Sef lucr. dr.

Oana DARAB


2014


MUTATIA
Fenomenul prin care se produc modificari in structura si
functiile materialului genetic, sub actiunea factorilor
mutageni. Agentul mutagen este orice agent de mediu care determina
cresterea numarului de mutatii intr-o populatie.

FACTORII MUTAGENI : factori care induc modificari in structura si functiile
materialului genetic
factori mutageni fizici : - radiatii neionizante (ultraviolete)
- ionizante ( Rontgen, alfa, beta,gamma,)
- chimici : acizi , medicamente, pesticide, coloranti, aditivi
alimentari , etc
- biologici : virusurile
- efecte ale factorilor mutageni : - rupturi ale ADN sau ale cromozomilor;
- blocarea replicatiei , transcriptiei;
- cancer;
- moarte

MUTAGENEZA
Succesiunea de evenimente care incepe cu actiunea
mutagenului si ajunge la mutatie.


TERATOGENEZA
Aparitia unor malformatii cu diferite grade de severitate,
in timpul dezvoltarii intrauterine, provocate de mutatii. Agent
teratogen este orice factor de mediu care actioneaza asupra
fatului uman, determinand anomalii congenitale.


(radiatiile ionizante(radiatii X) in timpul
sarcinii, carentele alimentare, unele
medicamente(thalidomida), substante chimice
toxice si infectiile virale materne
(rubeola),testele hormonale efectuate in timpul
sarcinii, consumul mare de alcool
Un agent teratogen determina malformatii
numai daca actioneaza in perioada in care
embrionul este sensibil la efectele sale, respectiv
in intervalul dintre zilele 12-56 de dezvoltare
intrauterina).
MUTAIILE GENETI CE
Mutaiile genetice sunt definite ca modificri:
1. accidentale,
2. permanente,
3. ereditare ale materialului genetic.

CLASI FI CAREA MUTAIILOR dup mai multe criterii:
A. n raport cu genomul interesat pot fi identificate 2 tipuri de
mutaii:
1. nucleare - cnd este afectat ADN-ul nuclear
2. mitocondriale este interesat genomul mitocondrial -

Neuropatia optic ereditar Leber
Sindromul Kearne-Sayre



C.n raport cu numrul de celule afectate
-mutaii omogene
-mutaii n mozaic

D. Dependent de efectul fenotipic
- mutaii neutre
-mutaii nefavorabile (morbide)
-mutaii favorabile
B. Dependent de gradul de afectare al materialului genetic nuclear pot fi
identificate:
1.mutaii genomice - reprezentate de poliploidii i aneuploidii;
Sindromul Patau, Sindromul Edwards, Sindromul Down
2.mutaii cromosomice - determinate de rearanjamentele cromosomice
care induc diverse anomalii cromosomice structurale (deleii, duplicaii,
translocaii, inversii etc); Sindrom Cri du chat.
3. mutaii genice - determinate de modificarea structurii unei singure gene
(substituii, inserii, deleii, duplicaii etc). Sindactilie, Poliploidie,
Sindromul Marfan, Albinismul, Anemia falciform, Guta, Hemofilia,
Daltonismul
Aneuploidia este determinat de
modificarea numrului de cromozomi cu
unu sau doi, n plus sau n minus.
Poate afecta
Autozomii
perechile 1-22
= aneuploidii
autozomale
Heterozomii
XX sau XY
= aneuploidii
heterozomale
Mecanismul aparitiei aneuploidiilor
Diviziune meiotica
Fecundatie
Trisomie
Gameti neechilibrati
genetic

Cele mai frecvente maladii determinate
de aneuplodii autozomale
Sindromul
Down
Sindromul
Edwards
Sindromul
Patau
CLASIFICAREA MUTATIILOR
Dupa modul de manifestare:
Dominante,
Recesive,
Codominante,
Letale
Semiletale

CLASIFICAREA MUTATIILOR
Dupa localizare:
Autozomale (plasate pe autozomi)
Heterozomale (plasate pe heterozomi)

Dupa modul de aparitie:
Naturale spontane,
Artificiale provocate de om

CLASIFICAREA MUTATIILOR
Dupa tipul de celule in care apar:
Gametice (sunt ereditare si se manifesta la
descendenti),

Somatice (pot fi izolate si reproduse ca linii sau
clone mutante la organismele care se inmultesc
vegetativ).

