FIZIOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN

Hormonii
Sunt produi de glandele endocrine, sunt eliberai n snge i moduleaz activitatea diferitelor structuri i sisteme Denumirea de hormoni deriv din temenul grecesc hormao care nseamn a stimula Hormonii sunt secretai de glandele endocrine i acioneaz asupra organelor int care prezint receptori, care sunt nite structuri specializate s transmit celulelor semnalul dat de hormoni. Receptorii sunt situai la suprafaa celulelor (cei pentru hormonii peptidici, hormonii hipofizari, PTH) sau la nivelul nucleului ( cei pentru hormonii care au structur steroidian ( hormonii suprarenalei, ai gonadelor i ai vitaminei D)

Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari

Hipotalamusul endocrin
Hipotalamusul este o zon integrativ important pentru funcia endocrin, metabolic, vegetativ i comportamental Hipotalamusul integreaz informaia primit de la nivelul cortexului cerebral i pe cea periferic venit pe cale nervoas sau sanguin i controleaz apoi prin hormonii pe care-i secret funcia hipofizei. In interiorul hipotalamusului exist neuroni care secret neuromediatori: serotonin, dopamin, adrenalin care controleaz secreia de hormoni hipotalamici denumii releasing hormoni hormoni de eliberare sau inhibiting hormones hormoni de inhibiie

Hipotalamusul endocrin
Hipofiza este controlat de hipotalamus prin intermediul unor hormoni care se numesc releasing hormones hormoni de eliberare i secret hormoni denumii hormoni tropi care controleaz glandele periferice sau moduleaz funcia diferitelor esuturi legtura dintre hipotalamus i hipofiz este:
Vascular : sistemul port hipotalamo-hpofizar Nervoas : neuronii nucleilor magnocelulari din hipotalamus i trimit axonii ctre hipofiza posterioar, unde se depoziteaz hormonii secretai de aceti neuroni

Relaia dintre hipotalamus i hipofiza anterioar

Relaia dintre hipotalamus i hipofiza posterioar

HIPOTALAMUSUL
SISTEM MONOAMINERGIC este reprezentat
de monoamine care funcioneaz ca modulatori ai secreiei hormonilor hipotalamici

SISTEM PEPTIDERGIC este reprezentat de hormonii

hipotalamici de eliberare sau de inhibiie a eliberrii tropilor hipofizari, precum i de doi hormoni care acioneaz direct asupra glandelor int: vasopresina sau hormonul antidiuretic i oxitocina care acioneaz asupra contractilitii uterine

Hormonii hipofizari
Sunt denumii hormoni tropi Hormonii tropi controleaz funcia diferitelor glande endocrine sau se adreseaz direct unor structuri a cror morfologie sau funcie o moduleaz Pentru fiecare gland endocrin ,cu excepia paratiroidelor i a pancreasului ,exist un hormon trop hipofizar care o stimuleaz. La rndul su secreia tropului hipofizar este controlat de un releasing hormon i un inihibiting hormon hipotalamic Glandele periferice sub stimularea tropului corespunztor produc hormonul sau hormonii specifici care actioneaz asupra esuturilor Axul endocrin este format din: releasing hormonul hipotalamic tropul hipofizar glanda periferic

Unul dintre mecanismele cele mai importante care funcionaz n cadrul sistemului endocrin este fenomenul de feed-back prin care sistemul de comand i control este n permanen informat despre felul n care funcioneaz glanda periferic informeaz sistemul de control asupra funcionalitii sale

HIPOTALAMUS

Releasing hormon

HIPOFIZA

Trop hipofizar

Fenomenul de feed-back

GLANDA ENDOCRIN INT

HIPOTALAMUS
GHRH /somatostatina

TRH

CRH

LH-RH

dopamina

HIPOFIZA

TSH

ACTH

FSH i LH

GH

Prolactina

HORMONII HIPOTALAMICI
TRH : tripeptid care elibereaz TSH-ul hipofizar. Este stimulat de serotonin i de frig i inhibat de hormonii tiroidieni CRH: peptid cu 41 de amino acizi care elibereaz ACTH, MSH i beta endorfine GN-RH (LH-RH) gonadoliberina: stimuleaz secreia de gonadotropi, FSH ( H. foliculostimulant) i LH (H. luteinizant) se secret in pulsuri cu amplitudine i frecven diferite la cele dou sexe GH-RH: peptid cu 44 amino acizi (hormonul de eliberare a GHsomatrotrop) elibereaz GH Somatostatina (14 amino acizi) inhib eliberarea de GH, TSH, insulin, gastrin Dopamina: inhib secreia de prolactin

