BOLILE

SISTEMULUI
ENDOCRIN
 Boala cushing
Sindrom Cushing – informatii generale
Sindromul Cushing este o afectiune care apare cand in organism se acumuleaza in
timp o cantitate prea mare din hormonul cortizol. Cresterea cantitatii de cortizol
poate fi urmarea administrarii corticosteroizilor orali sau este posibil ca organismul
sa produca prea mult cortizol. Acesta mai este denumit si „hormonul stresului”,
deoarece ajuta organismul sa reactioneze in situatii stresante Excesul de cortizol
poate provoca unele dintre simptomele caracteristice sindromului Cushing, si
anume o cocoașa intre umeri, rotunjirea trasaturilor fetei și vergeturi pe piele.
Aceasta afectiune poate duce, de asemenea, la hipertensiune arteriala, pierderi ale
densitatii osoase și, uneori, diabet tip 2. Acest sindrom apare mai frecvent la
adulti, de obicei in randul celor cu varsta cuprinsa intre 30 și 50 de ani, dar poate
aparea și la copiiSi persoanele care iau medicamente numite glucocorticoizi, care
sunt similare cortizolului, pot dezvolta sindrom Cushing, acest tip al bolii fiind
„exogen”.

Simptome sindrom Cushing

Simptomatologia poate varia in functie de nivelul excesului de cortizol, dar
simptomele frecvente constau in:

 cresterea in greutate si depunerea grasimii, in special in zona abdominala si

in partea de sus a spatelui, dar si la nivelul fetei si intre umeri, unde apare
cocoasa;

 aparitia vergeturilor pe pielea abdomenului, coapselor, bustului și bratelor;

 tendinta pielii de a deveni fragila si de a se invineti usor;

 vindecarea mai lenta a leziunilor, muscaturilor de insecte si a infectiilor;

 aparitia acneei.

 Daca femeile care sufera de sindrom Cushing pot observa o ingrosare a

firelor de par de pe fata si corp (hirsutism) si menstruatii neregulate sau
 absenta menstruatiei, in randul barbatilor, simptomele pot implica scaderea
libidoului, probleme de fertilitate si disfunctie erectila.

Din pacate, sindromul Cushing se poate manifesta si prin:

 oboseala excesiva;

 slabiciune musculara;

 sete accentuata;

 urinare mai frecventa;

 depresie, anxietate si iritabilitate;

 dificultati cognitive;

 hipertensiune;

 durere de cap;

 aparitia mai frecventa a infectiilor;

 pierderea densitatii osoase, cu cresterea riscului de fracture

Tratament pentru sindrom Cushing

Tratamentul depinde de cauza și poate presupune interventii chirurgicale, radiatii,
chimioterapie sau medicamente care reduc cortizolul. In cazul in care cauza este
utilizarea pe termen lung a glucocorticoizilor pentru a trata o alta afectiune,
medicul va reduce treptat doza, pana cand se va ajunge la cea mai mica doza care
poate tine sub control tulburarea respectiva. Uneori, afectiunile pentru care
medicii recomanda tratament cu glucocorticoizi pot fi gestionate cu un
medicament non-glucocorticoid. Si in astfel de cazuri, cel mai frecvent se
apeleaza la interventia chirurgicala pentru extirparea glandei suprarenale
afectate. Unele boli rare provoaca noduli in ambele glande suprarenale,
motiv pentru care este necesara extirparea ambelor glande. Pacientii
carora li s-au indepartat ambele glande suprarenale sunt nevoiti sa
administreze medicamente pentru tot restul vietii, astfel incat sa poata
inlocui cortizolul și alti hormoni pe care le produc glandele suprarenale.
 HIPERTIROIDISM
Hipertiroidismul este o afecțiune care apare atunci când glanda tiroidă produce în
exces hormoni tiroidieni. În această situație, glanda tiroidă este hiperactivă, iar
metabolismul are de suferit. Diagnosticarea timpurie a bolii ajută la administrarea
tratamentului, reducerea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Citind în
continuare, poți afla de ce apare hipertiroidismul, care sunt simptomele, cum
afectează inima și sarcina, precum și în ce constă tratamentul.

Principalele cauze ale hipertiroidismului:

Boala Graves - această afecțiune este cea mai frecventă cauză a

hipertiroidismului, deopotrivă la tineri și la vârstniciDrept urmare,
persoanele afectate de boala Graves au glanda tiroidă mărită
(gușă) și o producție hormonală excesivă.

Gușa nodulară toxică (boala Plummer) -apare frecvent la

persoanele de peste 60 de ani, în special dacă există un deficit de
iod. Hipertiroidismul apare ca un simptom al acestei boli și se
manifestă prin tiroidă mărită, cu noduli care produc mai mulți
hormoni tiroidieni.