FACTORUL GENETIC
n bolile autosomale de numr, n sindromul Down
(trisomia 21), Edward (trisomia 18), Patau (trisomia 13-15), n
sindromul Cornelia de Lange sau sindromul oro-digito-facial
(Gorlin-Psaume), caracterizate prin supradozaj genetic, se
constat:

tulburri de dezvoltare somatic general (hipotrofie statural),
tulburri n dezvoltarea psihic, manifestate prin deficit mintal
de diferite grade
tulburri n dezvoltarea bazei craniului, ilustrate prin deficit de
cretere a planumului bazei craniului, ce determin la rndul ei
acrocefalie, retrognaie superioar, hipertelorism i inocluzie
vertical.
Trisomia 21 (Sindromul Down)
tulburri de dezvoltare somatic general
(hipotrofie statural),
deficit mintal de diferite grade,
cifoz,
torace n caren,
sindactilie sau polidactilie,
defecte septale cardiace,
multiple defecte imune care-i predispun la
leucemie
FRECVENTA: l: 800 de nasteri.
Sindromul Down apare in toata lumea, indiferent de rasa, cultura, religie, nivel
social sau economic. Cu toate ca nu exista o statistica clara, se estimeaza ca in
Romania traiesc aproximativ 30.000 persoane cu Sindromul Down.
Manifestri:
mongolism,
hipertelorism,
brahicefalie,
iris ptat,
epicantus,
gat lat,
cheilopalatoschizis

Micrognaie superioar n corelaie cu subdezvoltarea
planumului
Mandibul normal
Prognaie mandibular funcional cu ocluzie invers frontal
sau total
Anomalii dentare izolate de numr, form, volum, rdcini
scurte care duc la pierderi precoce
Tulburri de erupie cu ntrzieri
Boal parodontal rapid progresiv
Limb fisurat, macroglosie
Tratament
Sindromul Down nu poate fi vindecat complet.
Tratamentul vizeaza doar ameliorarea
simptomelor.
Prognostic
Prognosticul depinde de severitatea simptomelor care insotesc sindromul Down.
Daca nu sunt prezente malformatii cardiace, aproximativ 90% din pacienti ajung
la adolescenta.Barbatii cu sindrom Down sunt sterili. Femeile sunt fertile, insa 50%
din urmasi se vor naste cu sindromul Down.
Sindromul Patau
FRECVENTA: 1:4000 - 1:7500 nasteri,
cei mai multi bolnavi de aceasta
anomalie sunt fetite.

Manifestri:
- defecte ale oaselor craniului,
microcefalie, prematuritate, convulsivi
-hipotrofie statural
-malformatii ale encefalului
- surditate
- malformatii ale fetei
- deficit de cretere naso-septo-etmoidal i
palatinal, despictur
- malformatii viscerale:cardiace, biliare,
pancreatice
-ochi mici, nas deformat sau absent;

Pronosticul nu este foarte favorabil, o mare parte
a bebelusilor murind in primele saptamani dupa
nastere, foarte rar, copiii supravietuiesc pana la
maturitate.
CHEILOGNATOPALATOSCHIZIS
A-trasaturi faciale-o singura fisura palbebrala, protuberanta frontala, frunte inclinata; B-fusiunea pleoapelor; C-polidactilie; D-
vedereposterioara a creierului-fuziunea emisferelor cerebrale; E-transpozitia aortei (A) si trunchi pulmonar hipoplastic (P); F-trisomia la
perechea 13 de cromosomi (cariotip).
DEFECT DE
SCALP DEFECT DE SCALP
Sindromul Edwards
Sindromul Edwards

Manifestri:
- greutate mica la nastere
- intarziere pronuntata n dezvoltare
- nasul scurt, grecesc
- urechi jos inserate i deformate
- malformatii ale feei
-copii au craniul lung i ngust, cu osul occipital
proeminent
-mandibula este mic, cu retrognaie
-la biei criptorhidism, defect septal ventricular,
rinichi n potcoav
-retardare mintal sever
-microretrognatism mandibular cu ramul
ascendent scurt, despictur, ocluzie distalizat
- microcefalie cu occiput proeminent,colobom i
microftalmie,
- toracele scurt,
- malformaii asociate grave -cardiace, renale,
digestive

Frecvena- 1: 8000 nateri
- rar ntlnit deoarece copiii nu depesc vrsta de 3 ani, majoritatea embrionilor cu
trisomie 18 sunt avortai spontan n primele dou trimestre ale sarcinii
- fetele fiind mai frecvent afectate dect bieii.

