HIPERTIROIDISM – PRINCIPALELE SIMPTOME ȘI CAUZE

Afecțiunea numită hipertiroidism apare atunci când glanda tiroidă produce prea multă tiroxină.
Hipertiroidismul accelerează metabolismul, cauzând scăderi neintenționate în greutate și ritm rapid sau
iregular al bătăilor inimii.

Deși hipertiroidismul poate fi periculos dacă este ignorat, majoritatea pacienților răspund bine odată ce
afecțiunea este diagnosticată și tratată.

Cauze hipertiroidism

Numeroase afecțiuni pot cauza hipertiroidism. Boala Graves (gușa exoftalmică) este o boală autoimună
și este cea mai comună cauză a hipertiroidismului. Afecțiunea este mai frecvent întâlnită la femei decât
la bărbați și tinde să fie transmisă în familie. Ar trebui să discuți cu un medic dacă ai cazuri de
hipertiroidism în familie. Alte cauze ale hipertiroidismului includ:

Iod în exces;

Inflamația glandei tiroide;

Tumori ovariene;

Tumori benigne în glanda tiroidă sau în glanda pituitară;

Cantități mari de hormon tiroidian administrate prin suplimente alimentare sau medicamente.

Simptome hipertiroidism

Hipertiroidismul poate mima alte probleme de sănătate, fapt pentru care poate fi dificil să fii
diagnosticat corect. Persoanele cu hipertiroidism pot prezenta următoarele simptome:

Pierderi neintenționate în greutate, chiar dacă apetitul crește;

Tahicardie;

Aritmie (bătăi neregulate ale inimii);

Palpitații;

Apetit crescut;

Anxietate și iritabilitate;

Tremur al mâinilor și al degetelor;

Transpirații abundente;

Schimbări ale ciclului menstrual;

Sensibilitate crescută la căldură;

Schimbări ale mișcărilor intestinale;

Glanda tiroidă mărită, care se poate prezenta ca o umflătură la baza gâtului;

Oboseală și slăbăciune musculară;

Insomnii;

Subțierea pielii;

Subțierea firelor de păr;

Mâncărimi ale pielii;

Greață și vărsături.

Adulții cu vârste mai înaintate sunt mai predispuși la a nu avea simptome, sau prezintă doar câteva
semne subtile precum creșterea ritmului bătăilor inimii, intoleranță la căldură și oboseală cauzată de
activități obișnuite.

Când trebuie să mergi la medic?

Dacă experimentezi scăderi inexplicabile în greutate, tahicardie, transpirații abundente, o umflătură la

baza gâtului sau alte semne și simptome asociate pacienților cu hipertiroidism, trebuie să îi faci o vizită
medicului. Este important să oferi o descriere completă a schimbărilor pe care le observi, pentru că
multe simptome ale hipertiroidismului pot fi asociate cu multe alte afecțiuni.

Dacă ai fost tratat pentru hipertiroidism sau te afli în prezent sub tratament, mergi regulat la medic
pentru a îți putea monitoriza afecțiunea.

Ce este glanda tiroida si care sunt principalele sale caracteristici

Glanda tiroida sau tiroida (glandula thyroidea) este o glanda care apartine de sistemul endocrin, fiind
situata la nivelul gatului, in partea din fata, sub marul lui Adam. Glanda tiroida secreta hormoni tiroidieni
care influenteaza procesele metabolice si sinteza proteinelor.

Tiroida este o glanda sub forma unui fluture, localizata la baza gatului, de culoare roz-galbuie. Aceasta
are o lungime de aproximativ 5 cm si este compusa din doi lobi laterali cu forma ovala, pozitionati de-o
parte si de alta a traheei. Cei doi lobi sunt conectati la mijloc de o punte formata din tesut tiroidian,
numit istm.
Greutatea glandei tiroide este de 5-6 grame la nou nascuti si poate ajunge sa cantareasca in jur de 25 si
30 de grame la adulti. De obicei, glanda tiroida este mai mare la barbati decat la femei.

Hormonii secretati de tiroida sunt tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3), iar acestia ajuta la reglarea
functiilor vitale ale organismului.

glanda tiroida

Cum functioneaza glanda tiroida

Glanda tiroida are numeroase mici saculeti, numiti foliculi, pline cu un lichid vascos (coloid proteic) in
care este stocata o proteina. Aceasta proteina, denumita tireoglobulina, sintetizeaza hormonii
tirodidieni, tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3).

Tiroida mai contine si un numar redus de celule parafoliculare (celulele C) care secreta calcitonina
(hormon peptidic). Acest hormon peptidic este secretat ca raspuns la nivelul seric crescut de calciu ionic,
impedica modificarile bruste si pierderile bruste in concentratiile serice de calciu. Calcitonina reprezinta
un marker tumoral specific atat pentru diagnosticarea, cat si pentru monitorizarea carcinomului
tiroidian medular.

Functionarea echilibrata a glandei tiroide este esentiala pentru organism, intrucat ajuta la reglarea
numeroaselor functii precum respiratia, pulsul si tensiunea arteriala, sistemul nervos central si periferic,
nivelul de colesterol, metabolism, tonusul muscular, greutatea, vazul si menstruatia.

Functiile tirodei sunt controlate printr-un raspuns primit de la creier. Atunci cand nivelul de hormoni
tiroidieni este scazut, glanda pituitara, care este localizata la baza creierului, stimuleaza producerea unui
hormon numit tirotropina (thyrotropin releasing hormone sau TRH). Tirotropina (TRH) este hormonul
care stimuleaza apoi tiroida sa produca mai multi hormoni tiroidieni.

Care este patologia tiroidei

Prin hormonii pe care ii produce, glanda tiroida influenteaza aproape toate procesele metabolice din
organism. Unele probleme de sanatate care pot fi provocate de tulburari ale tiroidei pot fi inofensive,
asa cum este aparitia gusei, care nu necesita tratament si nu cauzeaza cancer.

Cele mai comune afectiuni, pe de alta parte, sunt cele legate de producerea anormala de hormoni
tiroidieni. Prea multi hormoni tiroidieni pot cauza hipertiroidism, in timp ce un deficit de hormoni
tiroidieni provoaca aparitia hipotiroidismului.

Intrucat producere de hormoni este asociata si cu glande de la nivelul creierului (glanda pituritara),
atunci cand apar dereglari la nivelul lor, acestea pot sa provoace probleme ale tiroidei.

Desi afectiunile glandei tiroide sunt neplacute si provoaca disconfort, cele mai multe dintre ele pot fi
controlate eficient daca sunt diagnosticate la timp si tratate corespunzator. Formele mai blande ale
afectiunii nu sunt insotite intotdeauna de simptome, insa atunci cand boala este mai serioasa,
simptomele pot sa includa stari de nervozitate, puls marit, oboseala, transpiratie excesiva sau probleme
de concentrare.

Care sunt afectiunile asociate glandei tiroide - cauze, diagnostic si tratament

Problemele de sanatate care pot aparea atunci cand exista dereglari ale glandei tiroide sunt
urmatoarele:

Hipertiroidismul

Este o afectiune cauzata de secretia exagerata de hormoni tiroidieni, insa este o afectiune mai rar
intalnita spre deosebire de hipotiroidism. Simptomele pot include pierderi bruste in greutate, tahicardie
(batai rapide ale inimii), apetit crescut, stari de nervozitate si iritabilitate, transpiratie excesiva,
schimbari in fluxul menstrual, sensibilitate la caldura, subtierea firelor de par, oboseala, dureri
musculare, tremurul mainilor.

