asigure secreția hormonala începând cu luna a IV-a de viața intrauterina.
- cresc forța de contracție a miocardului, frecventa cardiaca si debitul cardiac.
- stimulează ventilația pulmonara

Capitolul 2
Hipertiroidis
m

2.1 Definiție
Afecțiune produsa prin funcția excesiva a glandei tiroide (hipertiroidie). Apare
datorita prezentei auto-anticorpilor antireceptori TSH cu funcție stimulatoare
asupra glandei tiroide. Legarea auto-anticorpilor la receptorii tsh de pe celulele
tiroidiene determina stimularea secreției hormonilor tiroidieni. Inhibiția prin
feedback negativ de la nivel hipofizar dispare. Manifestările clinice si
paraclinice de hipertiroidie sunt: tumefacția tiroidei, exoftalmie însoțită de
diverse simptomatologii oculare, tulburări cardiovasculare (aritmii, tahicardie,
eretism cardiac), tremurături digitale fine, scădere in greutate, diaree,
termofobie, transpirații profuze , astenie. Metabolismul bazal este crescut,
radioizotopul de iod are o fixare crescuta la nivelul tiroidei.

2.2 Simptomatologie
Persoanele cu hipertiroidism pot prezenta următoarele simptome:
 Pierderi neintenționate în greutate, chiar dacă apetitul crește;
 Tahicardie;
 Aritmie (bătăi neregulate ale inimii);
 Palpitații;
 Apetit crescut;
 Anxietate și iritabilitate;
 Tremur al mâinilor și al degetelor;
 Transpirații abundente;
 Schimbări ale ciclului menstrual;
 Sensibilitate crescută la căldură;
 Schimbări ale mișcărilor intestinale;
 Glanda tiroidă mărită, care se poate prezenta ca o umflătură la baza
gâtului;
 Oboseală și slăbăciune musculară;
 Insomnii;
 Subțierea pielii;
 Subțierea firelor de păr;
 Mâncărimi ale pielii;
 Greață și vărsături.
Adulții cu vârste mai înaintate sunt mai predispuși la a nu avea simptome, sau
prezintă doar câteva semne subtile precum creșterea ritmului bătăilor inimii,
intoleranță la căldură și oboseală cauzată de activități obișnuite.