Sindromul Edwards
Stabilirea diagnosticului. Metode de diagnostic
Trisomia 18 poate fi suspicionat pe baza semnelor clinice vizibile fie n
viaa intrauterin, fie n perioada neonatal. Diagnosticul de certitudine este adus
de analiza cromozomilor prin bandare G.
Evoluie i prognostic
Sindromul Edwards este o boal foarte grav cu prognostic rezervat,
doar 5% dintre copii supravieuiesc vrstei de 1 an. 70% dintre decese sunt
datorate stopului cardio-respirator. Supravieuirea pe termen lung este
excepional, exist riscul apariiei tumorii Wilms i a hepatoblastomului, iar
retardul mintal este sever.

Posibiliti de tratament, ngrijire i urmrire
Trisomia 18 nu are tratament curativ. Fiind o boal foarte grav pacienii
au nevoie de ngrijire special ntr-o unitate spitaliceasc de terapie intensiv.
Pentru cei care supravieuiesc pe termen lung:
corecii chirurgicale ale anomaliilor congenitale;
kinetoterapie;
consiliere psihologic;
consult genetic.



Sindromul Patau (trisomia 13) Sindromul Edwards(trisomia 18)
Bieii au QI normal sau uor sub medie
Picioarele tind s devin lungi n
comparaie cu corpul
Penisul i testiculele sunt mici si in general
pot fi infertili, iar pentru a procrea sunt nevoie
de tehnici speciale de fertilizare
Diametrul toracic este crescut
Sunt timizi, cu o ncredere slab n sine
Au probleme de integrare social
Pilozitate scazuta pubiana, faciala si o
pilozitate scazuta in general
O musculatura slab dezvoltata


Frecvena- 1: 1000 nateri de masculi
Nu exista semne ale acestei afectiuni pana la
pubertate. In aceasta perioada, baietii cu
sindromul Klinefelter nu au o crestere a
nivelului testosteronului, care apare in mod
normal in aceasta perioada a vietii.

Manifestri:
- ginecomastie (hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat)
- o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa - poate avea membre
inferioare mai lungi, umerii ingusti si bazinul lat.
- probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in dezvoltarea limbajului
si au un vocabular destul de sarac;
- incetinirea procesului de gandire, dificultati in rezolvarea unor probleme sau in
abilitatea intocmirii unui plan;
- dificultati in controlul impulsurilor;
- un timp de raspuns mult mai mare;
- dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini.

Fetele au QI normal sau uor sczut
Frevent au anorexie nervoas
Statura este mic
Organele sexuale interne i externe
sunt infantile
Frecvena- 1: 2500 nateri de fete
Manifestri:
Perioada de nou-nscui i la vrst mic:
-retard al creterii pre i postnatale
- limfedem al extremitilor
- unghii mici i convexe
- epicantus bilateral
- bolt palatin ogival
- malformaii cardiace
- malformaii renale

nainte i la pubertate:
- talie mic (talia la adult nu depete
150 cm)
absena estrogenilor tradus prin:
Lipsa caracterelor sexuale secundare:
- lipsa exploziei staturale
- infantilism al organelor
genitale externe i al uterului
- amenoree primar
- pilozitate de tip feminin, dar
puin dezvoltat


Sindrom Turner
Diagnostic
-testul Barr (rol orientativ)
- analiza cariotipului

Tratament:
-corectarea retardului
somatic prin administrarea
de hormon de cretere
- inducia caracterelor
sexuale secundare prin
administrarea de estrogeni

Ovarectomie profilactic

Comportamental
-dezvoltare tipic
Personalitate:
-maturitate , aptitudini sociale, stima de
sine (McCauley i colab., 1995).
Diferenele se estompeaz dup terapia
cu hormoni de cretere
Cognitiv:
-medii mai mici- teste percepie spaial,
inteligen verbal normal
- Cromozomul X activ in toate celulele
- Amprentare parental:
- X-matern: nalime, anomalii
cardiovasculare
- X-patern: aptitudini cognitive mai
bune, acomodare cu situaii sociale
(Skuse, 1997)

