NURSING IN ENDORINOLOGIE Refacut

ENDOCRINOLOGIE SI NURSING IN ENDORINOLOGIE
NURSING N BOLILE ENDOCRINE

PROCESUL DE NURSING
Bolile endocrine determin manifestri caracteristice, care pot fi observate de asistentul medical, ceea
ce l ajut n elaborarea unei strategii de ngrijire. Prin contactul direct cu persoanele ngrijite are posibilitatea s
depisteze precoce semnele unor boli i s ndrume persoana sau familia, n cazul copiilor, s se adreseze
medicului.
CULEGEREA DATELOR
Manifestri de dependen:
1. Cefaleea:
- este determinat frecvent de compresiune n tumorile hipofizei, cu localizri diferite n funcie de direcia n
care se dezvolt tumora (frontal, supraorbital, bitem-poral, occipital);
- apare n crize de scurt durat, apoi devine permanent, insuportabil, nu mai rspunde la antialgice;
- se asociaz cu: tulburri vizuale, vrsturi explozive, n jet, fr grea, bradicar-die;
intensitatea sa este influenat de schimbarea poziiei capului;
- apare sub form de migren n disfunciile ovariene.
2. Oboseala:
- se manifest att n plan fizic, ct i intelectual; este mai accentuat n cursul dimineii;
- se ntlnete n: boala Addison, insuficiena hipofizar global;
- n tireotoxicoz, oboseala este matinal, se trezete mai oboist dect s-a culcat.
3. Tulburrile somnului:
insomnii, somn nelinitit, insuficient cantitativ, populat de comaruri n hipertiroi-die, sindromul adipozo-
genital;
hipersomnia apare n tumorile hipotalamo-hipofizare;
n hipotiroidism bolnavul pare adormit tot timpul.
4. Transpiraia:
- apare n sindromul adipozo-genital, feocromocitom;
n tireotoxicoz predomin la nivelul palmelor i n regiunea capului;
la diabetici, anunnd o hipoglicemie sau o com.
5. Sughiul:
- poate aprea ca urmare a compresiunii nervului frenic pe traiectul su (gu tiro-idian).
6. Setea:
- se ntlnete n diabetul zaharat i insipid, n hiperparatiroidism.
7. Tulburri gastrointestinale:
- inapetena n insuficiena hipofizar global, hiperparatiroidism, boala Addison;
- diaree n hipertiroidism, boala Addison;
- constipaie n hipotiroidie, hiperparatiroidism;
- vrsturi n tumorile hipofizare;
- dureri abdominale n insuficiena corticosuprarenalian, hiperparatiroidism, hipertiroidism, diabet zaharat.
8. Tulburri cardiorespiratorii:
- palpitaii, ameeli la schimbarea din decubit n ortostatism n insuficiena corticosuprarenalian;
- dispnee n insuficiena tiroidian.
9. Tulburri ale aparatului genital:
- instalarea precoce sau tardiv a pubertii;
- la femei: amenoree primar n mixedem congenital i secundar n afeciuni hipofizare;
- tulburri de ritm (bradimenoree) n boli tiroidiene i suprarenaliene; tulburri de cantitate n tireopatii,
hiperfoliculinemie;
- menopatii algice.
10. Alte manifestri:
- modificri aie vocii: disfonia dup operaii pe tiroid, ngroarea vocii sau sub-ierea ei n disfuncii gonadice;
- tulburri de vedere: diplopie, ngustarea cmpului vizual pune n eviden manifestri obiective.
Examen fizic:
1.Poziia: exprim disconfort, fatigabilitate, apatie, neatenie.
2. Micri i contracii involuntare:
1
tremuraturi fine, rapide, apar la nivelul extremitilor, pleoapelor, cu asinergia micrilor oculo-palpebrale n
hipertiroidism;
contracii tonice ale musculaturii somatice, mai ales la extremiti n hipoparatiro-idism;
convulsii pariale n tumori.
3. Aspectul feei:
a) facies hipertiroidian
- exprim spaim, nelinite, prezint exoftalmie, clipete rar;
- pleoapele nchise tremur, uneori nu acoper n ntregime globul ocular.
b) facies hipotiroidian sau mixedematos
- un aspect pufos, buhit, cu piele aspr, ngroat, palid, rece, ceroas;
- sprncenele sunt rare sau absente n partea extern, pleoapele edemaiate;
- buzele ngroate, limb edemaiat.
c) facies cushingoid, Cnd are aspect de lun plin" - pielea prezint teleangi-
ectazii, acnee, hirutism; grsimea facial se acumuleaz periauricular.
d) facies acromegalic
- exist un aspect caracteristic prin prognatism; pielea este ngroat, cu cute frontale;
nasul, buzele i urechile sunt ngroate, lite; limba mrita (macroglosie), spaii interdentare lrgite, dnd
dinilor aspect de evantai.
- facies addisonian - caracterizat prin modificri de culoare a pielii, asemntoare cafelei cu lapte; pe acest fond
de hiperpigmentare difuz, apar pete i mai pigmentate, repartizate neuniform, ceea ce d un aspect de murdar;
pete asemntoare apar i pe mucoasa bucal.
- facies hipopituitar (din nanismul hipofizar) - se caracterizeaz printr-un contrast ntre aspectul infantil general
i cel mbtrnit al pielii.
- faciesul din insuficiena hipofizar global (necroza hipofizar) - prezint trsturi terse, pielea din jurul
ochilor este colorat galben-deschis, buhit i ridat.
4. Statura:
a) gigantismul - creterea de peste doi metri cauzat de hipersecreia hipofizar
de hormon somatotrop;
b) nanismul - nlime mic (1,20-1,50 m); are dou variante:
- nanism hipofizar - proporionat, armonic, dar cu dezvoltare somatic deficitar i, n schimb, cu funcii psihice
normale;
- nanism tiroidian - disproporionat, disarmonic, pitic cu membre scurte fa de trunchi, capul mare n raport cu
corpul, funcii psihice retardate.
5. Starea de nutriie: poate fi evaluat dup anumii parametri: dezvoltarea muscu-
laturii, a esutului adipos i a greutii corporale, raportat la sex, vrst, nlime.