Nodul tiroidian cald - este un fenomen prin care se dezvoltă noi

noduli la nivelul glandei tiroide, care, la rândul lor, produc hormoni
tiroidieni

Tiroidita - Boala se manifestă printr-o producție excesivă de

hormoni tiroidieni, care ajung în sange, urmând o încetinire a
producție hormonale, care duce la hipotiroidism.

Iod în exces
Hipertiroidismul se remarcă prin simptomele sale:
Glandă tiroidă mărită Intoleranță la căldură

Oboseală excesivă Schimbări ale dispoziției

Transpirație excesivă și sete Foame constantă

Scădere în greutate fără un motiv apparent Palpitații

Tremurul mâinilor Slăbiciune musculară

Diaree Anomalii menstruale și infertilitate

Infertilitate masculină

Tratament hipertiroidism
 Medicamente care impiedica tiroida sa secrete prea multi
hormoni tiroidieni;
 tratament cu iod radioactiv, adica un tip de radioterapie sub forma
de medicamente cu administrare orala. Iodul radioactiv dauneaza
celulelor tiroidei, provocand, in cateva saptamani, micsorarea
glandei si scaderea nivelului hormonilor tiroidieni. Acest lucru duce
de obicei la distrugerea permanenta a tiroidei, vindecand insa
hipertiroidismul.
 interventie chirurgicala pentru a extirpa tiroida partial sau
integral, astfel incat sa nu mai secrete hormoni.

 HIPOTIROIDISM
Hipotiroidismul este definit drept incapacitatea tiroidei de a sintetiza,
secreta si elibera in circulatie hormonii tiroidieni in cantitatile necesare
organismului.
Aceasta stare de activitate redusa a tiroidei atrage dupa sine aparitia
mai multor modificari la nivelul proceselor fiziologice. Cea mai
importanta este reducerea metabolismului, dar exista si alte modificari
precum cresterea in greutate, intoleranta la frig si, in unele situatii,
tulburari de fertilitate
cauze posibile de hipotiroidism includ:
 Tiroidectomia (indepartarea chirurgicala a tiroidei) - cauza ce conduce la
lipsa completa de sinteza si secretie hormonala si necesita substitutie
medicamentoasa permanenta;
 Expunere la radiatii in zona gatului - atat ca urmare a tratamentului cu iod
radioactiv, cat si in urma radioterapiei;
 Tulburari la nivelul hipofizei si/sau tijei pituitare - in acest fel, hormonul de
stimulare a sintezei de hormoni tiroidieni este in cantitati insuficiente;
 Hipotiroidismul congenital - lipsa completa a tiroidei din nastere;
 Alte cauze temporare - iodul in exces sau in cantitati insuficiente, anumite
tratamente medicamentoase, tiroidite virale sau bacteriene.
Astfel, tabloul clinic din hipotiroidism include manifestari precum:
 Gusa (marirea in volum a tiroidei) - vizibila ecografic sau, in unele cazuri,
chiar cu ochiul liber;
 Crestere in greutate;
 Oboseala marcata;
 Intoleranta la frig;
 Bradicardie (scaderea frecventei cardiace);
 Piele uscata;
 Par si unghii friabile;
 Constipatie;
 Tulburari menstruale;
 Dislipidemie;
 Stari depresive inexplicabile.

Tratament hipotiroidism
o Nivelul hormonal scazut trebuie reglat. Acest lucru se
realizeaza prin asigurarea aportului de hormon tiroidian pe
cale exogena (exterioara), mai precis medicamentoasa.
o Medicamentul de electie ce inlocuieste hormonul tiroidian
secretat de catre organism este levotiroxina
o In unele cazuri, administrarea poate fi temporara (ex: in
cauzele temporare de hipotiroidism). In alte situatii, mai
frecvent, administrarea va fi necesara pe tot parcursul vietii
In concluzie, hipotiroidismul este poate ajunge la fertilitatea
poate fi afectata de un nivel scazut al hormonilor tiroidieni si,
astfel, o femeie care incearca sa ramana gravida si prezinta
dificultati in acest sens trebuie intotdeauna sa ia in considerare
posibilitatea unui hipotiroidism.
 ACROMEGALIA
Acromegalia este o boală hormonală rară provocată de
hipersecreția hormonului somatotrop . Apare după instalarea pubertatii și este
caracterizată prin creșterea exagerată a oaselor feței: mandibulă, piramida nazala,
dar si a oaselor late, în general. Se remarca totodata îngroșarea buzelor si a limbii
(macroglosie), precum si dezvoltarea organelor interne (inimă, ficat, rinichi).
Acromegalia afectează aproximativ 6 din 100.000 de oameni.

