Parathormon

Hormonul paratiroidian, PTH, sau parathormonul, secretat de glandele paratiroide, este cel mai
important factor umoral de reglare a metabolismului fosfo-calcic. Principalul efect biologic al
parathormonului este reprezentat de creșterea concentrației serice a calciului, concomitent cu scăderea
concentrației ionului fosfat. Mecanismul prin care PTH regleaza concentrația celor 2 specii ionice este
prin influențarea resorbției și secreției la nivelul tubului digestiv, a oaselor și renal.

Este un polipeptid, alcătuit din 84 resturi de aminoacizi. Are o masă moleculară de aproximativ 9400 Da.
Timpul de înjumătățire al acestuia este de 4 minute.

Funcții

Metabolismul calciului

La nivelul oaselor: PTH se leagă de osteoblaste (prin receptori specializați), ceea ce duce la inactivarea
temporară a acestora și la eliberarea unor mediatori, ale căror rol este de a forma noi osteoclaste.
Osteoclastele inițiază procesul de resorbție osoasă, ceea ce presupune degradarea matricei osoase și
eliberarea de calciu ionic și fosfat anorganic în mediul extracelular. PTH-ul de asemenea scade pH-ul
mediului, prin stimularea fosfatazei acide și a producției de acid lactic.

La nivelul tubului digestiv (intestin): Crește absorbția de Ca2+ în intestin prin creșterea nivelului
vitaminei D activate (hidroxilate în poziția 1 și 25). Aceasta stimulează producția de calbindină, o
proteină specializată în fixarea și absorbția calciului.

La nivel renal: PTH stimulează la nivelul tubilor renali hidroxilarea în poziția 1-alfa a 25-hidroxi-vitamina
D, convertind-o astfel la forma activă. De asemenea, crește reabsorbția activă a calciului și magneziului
la nivelul tubului distal, micșorând concomitent reabsorbția ionului fosfat la nivelul tubilor proximali,
ceea ce duce la creșterea raportului concentrațiilor Ca2+/PO43- la nivel sangvin. PTH de asemenea
inhibă absorbția ionului bicarbonat la nivelul tubului proximal, prevenind apariția alcalozei metabolice.

Reglarea secreției de PTH

Sinteza și eliberarea PTH sunt dependente de concentrația ionilor de Ca din plasmă prin feedback
negativ (hipocalcemia stimulează PTH, în timp ce hipercalcemia are un efect contrar). Receptorii sensibili
la calciu situați pe celulele glandei paratiroide sunt activați atunci când calciul ionic seric este scăzut.
Receptorii de calciu cuplați cu proteina G pot percepe nivelul de calciu extracelular și pot fi găsiți pe
suprafața celulelor pe multe țesuturi din corp: creier, inimă, piele,stomac, celulele C, precum și alte
țesuturi. În glanda paratiroidă, concentrația mare a calciului extracelular rezultă în activarea cascadei
proteinei G prin intermediul fosfolipazei C. Aceasta hidrolizează PIP2 pentru a elibera IP3 intracelular și
diacilglicerol (DAG). Acești doi mesageri măresc concentrația calciului intracelular, din rezervele
intracelulare și printr-un flux de calciu extracelular. Efectul acestei semnalizări, prin care rezultă
creșterea calciului intracelular datorită unei concentrații crescute de calciu extracelular, inhibă secreția
de PTH. În paratiroide, magneziul are rol în cuplarea stimul-secreție. Hipomagnezemia poate duce la o
scădere accentuată a secreției de PTH și poate duce la hipoparatiroidism reversebil.
Hiperparatiroidie
Afectiune caracterizata printr-un exces de secretie de parathormon (hormonul
care creste nivelul sangvin de calciu favorizand absorbtia intestinala a acestuia) de catre una
sau mai multe glande paratiroide.

Diferite tipuri de hiperparatiroidie

- Hiperparatiroidia primara este legata de dereglarea uneia sau mai
multor glande paratiroide (adenom paratiroidian, unic sau multiplu, benign in 95% din cazuri,
sau de dezvoltarea anormala a celor patru paratiroide)
- Hiperparatiroidia secundara este consecutiva unei hipocalcemii (diminuarea nivelului
calciului in sange) si/sau unei hiperfosforemii (cresterea nivelului de fosfor in sange).

Simptome si semne - Hiperparatiroidia poate provoca, dupa vreme indelungata, formarea

de calculi in rinichi si complicatii osoase (demineralizare osoasa indeosebi, in mod
exceptional fractura sau chist osos). O hiperparatiroidie acuta necesita un tratament urgent.

tratament - tratamentul hipertiroidiei primare, chirurgical, consta in ablatia adenomului, ceea

ce permite vindecarea definitiva. tratamentul hiperparatiroidiei secundare se bazeaza pe
administrarea de derivati de vitamina d si de medicamente care vizeaza scaderea nivelului de
fosfati (derivati de fosfor).