OBEZITATEA
a) de tip Cushing
- grsimea se dispune caracteristic la nivelul gtului (ceafa de bivol), feei (faa n lun plin") i abdomenului
(ort abdominal);
- membrele rmn subiri proximal i distal.
- obezitatea din sindromul adipozo-genital - apare la vrste foarte tinere, cuprinde snii, - abdomenul, regiunea
pubian, rdcinile membrelor, oldurile i coapsele, ceea ce d bieilor un aspect feminin;
- obezitatea din hipotiroidie - dominat de mixedem, se dispune difuz, cu predominan la fa, gt, cap,
periarticular la glezn i genunchi;
- obezitatea hipotalamic - rar, predomin la femei (80%), i se instaleaz brusc, de obicei dup o traum; este
dispus pe abdomen, trunchi, la rdcina membrelor, cap i gt;
- obezitatea din insuficiena gonadic, difer dup sex: la brbai, are dispoziie feminin; nu intereseaz
extremitile membrelor, gtul i capul.
SLBIREA
- reprezint scderea sub greutatea ideal;
- scderea cu 10-15 kg, n cteva luni, avertizeaz asupra hipertiroidiei, bolii Addison sau este un prim semn n
diabet;
- caexia, apare n insuficiena hipofizar global.
6. Starea mental:
labilitate afectiv, ideaie rapid n hipertiroidism;
lentoare n gndire, dificultate n vorbire (bradilalie), tulburri de memorie n hipotiroidie;
- depresie, labilitate emoional, tulburri de memorie i de atenie n sindromul Cushing.
7. Aspectul tegumentelor:
2
hiperpigmentare generalizat, mai accentuate pe regiunile descoperite, de plicile de flexiune ale membrelor,
plic cotului, axile, pe eventualele cicatrici operatorii: apare i pe mucoasa bucal (bolta palatin, gingii, obraji)
n boala Addison;
piele ngroat, aspr, rece, ceroas n hipertiroidie;
piele cald, umed i subire n hipertiroidie;
vergeturi roii-violacee la nivelul abdomenului, coapselor i snilor n sindromul Cushing.
8. Unghiile:
- concave, cu aspect de linguri, subiri, friabile n boala Addison;
- friabile, ngroate n tireotoxicoz;
- lungi i nguste n eunucoidism (insuficien gonadic congenital sau dup intervenii chirurgicale) i
hipopituitarism;
- cu aspect ptrat n acromegalie;
- subiate, fisurate longitudinal n mixedem.
9. Edemul: n hipotiroidism este o infiltraie edematoas (o acumulare de polizaharide n soluie vscoas,
proteic); este generalizat, alb-pstos cu elasticitate redus, nu las godeu; uneori, apare mixedem pretibial, care
are caracter elefantiazic; intereseaz i mucoasele, ceea ce determin voce rguit, vorbire lent, macroglosie,
disfagie.
10. Ochii:
- exoftalmie, tipic n boala Basedow, nsoit de lcrimare;
- scderea secreiei lacrimale n diabetul zaharat.
11. Oase i muchi:
- deformri, osteoporoz;
- scderea forei musculare;
- hipertrofie muscular la femei, n ovarul polichistic virilizant.
12. Aparat genital i sni:
- secreie lactat anormal (galactoree) n prolactinom;
- absena caracterelor sexuale secundare sau involuia acestora, dezvoltarea precoce sau insuficienta dezvoltare a
organelor genitale;
- dezvoltarea snilor la brbai (ginecomastie).
13. Semne vitale
Temperatura: crete la hipertiroidieni i scade la hipotiroidieni din cauza modificrilor metabolice.
Pulsul: tahicardie n hipertiroidism, bradicardie n hipotiroidism Tensiunea arterial:
creteri foarte mari pn la 200-300 mmHg n feocromocitom;
- crete maxima i scade minima n hipertiroidism;
- scade maxima i crete minima n hipotiroidism;
- hipertensiune n boala Addison.
Respiraia:
- dispnee n feocromocitom;
- respiraie dificil la efort, n boala Addison i hipertiroidism;
- laringospasm n hipoparatiroidism.
SURSE DE DIFICULTATE
Surse de dificultate fizic: alimentaie i hidratare insuficient sau n exces, con-stipaie, deficit auditiv,
olfactiv, vizual, deformarea articulaiilor extremitilor, dezechilibru endocrin metabolic, diaforez, diminuarea
peristaltismului, epuizare, ameeal, diminuarea tonusului muscular, frigiditate, oboseal, frilozitate, deprinderi
alimentare deficitare, obezitate, edeme, tremurturi ale membrelor etc.
Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress, team de obezitate, depresie, frustrare, nelinite fa
de diagnostic i tratament, ameninarea conceptului de sine, pierderea respectului de sine, neacceptarea bolii,
tulburri de gndire.
Surse sociologice: condiii de munc inadecvate, insuficiena resurselor familiale
Surse de dificultate legate de lipsa de cunoatere
ANALIZA l SISTEMATIZAREA DATELOR PROBLEME DE DEPENDENT N

BOLI ENDOCRINE
1. Comunicare ineficient la nivel afectiv, din cauza:
-nervozitii determinat de boal, de schimbarea stilului de via;
-anxietii, insomniei;
-imposibilitii rezolvrii problemelor, a tratamentului permanent;
3
-posibilelor intervenii chirurgicale;
-tulburrilor senzoriale (vizuale, auditive);
-deteriorrii relaiilor interpersonale.
2. Alterarea proceselor de gndire cauzat de implicarea sistemului nervos n
-procesul de boal manifestat prin:
-cefalee;
-somnolen, lentoare psihic sau agitaie, ideaie rapid;
-tulburri psihice (ce pot ajunge pn la sinucidere n sindromul Cushing).
3. Alterarea confortului determinat de:
-cefalee n tumorile hipofizare, feocromocitom, hiperaldosteronism;
-tulburri de termoreglare n hipertiroidie (intoleran la cald) i hipotiroidie (intoleran la frig);
-transpiraii excesive n feocromocitom, hipertiroidism i hi-poglicemie;
-dureri articulare n hipotiroidism i acromegalie.