2.3 Clasificare
 Hipertiroidismul (cantitatea mare de hormoni tiroidieni în sânge) apare
cel mai adesea atunci când glanda tiroidă produce și eliberează în fluxul
sanguin un exces de hormoni, accelerând astfel metabolismul
organismului. Hipertiroidismul este asociat cu gușa difuză sau nodulară.
  Boala Graves este o boală autoimună caracterizată de gușa difuză și
secreția excesivă de hormoni tiroidieni, care afectează uneori și ochii
(exoftalmie) și foarte rar pielea gambelor. Femeile tinere sunt mai
predispuse la apariția bolii Graves .
 Gușa endemică se formează atunci când glanda tiroidă încearcă să
compenseze deficitul de iod și producția redusă și/sau eșuată de hormoni
tiroidieni asociată. Pe parcursul acestui process, tiroida crește treptat la
dimensiuni mai mari decât cele normale. O persoană cu tiroida extrem de
mărită se poate confrunta cu răgușeală, probleme de înghițire și respirație.
 Hipotiroidismul sau hipoactivitatea glandei tiroide este o afecţiune
frecventă care apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienţi
hormoni tiroidieni. Producerea insuficientă de hormoni tiroidieni
încetineşte metabolismul, pacienţii resimţind astfel senzaţia de frig,
oboseală și depresie. Hipotiroidismul poate fi, de asemenea, un efect
secundar al tratamentului glandei tiroide, cum ar fi îndepărtarea
chirurgicală a acesteia, medicamente antitiroidiene, o dietă prea
săracă sau prea bogată în iod sau tratamentul cu iod radioactiv.
 Hipotiroidismul congenital este o deficiență de hormoni tiroidieni la
naștere, care conduce la dezvoltarea unei glande tiroide cu activitate
hormonală scăzută. Acesta apare la aproximativ 1 din 3,000-3,500 de
copii și poate afecta dezvoltarea mentală a nou născuților. În ciuda
avantajelor incontestabile ale screening-ului la naștere, doar 29% dintre
nou-născuții la nivel mondial sunt testați pentru hipotiroidismul
congenital.
2.4 Investigații
Analize de sange
Analizele de sange pentru hipertiroidism sunt aceleasi ca pentru verificarea
hipotiroidismului, dar este nevoie si de o serie de analize suplimentare.
 TSH si FT4.
 T3 ( triiodotironina )
 Anticorpi tiroidieni
2.5 Diagnostic
 Hipertiroidismul poate fi depistat la un control de specialitate la un medic
endocrinolog. Diagnosticul de Hipertidoidism se stabileste pe baza examenului
clinic si a istoricului medical al pacientului.
2.6 Tratament
Iodul: iodul in doze farmacologice creste eliberarea de T3 si T4 in cateva ore si
inhiba organificarea iodului, un efect tranzitoriu care dureaza de la cateva zile la
o saptamana, dupa care, de obicei, inhibarea, cedeaza.
Iodul este folosit in tratarea de urgenta a crizei tireotxice, la pacientii
hipertiroidieni care sufera de o interventie chirurgicala nontiroidiana si
(deoarece scade si vascularizatia tiroidei) pentru pregatirea preoperatorie a
pacientilor hipertiroidieni care sunt supusi unei tiroidectomii subtotale. Iodul, in
general, nu se utilizeaza de rutina in tratamentul hipertiroidismului.
2.6.1 Tratament profilactic
Se reduc alimentele bogate in iod , nitrați , cerealele rafinate, cofeina , uleiurile
hidrogenate.
2.6.2 Tratament igieno-dietetic
Alimente sarace in continutul de iod – pentru a reduce cantitatea de hormoni
tiroidieni se recomanda consumul alimentelor care nu contin iod, precum sarea
neiodata, albusurile de ou, cafeaua si ceaiul, fructele proaspete sau din conserva,
painea de casa, nucile si untul de nuci, ovazul, cartofii, mierea.
Legumele crucifere – aceste legume impiedica glanda tiroida sa foloseasca
iodul din alte alimente. Pacientul cu hipertiroidism se va simti bine daca va
consuma alimente precum broccoli, varza de Bruxelles, varza Kale ori
conopida.
Alimente bogate in continutul de fier – fierul poate pondera activitatea
glandei tiroide, asa ce e recomandat consumul de alimente bogate in fier precum
lintea, carnea rosie, nucile, spanacul, carnea de pui sau de curcan ori cerealele
integrale.
Alimentele care contin calciu si vitamina D – hipertiroidismul afecteaza
densitatea osoasa, de aceea e important ca pacientul care sufera de aceasta
afectiune sa consume calciu si vitamina D din belsug, astfel incat sa mentina
oasele puternice si sanatoase. Se recomanda in mod deosebit consumul de:
spanac, varza Kale, bame, lapte de migdale imbogatit cu calciu, cereale
imbogatite cu calciu si vitamina D, ficat de vita, peste gras si ciuperci.
Grasimi sanatoase – pestele gras, dar si uleiul de masline ori cel din seminte de
in sunt recomandate pacientului cu hipertiroidism. Grasimile sanatoase reduc
inflamatia din organism si ajuta pacientul sa isi mentina greutatea.
2.6.3 Tratament Medicamentos
Medicamentele antitiroidiene – aceste medicamente reduc treptat simptomele
specifice hipertiroidismului, prin impiedicarea glandei tiroide sa produca
hormoni in exces Simptomele neplacute ale bolii tiroidiene se amelioreaza in
cateva saptamani sau luni de la inceperea tratamentului.
Unii pacienti isi rezvolva problema permanent, activitatea glandei tiroide fiind
reglata dupa un tratament cu medicamente antitiroidiene. In cazul altora insa,
apare recaderea.
2.6.4 Tratament Chirurgical
Glanda tiroida este de obicei îndepărtata printr-o incizie deschisa. Procedura
este uneori efectuata endoscopic

Capitolul III
Rolul Asistentului Medical în tratarea pacientului cu Hipertiroidism

