Sistemul Muscular

Dichii Vadim
R-1722
Clasificare
Muschii pot fi clasificati dupa mai multe criterii:

După ultrastructură (după organizarea aparatului contractile

• Mușchii striați, care pot fi scheletici (ai locomotorului) sau viscerali (ai tubului digestiv
superior);

• Mușchii netezi, care intră în alcătuirea organelor interne (ex. restul tubului digestiv, intrinsecii
globului ocular, piloerectorii ș.a.);

• Mușchiul cardiac, care reprezintă miocardul inimii (o variantă particulară de mușchi striat).
Muschiul Striat
Muschii striati constituie musculatura
scheletala si o parte din musculature
digestiva.Ei asigura mersul ,fuga
,saltul,pozitia corpului in spatiu
,scrisul,vorbitul,mimica fetei si
altele.Evolutia muschiului striat a decurs de
la fisii musculare nediferentiate la muschi
scheletali diferentiati structural si
functional
Muschiul neted
In baza proprietatilor mortofunctionale
musculatura neteda este clasificata in
doua categorii:viscelar si
multiunitar.Acel visceral se afla in
peretii viscelor cavitare si functioneaza
ca un sincitiu.Musciul neted
multiunitar este format din miofibre
netede separate
 Muschiul cardiac
Muschiul cardiac este un tesut muscular
unic, gasit numai in inima. Deoarece are o
nevoie constanta de oxigen, muschiul
cardiac poate muri foarte repede, daca
artera care vine la inima este obstructionata.
Atacurile de cord se datoreaza stricaciunulor
produse acestui muschi de o irigare slaba cu
sange oxigenat. Mecanismul contractiilor
cardiace nu este inca inteles pe deplin
Clasificare dupa forma corpului
1. Lungi (ex. croitorul);
2. Scurți (ex. interspinoșii);
3. Lați (ex. transversul abdominal);
4. Evantai (lat doar la un capăt) (ex. temporalul);
5. Circulari (ex. orbicularul ochiului);
6. Radiari (ex. diafragma).
Proprietăți
Proprietățile mușchilor sunt:
1. Contractilitatea
2. Conductibilitatea;
3. Troficitatea
4. Elasticitatea;/Extensibilitatea;
5. Excitabilitatea.
6. Tonicitatea
7. Plasticitatea
Compozitia
Compoziția chimică a mușchilor este de:
75–80% apă, 20–25% substanță uscată.
Substanța uscată este de natură organică
și anorganică. Materia organică este
formată din proteine, contractile (actină,
miozină) și
necontractile; lipide glucide mioglobin
ă și miogen. Materia anorganică, este
alcătuită din diferite săruri de
potasiu, magneziu și calciu.
 Rolul
Mușchii au un rol în mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate
articulațiilor, produc căldură, mențin poziția corpului printr-o
permanentă stare de contracție ușoară numită tonus muscular. După
modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută
mișcări de abducție sau de aducție

Mușchii au un rol în mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate

articulațiilor, produc căldură, mențin poziția corpului printr-o
permanentă stare de contracție ușoară numită tonus muscular. După
modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută
mișcări de abducție sau de aducție
 Structura
Mușchii sunt formați din corpul muscular
(venter), adică mușchiul propriu-zis,
porțiunea principală, contractilă, și
din tendoane, prin care forța musculară se
transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt
formațiuni auxiliare ce ajută activitatea
musculară.
 Modul de fixare al mușchilor
Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte
un tendon: inserție. În cea mai mare parte, inserția se face pe oase determinând creste,
proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele
(mușchi pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebraț și la gambă), pe
porțiuni îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveliș regionale, pe septe intermusculare,
chiar și pe tendoane (lombricalii).

Inserția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în
unele cazuri, poate fi atât de redusă, încât macroscopic nu se recunoaște; în acest caz se
vorbește de o inserție "cărnoasă“. . În majoritatea cazurilor tendonul este bine
dezvoltat; el este necontractil și inextensibil, de culoare albă, foarte rezistent, și de
structură conjunctivă fibroasă.
 Alcatuire
Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea
mușchilor corpului uman și reprezintă partea activă
a sistemului locomotor. Acesta este alcătuit din
totalitatea mușchilor scheletici (striați) ai
organismului, aceștia având ca unitate structurală
fundamentală o celulă musculară de formă alungită,
care poartă numele de fibră musculară.

Mușchii nefolosiți se atrofiază cu timpul (își reduc

din volum). În corpul uman se găsesc aproximativ
500 de mușchi scheletici
 Mușchii corpului uman sunt:
1. Ai feței (mimicii și masticatori) 10.Ai bazinului (fesieri)

2. Ai gâtului 11.Ai coapsei (croitor, aductor, cvadriceps

femural)
3. Ai umărului(deltoid)
12.Ai gambei
4. Ai spatelui (trapez și marele dorsal)

5. Ai toracelui -anterior- (pectoral)

6. Ai abdomenului –anterior

7. Ai brațului (triceps și biceps)

8. Ai antebrațului

9. Ai mâinii