4. Alterarea imaginii de sine (a imaginii corporale) n legtur cu:
a) schimbarea aspectului, greutii corporale n hipertiroidie, hipotiroidie, sindro-
mul Cushing i sindromul adipozo-genital, boala Addison;
b) modificri la nivelul tegumentelor:
-hiperpigmentarea n boala Addison;
-echimoze n sindromul Cushing;
-roeaa feei n feocromocitom;
-hirsutism n tumorile suprarenaliene.
c) creterea riscului de rnire, ca urmare a oboselii musculare, afatigabilitii, a
-tulburrilor de vedere n acromegalie, sindrom Cushing, hiperparatiroidism, hiper-
tiroidism
-slbiciune muscular pn la paralizie n hiperaldo-steronism, din cauza hipopotasemiei;
-creterea incidenei fracturilor, ca urmare a osteoporozei, n sindromul Cushing, hiperparatiroidism.
d) disfuncie sexual prin:
scderea libidoului n acromegalie, hipotiroidie, diabet zaharat;
impoten;
- tulburri menstruale: menoragie n hipertiroidism; amenoree n hipotiroidism, s !'-drom Cushing, tumori
hipofizare.
5. Alterarea nutriiei in legtur cu procesul patologic (modificri metabolice), ma-
nifestat prin: ingerarea unei cantiti mai mici sau mai mari de alimente, fa de
nevoile organismului;
-n hipotiroidism, ca urmare a scderii ratei metabolice, pacientul crete n greutate;
-n insuficiena corticosuprarenalian, feocromocitom, hiper-paratiroidie, datorit anorexiei i vrsturilor,
pacientul scade n greutate;
-n hipertiroidism, necesitile organismului cresc datorit creterii ratei metabolice; dei ingereaz o cantitate
crescut de alimente, pacientul scade n greutate.
6. Alterarea eliminrilor intestinale n legtur cu procesul patologic, manifestat
prin:
-diaree n hipertiroidism, boala Addison;
-constipaie n hipotiroidie, hipercalcemie i feocromocitom.
7. Alterarea echilibrului hidric - deficit actual sau potenial de volum n diabetu
-zaharat, diabetul insipid, ca urmare a poliuriei i polidipsiei, iar n boala Addison ca urmare a deshidratrii prin
pierdere excesiv de ap i NaCI;
- exces de volum n sindromul Cushing, hipotiroidie, ca urmare a reabsorbiei excesive, la nivel renal, a sodiului
i a apei
8. Alterarea echilibrului electrolitic n legtur cu:
-hipopotasemia manifestat prin: oboseal muscular, aritmii cardiace, ncetinirea tranzitului intestinal pn la
ileus paralitic n sindromul Cushing, hiperaldostero-nism;
-hiperpotasemia manifestat prin greuri, vrsturi, crampe musculare, n boala Addison;
-hipercalcemia, n hiperparatiroidism, manifestat prin sete, poliurie lptoas (datorit calciuriei), anorexie,
grea, constipaie.
9. lntoleranta(scderea toleranei) la activitate, n legtur cu:
-oboseal fizic i psihic;
-nervozitate i agitaie, irascibilitate, tremurturi;
-dureri articulare, ducnd la imposibilitatea de a ndeplini activitile zilnice.
4
10. Potenial: creterea riscului la infecie i ntrziere a vindecrii rnilor, n dia-
betul zaharat, bolile suprarenaliene, hipotiroidism, ca urmare a scderii rspunsului
imunitar
11. Deficit de cunotine n legtur cu:
-boala i cauzele ei;
-tratamentul, regimul alimentar i de via;
-creterea riscului de infecie i rnire;
-importanta examenului periodic.
OBIECTIVE DE NGRIJIRE n boli endocrine:

- s fie mbuntit capacitatea de comunicare i cooperare a pacientului;
- s fie meninute i mbuntite procesele de gndire;
- s fie asigurat confortul pacientului;
- s mbuntit i acceptat imaginea de sine;
- s fie meninut (ameliorat) starea nutriional adecvat;
- pacientul sa participe la activiti;
- s se reduc riscului de infecie i rnire;
- s participe la programe de educatie pentru sanatate.
PRIORITI DE NGRIJIRE:
- supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contient,

- meninerea unei stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric i electrolitic,
- mbuntirea acceptarea imaginii de sine,
- crearea unui mediu sigur,
- creterea toleranei la activitate.
INTERVENII NURSING
INTERVENII PROPRII (AUTONOME)): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea

confortului fizic i psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei.
a) pentru mbuntirea capacitii de cooperare:
ajut pacientul s neleag c starea de anxietate este legat de procesul de boal i se ateapt o schimbare
datorit tratamentului;
i rezerv mai mult timp pentru a sta de vorb cu pacientul, i ofer posibilitatea s-i exprime gndurile; l
antreneaz ntr-o activitate relaxant - distractiv, dac este posibil - asigurndu-i o preocupare nou;
sftuiete familia i vizitatorii s evite discuiile i situaiile tensionate, vetile neplcute.
b) pentru meninerea i mbuntirea proceselor de gndire:
explic pacientului cauzele bolii la nivelul actual de nelegere (ex: hipotiroidia, unde exist bradipsihie);
colaboreaz cu familia pentru a sprijini pacientul;
asigur condiii de mediu, care s liniteasc bolnavul: lumin difuz, muzic lent, limitarea vizitelor sau
evitarea celor nedorite.
c) pentru creterea confortului, se asigur:
camer mai cald sau mai rcoroas, n funcie de tulburrile de termoreglare;
mbrcminte adecvat, schimbarea lenjeriei;
igiena corporal;
calmarea durerilor articulare prin repaus, comprese calde sau reci (dup necesitate), aspirin, antiinflamatoare
nesteroidiene, dac sunt compatibile cu restul tratamentului.
d) n vederea mbuntirii i acceptrii imaginii modificate:
ajut pacientul s neleag c unele manifestri de boal dispar sub tratament; l ascult cu rbdare, rspunde la
ntrebri;
l informeaz c disfuncia sexual va fi influenat pozitiv de tratament;
ajut pacientul (l sftuiete) s foloseasc machiajul pentru corectarea imaginii (mai ales a modificrii
tegumentelor).