Creterea ntrziat i mici de statur, intrziere de dezvoltare
- Diferenele de la nivelul membrelor (lips membrelor sau n
poriuni ale membrelor)
- Cap de dimensiuni mici (microcephaly)
- Long gene
- Deficiene auditive
- Aderarea parial (degetele doi si trei)
- Convulsii
-Defecte ale inimii
-Reflux gastro-esofagian
Microcefalie, frunte teit,
Hipertelorism, nas ntors n sus, buza superioar lrgit, gur
de pete
Hipotrofie statural, retard intelectual sever, anomalii
scheletice, hirsutism
Retrognaie maxilar i prognaie mandibular,
Dini rari i spaiai
Frecvena- 1: 10.000-30.000
Manifestri:
Prognosticul de via este normal dac copilul se nate fr malformaii majore ale organelor
interne.
Sunt restructurari ale cromozomilor determinate de
ruperea unor fragmente de cromozomi sub actiunea
factorilor de mediu. Fragmentul desprins accidental
contine un anumit numar de gene si:

- Se poate reatasa cromozomului respectiv in pozitie
inversa inversie,
- Se poate atasa cromozomului omolog care astfel va
dobandi gene in dublu exemplar duplicatie,
- Se poate atasa unui cromozom neomolog translocatie
sau se poate pierde - deletie
Maladii determinate de mutatii cromozomale
Inversie
Translocatie
a
b
b
a

ANOMALIILE CROMOZOMIALE
Sunt mutaii ale materialului genetic interesnd o parte
foarte mare din cromozom (vizibil n microscopia optic)

Cea mai mic secven vizibil dintr-un cromozom, n plus
(adiie) sau n minus (deleie), este de aprox. 0,13% din genom (cca
4 milioane perechi de baze).
Frecven:
7.5% din toate concepiile ( 80% !?)
0.6% din nou nscuii vii
60% din avorturile spontane de prim trimestru
5% din avorturile spontane de trimestru II
5% din nscuii mori
2012-Apr.
ANOMALIILE CROMOZOMIALE
- CLASIFICARE -
NUMERICE = numr anormal de cromozomi normali

STRUCTURALE = unul sau mai muli cromozomi anormali
AUTOZOMI

GONOZOMI
MUTATII ale CELULELOR GERMINALE
(la prini sau strmoi mai ndeprtai)

MUTATII SOMATICE
(nu se transmit la descendeni)
implic:

NUMERICAL ABNORMALITIES
EUPLOIDIE = multiplu exact al unui set haploid de cromozomi
Gameii maturi (spermatozoizi i ovule)



23 cromozomi



Numr HAPLOID (n)
Celulele somatice



46 cromozomi



Numr DIPLOID (2n)
ANOMALII NUMERICE
POLIPLOIDIA = un multiplu exact de numere haploide (3n, 4n, )
Triploidie = 3n (69 cromozomi)
Tetraploidie = 4n (92 cromozomi)
3 tipuri de anomalii numerice:
ANEUPLOIDIA = orice numr de cromozomi care nu este un
multiplu exact al unui set haploid de cromozomi
Monosomia (2n-1) = absena unui singur cromozom
Trisomia (2n+1) = prezena unui cromozom n plus
MIXOPLOIDIA (mozaicismul cromozomial) = un individ sau o
populaie de celule cu dou sau mai multe celule cu tipuri
cromozomiale diferite avnd, toate, originea din acelai zigot
(46,XY/47,XY+21; 46,XX/45,X; 46,XY/47,XXY, )
Mecanismele de producere a mutaiilor genomice
Poliploidiile pot rezulta prin erori: meiotice, mitotice sau de
fecundare.
Triploidiile pot rezulta prin erori meiotice sau erori de fecundare.

Eroarea meiotic const n nesepararea citelor de ordin II i
poate afecta, att meioza feminin, ct i cea masculin.
Neexpulzarea celui de-al doilea globul polar, n timpul meiozei II
feminine, conduce la formarea unui ovul anormal diploid, fenomen
denumit DI GI NI E.
Afectarea meiozei masculine duce la formarea unui spermatozoid
diploid anormal, fenomen numit DI ANDRI E.