Cauzele aparitiei hipertiroidismului sunt urmatoarele:

Boala Graves - este o afectiune de natura autoimuna care afecteaza glanda tiroida, fiind una dintre cele
mai comune cauza ale hipertiroidismului. Aceasta afectiune este insotita de obicei si de marirea tiroidei,
care produce aparitia gusei tiroidiene. Simptomele includ slabirea muschilor, tahicaride, iritabiliate
crescuta si tulburarea somnului

boala Graves

Boala Plummer - cunoscuta si ca gusa toxica nodulara, este provocata de noduli autonomi care produc
hormoni tiroidieni in exces. Este cea de-a doua cauza a hipertiroidismului, dupa Boala Graves

Tiroidita - reprezinta inflamarea glandei tiroide. Desi initial aceasta este asociata cu secretia excesiva de
hormoni tiroidieni, aceasta poate progresa si poate provoca disfunctii la nivelul tiroidei, implicit si
deficienta hormonala sau hipotiroidism

Tiroidita subacuta - reprezinta o inflamatie la nivelul parenchimului, care favorizeaza producerea

excesiva de hormoni tiroidieni. Aceasta este o afectiune temporara (hipertiroidism temporar) care poate
dura cateva saptamani sau luni

Nodulul toxic tiroidian - acest nodul este o tumora benigna a tiroidei, care poate fi nefunctionala sau
poate produce hormoni tiroidieni in exces

Adenoame tiroidiene - sunt noduli care apar la nivelul parenchimului glandular tiroidian si care pot sa
produca hormoni tiroidieni. Acesti noduli produc dezechilibre hormonale in organism. Exista unele gusi
tiroidiene care pot sa contina si astfel de noduli

Adultii pot avea unul, mai multe sau niciun simptom al hipertiroidismului, mai ales daca este vorba de
un caz mai usor al bolii. Unele medicamente care sunt folosite pentru a trata hipertensiunea, numite
beta-blocante, pot ascunde unele simptome ale hipertiroidismului.

Diagnosticarea hipertiroidismului

Hipertiroidismul este diagnostic prin urmatoarele investigatii:

istoric medical si examinare fizica - in timpul investigatiei, doctorul poate verifica daca exista un tremur
al mainilor, piele umeda, schimbari la nivelul ochiului, puls marit sau semne de hiperactivitate. De
asemenea, medicul va examina daca glanda tiroida este marita sau daca prezinta noduli

teste de sange - diagnosticul de hipertiroidism poate fi confirmat si in urma unui test de sange care
verifica nivelurile de tiroxina si tirotropina (TSH). Un nivel marit de tiroxina si unul scazut sau inexistent
de tirotropina indica o glanda tiroida hiperactiva.
Daca testele de sange indica hipertiroidism, medicul poate recomanda si urmatoarele investigatii:

test cu iod radioactiv - presupune inghitirea unei doze de iod radioactiv care va fi colectata in glanda
tiroida. Verificarea se face dupa 24 de ore sau mai tarziu, astfel incat sa fie determinata cantitatea de iod
absorbit de tiroida. Daca este o cantitate mare, inseamna ca tiroida produce prea multa tiroxina. Daca
absorbtia de iod este scazuta, inseamna ca tiroxina din glanda tiroida se scurge in sange si poate indica
prezenta tiroiditei

scanarea tiroidei - presupune injectarea unui izotop radioactiv in vena, iar apoi, in timp ce pacientul sta
intins pe o masa, un dispozitiv special, plasat in zona gatului, va transmite imagini ale tiroidei catre un
computer. Timpul necesar poate sa varieze in functie de cat de repede ajunge izotopul radioactiv la
glanda tiroida. In timpul testului poate fi resimtit un disconfort la nivelului gatului. Scanarea tiroidei
poate fi facuta si dupa administrarea iodului radioactiv, pentru a verifica aspectul glandei tiroide

glanda tiroida

Tratamentul pentru hipertiroidism

Exista numeroase tratamente pentru hipertiroidism, in functie de varsta pacientului, conditia fizica si
stadiul bolii:

iod radioactiv - administrat oral, acesta este absorbit de glanda tiroida si provoaca micsorarea acesteia,
dar si diminuarea simptomelor, in decurs de trei pana la sase luni. Deoarece acest tratament poate
incetini functionarea tiroidei si creste riscul de aparitie a hipotiroidismului, poate fi necesara
administrarea si a altor medicamente care sa inlocuiasca tiroxina. Tratamentul cu iod radioactiv este
folosit de peste 60 de ani si este considerat eficient

medicamente anti-tiroidiene - acestea reduc treptat simptomele hipertiroidismului, stopand glanda

tiroida sa mai produca hormoni in exces. Starea de sanatate incepe sa se imbunatateasca de obicei dupa
6 spre 12 luni. Desi la unele persoane aceste medicamente vindeca boala pentru toata viata, exista
cazuri in care boala poate regresa

interventie chirurgicala (tiroidectomie) - este efectuata in cazul femeilor insarcinate sau persoanelor
care sunt alergice la substantele celorlalte medicamente sau tratamente pentru hipertiroidism. In timpul
operatiei este indepartata o mare parte din glanda tiroida. Riscul operatiei este afectarea corzilor vocale
sau a glandelor paratiroide. In plus, va fi necesar un tratament cu levotiroxina pe durata intregii vieti
pentru a suplimenta nivelul scazut de hormoni tiroidieni

Hipotiroidism
Hipotiroidismul, spre deosebire de hipertiroidism, reprezinta incapacitatea tiroidei de a produce
hormoni tiroidieni. Simptomele asociate hipotiroidismul sunt oboseala, stari de depresie, dureri
musculare sau ale articulatiilor, par si piele uscate, cresterea in greutate, crampe musculare,
sensibilitate la frig, constipatie sau bradicardie (scaderea pulsului).

Cauzele care duc la aparitia hipotiroidismului sunt urmatoarele:

Tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna) - este o afectiune autoimuna care este provocata de celulele
sistemului imunitar care ataca si distrug celulele parenchimului glandular. Din aceasta cauza, glanda
tiroida va deveni nefunctionala si incapabila sa mai produca hormoni tiroidieni. Aceasta afectiune poate
fi usor confundata cu tulburarile psihice bipolare, depresia sau sindromul premenstrual, din cauza
faptului ca tabloul clinic nu este specific

Tratamentele pentru hipertiroidism - persoanele care sufera de hipertiroidism sunt tratate de obicei cu
iod radioactiv sau medicamente anti-tiroidiene pentru a reduce si aduce la normal productia de hormoni
tiroidieni. Cu toate acestea, sunt cazuri in care aceste tratamente pot provoca hiportiroidism

Indepartarea chirurgicala a tiroidei - extirparea totala sau partiala a glandei tiroide poate diminua sau
stopa producere de hormoni. In acest caz, este necesar tratamentul cu hormoni tiroidieni pe toata
durata vietii

Radioterapiile - radiatiile folosite pentru tratarea cancerului de la nivelul capului sau gatului pot afecta
functiile glandei tiroide si pot provoca aparitia hipotiroidismului

Unele medicamente cu litiu - medicamentele cu litiu care sunt folosite pentru a trata unele tulburari
psihiatrice pot reduce nivelul de hormoni produsi de glanda tiroida

Boli congenitale - desi nu este o cauza des intalnita, unii bebelusi se pot naste cu o deficienta a glandei
tiroide. Aceasta nu se va dezvolta normal si, în consecinta, nu va putea produce suficienti hormoni
tiroidieni

Disfunctia glandei pituitare - daca aceasta nu functioneaza in mod eficient, nu va putea produce
suficienti hormoni TSH, necesari pentru producerea de hormoni tiroidieni. Aceasta cauza este, totusi,
intalnita destul de rar

Hipotiroidism postpartum - unele femei pot dezvolta aceasta boala in timpul sau dupa nastere, deoarece
organismul produce anticorpi care afecteaza glanda tiroida. Daca nu este tratat la timp, hipotiroidismul
postpartum creste riscul de nastere prematura, avort sau preeclampsie si cresterea tensiunii arteriale.
De asemenea, poate afecta dezvoltarea fatului

Deficienta de iod - iodul este esential pentru producere de hormoni tiroidieni. Alimentele bogate in iod
sunt fructele de mare, pestele, strugurii, spanacul, nucile, rosiile sau morcovii
Daca hipotiroidismul nu este tratat la timp, simptomele pot deveni mai severe. Pot aparea mai multe
pierderi de memorie, incetinirea proceselor de gandire sau stari depresive dese. Stimularea constanta a
glandei tiroide cu tratamente care sa produca mai multi hormoni pot sa duca la marirea tiroidei (gusa
tiroida).