e) pentru mbuntirea strii nutriionale:
asigur un regim alimentar adecvat cantitativ i calitativ; dac este posibil, ine seama de preferinele
bolnavului;
supravegheaz respectarea regimului alimentar;
5
cntrete pacientul cu acelai cntar, la aceeai or, n aceleai condiii, noteaz greutatea;
asigur servirea igienic a alimentelor;
sftuiete pacientul s corecteze gustul alimentelor.
f) n vederea meninerii echilibrului hidric i electrolitic:
identific hipovolemia i semnele de deshidratare prin:
msurarea tensiunii arteriale n decubit, eznd, ortostatism;
msurarea pulsului n aceleai condiii;
cercetarea turgorului; persistena pliului cutanat mai mult de 20 de secunde arat deshidratare;
- supravegherea mucoasei bucale;
- evidena intrrilor i ieirilor lichidelor (bilan hidric) pe ci naturale pierderi patc-logice;
- asigur echilibrul hidric normal prin:
- hidratare oral, dac tolereaz, administrare frecvent de lichide;
- punerea la ndemna pacientului imobilizat a lichidelor;
- folosirea sucului de roii, a laptelui i supei de carne, n locul apei;
- hidratarea parenteral, la nevoie, conform prescripiilor medicale;
- supravegherea diurezei, care trebuie s creasc la 25-30 ml/or, cu o densitate de 1015-1020;
- identific excesul de volum lichidian prin:
- supravegherea tensiunii arteriale i a pulsului;
- observarea atent a pacientului pentru depistarea edemelor;
- cntrirea;
- evit excesul (acumularea) de lichide prin:
- reducerea cantitii de lichide la 1200-1500 ml/zi, ceea ce determin sete greu tolerat de pacient;
- reducerea sodiului, folosirea alimentelor care conin sodiu, n cantitate mic (cereale, fructe, cartofi, miere);
- sftuirea pacientului s mestece gum, care stimuleaz salivaia i menine mucoasa umed;
- administrarea unor cantiti mici de lichide (cnd nu suport setea); cltirea gurii,
dup care este rugat s arunce lichidul;
- identific semnele unor tulburri electrolitice prin:
- evaluarea unor simptome: grea, diaree, slbiciune muscular;
- ionogram sangvin i urinar;
- acioneaz pentru creterea aportului de potasiu prin:
- ncurajarea consumului alimentelor care conin potasiu (citrice, pepene galben, banane, cartofi, fasole);
- instruirea pacientului pentru cunoaterea acestor alimente i alctuirea meniului; anun medicul de toate
modificrile survenite n starea pacientului.
g) pentru creterea participrii la activiti:
- sftuiete pacientul s reduc, la nceput, efortul fizic la minimum posibil, s-i reia treptat activitatea, s
alterneze odihna cu efortul;
- sprijin pacientul n desfurarea unor activiti zilnice, l ncurajeaz atunci cnd ntreprinde ceva, l
stimuleaz s-i asume unele responsabiliti identific, mpreun cu acesta, factorii care favorizeaz creterea
toleranei la activitate.
h) n vederea reducerii riscului de rnire i infecie, sftuiete pacientul:
- s evite rnirile, n special la picioare, s nu foloseasc pantofi strmi, s nu umble cu picioarele goale;
- s evite aglomeraia i contactul cu persoanele bolnave;
- s schimbe locul de munc, dac exist risc de rnire;
- s se prezinte Ia medic, la orice semn de infecie;
- s evite tehnicile invazive (injeciile la minimum necesar).
i) pentru educaia pacientului, va realiza:
- informarea pacientului privind modul de producere a bolii, factorii favorizani i agravani
instruirea pacientului referitor la tratament:
-medicamente prescrise (denumirea); doze, orar, cale de administrare;
-efectul terapeutic i reaciile adverse;
-cnd se ntrerupe tratamentul, cnd se schimb doza;
-ce face cnd nu poate lua medicamente;
- instruirea referitor la modificarea regimului alimentar:
-scopul dietei;
-tipul i cantitatea alimentelor care trebuie evitate;
-substanele folosite pentru corectarea gustului nlocuind pe cele interzise (ex: za-harin, oet, lmie,
plante aromatizante);
- instruirea pacientului privind evitarea riscului de rnire.
6
INTERVENII DELEGATE:
- pregtirea pentru investigaii i analize,
- administrarea tratamentului, asigurarea dietei,
- pregtirea preoperatorie si ngrijirea postoperatorie.
Pregtirea preoperatorie
- informarea pacientului i obinerea consimmntului;
- asigurarea confortului psihic i fizic;
- pregtirea general i local: bilan clinic i biologic;
- pregtirea cmpului operator.
ngrijirea postoperatorie
- ngrijiri generale comune altor intervenii;
- ngrijiri speciale dup interveniile pe craniu, pe glanda tiroid i pe glandele suprarenale.
INTERVENII DELEGATE SPECIFICE

INVESTIGAII:
1. Examene de laborator: recoltarea sngelui pentru dozri hormonale, glicemie, dozarea calciului, fosforului,
acizi grasi liberi, colesterol, lipide serice, uree, creatinin, ionogram, iodemie.
Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie, ionogram, 17-CS, dozarea catecolaminelor.
2. Teste de stimulare sau inhibare a secreiei de hormoni pentru hipofiz, tiroid, paratiroide, reprarenale,
gonade.
3. Examene imagistice: radiografia cranian si a scheletului, tomografia computerizat, rezonana magnetic
nuclear, ecografia, probe cu izotopi
radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea )
4. Alte examinri: examene oftalmologice (determinarea cmpului vizual si a acuitii vizuale, examenul
fundului de ochi); determinarea metabolismului bazal, reflexograma ahilian; electromiograma, testul
hiperpneei provocate.
EXPLORAREA GLANDELOR ENDOCRINE

EXPLORAREA HIPOFIZEI
Explorarea funcionala:
Hipofiza dirijeaz direct, prin produsele sale de secreie intern numite trofine, glanda tiroid, glandele
corticosuprarenale i glandele sexuale; cu restul glandelor ntreine relaii indirecte.
Aprecierea integritii fiziologice a hipofizei se face prin:
msurtori directe ale hormonilor hipofizari (determinarea fcndu-se prin radioi-munodozare):
- a somatotrofinei;
- a corticotrofinei;
- tireotrofinei serice;
- gonadotrofinei urinare.
msurtori indirecte care apreciaz efectele hormonilor hipofizei asupra glandelor int:
- tiroida;
- suprarenala;
- gonadele.