3.1 Rolul Propriu

 explicarea pacientului a datelor importante despre boală
 interogarea sumară a pacientului în legătură cu eventuala neglijare a unei
terapii anterioare cu hormoni tiroidieni
 susţinerea emoţională a pacienţilor cu explicaţii despre investigaţiile ce
urmează a fiefectuate, interogarea asupra medicaţiei prezente (tratamente
cu preparate de iod,antitiroidiene de sinteză, hormoni tiroidieni) care pot
influenţa rezultatul explorăriitiroidei
 explicarea modului de administrare a medicaţiei, mai ales administrarea
înainte demasă a medicaţiei, evitarea frigului, a eforturilor fizice mari.
 monitorizarea funcţiilor vitale (puls, TA, greutate), bilanţului hidric.
 evitarea sedării, a constipaţiei prelungite.
 asigura mentinerea acestuia intr-un mediu sigur , nestresant
 sprijina pacientul la ingrijirea tegumentelor pentru cresterea mobilitati
 urmareste , masoara tensiunea arterial si pulsul, observa edemele si
venele jugulare pentru depistarea modificarilor care pot surveni in
starea cardiac a pacientului
 asigura o dieta cu mai putin sodium si lipide
  explica pacientului importanta interventiei chirugicale atunci cand
este cazul
3.1.1 Asigurarea condițiilor de spitalizare
Bolnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic
.Salonul se alege in functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea si
stadiul bolii) si sex. Asistentul conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze
obiectele personale in noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia indicata de
medic in pat.
Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei
precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca
estecazul si scopul
acestuia. Asemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse
biologicesi patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de
medic.Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii.
Pentru acrea un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de
stres esteindicat ca saloanele sa aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o
temperatura de18-20°C sa fie curate, linistite si bine aerisite cu aer umidificat.
Asistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la
bloculalimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima
zi deinternare. Bolnavilor l-i se acorda o pregatire preoperatorie si
postoperatorie invederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei si a
procesului devindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave si
nedorite.
Asistentul observa si este obligat sa consemneze aspectul general,
inaltimea,greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si
starea psihica a bolnavului. El va urmarii necesitatile pacientului, manifestarile
de dependenta invederea satisfacerii acestora.

3.1.2 Rolul Asistentului medical in examinarea pacientului

Colaborarea la examinarea clinica a bonlavului este una din sarcinile importante
ale asistententului medical. Ajutorul acordat medicului si bonlavului in cursul
examinarii clinice degraveaza pe acesta din urma de eforturi fizice, ii previne o
serie de suferinte inutile, contribuie la creearea unui climat favorabil intre
bonlav si medic, face accesibila medicului tuturor regiunilor organismului,
servindu-l si cu instrumentul necesar, toate acestea intervenind pentru scurtarea
timpului expunerii bonlavului in stare grava la traumatismul examinarii. In
acest
fel, ajutorul asistententului medical la examinarile clinice este indispensabil
in cazul bonlavilor in stare grava: astenici, adinamici, somnoloenti,
inconstienti, imobilizati etc. si foarte utila in cazul tuturor bonlavilor.
Sarcinile asistententului in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical
sunt urmatoarele:
- pregatirea psihica a bonlavului;
- adunarea, verificarea si pregatirea instrumentului necesar;
- dezbracarea si imbracarea bonlavului;
- aducerea bonlavului in pozitiile adecvate examinarilor;
- deservirea medicului cu instrumente;
- ferirea bonlavului de traumatisme si raceala;
- asezarea bonlavului in pat dupa examinare si facerea patului.