Hipotiroidismul avansat, cunoscut si ca mixedem, apare destul de rar, dar atunci cand apare, poate fi
destul de periculos si pune viata in pericol. Simptomele pot sa includ hipotensiune arteriala, scaderea
temperaturii corporale, respiratie greoaie sau chiar coma. In cazuri extreme, mixedemul poate fi fatal

Diagnosticarea hipotirodismului

Diagnosticarea hipotiroidismului se face printr-un test de sange care masoara nivelul de tiroxina si cel de
tirotropina (TSH), hormonul care ajuta la reglarea nivelului de hormoni tiroidieni. Un nivel scazut de
tiroxina si unul crescut de tirotropina indica faptul ca tiroida nu produce suficienti hormoni.

Tratament pentru hipotiroidism

Pentru a trata hipotiroidismul este necesar un tratament zilnic cu hormoni tiroidieni sintetici levotiroxini,
iar acesta va fi stabilit de catre medicul specialist, dupa o investigatie amanuntita.

Dupa doua saptamani de tratament, se vor ameliora simptomele oboselii. Tratamentul poate ajuta si la
reglarea nivelului de colesterol si scaderea in greutate. Totodata, tratamentul cu levotiroxini este, de
obicei, valabil pe tot timpul vietii, insa dozajul trebuie modificat in fiecare an de catre medic.

De ce sunt femeile mai predispuse la probleme cu tiroida

Functionarea glandei tiroide este influentata de modificarile nivelului de estrogen din organism, motiv
pentru care femeile sunt mai predispune la boli ale tiroidei, spre deosebire de barbati. Atunci cand
nivelul de estrogen este marit si activitatea tiroidei este afectata:

probleme cu menstruatia - tiroida ajuta la reglarea ciclului menstrual, asa ca orice dereglare a glandei
tiroide, prea multi sau prea putini hormoni, pot face ca menstruatia sa fie mai usoara, mai abundenta
sau neregulata. Totodata, pot exista perioade de cateva luni in care menstruatia se poate opri, afectiune
care se numeste amenoree
menopauza timpurie - deoarece bolile glandei tiroide pot afecta functionarea ovarelor, exista riscul
aparitiei menopauzei timpurii, inaintea varstei de 40 de ani

probleme cu fertilitatea - daca bolile glandei tiroide influenteaza ciclul menstrual, atunci si ovulatia este
afecta, ceea ce inseamna ca o femeie poate avea dificultati sa ramana insarcinata

Cele mai comune afectiuni ale glandei tiroide care pot sa apara la femei sunt:

Hipotiroidism si hipertiroidism

Tiroidita, in special tiroidita postpartum

Gusa tiroidiana

Noduli tiroidieni sau cancer tiroidian

Cand apare si cum poate fi tratat cancerul tiroidian

Desi nu sunt cunoscutele cauzele care duc aparitia cancerului tiroidian, practic, orice modificare a
celulelor de la nivelul glandei tiroidiene poate declansa aparitia cancerului. In plus, expunerea repetata
la radiatii la nivelul capului, gatului sau pieptului poate creste sansele aparitiei cancerului de tiroida.
Totusi, spre deosebire de alte tipuri de cancer, acesta apare destul de rar.

Simptomele cancerului tirodian sunt:

aparitia unui nodul in zona gatului, acesta fiind unul dintre cele mai comune simptome

durere in zona gatului, uneori si in urechi

dificultate la inghitire

dificultati in respiratie sau respiratie suieratoare

ingrosarea vocii

tuse frecventa

Exista posibilitatea ca unele persoane sa nu aiba niciun simptom, iar nodulul din zona gatului sa fie
descoperit de doctor in timpul unui control de rutina. Majoritatea persoanelor afectate de cancer
tiroidian sunt femeile, cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani.
Tipuri de cancer tiroidian

Exista mai multe tipuri de cancer tiroidian, iar acestea sunt clasificate in modul urmator:

cancer tiroidian papilar (intre 75% si 80% din cazuri) - apare des printre femeile tinere, femei care au
polipoza adenomatoasa familiala (o afectiune a colonului) sau persoanele cu sindromul Cowden

cancer tiroidian folicular (intre 10% si 20% din cazuri) - apare uneori la persoanele cu sindromul Cowden

cancer tiroidian medular (intre 5% si 8% din cazuri) - este cancerul celulelor parafoliculare

cancer tiroidian slab diferentiat

cancer tiroidian anaplazic (mai putin de 5% din cazuri) - acesta nu raspunde la tratament

alte tipuri de cancer tiroidian mai includ si limfomul tiroidian, carcinomul tiroidian cu celule scuamoase
si sarcomul tiroidei

Diagnosticarea cancerului tiroidian

Daca apare unul sau mai multe simptome care nu se amelioreaza in timp, este necesara vizita la medic
pentru diagnosticarea afectiunii. In cazul nodulilor din zona gatului, medicul specialist va efectua o
biopsie a glandei tiroide pentru a stabili daca exista celule cancerigene. Biopsia presupune indepartarea
unei bucati din tesutul tiroidian pentru a fi verificat.

Daca rezultatul biopsiei nu este concludent, va fi necesara indepartarea chirugicala in totalitate sau a
unei parti din tiroida pentru a fi stabilit diagnosticul.

Tratarea cancerului tirodidian

Daca este diagnosticat la timp, cancerul tiroidian poate fi tratat. Tratarea cancerului tirodian presupune
interventia chirurgicala sau tratamentul cu iod radioactiv. Rareori este necesara radioterapia sau
chimioterapia.

Primele etapele pentru tratarea cancerului tiroidian sunt tiroidectomia si disectia compartimentului
central al gatului. In cazul in care cancerul este in stadiu incipient, nu este necesara extirparea glandei
tiroide.
Tratamentul cu iod radioactiv este folosit doar pentru persoanele care sufera de cancer tiroidian papilar
si folicular.

Tratamentul difera in functie de stadiul bolii, varsta pacientului si tipul de cancer tiroidian. Daca este in
stadiu incipient, sansele de tratare a cancerului tirodian sunt crescute.

Ce complicatii pot sa apara si cum pot fi prevenite problemele glandei tiroide

In cazul in care bolile glandei tiroide nu sunt tratate la timp, pot sa apar complicatii:

Hipotiroidismul netratat poate provoca cresterea nivelului de colesterol, implicit si a riscului de a

dezvolta afectiuni cardiace. In cazuri severe, se poate ajunge la aparitia comei mixedematoase, daca
hipotiroidismul exista de ani de zile si nu este tratat corespunzator. Coma mixedematoasa prezinta
urmatoarele simptome: hipotermie, hipoventilatie, bradicardie si alterarea starii psihice

Hipertiroidismul care nu este tratat poate provoca probleme ale inimii si oaselor