HORMONII HIPOTALAMICI
ADH: hormonul antidiuretic ( vasopresina) format din 8 amino acizi are ca aciuni retenia de ap liber la nivelul tubului contort distal actionind asupra receptorilor specifici V1 i V2 care deschid canalele de ap aquaporine i permit trecerea apei din urina hipoosmolar n medulara renal care este hiperosmolar conform gradientului osmotic. Aciuni ale ADH: meninerea osmolaritii plasmatice Meninerea volumului plasmatic Meninerea sau creterea presiunii arteriale Este stimulat de hiperosmolaritatea plasmatic ( perceputa la nivelul hipotalamusului de osmoreceptori) i de presiunea din atriul drept cnd aceasta scade

HORMONII HIPOTALAMICI

Oxictocina: hormon hipotalamic cu 8 amino acizi Este stimulat de estrogeni Acioneaz asupra uterului cruia i crete contactilitatea n timpul naterii i asupra contractilitii canalelor galactofore facilitnd eliberarea secreiei lactate

Hormonul de cretere ( GH ) ( STH GH)

Polipeptid sintetizat de adenohipofiz GH la copii (60 ng/ml)l la aduli -25% (<5ng/ml) ritm de eliberare circadian(maxdup primele 2h de somn) aciune corelat cu activitatea somatomedinelorIGF(insulin like growth factors) GHsomatomedinaC Rol n creterea esuturilor i ntreinerea proceselor de reparaieprin anabolismului icatabolismului rata diviziunii i dezvoltrii celulare i tisulare rol puternic asupra creterii oaselor: a)la nivelul cartilajului de cretere lungimea os 1.formare de cartilaj nou 2.transformarea cartilajului n os 3.lungimea osului. -aciune direct pe celula int (toate celulele), efect 1hzile -metabolizare hepatic, T1/2=20-30 min b) stimuleazosteoblastele: depunere de substan osoasn grosime (n special la oasele late).

Hormonul de cretere ( GH ) ( STH GH)

Roluri metabolicea)Metabolismul proteic sinteza proteic Crete anabolismul Scade catabolismul proteic Crete rata transportului intracelular de amino acizi n snge: Pr, AA, Ureea Metabolismul glucidic glicemia prin insulinemia nivelului GHn timp induce insulinorezisten(reduce efectele insulinei) efect diabetogen, DZ tip II

PROLACTINA
Polipeptid secretat de hipofiza Este inhibat tonic de hipotalamus: ntreruperea relatiilor vasculare ntre hipotalamus i hipofiz crete nivleul prolactinei Prolactina crete sub aciunea estrogenilor n cursul sarcinii n afara sarcinii rolul sau este minor

Efectele prolactinei: stimularea secreiei lactate a glandei mamare cu condiia ca aceasta s fie pregtir de estrogeni, progesteron, insulin, hormon de cretere Inhibiia secreiei de FSH i LH atunci cnd este n exces

TSH hormonul tirotrop

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal i beta care deine aciune hormonal Stimuleaz dezvoltarea morfologic a glandei tiroide Stimuleaz toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni: captarea iodului, sinteza tiroglobulinei, formarea horminilor tiroidieni i aliberarea acestora Este stimulat de TRH-ul hipofizar Este inhibat de T3

FSH hormonul foliculostimulant

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal i beta care deine aciune hormonal La femeie. Stimuleaz secreie de estrogeni la nivelul tecii granuloase a foliculului ovarian. Este stimulat de GN-RH . Este inhibat de estrogeni i progesteron i inhibin. Crete n faza folicular a ciclului ovarian i apoi mai puin n faza luteal La brbat Stimuleaz spermatogenza n condiiile existenei unui nivel optim de testosteron. Are secreie pulsatil dar fr oscilaiile importante de concentraie care se remarc la femeie Este stimulat de GN-RH i inhibat de tstosteron