Prin fecundarea unui gamet diploid cu un gamet normal haploid
rezult un ZIGOT TRIPLOID.
ORIGINEA (MECANISMUL)
ANOMALIILOR CROMOZOMIALE
NUMERICE
Mecanismul of aneuploidiilor
NON-DISJUNCIA
non-disjuncia meiotic

Ne-separarea cromozomilor n
cursul primei diviziuni meiotice

Ne-separarea cromatidelor n
cursul celei de a 2-a diviziuni
meiotice
non-disjuncia mitotic

Ne-separarea cromatidelor unui
cromozom n anafaz n fazele
timpurii de diviziuni ale zigotului


Aneuploidiile omogene - consecina unor erori produse n cursul
meiozei:
1. nedisjuncia cromosomic
2. nedisjuncia cromatidian
3. ntrziere anafazic.

1. Nedisjuncia cromosomic - fenomen ce poate aprea n
cursui meiozei I, caracterizat prin migrarea celor 2 cromosomi
omologi la acelai pol al fusului de diviziune.

Consecina - formarea a 2 gamei anormali:
unul disomic (n+l=24 cr)
cellalt nulisomic (n-l=22 cr). Fecundarea acestor gamei de
ctre gamei normali (n=23 cr) conduce la formarea de zigoi
aneuploizi trisomici, respectiv monosomici.

2. Nedisjuncia cromatidian - poate aprea n meioza II, se
caracterizeaz prin migrarea celor 2 cromatide surori ale unui
cromosom la acelai pol al fusului de diviziune.

Consecina - apariia a 2 gamei anormali:
unul disomic
cellalt nulisomic.
Fecundarea acestor gamei de ctre gamei normali conduce,
de asemenea, la formarea de zigoi trisomici ,respectiv monosomici.
3. ntrzierea anafazic - accident care se poate produce n
anafazele ambelor meioze (mai frecvent n anafaza II)
- const n blocarea migrrii sau reducerea vitezei de migrare a
unor cromosomi (cromatide) normal segregai(te).

Cromosomul sau cromatidele "ntrziate" nu vor mai putea fi
integrate ntr-unul din nucleii celulelor fiice i vor rmne n
citoplasm sub forma unui micronucleu, care se va pierde n cursul
diferenierii sau diviziunilor ulterioare.
Efectul ntrzierii anafazice este apariia unor gamei nulisomici,
care prin fecundare cu gamei normali vor conduce la zigoi cu
monosomie.
Maladii determinate de mutatii genice
Genele pot suferi modificari ale succesiunii nucleotidelor
determinand efecte diferite precum:
- Aparitia unor anomalii morfologice,
- Afecteaza sinteza unor proteine tulburand functiile unde
acestea sunt implicate,
- Provoaca boli metabolice ereditare etc.

Mutatiile genice pot fi autozomale si heterozomale
MALADII PROVOCATE DE MUTATII
CROMOZOMALE

Sindromul
Cri du chat tipatul pisicii
Se manifesta prin anomalia laringelui
la natere, mai exact de o hipoplazie
laringian.
Plnsul se manifesta ca un tipt slab i
ascuit.
Cauza: deletia unui segment din braul
scurt al cromozomului 5

Frecventa : 1/20000-50000 de nou- nascuti
HIPERTELORISM
COLTURILE GURII CAZUTE
FATA ROTUNDA CU
OBRAJII PROEMINENTI
EPICANT
Sindromul Cri du chat
Frecvena-1:20.000-1:50.000 de nou-nascui.
Apare la toate rasele umane i este ceva
mai frecvent la subiecii de sex feminin.