Prevenirea problemelor de la nivelul glandei tiroide

Pentru a preveni problemele care apar la nivelul glandei tiroide, este necesara mentinerea unui stil de
viata sanatos, dar si control regulat la medic:

o dieta corecta - pentru a mentine sanatatea glandei tiroide trebuie consumate zilnic fructe si legume,
dar si peste gras precum somon, hering, macrou si ansoa. Totodata, uleiul de masline extravirgin, uleiul
de cocos, nucile si avocado sunt alimente recomandate pentru consum

evitarea produselor procesate, bogate in grasimi, zahar si conservanti, dar si cele care contin grasimi
trans, care se gasesc in produse de patiserie sau mancarurile de tip fast-food

evitarea consumului de legume crucifere crude precum varza, conopida, varza kale, broccoli sau varza
de Bruxelles. Chiar daca ele contin vitamine, potasiu si fibre, atunci cand sunt consumate crude si in
cantitati mari, pot afecta glanda tiroida din cauza unei substante numita gointrogen. Aceasta substanta
apare in mod natural in legumele crucifere, iar atunci cand sunt gatite, substanta este inactivata

vizita la medic in cazul in care apare unul sau mai multe dintre simptome, care va efectua investigatiile
necesare pentru a pune diagnosticul corect

femeile pot merge la medicul ginecolog pentru un examen complet si pentru investigarea sanilor in cazul
in care apar noduli
Mentinerea sanatatii glandei tiroide este esentiala pentru ca functiile vitale ale organismului sa fie la
nivel optim. Este important sa cunoastem care sunt simptomele asociate afectiunilor glandei tiroide si,
totodata, sa mergem la medic atunci cand acestea apar sau se agraveaza. In cazul in care nu sunt tratate
la timp, problemele asociate glandei tiroide pot sa favorizeze aparitia altor probleme grave de sanatate.

cest tratament medicamentos trebuie urmat pe durata intregii vieti.

Recomandari

Atunci cand pacientul manifesta simptome clinice de hipo sau hipertiroidie, trebuie sa mearga la
medicul endocrinolog (multi pacienti se duc direct la cardiolog, gastroenterolog.. etc si uita de acest
aspect). Pentru femeile insarcinate este recomandata o vizita preliminara din timp la medicul
endocrinolog , iar dupa nastere in primul an trebuie testata functia tiroidei pentru a evita bolile asociate
(tiroidita postpartum). In aceasta perioada aparitia nodulilor tiroidieni benigni este frecventa, insa in
ultimii ani a crescut incidenta nodulilor cancerosi (cancer tiroidian).

Hipotirodismul este de obicei cauzat de o boala existenta deja sau de un tratament medical anterior
care a facut ca tiroida sa nu mai functioneze optim. In functie de cauza, hipotiroidismul este permanent
sau reversibil.

Cauzele hipotiroidismului permanent

Cand glanda tiroida este afectata permanent, hipotiroidismul rezultat nu poate fi vindecat, insa poate fi
tratat cu succes cu ajutorul medicamentelor pentru tiroida.

Boala autoimuna. Cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului permanent este tiroidita Hashimoto, o
boala autoimuna cronica, in care globulele albe (limfocitele) creeaza anticorpi care, incet si gradual,
distrug glanda tiroida. O alta afectiune autoimuna, tiroidita atrofica, poate determina, de asemenea,
reducerea secretiei de hormoni tiroidieni. In acest caz, anticorpii micsoreaza glanda tiroida.

Interventiile chirurgicale. Interventiile chirurgicale pentru indepartarea partiala sau totala a tiroidei sunt
uneori necesare la persoanele care au noduli tiroidieni, gusa, cancer tiroidian sau boala Graves. Daca ti
s-a indepartat in intregime glanda tiroida, vei deveni hipotiroidic(a) si vei avea nevoie de tratament de
substitutie totala a hormonilor tiroidieni. Poti, de asemenea, suferi de hipotiroidism si daca ti s-a
indepartat doar o parte din glanda. Uneori, partea ramasa poate produce suficienti hormoni tiroidieni
pentru a mentine normale nivelurile acestora in sange.
Tratament sau expunere la radiatii. Unele persoane cu hipertiroidism sunt tratate cu iod radioactiv care
distruge o parte sau intreaga glanda tiroida, ceea ce duce la hipotiroidism. Persoanele cu boala Hodgkin,
limfoame sau cancere ale capului si gatului care sunt tratate prin radioterapie cu fascicul extern pot
pierde partial sau total functia glandei tiroide.

Tulburari ale glandei pituitare. Glanda pituitara, care trimite hormonul de stimulare a tiroidei (TSH) in
sange pentru a transmite tiroidei cati hormoni sa produca, poate, de asemenea, sa aiba probleme ce o
fac in mod eronat sa incetineasca sau sa opreasca productia de TSH. Aceasta duce, in schimb, la secretie
insuficienta din partea tiroidei. Deteriorarea glandei pituitare poate fi cauzata de o tumora, radiatii sau
interventii chirurgicale.

Hipotiroidism congenital. Uneori fatul se naste fara glanda tiroida, cu o tiroida formata doar partial sau
cu o tiroida care nu se afla in pozitia corecta. In alte cazuri, fatul se naste cu o tiroida completa care nu
functioneaza corespunzator.

Cauzele hipotiroidismului temporar

Unele cauze ale hipotiroidismului sunt reversibile:

Tiroidita. Tiroidita, o inflamatie a glandei tiroide cauzata de un atac autoimun sau uneori de un virus,
duce la o perioada temporara de tireotoxicoza (secretie excesiva de hormoni tiroidieni) urmata de o
perioada de hipotiroidism. In comparatie cu tiroidita Hashimoto, care este o forma pe termen lung de
inflamare a tiroidei, unele forme de tiroidita sunt de relativ scurta durata.

Medicatia. Medicamente precum amiodarona, litiu, interferon alfa si interleukina pot determina
hipotiroidismul, in special la cei care au o tendinta genetica spre boli tiroidiene autoimune.

Prea mult iod. Daca iei prea mult iod, fie din alimentatie, fie sub forma de suplimente, este putin
probabil sa constituie o problema, dar poate determina aparitia hipotiroidismului la persoanele care
prezinta risc de boli autoimune sau poate inrautati hipotiroidia existenta.

Prea putin iod. Deficitul de iod cauzeaza hipotiroidism care poate fi corectat crescand aportul de iod.
Acest deficit nu este intalnit in tarile dezvoltate, insa deficitul sever poate provoca afectare permanenta.
La copii, poate duce la probleme de dezvoltare si retard mental.

CATEGORII DE PERSOANE AFECTATE

Dupa varsta de 35 de ani, procentajul persoanelor cu hipotiroidism creste, in special in randul femeilor.
Hipotiroidismul apare la aproximativ 1 din 8 femei cu varsta intre 35 si 65. Dupa 65 de ani, incidenta
creste la 1 din 5 femei.
Persoanele de ambele sexe care au peste 60 de ani si sufera de afectiuni tiroidiene experimenteaza mai
rar simptomele clasice multiple, cum se intampla in cazul tinerilor, ceea ce face boala dificil de depistat.
In cazul acestei categorii de varsta, hipotiroidismul se poate manifesta printr-un singur simptom. De
exemplu, nu este neobisnuit ca o persoana mai in varsta sa aiba de-a face doar cu pierderea de memorie
sau doar cu depresia ori cu oboseala, oricare dintre aceste simptome fiind cu usurinta asociate
imbatranirii normale sau altor probleme.

In cazul varstnicilor care experimenteaza simptomele clasice de crestere in greutate si oboseala, aceste
manifestari ale hipotiroidismului sunt gresit considerate semne de imbatranire. Doar analizele de sange
pot confirma daca suferi de hipotiroidism, de aceea este important sa cunosti simptomele si sa ii ceri
medicului o evaluare a tiroidei daca ai peste 60 de ani, ai simptomele sau vreun factor de risc.

Analizele de tiroida nu sunt teste de rutina – acestea sunt efectuate doar daca medicul considera ca
prezinti un risc sau ca ai simptomele specifice. Daca este lasat netratat, in timp, hipotiroidismul poate sa
aiba consecinte serioase: creste riscul de colesterol ridicat, hipertensiune arteriala, ateroscleroza si
infarct de miocard. In plus, de-a lungul timpului, se poate dezvolta o forma de hipotiroidism sever
denumit mixedem, in care organismul incetineste astfel incat ajunge la punctul de cedare si poate intra
in coma.