3.1.3 Supravegherea pacientului

Asistentul medical supraveghează pacientul in permanență , asigurând
conforul acestuia in spital. El va urmari comportamentul pacientului ,
(aparitia unor posibile stari , atitudinea acestuia etc.)
Funcțiile vitale vor fi si ele urmărite apoi notate in foaia de observație :
temperatura, puls, TA, greutate, număr respirații.
3.1.4 Pregătirea preoperatorie si îngrijirea postoperatorie
Asistentul medical va pregăti psihic pacientul , explicându-i cu cuvinte
simple , pe înțelesul acestuia , toți pașii care o sa urmeze. Asistentul medical
o se asigure și de starea emoțională a pacientului , încercând să-l liniștească și
să îl încurajeze spunându-i ca totul o sa fie bine si dându-i exemple cu alți
pacienți care au trecut prin aceeași situație si au avut rezultat benefic.
Asistentul medical va nota in foaia de observație bilanțul clinic si paraclinic
al pacienului.
Cu o zi înainte de operație Asistentul medical o sa-i impuna pacientului sa
stea cat mai mult in pat , sa manance hrana usor de digerat si sa bea multe
lichide. Seara pacientul o sa fie trimis la duș , apoi asistentul o sa-l epileze
(dacă este cazul) in zona unde va urma operația. În ziua operației asistentul
medical o sa verifice actele pacientului , o sa-l trimită la toaleta apoi o sa îl
așeze confortabil in pat pentru a fi transportat spre blocul operator.
 După terminarea operației asistentul medical va supraveghea trezirea
bolnavului după anestezie. Când pacientul se trezește, asistentul medica, o sa
ii măsoare toate funcțile vitale pentru a se asigura ca totul este in regula si
pacientul se simte cat mai bine posibil. După ce asistentul medical este sigur
ca totul a decurs bine, o sa ii prepare toate substanțele medicamentoase ce
intra in cadrul tratamentului o sa ii exexute injecțiile si o sa ii monteze apoi
perfuziile necesare.
3.1.5 /3.1.6 Rolul Asistentului medical in alimentația si educația sanitară
a pacienților cu Hipertiroidism
Asistentul medical instruieste pacientul privind regimul de viata dupa
externarea din spital , il invata cum sa isi aleaga alimentele pentru a evita pe
viitor posibile probleme de exmplu (Alimente sarace in continutul de iod ,
Legumele crucifere, Alimente bogate in continutul de fier, Alimentele care
contin calciu si vitamina D, Grasimi sanatoase)
Asistentul medical ii aduce la cunoștință pacientului persoanele care au un
factor ridicat de risc asupra Hipertiroidismului în scopul ca acesta sa
informeze iși familia și să aibă o atentie mai ridicata asupra stilului de viață:
 Persoanele care au antecedente familiale de hipertiroidism
 Persoanele de sex feminin (patologia fiind mai frecventă la femei);
 Femeile cu sarcini recente;
 Persoanele cu vârstă de peste 60 de ani;
 Persoanele care suferă de o afecțiune autoimună;
 Persoanele fumătoare;
 Persoanele care au un aport crescut de iod în alimentație;
 Pacienții cărora li se administrează medicamente cu un conținut crescut
de iod, fapt care poate interfera cu producția hormonilor tiroidieni;
 Persoanele care au suferit un traumatism la nivelul glandei tiroide
(inclusiv cel chirurgical).

3.2 Rolul delegat

3.2.1 Rolul asistentului medical în examinarea paraclinică
Toate acțiunile efectuate de asistentul medical vor fi efectuate numai la indicatia
medicului : recoltare analize sânge, scaun, urina, TA , Saturația de O2 , aspectul
vărsăturilor si al scaunelor.
3.2.2 Rolul asistentului medical în administrarea medicamentelor
Asistentul medical o să prepare si administreze medicamente numai la
indicațiile medicului.
Asistentul medical trebuie sa respecte:
 Calea de administrare prescrisă
 Dozajul prescris
 Administrarea rapida a medicamentelor prescrise
 Ordinea de administrare a medicamentelor
Asistentul medical trebuie sa verifice:
 Medicamentul prescris pe pacient
 Doza corecta de administrare
 Timpii de executie
 Intervalul dintre doze
 Efectul ce trebuie obținut
 Efectele secundare
Asistentul medical trebuie să anunțe:
 Pacientul privind medicamentele prescrise , calea de administrare,
cantitatea, efectul dorit, eventuale reacții secundare
 Medicul asupra efectelor secundare si eventualele greșeli de administrare
a medicamentelor.
 3.3 Descrierea a două tehnici
3.3.1 Recoltarea exudatului faringian
Materiale necesare
– Exudate
– eprubeta cu mediu de cultura
– manusi de unica folosinta
– masca de protectie
– tavita renala
– etichete
Pregatirea pacientului
– se explica procedura si necesitatea tehnicii
– se obtine consimtamantul si colaborarea pacientului
– se incurajeaza pacientul
– se atentioneaza pacientul sa nu isi administreze niciun fel de tratament, sa
nu manance, sa nu bea apa, sa nu se spele pe dinti cu 4 ore minim in prealabil
– se aseaza pacientul in pozitie sezanda
Tehnica
– asistenta se spala pe maini se se dezinfecteaza
– isi pune manusi de unica folosinta
– se invita pacientul sa deschida gura larg
– se apasa limba cu spatula sterila
– daca pacientul are senzatie de voma se retrage spatula si i se recomanda sa se
relaxeze. Se introduce spatula mai putin adanc
– se sterge cu tamponul depozitul faringian
– se retrage tamponul fara sa se atinga dinti, limba sau obraji
– se plaseaza exudatul in tubul cu mediul de cultura si se eticheteaza, apoi este
trimisa la laborator.
Accidente / Incidente
– se pot obtine rezultate eronate daca se atinge cu tamponul faringian saliva,
dintii sau limba. In acest caz procedura se va repeta
– greata, voma. In acest caz se intrerupe procedura, se roaga pacientul sa
inspire adanc si sa se pregateasca pentru o noua procedura