LH hormonul luteinizant
Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal i beta care deine aciune hormonal La femeie: crete in perioada preovulatorie ziua a 14-a a ciclului menstrual i stimuleaz ovulaia Este stimulat de Gn-RH care la femeie are 2 tipuri de secreie: una continu, de fond i una ciclic cu creterea important a GN-RH urmat de creterea LH la ovulaie Pentru LH exist un feed-back pozitiv prin care creeterea preovulatorie de estrogeni declaneaz vrful medio-ciclic de LH i un feed-back negativ prin care concentratia continuu crescut de estrogeni asociat cu progesteron inhib secreie de LH

TIROIDA

Anatomia glandei tiroide

Apectul microscopic al foliculilor tiroidieni

Hormonii tiroidieni n organism

BIOSINTEZA HORMONILOR TIROIDIENI

Tiroida este stimulat de TSH pentru a produce 2 hormoni activi, Tiroxina (T4) and triiodotronina (T3) n prezena iodului. Exist 6 etape n producia de hormoni tiroidieni: 1. Iodul circulant este transportat activ din sngele capilar n tirocite ci ajutorul a doi transportori specifici: NIS and Pendrina. 2. Iodul ca ion negativ este superoxidat de ctre enzima tirozin-peroxidaza (TPO) i este cuplat cu rezidurile de tirozin care se gsesc nglobate n molecula de tiroglobulin. Se ajunge astfel la compuii MIT (monoiod tirozin) i DIT (diiodtirozin) 3. TPO catalizeaz apoi cuplarea moleculelor de MIT i DIT pentru a forma tironinele: tetraiotironina tiroxina (T4) , triiodtironina (T3) T4 i T3 rmn pe tiroglobuin pn n momentul n care este necesar eliberarea lor. Tiroglobulina este atunci adus prin pinocitoz la superafaa marginii n perie a celulelor tirodiene sub forma unor mici picturi. 4. Proteoliza tiroglobulinei are loc cu ajutorul unor proteaze/ peptidaze situate la nivelul lizizomilor i hormonii tiroidieni sunt eliberai n capilare. Formele necuplate de MIT i DIT sunt deiodinate i aminoacizii rezultai servesc pentru resinteza tiroglobulinei, iar iodul intr ntr-o rezerv care este imediat accesibil unei noi sinteze

Metabolismul iodului n celulele tiroidiene TSH semnaleaz via TSH receptor i controleaz expresia NIS la nivelul membranei bazale a tirocitelor. Nis trasnport iodul din snge n tirocite. Trasportul iodului pn la polul apical al tirocitelor, acolo unde are loc practic iodarea este controlat probabil de pendrin i AIT. Iodul este superoxidat i apoi organificat (cuplat cu tirozina) de ctre peroxidaza folicular i o enzim oxidant DUOX care produce H2O2. tiroglobulina conine MIT, DIT, T3, i T4 sub forma de stoc, care este eliberat la necesitate. Toate procesele implicate n formarea hormonilor tiroidieni sunt controlate de TSH i unele de ctre iod (ex. Excesul de iod poate bloca eliberarea de hormoni tiroidieni)

Reglarea prin feed-back n cadrul axului Hipotalamus Hipofiz- Tiroid

TRH Thyrotropin releasing hormone hipotalamus i stimuleaz eliberarea de TSH de la nivelul hipofizei. TRH este un pripeptid care impreun cu dopamina i somatostatina controleaz secreia i eliberarea de TSH dependent de doz. Disfuncia TRH poate produce reducerea sintezei de TSH i hipotiroidismul denumit teriar.

Hormonii tiroidieni controleaz negativ mai ales sinteza i secreia de TSH printr-un feed-back clasic i ntr-o mai mic msur influeneaz nivelul de TRH.

ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENI

METABOLISMUL HORMONILOR TIRODIENI

Step up
DEIODINAZA TIP 1 I 2
R

Step down
T4
DEIODINAZA TIP 3

T3
R

rT3

3,3-T2
R=

ACIUNI SPECIFICE ALE HORMONILOR TIROIDIENI: METABOLICE

Regrarea metabolismului bazal (BMR). Creterea consumului de oxigen n majoritatea celulelor organismului. Aciuni permisive: creterea sensibilitii tisulare la catecolamine cu creterea: lipolizei, glicogenolizei, i gluconeogenezei.

HORMONII TIROIDIENI MECANISM DE ACTIUNE

Difuziune prin membrana celular datorit lipofiliei sau transport activ? (la om s-au descris transportori) Deiodinarea T4 la T3 T3 se leag de receptorul specific nuclear Activarea receptorului nuclear crete sinteza de ARN i sinteza de proteine prin care fiecare celul este programat s rspund la aceti hormoni. Cresc Na/K aATP i turn-overul ATP Creterea consumlui de oxigen la nivelul mitocondriilor Efecte calorigetice

ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENI

Creterea ratei metabolismului bazal Creterea produciei de cldur prin stimularea numrului i activitii pompelor Na/K ATP-az Stimularea sintezei de proteine Stimularea creterii oaselor lungi de manier sinergic cu GH Stimularea maturrii neuronale Creterea numrului receptorilor de catecolamine HT sunt eseniali pentru dezvoltarea i diferenierea tuturor celulelor organismului Cretrereacatabolismului lipidic / lipoliz Creterea captrii intestinale, a glicogenolizei i neoglucogenezei dar i a catabolismului glucozei pentru consumul energetic Cretere, dezvoltare, reglarea temperaturii corpului, reglarea metabolismului energetic

SUPRARENALA

HISTOLOGIE

ZONA GLOMERULATA ZONA FASCICULATA ZONA RETICULATA

Steroidogeneza

BIOSINTEZA DE STEROIZI IN SUPRARENALA

CIRCULATIA PLASMATICA A STEROIZILOR SUPRARENALI

Steroid

Rata de productie 8-25 mg/24 ore

Proteina de legare

% fractiune libera 3-10 %

Concentratie plasmatica ng/ml 20-140 (F) 40-180 (B)

Cortizol

Corticosteroid-binding Globulin (CBG)

Transcortina 90 %
Si albumina

Aldosteron DOC

0.15 mg/24 ore 0,6 mg /14 ore

Transcortina: 20 % aldo si 60 % DOC Albumina: 40 %ald si 36 %DOC

40 % aldo 24 % DOC

0,15 - 0,17 0,15 0,17

DHEA DHEA-S Testosteron Progesteron Estradiol (conversie)

0,7 mg /14 ore (F) 6-8 mg /24 ore 0,23 mg/24 ore (F)

SHBG TeBG Sex hormone binding globulin Transcortina SHBG

5,34 1,57 1130 (F), 1260 (B) 0,48 0,14 (F) 5,59 1,51 (B) 11,8 7 (F) 0,18 0,1 (B)

RECEPTORUL DE STEROIZI
1
NH2

2
COOH

Domeniu de transactivare regleaza activitatea de transcriptie a ADN Domeniu de leagre la ADN faciliteaza localizarea nucleara, dimerizarea receptorului si activarea transcriptiei Domeniu de leagre a steroidului care are si actiuni de localizare nucleara, dimerizare Zona din domeniul de legare a ligandului care interactioneaza cu proteinele chaperone de tipul heat shock proteine si contine deasemeni potential de stimulare a fenomenului de transactivare

Functionarea receptorilor de steroizi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel metabolic controlat Metaboismul hepatic al glucozei Metabolismul periferic al glucidelor Metabolismul lipidelor

Actiuni si implicatii
Cresterea neoglucogenezei si a raspunsului hepatic la alti stimulatori ai neoglucogenezei:catecolamine, glucagon) Crestera aportului de substrat pentru neoclugogeneza prin catabolismul proteinelor si eliberare de AGL Reducerea captarii glucozei de catre tesuturi cu rezistenta secunadara la insulina Cresterea lipolizei si eliberarii de acizi grasi liberi Efect lipogenetic direct prin stimularea apetitului si hiperinsulinism Cresterea depozitelor adipoase in anumite zone ale corpului (fata, torace, abdomen, zona interscapulara Cresterea catabolismului proteinelor Inhibitia captarii aminoacizilor de catre tesuturi