Dupa ce diagnosticul este stabilit, hipotiroidismul este foarte usor de tratat cu levotiroxina sodica, o
versiune sintetica de T4. Cu tratamentul potrivit si controale de rutina, poti duce o viata normala, de
obicei lipsita de simptome.

SEMNE SI SIMPTOME

Hormonii tiroidieni asigura functionarea organismului la „viteza” adecvata. Daca tiroida nu produce
suficienti hormoni, se instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si, ca rezultat, celulele din intreg
corpul isi incetinesc activitatea, cu manifestari precum oboseala, depresia, luarea in greutate,
constipatia sau pielea uscata – simptome care pot fi interpretate eronat ca apartinand altor boli.

ajoritatea medicilor si persoanele afectate nu fac legatura intre aceste simptome si afectiunile tiroidiene
si, astfel, cei care sufera de hipotiroidism nu stiu ca au aceasta boala.
Semne si simptome generale

In general, cu cat nivelul hormonilor tiroidieni scade mai mult, cu atat vor fi mai pronuntate simptomele.
Exista insa persoane cu o afectiune severa care nu prezinta simptome severe, cum se intampla in special
la persoanele varstnice.

In cele ce urmeaza gasiti atat simptomele clasice ale persoanelor cu hipotiroidism, cat si pe cele
experimentate de varstnici.

Simptomele hipotiroidismului sunt variabile: doua persoane cu aceeasi boala pot avea simptome
complet diferite. O persoana poate deveni hipotiroidica rapid, in cateva luni, in timp ce in alte cazuri
simptomele apar lent, pe parcursul a cativa ani. Totodata, exista cazuri usoare care evolueaza catre boli
grave, dar si unele cazuri care nu evolueaza deloc. Mergi la un consult, daca observi oricare dintre
urmatoarele simptome:

Oboseala extrema. Daca nivelurile hormonilor tiroidieni sunt scazute, la fel este si nivelul energiei.
Simptomul clasic de hipotiroidism este epuizarea totala, care se manifesta prin dorinta de a dormi
intreaga zi desi ai dormit toata noaptea.

Intoleranta la frig. Incetinind, celulele au nevoie de mai putina energie, si, prin urmare, corpul produce
mai putina caldura. Este posibil sa constati ca esti cel/cea care vrea intotdeauna sa dea caldura mai tare
cand altora le este bine. Vremea rea devine greu de tolerat si ai nevoie de un strat suplimentar de haine.

Pierderea poftei de mancare. Cand nevoile energetice se reduc, organismul are nevoie de mai putine
calorii, deci pofta de mancare scade.

Cresterea in greutate. Este destul de normal ca cineva care este hipotiroidic sa ia in greutate. Chiar si
atunci cand constati o scadere a apetitului, mananci mai multe calorii decat arzi, deoarece corpul a
incetinit, iar celulele convertesc in energie un numar mai mic de calorii. Prin urmare, o mai mare
cantitate de energie este stocata sub forma de grasime, ceea ce se vede pe cantar. In hipotiroidism,
cresterea in greutate rezulta si din retentia lichidelor. Totusi, in hipotiroidism, excesul ponderal este de
cateva kilograme si nu poate fi blamata boala pentru obezitate.

Puls lent. Nivelurile scazute de hormoni tiroidieni pot incetini functionarea inimii si chiar cauza
bradicardia (ritm cardiac scazut), cu sub 60 de batai pe minut.

Glanda tiroida marita (gusa). Daca hipotiroidismul este cauzat de tiroidita Hashimoto sau de deficienta
de iod, se dezvolta gusa.
Depresie. Hipotiroidismul si depresia au multe caracteristici comune. Oboseala, pierderea poftei de
mancare si cresterea in greutate sunt adesea simptome de depresie. Unele persoane care sunt
hipotiroidice prezinta si o stare permanenta de nefericire (disforie) care este adesea interpretata gresit
drept depresie clinica. Un studiu estimeaza ca tiroidita autoimuna este prezenta la 20% din pacientii
diagnosticati cu depresie, in comparatie cu 5%-10% din populatia sanatoasa. Depresia este mai des
intalnita la cei care au un istoric familial de hipotiroidism, dar ramane o afectiune separata, care nu este
cauzata de hipotiroidism.

Piele uscata si unghii fragile. Glandele sudoripare asigura pielii umezeala naturala. Dar, in hipotiroidism,
corpul produce mai putina caldura, iar transpiratia este redusa si pielea devine uscata si se exfoliaza
usor. Pielea crapata poate sa apara in zona coatelor si a genunchilor. De asemenea, unghiile pot deveni
fragile, cu santuri aspre.

Caderea parului. In hipotiroidism, parul poate sa cada in manunchiuri, de pe cap sau de pe restul
corpului.

Constipatie. Procesul digestiv se deruleaza intr-un ritm metabolic incetinit, ceea ce poate duce la scaune
dure, uscate si crampe abdominale care inceteaza prin defecatie.

Dureri vagi. Multe persoane cu hipotiroidism prezinta dureri musculare si articulare care seamana cu
durerile cauzate de artrita reumatoida.

Modificari menstruale. La femeile tinere, menstruatiile tind sa devina mai consistente si mai frecvente.
In unele cazuri, apar si schimbari in ovulatie ce pot face conceptia dificila.

Nivel ridicat al colesterolului. Glanda tiroida hipoactiva poate determina cresterea nivelului
colesterolului. Aceasta se intampla atunci cand nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni determina
ficatul sa produca mai putini receptori LDL. Acestea sunt molecule care extrag colesterolul LDL („rau”)
din sange.

Sindromul de tunel carpian. Multe persoane asociaza sindromul de tunel carpian cu multe ore petrecute
scriind la computer sau facand alte miscari manuale repetitive. Totusi, aceasta afectiune poate insoti
anumite boli, inclusiv hipotiroidism, desi nu frecvent. Daca ai acest simptom, este posibil sa simti
intepaturi in palma si degete - acestea apar ca urmare a inflamarii tesuturilor moi si a ligamentelor care
sustin oasele ce inconjoara nervul median acolo unde acesta trece prin articulatia radio-carpiana (in
spatiu dintre podul palmei si incheietura mainii).

Semne si simptome ale hipotiroidismului la varstnici

Unele persoane peste 60 de ani cu tiroida hipoactiva au putine sau niciunul dintre simptomele clasice de
hipotiroidism, in timp ce altele prezinta aceleasi simptome ca in cazul tinerilor. Oricare din simptomele
urmatoare, separat sau in asociere, pot constitui simptome de hipotiroidism la persoanele in varsta.
Colesterol marit inexplicabil. Colesterolul crescut este uneori singura dovada a unei tiroide hipoactive la
persoanele mai in varsta, ceea ce inseamna ca problema poate fi diagnosticata ca tulburare de
colesterol mai curand decat hipotiroidism. Deoarece acest semn poate fi singurul care apare,
colesterolul ridicat justifica o evaluare a tiroidei.

Insuficienta cardiaca. Volumul redus de sange, contractiile mai slabe ale miocardului si ritmul cardiac
mai lent — toate, produse de nivelurile scazute ale hormonilor tiroidieni — pot contribui la insuficienta
cardiaca, o afectiune grava care rezulta din fluxul redus de sange catre muschi si organe. Pomparea
ineficienta cauzeaza, de asemenea, retragerea sangelui in venele care il trimit inapoi catre inima.
Sangele se intoarce in plamani, ceea ce determina congestia acestora cu lichid. Simptomele de
insuficienta cardiaca includ pierderea suflului, inflamarea gleznelor, slabiciune si oboseala.