3.3.2 Recoltarea de sânge

Pregătirea pacientului:
1. Se anunţă cu 24 de ore înainte pentru analizele care trebuiesc recoltate .
Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
2. Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială
3. Se explică necesitatea tehnicii
4. Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din
timpul recoltării.
5. Se solicită colaborarea si se obtine consimtamantul
6. Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie.
7. Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia .
8. Se aseaza pacientul cu bratul in extensie, sprijinit pe o perna.

Materiale necesare
• Ac de punctie
• Tub holter la care se ataseaza acul de punctie
• Recipiente pentru analize (Vacutainere cu dopuri de diverse culori
in functie de analiza)
• Tampoane de vata
• Alcool
• Tăviță renala
• Garou
• Plasturi
Stabilirea locului puncţiei venoase
• Se alege braţul pentru puncţie.
• Se examinează calitatea şi starea vaselor de la plica cotului.
• Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.

Tehnica:
• Asistentul se spală şi se dezinfectează pe mâini.
• Îmbracă mănuşile de protecţie.
• Se indeparteaza capacul acului dublu (Obligatoriu desigilarea acului
se face in prezenta pacientului)
• Ia tubul holder la care ataşează acul de puncţie prin înfiletare
• Se aplică garoul.
• Se palpează locul puncţiei.
• Aplicarea garoului pentru alegerea preliminara a venei nu trebuie
sa depaseasca 1 minut.
• Se dezinfectează cu tampon cu alcool prin miscare circulara de la
centru spre exterior.
• Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să
rămână cu el închis.
• Se ancoreaza vena cu degetul mare
• Se puncţionează vena la un unghi de aproximativ 30 grade , împingând
acul 11,5 cm .
• Se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si
curgerea sangelui inceteaza
• Cand tubul este plin se extrage prin infiletare la stanga
• Se introduce un nou recipient prin miscare de impingere-rotatie
• Cand se introduce ultimul recipient si incepe sa fie umplut cu sange,
se desface garoul
• După recoltare tubul se înclină sau se răstoarnă pentru omogenizarea
cu aditivul.
• Se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se retrage brusc acul.
• Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator.

Capitolul IV Studiu de caz

Culegerea datelor
Date relativ stabile:
Nume: G
Prenume: A
Vârstă: 40 ani
Sex: F
Domiciliu: BV
Ocupație: Casnică
Religie: Ortodoxă
Limba: Română
Înălțime: 1,60
Greutate: 75 kg
Condiții de viață:
Comportament: - Bea cafea
- Consuma Alcool ocazional
- Fumează 1 pachet/zi

Obișnuințe alimentare : Mănâncă des mâncare grasă sau de tip fast-food

folosește multă sare la gătit

Antecedente heredocolaterale : - Tatăl a suferit de hipertiroidism

 - Bunica suferea de hipertensiune
-Mama sănătoasă
Antecedente personale : Nesemnificative
Alergii : nu se știe
Data internării : 01.02.2020
Data externării : 15.02.2020
Secția Chirurgie
Date variabile:
Ta:140/90
Puls: 93 bpm , tahicardie
Respirație: 20 r/min , tahipnee
Temperatura : 36 °C

Motivele internării:
Pacientă în vârstă de 40 ani, se prezintă la serviciul UPU , acuzând
dispnee la efort redus, transpirații abundente, pierderi în greutate ,aritmie
(bătăi neregulate ale inimii) , anxietate și iritabilitate , schimbări ale ciclului
menstrual, sensibilitate crescută la căldură si o umflătură in zona gâtului.
Pacienta afirmă că simptomele au apărut de mult timp dar în ultima
perioada au apărut și palpitațiile, oboseala, slăbăciune musculară , aritmii și
insomnii.
Pacienta se internează pentru investigații si tratament de specialitate.