Se evalueaz starea funcional a acestor glande, iar din hipo- sau hiperfuncia lor rezult anumite concluzii.
Explorri imagistice:
- radiografia cranian fa/profil;
In cadrul explorrilor radiologice, de o deosebita importanta, prin frecventa crescut a tulburrilor hipofizare n
patologia endocrina, este radiografia convenionala" a seii turcesti care a devenit un examen de rutina.
Modificrile aspectului si dimensiunilor sale informeaza rapid asupra unor agresiuni din partea structurilor din
afara sau dinuntrul sau.
- pneumoencefalografia;
- tomografia computerizat;
- radiografia scheletului periferic.
Radiografiile osoase sunt elemente de diagnostic paraclinic n unele entiti endocrine, cum ar fi:
- hiperparatiroidismul primar, acromegalia, bolile endocrine ce evolueaz cu osteoporoza etc.
Pentru exemplificare, radiografia oaselor evideniaz n hiperparatiroidismul primar (boala
Recklinghauseii):
7
- transparenta anormala a scheletului;
- subtierea corticalei osoaselor, lrgirea canalului medular si reducerea compactei la o lama fina;
- resorbie subperiostala;
Pe fondul osteopeniei difuze apar:
- geode, chisturi unice sau multiple, localizate n mod obinuit n-cortexul subperiostal al oaselor lungi;
- arii, plaje lacunare clare, delimitate de o corticala fina, n special central (tumorile cu mieloplaxe), la nivelul
metacarpului, metatarsului, extremitilor oaselor lungi;
- modificri vertebrale: tasari, deformri;
- deformri ale oaselor lungi;
- fracturi ale oaselor, cluuri vicioase.
Vrsta osoasa -reprezint un examen radiologie important ce apreciaz tulburrile de osteogeneza prin
stabilirea momentului, ordinea de apariie si gradul de dezvoltare a nucleilor de osificare. Se apreciaz la nivelul
oaselor carpiene.
innd seama ca diferii nuclei de osificare apar ntr-un anumit moment al vieii si ntr-o anumita ordine, ca si
de faptul ca n cursul creterii ei se dezvolta, apropiindu-se de forma si mrimea definitiva, se pot stabili
scheme ale vrstei osoase corespunztoare diferitelor vrste cronologice.
Ex.: osul mare apare n luna a IlI-a de viata, osul cu crlig n luna a IV-a, extremitatea distala a radiusului la 9-
12 luni, epifiza metacarpianului I la 1/2 ani, falangele si piramidalul la 2 1/2 ani, osul semilunar la 3 1/2 ani,
epifiza distala a cubitusului la 4 ani, pisiformul la 8 ani Ia fete si la 10 ani la baieti, nchiderea cartilajelor de
cretere ale epifizelor distale ale radiusului si cubitusului la 20-22 ani .
Tulburri ale vrstei osoase:
- mixedemul congenital: ntrzierea apariiei si dimensiunile diminuate ale nucleilor de osificare;
- sindrom adrenogenital: vrsta osoasa accelerata, dar dupa o perioada de cretere rapida apare sudarea precoce
a cartilajelor de cretere.
Examen oftalmologic:
- determinarea cmpului vizual;
- determinarea acuitii vizuale;
- examenul fundului de ochi.
Examenul oftalmologic poate evidenia o serie de modificri extrem de variate in endocrinopatii:
- modificare a aspectului facial, caracterizata prin mrirea distantei dintre globii oculari; apare in unele
sindroame genetice, mixedemul congenital si sindromul Tumer;
- ochii oblici;
- modificri poziie a globului ocular n orbite:
- exoftalmia = mpingerea n afara a globului ocular, peste 16 mm-determinata prin msurtoare cu
exoftahnometru. Apare prin hipotonia sau pareza musculaturii si creterea presiunii retrooculare. Apare n boala
Graves-Basedow. Se poate nsoi si de congestie a conjunctivei, senzaie de tensiune n globii oculari.
- enofralmia = nfundarea globului ocular n orbita si poate aprea n diabet insipid, diabet zaharat,
boala Addison, casexie nervoasa;
- tulburri ale pleoapelor: edeme palpebrale infiltraia esuturilor cu mucopolizaharide si edem, caracteristice
att hiper- ct si hipotiroidiilor;
- tulburri de motilitate: tremuraturi, refracia palpebrala (semn adrenergic caracteristic hiperfunctiei tiroidiene),
lagoftalmie (ochiul rmne deschis cu afectarea corneei), ptoza palpebrala; tulburri ale micrilor globilor
oculari:
- limitarea micrilor globilor oculari ce poate aprea n: tetanie, tumori hipofizare, mixedem, feocromocitom,
n boala Graves-Basedovv (asinergism de convergenta oculo-frontal,
o c u l o - p a l p e b r a l etc);
- tulburri de vedere: diminuarea acuitii vizuale n: tumorile hipofizare secretante sau nesecretante prin
compresia asupra nervului optic, diabetul zaharat (retinopatia diabetica), mixedem (prin edem);
- diplopia: ca urmare a tulburrilor de micare a globilor oculari si apare n boala Graves;
modificri ale cmpului vizual - explorate cu compimetrul - caracteristice tumorilor hipofizare cu evoluie
supraselara si compresie asupra chiasmei nervilor orbitali (hemianopsie bitemporala, hemianopsie temporala,
ncruciat, cecitate):
- modificri ale fundului de ochi: apar n cazul instalrii fenomenelor de hipertensiune intracraniana si constau
n: edem papilar, decolorare papilara si atrofia nervului optic. 'Surit frecvente n cadrul sindromului tumoral
hipofizar. In endocrinopatiile complicate de diabet (ex. acromegalie, Cushing) apar modificri tip retinopatie
diabetica.
8
2. EXPLORAREA FUNCIONAL A TIROIDEI
Explorarea funcional a glandei tiroide se face prin:
- determinarea metabolismului bazal;
- determinarea iodemiei;
- a iodului legat proteic;
- ioduriei;
- colesterolemiei;
- reflexograma achilian;
- radioiodocaptare i altele.
3. EXPLORAREA FUNCIONAL A GLANDELOR SUPRARENALE

Explorarea corticosuprarenalei (C.S.R.)