Metabolismul proteinelor

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel metabolic controlat Tesutul conjunctiv

Actiuni si implicatii
Inhibitia actiunii fibroblastilor, pierderea de colagen: excesul de glucocorticoizi reduce procesul de vindecare, determina subiterea tegumentelor si eventual formare de vergeturi

Metabolismul calciului Inhiba absortia intestinala de calciu, cresc nivelul de vitamina D

si fosfor ceea ce antreneaza eliberera de PTH

Osul

Inhibitia producerii de colagen, stimularea activitatii osteoclastelor si potentarea actiunii PTH, ceea ce explica osteoporoza secundara excesului de glucocorticoizi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI
Tesut sau nivel metabolic controlat Actiuni si implicatii

Crestere

In concentratii fiziologice stimuleaza cresterea In exces glucocorticoizii determina efecte catabolice, reduce GH, somatomedinele si inhiba cresterea. Tratamentele cu doze mari de glucocorticoizi in copilarie pot compormite definitiv prognosticul de crestere stimulare Stimularea eliberarii PNN din maduva osoasa Reducerea lomfocitelor, monocitelor circulante, reducerea migratiei macrofagelor si a proceselor inflamatorii Efecte antiinflmatorii si crestrea susceptibilitatii la infectii in hipercortizolism Inhibitia tuturor factorilor implicati in raspunsul imun: migratia macrofagelor, eliberarea prostaglandinelor, procesarea si prezentarea antigenului, productia de anticorpi, eliberarea de interleukine1,2, interferon gamma,CSF, TNF, inhibitia eliberarii de histamina, serotonina si bradikinine, activatorul plasminogenului

Eritropoeza Leucopoeza

Sistemul imunitar

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI
Tesut sau nivel metabolic controlat Sistemul cardiovascular Aparatul excretor Sistemul nervos si comportament Glande endocrine Actiuni si implicatii

Pot determina hipertensiune

Cresterea fluxului plasmatic renal si a filtratului glomerular Antagonsim functional fata de ADH Deficienta de glucocorticozi determina astenie psihica si depresie Excesul de glucocorticoizi determina initial euforie Asigura controlul prin feed-back a sistemului CRH/ACTH Tiroida: inhiba raspunsul TSH la TRH si conversia T4 in T3 Gonade: inhiba raspunsul LH si FH la LH-Rh Reduc GH Medulosuprareala: stimuleaza productia de NE si E activind tirozin-hidroxilaza Cresterea secretiei gastrice acide cu aparitia ulcerului peptic la doze mari Cresterea presiunii intraoculare

Alte actiuni

CONTROLUL SECRETIEI DE GLUCOCORTICOIZI

CRH 41 AA si provine din clivarea pre-pro CRH cu 192 AA neuronii secretori de CRH sunt situati in regiunea parvocelulara a nucleului paraventricular si se proiecteaza in zona eminentei mediane zone centrale in care s-a identificat CRH: talamus, cortex, cerebel, maduva unde functioneaza ca neurotransmitator Alte zone: stomac, pancreas, placenta, CSR, MSR cu functii neelucidate CRH moduleaza la nivel cerebral rspunsul la stress: eliberarea de NE,E, glucagon CRH inhiba GH, Gn, secretia gastrica acida, si alimentarea. CRH are efect excitator asupra SNC ADH stimuleaza secretie de ACTH la stress

CONTROLUL SECRETIEI DE GLUCOCORTICOIZIRECEPTORUL DE ACTH si MSH

Receptor MC1- R ACTH - R MC3 - R MC4 - R Ligand MSH/ACTH > MSH ACTH (18p11.2) MSH> MSH/ MSH/ACTH MSH/ACTH/ MSH/ MSH Distributie in tesuturi Melanocite+++ Suprarenala +++ Placenta si hipotalamus+++ Hipocamp/hipotala mus/talamus
Inhiba senzatia de foamemutatia genei MC4-R determina obezitatea cea mai freceventa de cauza genetica