Modificari de tranzit intestinal. Varstnicii cu hipertiroidism ar putea suferi de constipatie din cauza
contractiilor reduse ale intestinului. Mai putin frecvent se intampla ca varstnicii sa aiba episoade
frecvente de diaree, aceasta fiind mai mult un simptom tipic pentru hipertiroidism. Totusi, acest
simptom este rar si ar trebui sa atraga investigarea altor cauze ale diareei sau ale malabsorbtiei (precum
boala celiaca, cunoscuta ca sprue celiac) – acestea sunt simptome mai frecvente la pacientii cu afectiuni
tiroidiene autoimune.

Dureri articulare sau musculare. Durerea articulara vaga este un simptom clasic de hipotiroidism.
Adesea, este singurul simptom de hipotiroidism la pacientii varstnici, desi multi prezinta o durere
musculara generala, in special la nivelul grupelor mari de muschi.

Probleme psihiatrice. Ca si in cazul tinerilor, depresia clinica este frecventa in randul varstnicilor cu
tiroida hipoactiva. Diferenta este faptul ca la varstnici acesta poate fi singurul simptom. De asemenea,
persoana in varsta poate dezvolta psihoza si chiar comportament delirant sau halucinatii.

Dementa. Pierderile de memorie debilitante (scad rezistenta la efort sau imbolnaviri) — uneori, dar nu
intotdeauna, insotite de depresie sau o forma de psihoza — pot aparea, de asemenea, ca unic simptom.
Daca tu sau cineva apropiat este investigat pentru dementa, asigura-te ca medicul a evaluat si functia
tiroidei.

Probleme de echilibru. Anomaliile din cerebel (numit si „creierul mic”, situat in zona cefei) care se
produc in cadrul hipotiroidismului, pot cauza probleme de miscare la persoanele varstnice.

DIAGNOSTIC

Cand trebuie sa efectuezi testele de tiroida? Medicii continua sa dezbata aceasta problema. Desi nu s-a
ajuns la un consens cu privire la varsta la care sa se inceapa testarea pentru probleme tiroidiene,
American Thyroid Association (Asociatia americana a Bolilor de Tiroida) recomanda ca toti adultii sa
efectueze screeningul prin analiza de sange TSH incepand cu 35 de ani si, ulterior, la fiecare 5 ani.
Dar nu toti medicii sunt de acord ca este eficient financiar sa testezi intreaga populatie si, astfel, este
posibil ca screeningul de tiroida sa nu fie inclus in consultul de rutina la medicul tau de familie.

Este posibil sa nu fii testat pentru o problema de tiroida nici daca te plangi ca iei in greutate, ca te simti
obosit sau deprimat, deoarece acestea sunt simptome frecvente pe care majoritatea oamenilor le
prezinta periodic si care ar putea insemna numeroase alte probleme de sanatate. De aceea, multe cazuri
de afectiuni tiroidiene trec adesea neobservate.

Pentru a ajuta la depistarea afectiunilor tiroidiene nediagnosticate, intreaba medicul de familie cu

privire la posibilitatea testarii tiroidei, in special daca ai peste 60 de ani si prezinti oricare dintre
simptomele bolii tiroidiene sau daca ai sub 60 de ani si ai oricare dintre factorii de risc. De asemenea,
intreaba despre testarea pe timpul sarcinii sau daca planifici sa ramai insarcinata, in special daca ai un
istoric de avorturi spontane sau daca ai un istoric familial de boli tiroidiene sau alte boli autoimune. O
afectiune tiroidiana nediagnosticata — chiar daca este o forma usoara — poate avea un impact major
asupra sanatatii tale si a fatului.

Majoritatea persoanelor care sunt diagnosticate cu o problema tiroidiana pot fi tratate de catre medicul
de familie. Totusi, in anumite situatii, Asociatia Americana a Endocrinologilor Clinicieni (AACE)
recomanda trimiterea la un endocrinolog, medic specializat in tratarea bolilor sistemului endocrin. Poti fi
trimis chiar la un endocrinolog cu experienta si expertiza in afectiunile glandei tiroide. Vei fi probabil
trimisa la un specialist daca:

Esti insarcinata

Suferi de insuficienta cardiaca

Ai gusa, noduli sau alta anomalie tiroidiana structurala

Ai o afectiune co-existenta

Nu ai avut succes cu tratamentul

Ai sub 18 ani

Un test care masoara nivelul TSH-ului din sange este cel mai bun indicator al unei probleme de tiroida.
Medicul endocrinolog va dori sa faca efectueze si un examen fizic si poate solicita alte teste de sange
daca valorile TSH-ului sunt anormale. Gasesti in cele ce urmeaza investigatiile la care sa te astepti la o
evaluare a tiroidei.

Examenul fizic

In timpul examinarii, doctorul endocrinolog palpeaza zona gatului si evalueaza marimea glandei tiroide.
Specialistul va verifica orice semne fizice de hipotiroidism, precum par aspru sau caderea parului, piele
uscata sau galbuie si daca ai aspect palid sau buhait. Doctorul ar putea,de asemenea, sa-ti verifice
reflexele pentru a vedea daca sunt intarziate. Greutatea, nivelul colesterolului si tensiunea arteriala
trebuie, de asemenea, verificate.

Analizele de sange

Cateva analize de laborator pot furniza informatii cu privire la functionarea tiroidei:

Testul TSH (Hormon de stimulare tiroidiana). Acesta este singurul si cel mai bun test pentru a stabili daca
exista o boala tiroidiana, in conditiile in care nu exista o disfunctie a glandei pituitare care sa interfereze
cu productia normala de TSH. Daca acest test are valori normale inseamna ca nivelul de TSH care circula
in sange este in limite normale si starea este de eutiroidie/eutiroidism (termen medical care descrie
functionarea normala a glandei tiroide). Daca nivelul este marit inseamna ca glanda pituitara trimite un
mesaj puternic catre tiroida deficitara care nu produce suficienti hormoni si ca suferi de hipotiroidism.
Daca nivelul de TSH este sub cel normal, ai prea multi hormoni tiroidieni si suferi de hipertiroidism.
Limitele normale de TSH din fluxul sanguin sunt cuprinse intre 0,45 si 4,12 mili mIU/L. Este posibil ca
intervalul normal sa nu fie cel al laboratorului, va rugam sa corectati.

Tiroxina totala (T4). Hormonii tiroidieni T4 circula in doua forme. Dupa ce au fost secretati de tiroida,
majoritatea hormonilor T4 sunt atasati de proteine de legare si nu sunt imediat disponibili pentru a fi
utilizati de catre celule. Un procentaj foarte mic (mult sub 1%) din toti T4 aflati in circulatie nu sunt
atasati de proteine, adica sunt liberi (FT4 sau FreeT4) si disponibili pentru ca celulele sa ii utilizeze.
Trebuie sa existe suficienti hormoni T4 liberi pentru a face fata cererii celulelor. Hormonii T4 legati
actioneaza ca un rezervor circulant care este continuu alimentat de catre tiroida, proportional cu
hormonii T4 liberi utilizati de catre celule. Testul T4 masoara cantitatea de hormoni T4 legati si care sunt
in circulatie. Deoarece hormonii T4 legati constituie majoritatea T4 din organism, un test total T4
stabileste cat de multi T4 circula prin corp. Un test al T4 liberi (FT4 – tiroxina libera), considerat mult mai
important in scopuri de diagnostic, estimeaza doar totalul de T4 disponibili pentru utilizare. Valorile
normale pentru T4 se situeaza intre 0,8 si 2,0 ng/dL.