Dozarea electroliilor (Na i K) n plasm i urin.
Testul Thorn.
Determinarea 17-cetosteroizilor (C.S.) urinari totali.
Explorarea funcional a medulosuprarenalei
Se face prin determinarea acidului vanil-mandelic (A.V.M)
Explorarea funcional a ovarului
Explorri indirecte:
- frotiul cito-vaginal;
- biopsia de mucoas uterin;
- dozarea pregnandiolului;
- temperatura bazal.
Explorri indirecte:
- dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice, metode fizice i chimice, fluorometrice i colorimetrice.
- dozarea estrogenilor n snge i urin;
- dozarea progesteronului n snge;
- dozarea androgenilor; se determin testosteronul n snge.
Explorarea funcional a testiculului

Spermograma indic funcia spermatogenetic a testiculului, stabilete sterilitatea sau fertilitatea masculin. n
mod normal se gsesc 60000000-120000000 de spermatozoizi/ml. n insuficientele testiculare, numrul lor este
mult redus (oli-gospermie) sau se constat absena lor (azoospermie). n acest ultim caz, sterilitatea este cert.
Dozarea 17-cetosteroizilor urinari nu are dect o valoare orientativ, deoarece sunt metabolii i ai hormonilor
C.S.R.
Dozarea androgenilor urinari.
Dozarea testosteronului plasmatic se face radioimunologic.
5. EXPLORAREA FUNCIONAL A PARATIROIDELOR
Se face indirect prin determinarea calciului i a fosforului.
Valori normale:
Ca = 10 mg%
P = 3,5 mg%
Calciul crete n hiperfuncia glandei, iar fosforul scade.
6. EXPLORAREA FUNCIONAL A PANCREASULUI ENDOCRIN

Probele funcionale care se fac se bazeaz pe cercetarea metabolismului gluci-dic: din cauza complexitii
sistemului care dirijeaz acest metabolism, probele nu sunt specifice pentru o gland sau pentru un organ
oarecare.
Probele frecvent folosite sunt:
- determinarea glucozei n snge i n urin;
- determinarea corpilor cetonici n urin;
- hiperglicemia provocat.
Proba hiperglicemiei provocate - pot fi depistate cazurile latente de diabet. Proba poate fi fcut prin
administrarea glucozei per os sau intravenos.
RADIOGRAFIA RENAL PE GOL

Poate ti utila n:
- evidenierea locului si felului leziunii ntr-un sindrom Cushing, avnd drept scop localizarea tumorii,
9
evidentierea dimensiunilor ei, aspectul glandei controlaterale sau hiperplazia corticosuprarenala bilaterala;
- vizarea locului leziunii ntr-un feocromocitom sau paragangliom;
- punerea in evidenta, ntr-un hiperparatiroidism primar, a litiazei renale uni- sau bilaterale cu calculi unici sau
multipli, coraliformi, recidivnd;
- nefrocalcinozei renale: prezenta depozitelor calcare n esutul renal, uni- sau bilateral).
ARTERIOGRAFII
Cateterizarile si arteriografiile selective sunt metode mai rar utilizate pentru localizarea diverselor procese
tumorale, cum ar fi: tumori corticosuprarenale, feocromocitoame, tumori ovariene etc.
UROGRAFIA I.V.
Completeaz, alturi de radiografia renala pe gol si angiografie, mijloacele radiologice de evideniere a
diferitelor tumori abdominale.
ECHOGRAFIA
Echografia sau metoda ultrasonografica este o metoda neinvaziva de explorare morfologica, mult
utilizata pentru investigarea si vizualizarea diferitelor glande endocrine: tiroide, paratiroide, suprarenale,
gonade.
Echografia tiroidiana este utila pentru: localizarea si msurarea zonelor din tiroida cu modificri
morfologice; obtinerea de date despre coninutul nodulilor tiroidieni - mase solide sau chisturi (coloide,
hematoame, abcese) sau cu structura mixta (structuri solide care au suferit degenerescenta chistica); stabilete
zona de punctionat sighideaza acul de punctie; identiaza devierea traheei si eventuale adenopatii laterocervicale;
in mrete modificrile de volum ale unei gui nodulare sub tratament; estimeaz greutatea glandei tiroide.
SCINTIGRAFIA
Reprezint o metoda de explorare morfologica larg rspndita n endocrinologie.
Se utilizeaz pentru vizualizarea:
tiroidei, cu ,31I,123l,,n"Tc;
paratiroidelor cu: seleniu - metionina marcata, thaliu;
corticosuprarenalei: cu iod - colesterol marcat = scintadren;
medulosuprarenalei: cu mI-MIBG (metil iodobenzil guanctidina) care se fixeaz n esutul cromafin.
Scintigrama tiroidiana permite explorarea topografica a glandei tiroide, furniznd date asupra ariei
captante (dimensiunii tiroidei), omogenitii (structura tiroidei) si intensitii captariiffunctia tiroidei).
Normal imaginea evideniaz aspectul simetric al lobilor, bine conturai (imagine n fluture") cu
captare omogena pe ntreaga arie.
Indicaiile scintigrafiei tiroidiene sunt:
evidenierea variantelor anatomice (hemiagenezie tiroidiana sau atireoza congenitala),
esutul tiroidian ectopic,
evaluarea nodulilor tirbidieni, a guilor cervico-toracice, a resturilor ramase dupa tiroidectemie,
detectarea metastazelor funcionale.
Patologic, scintigrama tiroidiana poate avea urmtoarele aspecte:
- in hiperfunctie tiroidiana: tiroida global crescut, cu captare omogena si intensa;
- tiroida hiperfxata cu diminuarea sau absenta captrii n rest (adenom toxic);
n hipofunctia tiroidiana:arie crescut, normala sau diminuata, hipofixanta, omogena sau neomogena;
- arie crescut sau normala cu zone lacunare (nefixante sau hipofixante)centrale, externe, marginale, istmice,
lobare, unice sau multiple, bine conturate sau nu; zone de fixare cu areal restrns, cu localizri aberante (esut
ectopic, metastaze funcionale).
TOMOGRAFIA AXIAL COMPUTERIZAT si REZONANA MAGNETIC NUCLEARA
Reprezint doua proceduri diagnostice moderne, dovada a mbuntirii metodelor neuroradiologice.