Simtome:
Clinic, pacientii acuza frecvent:
 cefalee,
 tulburari de vedere,
 dureri articulare,
 amorteli (parestezii) la nivelul extremitatilor .
Manifestarile clinice flagrante sunt insotite si de modificari metabolice
datorate excesului de hormon de crestere: hiperglicemie, intoleranta la
glucoza si chiar diabet zaharat secundar. Pot sa apara manifestari
specifice hiperprolactinemiei: la femei clasic fiind descris sindromul
amenoree-galactoree, iar la barbati scaderea libidoului, impotenta,
infertilitate.

Cauze:
Principala cauză a acromegaliei este hipersecreția hormonului STH
cauzată de adenomul hipofizar, care este o tumoră benignă localizată la
nivelul glandei pituitare (glandei hipofize)

Cel mai frecvent, acromegalia se datorează prezenței tumorilor

hipofizare, care comprimă țesutul cerebral, produc cantități mari de
hormon și se traduc clinic prin simptome și semne specifice (durere de
cap, afectarea vederii).

Tratament:
Terapia urmărește normalizarea valorilor hormonale, reducerea sau
excizia tumorilor, alături de prevenirea complicațiilor ce pot surveni.
Astfel, tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical. Pot fi
administrate medicamente care suprimă secreția de STH, tratamente
cu hormoni de substituție, sau pot fi realizate intervenții chirurgicale
pentru îndepărtarea tumorii, alături de chimioterapie și/sau
radioterapie.
 DIABET ZAHARAT
Diabetul zaharat este o boala cronica netransmisibila care apare atunci
cand pancreasul nu mai poate produce insulina (sau nu produce deloc),
sau atunci cand organismul nu mai poate utiliza insulina cum trebuie.
Insulina este un hormon produs de pancreas, care actioneaza ca o cheie
care permite glucozei din alimentele ingerate sa treaca din circulatia
sangvina in celulele corpului pentru a produce energie. In sange, toti
carbohidratii din alimente sunt transformati in glucoza. Insulina ajuta
glucoza sa intre in celule.
 Care sunt cauzele diabetului?
 Istoricul familial de diabet
 Greutatea corporala crescuta
 Alimentatia nesanatoasa
 Inactivitatea fizica
 Inaintarea in varsta
 Hipertensiunea arteriala
 Etnia
 Toleranta scazuta la glucoza
 Istoricul de diabet gestational
 Nutritia deficitara in timpul sarcinii

Care sunt simptomele diabetului?

Simptomele diabetului de tip 1

 Senzatie anormala de sete si gura uscata
 Pierdere brusca in greutate
 Urinare frecventa
 Lipsa de energie, senzatie de oboseala
 Vedere incetosata
 Senzatie continua de foame
Simptomele diabetului de tip 2
  Sete excesiva si gura uscata
 Infectii fungice tegumentare recurente
 Urinare frecventa si abundenta
 Vindecare lenta a leziunilor
 Lipsa de energie, oboseala extrema
 Vedere incetosata
 Furnicaturi, amorteli la maini si picioare
 Polifagie cu scadere in greutate

Tratament

Este important de menționat faptul că diabetul nu poate fi vindecat,

dar prin tratamentul adecvat poate fi ținut sub control.
În cazul pacienților diagnosticați cu diabet zaharat tip 1, administrarea
insulinei este primordială și permanentă. Există mai multe tipuri de
insulină disponibile pentru diferite etape ale bolii. De asemenea, se
poate utiliza și pompa de insulină care monitorizează continuu nivelul
glicemiei și eliberează o anumită doză de insulină, însă acestea sunt
prescrise doar de medicul diabetolog.
Pacienții diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2 au un tratament diferit.
În comportamentul zilnic, aceștia trebuie să integreze mișcarea,
organizarea dietei și tratamentul medicamentos. Medicul diabetolog îi
va prescrie antidiabetice orale pentru a-i ajuta organismul să folosească
eficient insulina.

Complicații
Un diabet zaharat netratat la timp sau neglijat duce la complicații pe tot
parcursul vieții. De aceea, pacientul diabetic trebuie să respecte
recomandările medicului diabetolog. Principalele complicații cronice
sunt:
 boala vasculară (accident vascular cerebral, atac de cord etc.);
 probleme oculare (retinopatie diabetica);
  afectarea nervilor (neuropatie diabetică);
 boli renale (nefropatia diabetică);
 infecții sau afecțiuni cutanate;
 dureri;
 ulcerații.

Obiectivele regimului alimentar în diabetul zaharat sunt:

 menținerea glicemiei la un nivel cât mai apropiat de valorile
normale;
 asigurarea aportului caloric adecvat pentru atingerea și
menținerea unei greutăți optime, respectiv acoperirea nevoilor
metabolice;
 prevenirea și tratarea complicațiilor diabetului;
 creșterea continuă a calității vieții printr-un stil de viață sănătos.