In combinatie, testul TSH si testul FT4 furnizeaza o imagine precisa a functionarii glandei tiroide si ajuta
la stabilirea cauzei problemei. De exemplu, daca ai un TSH ridicat si un nivel scazut de FT4, se considera
ca ai hipotiroidism primar, termenul folosit atunci cand problema este la nivelul tiroidei. Daca ai un TSH
scazut si un nivel scazut de FT4, problema este la nivelul glandei pituitare sau a hipotalamusului si se
considera ca ai hipotiroidism central sau secundar, ceea ce inseamna ca problema este in afara tiroidei.
Niveluri ridicate de TSH si niveluri normale de FT4 indica un hipotiroidism usor (subclinic), care poate da
sau nu simptome. Exista dezbateri importante cu privire la necesitatea tratarii hipotiroidismului usor.

Uneori sunt utilizate metode traditionale de testare a functionarii tiroidei, in combinatie, pentru a
calcula cantitatea de FT4 , dar aceste teste, desi la fel de sigure, nu sunt folosite la fel de frecvent din
cauza timpului si cheltuielilor. Un test de captare pe rasina a T3 masoara cantitatea proteinelor care
leaga hormoni tiroidieni din sangele. Acest rezultat este combinat cu un test al T4 total pentru a calcula
indicele de FT4, care este o estimare a FT4.

Teste pentru anticorpi tiroidieni. Daca TSH si FT4 arata hipotiroidism, medicul va dori sa testeze
prezenta anticorpilor anti-TPO, care indica tiroidita Hashimoto. Daca suferi de hipotiroidism usor, acest
test este uneori folosit pentru a stabili daca ai un risc mai mare de a dezvolta hipotiroidism propriu- zis si
ar putea influenta decizia medicului de a prescrie sau nu tratament. Acest test este, de asemenea,
recomandat daca planifici sa ramai insarcinata si ai un istoric de infertilitate sau avorturi spontane,
ambele putand fi cauzate de afectiuni tiroidiene usoare.

TRATAMENT

Daca ai fost diagnosticata cu hipotiroidism, poti rasufla usurata – ai aflat care este cauza simptomelor si
tratamentul se reduce de obicei la respectarea cantitatii corecte de medicatie pentru tiroida. Medicul
endocrinolog iti va prescrie medicatie care inlocuieste hormonii tiroidieni de care corpul duce lipsa.

Scopul inlocuirii hormonilor tiroidieni este de a reproduce cat mai fidel functionarea normala a tiroidei.
Hormonii T4 pur sintetici, denumiti levotiroxina sodica, functioneaza in acelasi fel in care ar functiona
propriii tai hormoni tiroidieni. Daca afectiunea este permanenta, trebuie sa urmezi tratamentul intreaga
viata, ceea ce pentru unele persoane este un sacrificiu minor luand in considerare imbunatatirile
dramatice pe care le traiesc dupa ce nivelurile hormonale revin la normal. Cu doar o doza pe zi, iti poti
practic continua viata tinandu boala sub control. Daca ai gusa ca urmare a tiroiditei Hashimoto, hormonii
tiroidieni pot ajuta la diminuarea sau impiedica dezvoltarea acesteia.
Nu exista nicio dieta speciala de urmat si nici nu este nevoie sa iti modifici stilul de viata. Deoarece
hormonii tiroidieni sintetici ii inlocuiesc pe cei care exista in mod natural in corpul tau, efectele
secundare sunt rare. Singurul efect secundar ar fi consecinta unui numar prea mare de hormoni in
organism. Reactiile alergice sunt, de asemenea, rare si pot avea legatura cu colorantii folositi in pastile.

Stabilirea dozei in cazul tau

Doza ta initiala este selectata cu atentie pe baza greutatii, a varstei si a altor boli pe care le ai.

Doza se bazeaza, de asemenea, pe severitatea hipotiroidismului. De exemplu, o persoana care sufera de

hipotiroidism autoimun indus a carei glanda tiroida inca produce ceva hormoni poate necesita doar
inlocuirea partiala a hormonilor. Insa o persoana a carei tiroida a fost indepartata necesita inlocuirea
totala a hormonilor, ceea ce, in medie, inseamna o doza mai mare.

Un alt factor important in stabilirea dozei sunt alte medicamente pe care le iei la momentul respectiv si
care pot interfera cu absorbtia sau metabolismul medicatiei tale pentru tiroida. De exemplu, daca
urmezi un tratament cu estrogen, daca iei pastile anticonceptionale sau anumite antidepresive, este
posibil sa ai nevoie de o doza mai mare. Deci este important sa ii spui doctorului daca iei alte pastile sau
daca urmeaza sa iei alte pastile dupa ce incepi tratamentul pentru tiroida.

Gandeste-te la doza ta initiala ca la un estimat al nevoilor tale. Foarte probabil, va fi o perioada de

incercare si eroare, deoarece nevoile tale de hormoni tiroidieni sunt foarte precise si vei avea nevoie
doar de ajustare pana cand nivelul tau de TSH intra in limite normale. Medicul poate prescrie initial o
doza scazuta deoarece prea multi hormoni tiroidieni pot cauza simptome de hipertiroidism, precum
nervozitate, anxietate sau palpitatii. Daca prezinti oricare din aceste simptome, contacteaza-ti imediat
doctorul.

Dupa ce s-a stabilit doza initiala, nu uita ca este posibil sa fie nevoie de cateva saptamani inainte sa
constatati vreo schimbare. T4 este un hormon care actioneaza lent si este foarte probabil sa nu simiti
efectele imediat. In general, intr-o perioada cuprinsa intre 4 si 8 saptamani de la inceperea
tratamentului, medicul va dori sa verifice nivelul TSH-ului. Daca, la acel moment, nivelul TSH-ului tot nu
este intre limite normale, medicul va ajusta doza, repetand procesul pana cand nivelul de TSH este
normal si simptomele s-au ameliorat. Dupa ce s-a stabilit doza adecvata, vei face un test TSH si uneori un
test pentru FT4, la intervale de sase pana la 12 luni.
Efectele adverse ale tratamentului

Este posibil sa prezinti efecte secundare de la medicamentele cu hormoni tiroidieni daca iei mai multe
decat are nevoie corpul tau, ceea ce poate duce la tireotoxicoza si ar putea pune un stres suplimentar pe
inima.

Efectele secundare pot fi foarte grave la pacientii cu boala de inima existenta. De obicei, medicul
recomanda acestor pacienti doze initale mici pe care le maresc treptat pentru a da sistemelor
cardiovascular si central nervos timpul necesar pentru a se adapta la un metabolism crescut. Daca
prezinti oricare din urmatoarele simptome, contacteaza-ti doctorul imediat:

Durere in piept

Ritm cardiac neregulat

Dificultate in respiratie

Simptome de hipertiroidism

Daca esti alergic(a) la colorantii folositi la medicamentele pentru tiroida, doctorul iti poate prescrie
tablete de 50 mcg, care aproape intotdeauna sunt albe si fara coloranti.

Cum sa iei medicamentele

Luate o data pe zi, tabletele de levotiroxina sodica determina niveluri foarte stabile ale hormonilor
tiroidieni in sange. Cel mai indicat moment pentru a-ti lua medicamentele este dimineata la prima ora
pe stomacul gol, cu 30 - 60 minute inainte sa mananci, sau la 4 ore dupa ce ai mancat cina. Daca insa
acest program nu ti se potriveste, cel mai important lucru este sa fii constant si sa iei pastila la aceeasi
ora in fiecare zi. Daca intr-o zi ai uitat, se recomanda sa iei doza imediat ce iti amintesti. O buna
modalitate de a evita sa sari peste o doza este sa folosesti un organizator zilnic de pastile.

Exista dovezi numeroase ca tabletele cu levotiroxina sodica se pot deteriora daca nu sunt depozitate
corespunzator. Asigura-te ca le depozitezi departe de caldura, umezeala si lumina.
Anumite medicamente, precum suplimentele de fier sau calciu, antiacidelle si medicamentele de
reducere a colesterolului pot interfera cu absorbtia de T4. Asigura-te ca ii comunici medicului toate
medicamentele pe care le iei deoarece ar putea interfera cu medicatia pentru tiroida. Este posibil sa ti se
recomande sa iei tableta pentru tiroida cu cateva ore inainte sau dupa aceste medicamente sau
suplimente.