Observatii
Stimuleaza acumularea de melanina

MC% - R

MSH > MSH/ACTH> MSH

Muschi scheletic, plamini, splina, creier

ACTH CARACTERISTICI ALE SECRETIEI DETERMINATE DE CRH

Neuronii secretori de CRH au o activitate ritmica intrinseca ritmul nictemeral: lumina /intuneric se stabileste intre 3-8 ani functie expunerea la lumina si implica secretii de CRH-ACTH-Cortizol initial intre 3-4 dimineata cu maxim intre 6-8 dimineata - Ritmul nictemeral poate fi modficat de stress mai ales intens - stressul prelungit altereaza ritmul - depresia endogena anuleaza ritmul, cu nivel oermanent crescut de CRH-ACTH - ciprohepatadina inhiba ritmul CRH-ACTH ritmul generat de alimentatie este important la animale: CRH-ACTH Cortizolul cresc ininate de mese secretia de stress feeb back negativ exercitat de cortizol asupra CRH-ACTH initial asupra eliberarii si dupa un timp asupra sintezei POMC. Se manifesta in cadrul tratamentului prelungit cu glucocorticoizi

Secreia se stress a glucocorticoizilor

ROLUL SI CONTROLUL ANDROGENILOR SUPRARENALI

ACTH stimuleaza in mod normal biosinteza de androgeni suprarenali ADRENARHA: cresterea DHEA-S la virsta de 8 ani anticipeaza pubertatea si este independenta de gonadotropi, ACTH sau AVP AASH CASH hormon hipofizar specific secretat inainte de declansarea pubertatii Maturarea anumitor sisteme enzimatice implicate in biosinteza de androgeni

ROLUL SI CONTROLUL MINERALOCORTICOIZILOR

ALDOSTERONUL creste permeabilitatea celulara pentru Na prin cresterea numarului de canale apicale de Na si a conducatantei acestora stimuleaza generarea de ATP la nivel mitocondrial funizind energie pentru pompa Na+ / K+ ATP-aza stimuleaza activitatea pompei Na+/ K+ stimuleaza independet de schimbul na/K excretia de K actionind asupra unei pompe independente de K sau asupra permeabilitatii membranei luminale pentru K+ stimuleaza eliminarea ionului de H+ sedii de actiune: rinichi: efectul depinde de cantitatea de Na+ filtrata si in hiperaldosteronismul primar intervine fenomenul de scapare care nu se manifesta in hiperaldo secundar - efectul de eliminare a K depinde de cantitatea de Na filtrata nu are fenomen de scapare - aldosteronul creste eliminarea de Ca - aldosternul nu actioneaza direct asupra reninei ci creste fluidul extracelular si fluxul plasmatic renal inhibind renina - alte sedii: glandele salivare, intestinul subtire, colonul, glandele sudoripare

ROLUL SI CONTROLUL MINERALOCORTICOIZILOR

RENINA: enzima proteolitica produsa de aparatul juxtaglomerular clivata din prorenina cu 380 AA in renina cu 340 AA se mai produce in zona glomerulosa actionind paracrin pentru stimularea expresiei genelor care codifica P450 11AS si P450 11 Factori care cresc sinteza de renina: depletia Na, hipotensiunea, ortostatismul, vasodilatatoarele, kalicreina, opiaceele, stimularea Renina scindeaza angiotensiogenul (substratul reninei) preteina glicozilata eliberind angiotensina 1 cu 10 AA Enzima de conversie se gaseste in plamini si vase si converteste angiotesnina 1 in Angiotesina 2 cu 8 AA stimuleaza steroidogeneza in zona glomerulosa prin IP3 Ionul de K+ stimuleaza direct sinteza de aldosteron prin depolarizarea membranelor celulare si facilitarea intrarii Ca in celule si inhiba renina Inhibitorii enzimei de conversie sunt analogi ai substratului enzimei de conversie angiotensina 1