Manifestri:
ipt acut, asemntor mieunatului
unei pisici, fenomen datorat unei
hipoplazii laringiene
Microcefalie, facies n lun plin,
hipertelorism
Retardare mintal avansat, anomalii
scheletice
Microcefalie
Retrognaie maxilar i prognaie
mandibular
Dini rari i spaiai

Nu exist tratament specific care
s duc la vindecarea bolii, ci doar
tratament care amelioreaz
anumite manifestri ale acesteia.
Craniosinostoz, hipertelorism,
fante antimongoloide, sinostoz progresiv a oaselor
minii, piciorului i vertebrelor,
Anomalii de palat, despictur palatin
Hipoplazie maxilar
Craniosinostoz, hipertelorism, anomalii de
morfologie cranian
Dini nanici, cu anomalii de form, anodonii
polidactilie,
displazie ectodermal care afecteaz
unghiile i dinii, frenuri multiple i dini
hipoplazici

Manifestri:
Defect autosomal, dominant pe oase
membranoase ale craniului i clavicule
Clavicule hipoplazice sau aplazice, hiposcolioz,
hipoplazie n etajul mijlociu al feei
Supranumerari multipli, impactri dentare,
chisturi dentigere
Frecvena- rara

Manifestri:
Defecte ale ochilor, urechilor, vertebrelor, cardiace,
respiratorii, renale i de SNC
Hipoplazie unilateral, hipoplazie sau aplazie de ram
ascendent sau condil
Macrostomie, palat adnc, despictur, limb bifid,
hipodonie
Frecvena- rara

Manifestri:
MALADII DETERMINATE DE MUTATII GENICE
Genele pot suferi modificari ale succesiunii nucleotidelor determinand
efecte diferite precum:

-aparitia unor anomalii morfologice,

-afecteaza sinteza unor proteine tulburand functiile unde acestea sunt
implicate,

-provoaca boli metabolice ereditare etc.

Mutatiile genice pot fi autozomale si heterozomale
Maladii genice autozomale
Se manifesta cu frecventa egala la cele doua sexe si sunt
determinate de mutatii dominante sau recesive ale unor gene situate
in cromozomii autozomi.
Cele dominante sunt:
sindactilia,
polidactilia,
prognatismul,
sindromul Marfan.
Cele recesive sunt:
albinismul,
anemia falciforma.
MALADII GENICE AUTOZOMALE
DOMINANTE
Sindactilia se manifesta prin unirea degetelor de la maini
si/sau de la picioare.
Polidactilia se manifesta prin aparitia degetelor
suplimentare la maini si/sau la picioare.

Manifestri:
POLIDACTILIE
Sindromul Marfan este o
maladie neobinuit care
afecteaz ambele sexe (gena
responsabil e localizat n
perechea 15 de cromozomi; tip
dominant).
- tulburri primare n cretere,
afeciuni ale sistemului
cardiovascular i ochilor;
-coloana vertebral curbat,
articulaii flexibile, statur nalt
n comparaie cu ceilali membri
ai familiei; tulburri ale ritmului
inimii, tonus sczut al vaselor
sangvine;
- tulburri oculare miopie,
megalocornee ,,ochi roii; cap
ascuit, - figur de pasre, dini
ngrmdii.
Nu exist un test special de
depistare; se identific prin
cercetri individuale i observri
ndelungate. Interveniile
chirurgicale de corecie pot
ameliora situaia.
Frecvena- 1:5000 nou-nascuti

Manifestri:
Se manifesta prin marirea anormala a
buzei inferioare insotita de aplatizarea
transversala a craniului.
Prognatismul poate fi congenital, legat de
o anomalie a cresterii sau cauzat de
pozitii defectuoase care antreneaza o
proeminare anormala a dintilor unuia
sau ambelor maxilare,
TRATAMENT
Alegerea unui tip de corectie depinde de cauza si de importanta
prognatismului, ca si de varsta pacientului.
La copil, se incearca stimularea si/sau franarea cresterii
maxilarelor cu ajutorul unor aparate mobile sau fixe (placi cu verine); cu
cat acest tratament este intreprins mai devreme (de la varsta de 3 ani), cu
atat sunt mai ridicate sansele lui de reusita.
In caz de esec, de prognatism foarte accentuat sau cand subiectul
este adult, se recurge la chirurgia maxilofaciala.
Manifestri:


MALADII GENICE AUTOZOMALE RECESIVE
Albinismul
Se manifest prin lipsa
de pigmeni din piele, par
si ochi, imunitate sczut.
Albinoticii - cei care sufer
de aceast afectiune - sunt
foarte sensibili la lumin.



Manifestri:
Anemia falciforma
Afectiunea se caracterizeaza prin
hemoglobina anormal HbS (fata de
hemoglobina normala HbA), hematii
deformate (in forma de secera).