Analize
 INVESTIGAȚII VALOAR UM INTERVAL
E BIOLOGIC
OBȚINUT DE
Ă REFERINȚĂ
TSH 0. mIU/L 0.4-4.8
14
T4 15 mcg/dL 5.4-11.5
T3 40 ng/dL 80-220
0
Glucoza 89 mg/dL 70-115
Uree 25 md/dL 15-50
Creatinina 0. mg/dL 0.6-10.1
97
TGP 11 UI/L 5.0-40
TGO 22 UI/L 5.0-37
Colesterol 41 mg/dL 122-200
3
Trigliceride 95 mg/dL 30-150
Proteine Totale 82 g/L 67-87
Calciu Total 10 mg/dL 8.1-10.4
Magneziu 2 mg/dL 1.7-2.7
Bilirubina totala 0. mg/dL 0.2-1
52
HDL 47 mg/dL 40-66
LDL 11 mg/dL 30-159
5

Examen clinic general :

-stare generala relativ bună
-tegumente și mucoase normal colorate
-țesut celular subcutanat: bine reprezentat
(T=1,60 ; G= 75kg : Supraponderală)

Examen obiectiv la internare : TA 140/90 mmHg, AV 93bpm ,

transpirații abundente , tremurat al tegumentelor , o umflătura in zona
gâtului

Examen biologic: hipertiroidism , colesterol crescut

Aparat respirator: dispnee
Tahipnee 20 r/min
EKG: tahicardie AV=93 bpm
Ecografia glandei tiroide: în urma ecografiei glandei tiroide, a rezultat
hipertiroidism in stadiu avansat.
 Grila de dependență

Nevoile Manifestări Surse Problema Gradul de

fundament de de de dependență
ale dependenț dificult dependenț
ă ate ă
Nevoia de Dispnee Intoleranță la Tahipnee, Dependent
a respira si efortul fizic Aritmii
de a avea o cardiace
buna
circulație
Nevoia de a Alimentație Anxietate Greutate Dependent
bea si de a exagerată peste
mânca cantitativ normal
Nevoia de a - - - Independent
elimina
Nevoia de a se Alterarea Oboseală/Slăbici Palpitațiile , Dependent
mișca si de a a ritmului une Tahicardie
vea o buna cardiac
postură
Nevoia de a Insomnii, Anxietate, Dificultatea Dependent
dormi si de a Epuizare Stare de a dormii,
se odihni depresivă, Oboseala
slăbiciune/obose
ală
Nevoia de se - - - Independent
îmbrăca si
dezbrăca
Nevoia de a-și - - - Independent
păstra temp.
corpului in
limitele
normale
Nevoia de a - - - Independent
fi curat,
îngrijit si de
a-si proteja
tegumentele
Nevoia de a Anxietate, Lipsa de Agitație, Dependent
evita Stare cunoaștere Nervozita
pericolele depresivă a te,
mijloacelo Palpitații,
r Transpiraț
ajutătoare ii
,Apatie,
Astenie
Nevoia Comunicare Anxietate Apatie dependent
de a ineficace la
comunic nivel
a afectiv
 Nevoia de a - - - Independent
acționa
propriilor
convingeri
Nevoia de a se - - - Independent
realiza
 Nevoia de a Dezinteres Stare de Neparticiparea Dependent
se în a oboseală la activități
recrea îndeplini recreative
activități
recreative
Nevoia de a Dezinteres in Neperceperea Lipsa de Dependent
învăța cum a- a necesității de a interes
si păstra învăța învăța, refuzul de a învăța
sănătatea de
a învăța