CUM TRAIESTI CU BOALA

Cel mai important lucru de stiut atunci cand suferi de hipotiroidism este ca va trebui probabil sa urmezi
tratament de substitutie hormonala tiroidiana pentru tot restul vietii.

Fie ca ai dezvoltat spontan hipotiroidismul, fie ca ai fost tratata pentru hipertiroidism si acum ai
hipotiroidism, va trebui sa urmezi zilnic tratamentul medicamentos si sa mergi la controale periodice la
endocrinolog. Partea buna este ca dupa ce tratamentul va normaliza nivelul hormonilor tiroidieni, esti
vindecata dintr-un anumit punct de vedere si iti poti continua viata in mod normal, cu conditia sa iei in
continuare tratamentul.

De asemenea, va fi nevoie sa eviti orice substante – inclusiv medicamente, suplimente alimentare si

“nutraceutice” (termen din engleza care reprezinta o combinatie a doua cuvinte: nutritie si farmacie si
care se refera la suplimente alimentare care contin forme concentrate dintr-o substanta prezumtiv
bioactiva in doza mai mare decat cele care pot fi obtinute din alimente). Acestea pot afecta eficienta
tratamentului. Exista si alte cateva masuri pe care sa le ai in vedere pentru a avea o sanatate optima.

Controale regulate

Cand incepi tratamentul cu hormoni tirodieni, trebuie sa-ti verifici nivelul de hormoni tiroidieni in fiecare
luna sau la un interval recomandat, pana cand medicul endocrinolog considera ca primesti doza precisa
de hormoni de care organismul are nevoie.

Dupa ce simptomele se imbunatatesc, programeaza o vizita la medic la interval de 6-12 luni – nevoile de
hormoni tiroidieni se pot modifica in timp. Aceasta recomandare este valabila si daca suferi de o
afectiune tiroidiana usoara care nu necesita tratament, dar si daca ai fost tratat cu succes pentru
hipertiroidism si acum ai hipotiroidism. Unele persoane din aceasta categorie fac hipotiroidism dupa
multi ani, de aceea este important sa-ti programezi controalele medicale cel putin 1 data pe an.

Cand nu te simti bine, dar esti foarte ocupata, este usor sa treci aceste controale in coada listei de
prioritati. Retine, insa, ca numerosi factori pot afecta nivelul hormonilor tiroidieni: alte boli, inaintarea in
varsta, schimbarile in alimentatie, sarcina. Ai, asadar, nevoie de o ajustare periodica a tratamentului.

Alimentatie si miscare

Nu exista o dieta speciala pe care trebuie sa o urmezi in timpul tratamentului cu hormoni tiroidieni.
Exista, insa, cateva exceptii:

Evita alimentele bogate in proteina de soia, care pot influenta absorbtia hormonilor tiroidieni.

Daca glanda tiroida nu a fost indepartata chirurgical complet si ti-a ramas o portiune semnificativa de
glanda, evita excesul de iod, atat in medicamente, cat si in suplimente alimentare, deoarece ar putea
declansa probleme tiroidiene suplimentare. Majoritatea alimentelor bogate in iod, cum sunt produsele
iodate sau peștele, sunt acceptabile, dar algele și alte suplimente cu iod trebuie evitate.

Dincolo de aceste restrictii, ai voie sa mananci orice doresti, dar, asa cum este recomandarea generala,
alimentatia sanatoasa, care include multe fructe, legume si cereale integrale, este o parte importanta
dintr-un stil de viata sanatos.

Adoptarea unei alimentatii hranitoare nu contribuie doar la sentimentul de buna stare generala pe care
il ai cand nivelul hormonilor tiroidieni devine normal, insa ajuta si sistemul digestiv sa functioneze usor,
iar inima sa pompeze eficient – ambele functii sustinand un metabolism sanatos.

Daca totusi nu te simti bine, in ciuda tratamentului medicamentos, imbunatatirea alimentatiei si

inceperea unui program de exercitii fizice ar putea fi de ajutor.

Sfaturi pentru o viata sanatoasa

Consuma alimente hranitoare

Bauturile carbogazoase, chipsurile din cartofi, dulciurile, covrigeii, biscuitii si alte junk-food care sunt
bogate in calorii si sarace in substante nutritive au devenit baza alimentatiei multora dintre noi. Daca in
mod normal consumi multe astfel de alimente, exclude-le complet si inlocuieste-le cu o varietate de
fructe, legume si cereale integrale, pentru a-ti imbunatati semnificativ starea generala de sanatate.

Exclude grasimile „rele”. 20-30% din calorii trebuie sa provina din aportul de grasimi

Anumite grasimi din alimentație contribuie la aparitia bolilor cardiace si a anumitor forme de cancer.

Comitetul de Alimentatie al Academiei Nationale de Stiinte, din SUA recomanda ca 20-30% din caloriile
zilnice sa provina din orice tip de grasimi, cu reducerea la minim a grasimilor saturate si a celor trans.
Grasimile saturate provin in special din produse animale, cum sunt carnea si branzeturile, iar grasimile
trans iau forma uleiurilor hidrogenate din diverse produsele alimentare procesate si din multe tipuri de
margarina. Aceste tipuri de grasimi trebuie reduse la minimum, deoarece maresc nivelul colesterolului
LDL. Colesterolul LDL, cunoscut drept colesterol „rau”, se poate acumula pe interiorul peretilor arterelor
si forma placi de aterom care blocheaza arterele. Majoritatea alimentelor procesate si a snack-urilor
contin grasimi trans, si astfel le consumi fara sa iti dai seama de continutul acestora. Alege, in schimb,
grasimi care contribuie la reducerea colesterolului LDL. Acestea includ grasimi mononesaturate si
polinesaturate din uleiuri vegetale, grasimi omega-3, care se gasesc in anumiti pesti. Semintele, fructele
nucifere si leguminoasele sunt, de asemenea, optiuni sanatoase.

Limiteaza aportul de colesterol

Asociatia Americana a Inimii recomanda limitarea colesterolului din alimentatie la cel mult 300 mg pe zi.
Daca nivelul tau de colesterol este ridicat, incearca sa nu consumi mai mult de 200 mg zilnic. Surse
bogate in colesterol sunt grasimile animale, ouale si lactatele integrale.

Carbohidratii nu trebuie sa depaseasca 45-65% din aportul zilnic de calorii

Consuma cu predilectie carbohidrati complecsi care se gasesc in produse din cereale integrale, fructe,
legume si evita produsele cu continut ridicat de amidon (faina alba) si zaharuri.

Proteinele trebuie sa constituie 10% - 35% din alimentația ta

Majoritatea persoanelor din tarile dezvoltate includ cantitati suficiente de proteine in alimentatie.

Mareste aportul de fibre alimentare

Acestea imbunatatesc digestia. Consumul de alimente bazate pe cereale integrale si o varietate de

fructe si legume asigura organismului un aport sporit de fibre alimentare. Se recomanda 38 g zilnic
barbatilor pana la varsta de 50 de ani si 30 g zilnic barbatilor peste 50 de ani; femeilor cu vasta pana in
50 de ani le sunt recomandate 25 g, iar celor peste 50 de ani, 21 g.

Fa miscare

Persoanele care fac miscare fizica zilnic traiesc mai mult, deoarece efortul creste capacitatea de
pompare a inimii si gradul de utilizare a oxigenului de catre organism. Aceste schimbari, la randul lor,
ofera energie si rezistenta suplimentara. Miscarea arde calorii si contribuie la mentinerea greutatii
optime. Doar 30 de minute de mers pe jos in fiecare zi contribuie la prevenirea bolilor de inima si a
accidentului vascular cerebral, sustinand o stare de sanatate optima