Tomografia computerizata axiala si rezonanta magnetica nucleara se pot utiliza ca proceduri diagnostice
n studiul patologiei hipotalamo-hipofizarei, tiroidiene, paratiroidiene, cortico- si medulosuprarenale
pancreatice, goriadale si sistemului neuroendocrin difuz.
Ofer detalii anatomice, structurale si de raporturi de vecintate ale tuturor zonelor studiate prin imagini
de seciune coronare si sagitale.
Spre exemplu, referitor la zona hipotalamo-hipofizara, evideniaz raporturile unei tumori cu structurile
clare si extraselare, tija hipofizara, relaia tumorii cu chiasma nervilor optici si sistemul cavernos, oferind detalii
10
precise, indispensabile abordului chirurgical al zonei.
MORFOGRAMA
Reprezint profilul grafic al morfologiei unui individ.
Cea mai utilizata este morfograma imaginata de Decourt si Doumic (1950), care folosesc urmtorii
indicatori: perimetrul toracic, distanta marele trohanter-sol, talia, diametrul bitrohanterian si diametrul
biocromial pe grila att masculina, ct si feminina.
Este utilizata indiferent de vrsta si da informaii asupra deviaiei de la normal a fiecrei dimensiuni,
asupra raportului dintre ele si evoluiei lor n timp.
Jocul cifrelor furnizate de msurtori da date asupra:
-creterii si patologiei sale;
-sexualizarii normale si patologice;
-evoluiei bolilor endocrine (obezitate, agromegalie, gigantism).
REFLEXOGRAMA ACHILIAN
Apreciaz durata contraciei si a relaxrii relative musculare a tricepsulm sural dupa percuia tendonului
lui Achile, prin nregistrarea deplasrii clciului.
Timpul msurat pe reflexograma reprezint suma ntre stimulul iniial + timpul de conducere +
contracia musculara + relaxarea musculara.
In patologia tiroidiana, este tulburata ndeosebi relaxarea musculara.
Valori normale: 260-320 ms, cu valori mai sczute la copiii sub 3 ani.
Valori crescute n:
-insuficienta tiroidiana, indiferent de origine;
-diabetul zaharat;
-insuficienta corticosuprarenala;
-insuficienta hipofizara globala sau pariala;
-anemie pernicioasa, ciroza hepatica, edemele mari;
-miotonia congenitala, miopatii, anorexie nervoasa;
-administrarea de substane medicamentoase: derivai de tiouree, perclorati, bromuri, rezerpina, propranolol.
Valori sczute n:
-hipertiroidism;
-sindromul Cushing;
-administrarea de amfetamine, insulina, adrenalina, salicilati. Examenul repetat este necesar pentru urmrirea
evoluiei bolii sub aciunea tratamentului.
METABOLISMUL BAZAL
Reprezint cantitatea de cldura formata la un minimum de procese metabolice, suficienta nsa pentru
meninerea funciilor vitale ale organismului" (Knipping).
Este o metoda lipsita de sensibilitate si specificitate a crei utilizare a sczut simitor.Valorile
metabolismului bazai reprezint variaii legate de sex (la brbat valorile sunt mai mari dect la femei), vrsta,
stri fiziologice (graviditate, menstra, climactcriu), condiii de viata, alimentaie, clima, altitudine.
Valori normale: ntre +5 si +15%.
Valori crescute n:
boli endocrine: hipertiroidism, acromegalie, feocromocitom, diabet insipid, sindrom Cushing;
boli cardiovasculare: hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca etc; boli pulmonare: astmbronsic, emfizem,
bronsiectazii;tumori maligne:
boli hematologice: anemie severa, policitemie, leucoze;
boli neurologice: boala Parkinson;
medicamente: cafeina, adrenalina, hormoni tiroidieni, amfetamine, efedrina, salicilati. ctilism, fumat, stri
febrile.
Valori sczute n:
- boli endocrine: insuficienta tiroidiana, panhipopituitarism, insuficienta cortico-supra renala, hipogonadism;
- sindrom nefrotic, edeme mari;
- obezitate excesiva (fasl sczut, motivat de faptul ca obezitatea determina creterea suprafeei corporale, fara
creterea proporionala a consumului de oxigen, esutul adipos avnd un consum redus de oxigen);
- anorexie nervoasa:
- medicamente: sedative, antitiroidiene, cortizon.
11
Valoarea testului creste prin repetare, dupa tratamentul disfunctiei tiroidiene - deci investigaie de
control.
EMG (ELECTROMIOGRAMA)
Electromiograma permite studiul activitii electrice spontane a muchiului n repaus si (n activitate; are
Ia baza nregistrarea biocurenilor musculari. Stigmatul mioelectric esenial n hipoparatiroidie este activitatea
repetitiva -contracii repetate, la o frecventa crescut, pe o perioada de timp foarte scurta - a aceleiai uniti
motorii.
Activitatea repetitiva - dublete, triplete si multiplele - se evideniaz constant n tetaniile manifeste.
n tetaniile latente, examenul poate fi sensibilizat prin proba garoului, luperpnee etc, dar certitudine nu
va avea dect rezultate negative.
n prezenta semnelor clinice de tetanie - de exemplu: mna de mamos -negativitatea examenului
mioelectric nu exclude diagnosticul.
Poate exista EMG pozitiva si n alte boli, n special neurologice: polinevrita, scleroza laterala
amiotrofica coreea fibrilara Marfan.
EKG (ELECTROCARDIOGRAMA)
Poate, nregistra, modificri patologice caracteristice n diferite boli endocrine.
EEG (ELECTROENCEFALOGRAMA)
Aspecte caracteristice in:
mixedem: traseu hipovoltat, predomina undele lente, uneori apar semne de suferina de focar;
tetanie: du pa criza se pot nregistra unde lente, deseori ample si-hipersincrone; la hiperpnee provocata sau
stimulare luminoasa intermitenta pot aprea uneori complexe de vrf-unda asemntoare celor din comitialitate.
DOZRI BIOCHIMICE
Investigaiile biochimice in endocrinologie privesc :
nivelul secretor endocrin (secretory rate) ;
forma circulanta (prehormon - hormon , forma libera si forma fixata de proteina);
degradarea hormonilor ( metabolitii rezultai) ;
rspunsul organului inta la aciunea acestora .