FIZIOLOGIA TESTICULULUI

Testiculul repere anatomice

TESTICULUL HISTOLOGIE

TESTICULUL principalele structuri funcioanle

Spermatogeneza

Mecanismul de aciune al testosteronului

EFECTELE ANDROGENILOR - prenatal

TESURI TINTA
ANDROGENI IMPLICATI

ACTIUNE

REZULTATE

CANALELE WOLF SINUS UROGENITAL HIPOTALAMUS FETAL SISTEM NERVOS CENTRAL

stimulare

Dezvoltarea OGI, epididim, canale deferente

DHT

stimulare

Dezvoltarea tuberculului genital, a glandului, fuziunea plicilor uretrale si genitale cu formarea scrotului, dezvoltarea prostatei Dezvoltarea sexului neuro-hormonal masculin cu secretie continua de LH-RH ( lunile IV-VI) Sexualizarea neuro-comportamentala cu creerea unui promordiu de sex masculin care va fi dezvoltat educational si stimulat prin androgeni la pubertate si in viata adulta

T aromatizat in Estradiol T, DHT, E2

stimulare

stimulare

EFECTELE ANDROGENILOR neonatal, pubertar

TESURI TINTA
ANDROGENI IMPLICATI

ACTIUNE

REZULTATE

NEONATAL

T, DHT

stimulare

Pragatirea tractului genital pentru stimularea ulterioara de la pubertate si la virsta adulta Stimulare pentru realizarea morfologiei de la adult

PUBERTATE ORGANE GENITALE INTERNE ORGANE GENITALE EXTERNE FOLICULI PILOSEBACEI Laringe Schelet Sistem muscular

T, DHT

stimulare

T, DHT

stimulare

Stimulare pentru realizarea morfologiei de la adult Dezvoltarea pilozitatii androgen dependente si stabilirea ariei caracteristice de distributie Dezvoltarea laringelui cu voce caracteristica Dezvoltarea scheletului dupa model masculin Dezvoltarea musculaturii dupa model masculin

DHT

stimulare

EFECTELE ANDROGENILOR metabolice

TESURI TINTA
ANDROGENI IMPLICATI

ACTIUNE

REZULTATE

Metabolism proteic Metabolismul lipoproteinelor

stimulare

Anabolism proteic si deprimarea catabolismului Cresterea nivelului LDL, scaderea HDL

stimulare

Hematopoeza

stimulare

Stimularea hematopoezei

Controlul secretiei de gonadotropi Comportament sexual

T/E DHT

stimulare

Controlul negativ al LH-RH, LH, +/- FSH Stimularea dorintei sexuale si a troficitatii corpilor cavernosi

OVARUL

OVARUL

OVULATIA

ACTIUNILE ESTROGENILOR
TESUTURI TINTA MIOMETRU SI ENDOMETRU ACTIUNI
Proliferarea miometrului si dezvoltarea receptorilor pentru progesteron si ocitocina Stimularea dezvoltarii stratului functional al endometrului, a vaselor, glandelor si stromei Stimularea productiei de apa si mucopolizaharide la nivelul glandelor colului uterin cu formarea unui mucus filant care permite ascensiunea spermatozoizilor in perioada ovulatiei Stimularea proliferarii mucoasei vaginale si a acumularii de glicogen care permite acidifierea pH-ului vaginal cu efect de segregare a apermaotzozilor mai puitn viabili si rol antibacterian Proliferarea ductelor si stromei glandulare, dezvoltarea receptorilor pentru progesteron

COLUL UTERIN

VAGIN

GLANDA MAMARA

ACTIUNILE ESTROGENILOR
Hipotalamus Crestera exponentiala a E2 preovulator determina stimularea secretiei de LH-RH medioclice care declanseaza ovulatie Reducerea temperaturii bazale prin actiune centrala Acumularea de LH in celulele gonadotrope din hipofiza si inhibitia FSH Stimularea cresterii si a maturarii osoase si dezvoltarea morfotipului feminin la pubertate. Stimularea acumularii de masa osoasa, prevenirea osteoporozei Cresterea sintezei de proteine, in particular a proteinelor transportoare pentru diferiti hormoni si a factorilor de coagulare, stimularea sintezei de IGF-1 Estrogenii naturali pot creste toleranta la glucide, cei sinteticiethinilestradiolul o scad Estrogenii naturali cresc semnificativ HDL-col si trigliceridele Realizeaza dispunerea adipozitatii dupa modelul feminin pe abdomenul inferior, coapse si solduri