Planul de îngrijire

Diagnostic Obiective Interventii . Intrevenții. Evaluare

de Rol Rol
Nursing Propriu Delegat
Alterarea Pacienta sa Monitorizez La indicația 05.02.2020
respirației prezinte o functiile vitale. medicului Pacienta
buna prezinta
datorita respiratie in Asigur conditii recoltez analize TA=120/80
24h de
supraponderalită microclimat.Edu de Respiratii
c
ții manifestată pacientul cu laborator:TGO,T normale
G (18/min)
prin tahicardie privire la P,HDL,LDL,triglic P=70bpm
e
consumul de ride,sodiu,pota
si
tutun si cafea. u,examen
sumar
Educ pacientul urina. La
cu indicația
privire la medicului
alimentele administrez
bogae
in grasimi tratament cu
antiaritmice.La
indicația
medicului
pregatesc
pacientul
pentru
EKG
Alterarea Pacienta sa Încurajez Pacienta si-a
aiba
alimentației prin un apetit pacienta sa acceptat
normal regimul
surplus si sa fie accepte noul alimentar si
datorită echilibrat este
apetitului nutritional regim hotărâtă sa
crescut alimentar.
manifestat Educ pacienta urmeze o dietă
 prin
superponderalit asupra riscului
a de
te supraponderalit
a
te
Alterarea Pacienta sa nu Asigur Pacienta nu
confortul mai
mobillității prezinte pacientei in are dispnee și
pat.
datorita intoleranta la Educ pacienta prezintă
dispneei,tahicar efort cum sa toleranță la efor
d gaseasca
iei manifestată o pozitie fizic
prin comodă.
intoleranță
la efor Încurajez
 pacienta
sa
efectueze
exercitii
fizice
zilnice
Alterarea Pacienta sa Reduc La Pacienta se
somnului se odihnească zgomotele din indicația odihnește si are
datorită dispneei și sa aiba un salon, asigur mediculu un somn mai
, oboselii , somn un confort cât i liniștit
agitatiei liniștit mai bun administ
manifestate rez
prin sedative
insomnie
Deficit in a Pacienta sa Conving - Pacienta ia
îndeplini participe la pacienta sa parte la
activități activitati participe la activități
recreative recreative activitați recreative
datorita recreative
dezinteresul
ui
manifestat
prin
anxietate
Stare depresivă Pacienta sa Încurajez Pacienta
datorita prezinte o pacienta sa comunica cu
oboselii și a stare de bine comunice cu cei din jurul
plapitațiilor din punct de cei din jur. sau si prezintă
manifestate vedere psihic Explic tehnici o stare de
prin anxietate de confort
relaxare.
Comunica Pacienta ca Ajut pacienta Pacienta
re comunice sa fie discuta cu
ineficientă relaxata cu echilibrată familia
la nivel cei din jur psihic relaxata
afectiv
datorita
nervozita
tii
manifestata
prin
anxietate
Dificultate în a Pacienta sa isi Educ Pacienta
învața diminueze pacienta. prezinta interes
gestionarea refuzul de a Stimulez de
propriei sanatați învăța dorința de autocunoastere
datorita cunoastere
neperceperea
necesitatii de
a-si pastra
sanatatea
manifestata
prin
dezinteres
Epicriza:Pacienta in vârstă de 40 ani, fumatoare,se prezinta la serviciul
UPU acuzand dispnee la efort redus, transpirații abundente, pierderi în
greutate ,aritmie (bătăi neregulate ale inimii) , anxietate și iritabilitate ,
schimbări ale ciclului menstrual, sensibilitate crescută la căldură si o umflătură
in zona gâtului. Pe parcursul internării pacienta a fost diagnosticata cu
Hipertiroidism in stare avansata urmad sa fie operată . După operație pacienta a
avut o evoluție bună urmând sa fie externată.
1. Pacienta revine după o lună pentru refacerea analizelor
2. Eforturi fizice in limita toleranței
3. Dispensarizare la Medicul de familie
Bibliogragie
1.Asociația de nursing , Proceduri de nursing,

2. Liliana Rogozea Tehnici si manopere pentru asistentii medicali

3.Titircă Lucreția Tehnici de evaluare si ingrigire acordate de asistentii
medicali , editura Viata Medicala ,Bucuresti 2001
4.Borundel Corneliu Manual de medicina interna , Bucuresti , editura a
II a , 2009
5.Manual de anatomie

6. Dr. Aviva Romm , Tiroida si glandele suprarenale