Ministerul Educatiei , Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Departamentul: Microelectronică și inginerie biomedicală

Raport
Lucrarea nr: 4

Disciplina: Circuite și dispozitive electronice

Tema: Studierea sursei de alimentație electrica de

putere mică.

A efectuat studentul grupei IBM-211 Gligor Dragoș

A verificat lectorul universitar, d. în științe Ababii Nicolae

2022
Tema: Studierea sursei de alimentaţie electrică de putere mică
Scopul lucrării: a studia procesul redresării în scheme de redresare electronice
monofazate cu diode semiconductoare; a urmări influenţa filtrelor asupra formei
şi valorii tensiunii redresate.
Principiul de funcționare a schemei. O creștere a tensiunii de intrare duce la o
creștere a tensiunii de sarcină și βUS, respectiv. Prin urmare, semnalul |UBE2| = |
βUS| - |UZ| va crește, de asemenea, ceea ce va duce la o creștere a curentului IC2 și
la o cădere de tensiune pe rezistența R1. Potențialul bazei tranzistorului VT1 va
crește, în timp ce tensiunea UEB și curentul IB1 vor scădea. Ca urmare, tranzistorul
VT1 se închide, rezistența sa internă crește, căderea de tensiune pe VT1 crește și
tensiunea de ieșire scade și va tinde la valoarea inițială.
Dintre criteriile de clasificare a redresoarelor vom aminti următoarele: în funcţie de numărul
de faze ale transformatorului sunt redresoare monofazate şi polifazate. Redresoarele
monofazate se împart în două categorii:

 redresoare care redresează o singură alternanţă, numite şi

 redresoare monoalternanţă;
 redresoare care redresează ambele alternanţe, numite şi
 redresoare dublă alternanţă (bialternanţă).
Redresoarele dublă alternanţă se divizează în:

 redresoare cu priză mediană în secundarul transformatorului de reţea;

 redresoare în punte.
TABELUL 4.1: Redresor monofazat monoalternanță

I0, mA 5 10 15 20 30 40 50 60 70 80 90 10 13 15
0 0 0
Fără filtru 2.21 2,14 2,6 2 1,85 1,76 1,61 1,50 1,35 1,21 1,10 0,85 0,60 0,40

C2 6,3 6,10 5,79 5,47 4,89 4,42 3,96 3,45 3,09 2,69 2,31 1,83 0,80 0,52

C1C2 6,32 6,10 5,79 5,49 4,97 4,41 3,94 3,55 3,18 2,77 2,39 2,08 1,01 0,51
U0,V

RC2 6 5,56 5,10 4,60 3,79 3,01 1,62 1,15 1 0,45 0,29

C1RC2 6,24 5,93 5,38 4,99 4,18 3,18 2,64 2,60 2,21 1,63 1,16 0,58 0,37

Fară filtrul Cu filtrul C2

Cu filtrul C1C2 Cu filtrul RC2

Cu filtrul C1RC2
Graficul pentru tabelul TABELUL 4.1: Redresor monofazat monoalternanță

TABELUL 4.2: Redresorul monofazat dublă alternanță cu priză mediană

I0, mA 5 10 15 20 30 40 50 60 70 80 90 10 13 15
0 0 0
Fără filtru 4,65 4,50 4,36 4,23 4,26 4,13 3,99 3,81 3,71 3,55 3,44 3,26 2,85 2,58

C2 6,92 6,80 6,58 6,38 6,02 5,67 5,37 5,05 4,79 4,60 4,35 4,25 3,53 3,18

C1C2 6,94 6,82 6,56 6,40 6,03 5,67 5,33 5,07 4,80 4,62 4,35 4,27 3,56 3,20
U0,V

RC2 6,72 6,50 6,19 5,90 5,34 4,92 4,48 4,14 3,74 3,39 3 2,70 1,76 1,09

C1RC2 6,86 6,69 6,36 6,10 5,57 5,15 4,70 4,37 3,95 3,72 3,40 3,08 2,12 1,44

Fară filtrul Cu filtrul C2

 Cu filtrul C1C2 Cu filtrul RC2

Cu filtrul C1RC2

Graficul pentru TABELUL 4.2: Redresorul monofazat dublă alternanță cu priză mediană
TABELUL 4.3: Redresorul monofazat dublăalternanță în punte

I0, mA 5 10 15 20 30 40 50 60 70 80 90 10 13 15
0 0 0
Fără filtru 2,95 2,50 2,35 2,25 2,15 2,02 1,99 1,94 1,90 1,86 1,83 1,76 1,68 1,64

C2 6,20 5,96 5,72 5,46 5,12 4,76 4,53 4,27 4,08 3,80 3,62 3,46 2,89 2,67

C1C2 6,43 6,20 6,08 5,85 5,63 5,49 5,35 5,14 4,96 4,75 4,60 4,50 4,12 3,73
U0,V

RC2 5,95 5,59 5,05 4,68 3,99 3,40 2,88 2,55 2,08 1,58 1,70 1,15 0,70 0,50

C1RC2 6,27 6,08 5,76 5,53 5,21 4,80 4,55 4,15 3,80 3,70 2,80 2,40 1,95 1,74

Fară filtrul Cu filtrul C2

Cu filtrul C1C2 Cu filtrul RC2

Cu filtrul C1RC2
Concluzia:
Graficul pentru TABELUL 4.3: Redresorul monofazat dublăalternanță în punte

Concluzia
În urma efectuării lucrării de laborator, am studiat și cercetat procesul redresării în scheme
de redresare electronice monofazate cu diode semiconductoare, urmărind infulența filtrelor
asupra formei și valorii tensiunii redresate.
Am măsurat tensiunea U0 a redresorului cu diferite filtre. Am capturat oscilogramele
de tensiune pentru tensiunea măsurată cu filtre distinctive, pentru tensiunea în secundarul
transformatorului și, nu în ultimul rând, pentru tensiunea în redresorul monofazat.Drept
observație la utilizarea unei singure diode observăm pe osciloscop jumătatea graficului
sinusoidal, cu întrruperi, astfel obținem curent continuu impulsiv, problema am rezolvat prin
aplicare filtrului, condesatorului și rezistenței , condesatorul nivelează abaterile sinusoidale ,
pe când rezistența nu permite abateri mari de la nivelul mediu de tensiune, ceea ce onservăm
în primul tabel ,când același filtru doar fără rezistență oferă decăderi mai mari de
tensiune ,pe când schema cu rezistență oferă decăderi egale la fiecare creștere a curentului.
Ceea ce ține de adăugarea a ambelor diode, asemenea obținem curent impulsiv , dar pauzele
dintre impusluri sunt mai mici, încât ambele părți a graficului sinusoidal sunt trecute
deasupra axei abciselor.