Hipofiza OS

Metabolismul proteic Metabolismul glucidic Metabolismul lipidic

ACTIUNILE ESTROGENILOR
TESUTURI TINTA MIOMETRU SI ENDOMETRU ACTIUNI
Inhibitia contractilitatii endometrului Stimularea transformarii secretorii a stratului functional al endometrului, prin dezvoltarea in continuare a vaselor, glandelor si stromei, pregatind endomterul pentru nidatie si hranirea zogotului in faza histiotrofa Inhibitia productiei de apa si stimularea celei de mucopolizaharide la nivelul glandelor colului uterin cu formarea unui mucus dens care impiedica penetratia spermatozoizilor la un interval mai mare de la ovulatie

COLUL UTERIN

VAGIN
GLANDA MAMARA

Stimularea descuamarii mucoasei vaginale

Proliferarea acinilor mamari. Impreuna cu estrogenii, prolactina, insulina, cortizolul pregateste glanda mamara pentru lactatie

ACTIUNILE PROGESTERONULUI
Hipotalamus Hipofiza OS Cresterea temperaturii bazale prin actiune centrala Inhibitia productiei de LH si FSH Actiunea trofica asupra osului este probabila dar nu demonstrata

Metabolismul proteic Metabolismul glucidic Metabolismul lipidic

Fara efecte probate

Scade toleranta la glucide Creste apetitul si faciliteaza depunerea de lipede de rezerva

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

Receptorii de FSH si LH sunt cuplati cu proteina G

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

HORMON SUBUNIT hCG FSH LH LOCUS GENETIC BOLI LEGATE DE DEFECTUL GENETIC Deficitul de hormoni glicoroteici Infertilitate Deficit isolat de FSH Deficit isolat de LH

6Q21.1-Q23 19q13.31 11p13 19q13.32

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

LH se leag de receptorul specific de la nivelul tecii interne i stimuleaz secreia de testosteron FSH se leag de receptorul specific de pe celulele tecii granuloase i stimuleaz enzima denumita aromataz care transform testosteronul n estradiol Principiul 2 hormoni tropi 2 celule

CICLUL OVARIAN

CICLUL OVARIAN

CICLUL OVARIAN
1. 2. 3. Ciclul ovarian are o durata medie de 28 de zile i este centrat de ovulaie care survine n ziua a 14-a n prima parte a ciclului ovarian FSH-ul stimuleaz secreia de estrogeni care crete progresiv atingnd un maxim de 200 pg/ml in ziua a 13-a Creterea estrogenilor determin prin feed-back pozitiv descrcarea de GN-RH de la nivelul hipoalamusului care la rndul su determin o descrcare masiv de LH acumulat pn atunci n hipofiz Creterea brusc de LH determin ovulaia, iar tecile intern i granuloas se plicatureaz i se transform n corpul galben care secret progesteron i estrogeni. Estrogenii i progesteronul determin inhibiia prin feed-back negativ a secreiei de LH i FSH Corpul galben are o durata de via genetic limitat de 14 zile dup care se atrofiaz, nu mai produce hormoni i se transform n corpus albicans. Dac se produce fecundaia zigotul produce un hormon cu structur similar cu cea a LH, care menine viaa corpului galben, secreia de estrogeni i progesteron, hormoni care sunt necesari meninerii sarcinii.

4.

5. 6.

CICLUL ENDOMETRULUI
1. 2. In prima parte a ciclului endometrul crete n grosime sub aciunea estrogenilor i i dezvolt sistemul vascular i glandele endometriale Dup ovulaie endometrul continu s se dezvolte, mai ales componenta glandular, glandele coninnd substane nutritive pentru produsul de concepie Dac se produce fecundaia, zigotul se va hrni cu substanele nutritive din glnadele endometriale pn cnd se va dezvolta placenta Dac nu se produce fecundaia corpul galben nu mai produce estrogeni i progesteron, iar endometrul, care depinde de aceti hormoni, se distruge i se elimin sub forma menstruaiei. La menstruaie hormonii estrogeni i progesteronul sunt foarte sczui nu exist feed-back negativ asupra sistemului hipotalamohipofizar i ciclul se reia prin creterea FSH i a estrogenilor pentru a permite o nou ovulaie

3.

4.

5.