CAUZE:
- mutaie prin substitutia acidului
glutamic cu valina,
n pozitia a sasea a lantului
polipeptidic al hemoglobinei.



Manifestri:
MALADII GENICE HETEROZOMALE
Se transmit cu frecventa diferita la cele doua
sexe si sunt determinate de mutatii ale unor gene
din heterozomi.
Hemofilia
Maladie X linkata
provocata de transmiterea
de la mama purttoare, a
unei gene anormale aflat
pe cromozomul X.

Manifestare:
- deficiene de hemostaz
prin absenta unui factor de
coagulare a sngelui
- afecteaz in special sexul
brbtesc

Frecvena-
Hemofilia
MALADII METABOLICE EREDITARE
Cele mai frecvente sunt:
Hemoglobinopatiile: anemia falciforma,
Maladii ce afecteaza metabolismul bazelor azotate purinice
si pirimidinice: guta,
Maladii ce afecteaza metabolismul glucidelor produse de
mutatii ce afecteaza sinteza glicogenului si ale procesului de
degradare a glucidelor: diabetul zaharat,
Enzimopatiile determinate de mutatii ale genelor implicate in
sinteza unor enzime.

Guta
- este o boal metabolic n care se produce n exces
acid uric. Acesta nu se elimin prin urin, asa cum este
normal, ci se depune, sub form de urai de sodiu, n
articulaiii pe care le deformeaza.
- este caracterizata prin durere, edem, roseata si caldura
locala (inflamatie) precum si prin impotenta
functionala a articulatiei.
- cresterea temperaturii locale, durere, edem si
sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei (de obicei
articulatia degetului mare de la picior)
- durere nocturna intensa

Tratament:
-antiinflamatorii nonsteroidiene
ibuprofenul, naproxenul sau indometacinul.
Este recomandata evitarea aspirinei pentru ca aceasta
poate schimba brusc nivelurile acidului uric si poate
agrava simptomele.
-colchicina
- corticosteroizi

Manifestri:
Maladii metabolice ereditare umane care apar prin
blocarea metabolismului fenilalaninei in diverse
etape
Fenilcetonuria provocata de
absenta unei enzime hepatice, in
lipsa careia fenilalanina nu poate fi
transformata in tirozina. In
organism se acumuleaza acid
fenilpiruvic, toxic pentru sistemul
nervos.
Albinismul absenta pigmentului
melanic din piele, par si ochi.
Cretinismul sporadic cu gusa
nu se produc hormoni tiroidieni si
manifesta inapoiere mintala.
Alcaptonuria incapacitatea de
metabolizare a acidului
homogentisic, care se acumuleaza
in sange si se manifesta prin
slabiciune musculara.
Copil cu cretinism sporadic

C. n raport cu numrul de celule afectate mutaiile pot fi:
1. mutaii omogene - prezente n toate celule organismului, care sunt
rezultatul unei mutaii prezent n genomul zigotului i care a fost
motenit de la unul dintre prini;
2. mutaii n mozaic - rezultate ca urmare a modificrii materialului
genetic pe parcursul vieii; acestea la rndul lor pot fi de 2 tipuri:
a. mutaii somatice (modificarea materialului genetic este
prezent ntr-un singur esut, deseori sunt implicate n carcinogenez i
procesele de degeneresce tisular, dar nu se transmit la descendeni).
b. mutaii germinale (modificarea materialului genetic s-a
produs la nivelul uneia dintre gonade (ovar sau testicul) nu modific
fenotipul purttorului, dar se pot transmite la descendeni, cauznd
tulburri de reproducere).
D. Dependent de efectul fenotipic mutaiile pot fi clasificate n:
1. mutaii neutre - sunt cele mai frecvente; sunt localizate fie
la nivelul unei regiuni intergenice, fie n secvenele netranslate ale
genelor, fiind rspunztoare de polimorfismul populaional al
fragmentelor de ADN;
2. mutaii nefavorabile (morbide) - aceste mutaii produc
modificri particulare ale fenotipului, fiind rspunztoare de
manifestrile diverselor tipuri de boli genetice;
3. mutaii favorabile - sunt rarisime, existnd doar cte una la
mii de generaii; acest tip de mutaii a permis evoluia speciilor i
apariia de specii noi.