Se folosesc teste directe (explorarea sintezei hormonilor cu radioizotopi, dozri ale hormonilor
circulani , etc .) si teste indirecte ( dozarea unor produi metabolici indicatori ai aciunii hormonilor : glicemia
pentru INSULINA . calcemia pentru PTH , etc . )
Testete indirecte se efectueaz in scopul determinrii nivelului bazal al hormonilor , dar si a variaiilor
acestora in urma unor probe dinamice ( stimulatoare sau inhibitoare ) .
a) Metodele de radioimunodozare ( radioimuno - assay , RIA ) iniiate de Berson si Yalow in 1959 , se
bazeaz pe principiul reaciei Ag - Ac ( astfel , un hormon marcat cu I 131 , I 125 sau cu tritiu se comporta ca un
Ag si determina apariia de Ac antihormonali , ce vor reaciona cu Ag respectiv . Ulterior , se va doza fracia ce
nu a reacionat datorita intrrii in reacie de tip competitiv a hormonului endogen nemarcat , aceasta dozare
permitind stabilirea unui raport in final intre hormonul marcat + Ac si hormonul marcat liber .
b ) Clearance - ul metabolic al unui hormon ( metabolic clearance rate - MCR ) este reprezentat de volumul
de sange din care hormonul este epurat ireversibil in unitatea de timp
(prin excreie , catabolism , conversie in alt hormon , etc . )
c) Rata produciei sanguine a unui hormon ( production rate - PR ) reprezint cantitatea de hormon ce intra
"de novo " in circulaie .,fiind calculata ( in stare de echilibru ) prin produsul dintre MCR si concentraia
sanguina a hormonului ( i ), dupa formula : PR = MCR x i;
d) Rata secretorie ( RS ) e ste cantitatea de hormon eliberata in circulaie in unitatea de timp Primele 3 teste
citate se determina tot prin metoda dilutiei izotopice , in laboratoare specializate.
Din spectrul dozrilor biochimice, utile n completarea diagnosticului endocrinopatiilor, reinem:
dozarea glicemiei de baza, a hiperglicemiei provocate orale si a glucozuriei:
arata valori crescute n diabetul zaharat,
- in 50% din cazurile de acromegalie apar tulburri ale homeostatului glicemic: la jumtate din ei curba de
hiperglicemie provocata este de tip diabet manifest, la ceilali de tip prediabetic: vrf maxim glicemic tardiv la 2
ore, revenire lenta.
- n hipercorticism: glicemia de baza este crescut, la limita superioara sau o depaseste, iar hiperglicemia
provocata la 5 ore evideniaz fazele cointeresare pancreatice n cursul bolii.
Se descriu trei faze:
12
- de hipertonie pancreatica - cu panta ascendenta, rapida si semnificativa si cu pisc hipoglicemic precoce si
marcant;
- de astenie pancreatica - cu panta descendenta lenta si croet hipoglicemic tardiv, dar suficient diabet sterolic
(valoarea glicemiei adunate la ora nti si doua depete 3 g);
- de epuizare pancreatica - curba plata la valori mari, cu panta descendent; lenta, nesemnificativa - arata
pancreatizarea diabetului.
Valori crescute ale glicemiei pot aprea si n feocromocitom, tireotoxicoza etc.:.,
Dozarea glicemiei de baza poate arata valori la limita inferioara a normalului sau sczute n:
induficienta hipofizara, nanismul hipofizar, insuficienta corticosuprarenala cronica, iar n insulinoame - mai
sczuta ele.
Lipemia si colesterolemia pot fi:
- crescute n: hipercoticism, acromegalie, hipotiroidie etc;
- sczute n: insuficienta corticosuprarenala cronica, tireotoxicoza etc;
Modificrile ionogramei serice si urinare pot fi caracteristice n endocrinopatii:
- hipokaliemie sub 2 mEq/1 cu hiperkaliurie peste 60-70 mEq/24 ore,
- hipenatriemie moderata cu hiponatriurie si alcaloza pledeaz pentru hiperaldo-steronismul primar;
- hipercalcemie cu hipercalciurie, hipofosfatemie cu hiperphosfaturie pledeaz pentru hiperparatiroidism primar
etc.
EXPLORRI HORMONALE
Indispensabile n diagnosticul de certitudine al endocrinopatiilor, explorrile hormonale se efectueaz n

condiii bazate si dupa diverse teste dinamice (de stimulare si/sau inhibiie).
Dozrile hormonale bazale presupun o determinare, n cea mai mare parte, prin radioimunoanaliza a
nivelelor circulante ale hormonilor, sau determinarea urinara a principalilor produi de metabolism
si/sauprecursori ai acestora.
S-au realizat sisteme RIA de dozare a hormonului de cretere si somato-medinelor, a tireotropului si
hormonilor tiroidieni T3, TJ, a adrenocorticotrop-hormonul si cortizonului, a gonadotropilor: LH si FSH si a
eslradiolului, progeste-ronei si testosteronului, a hormonului antidiuretic si oxitpcinei, a insulinei si
glucagonului etc.
Se utilizeaz de asemenea dozarea urinara a metabolitilor - ex.: 17-OH-corticosteroizi (Porter-Silber)
pentru glucocorticoizi, a 17-celosteroizilor ca produi de metabolism ai androgenilor, metanefrinele si acidul
anilmandelic, pentru cotecolamine etc.
Pentru diagnosticul de certitudine sau pentru stabilirea unor forme etiopatogenice de leziune, se
utilizeaz probe dinamice de inhibiie sau stimulare. Astfel, n cadrul sindromului Cushing, pentru diferenierea
dintre boala Cushing (micro-adenomul bazofil hipersecretat de ACTH cu hipepplazie corticosuprarenala
bilaterala).In sindromul Cushing (tumora corticosuprarenala) se efectueaz probe de inhibiie cu Dexametazona
8 mg x 2 zile, cu determinarea cortizolului plasmatic si a 17-OH-CS nainte si dupa inhibiie, o scdere cu peste
50% din valorile iniiale plednd pentru boala Cushing.
Diferenierea dintre o insuficienta corticosuprarenala primara si una secundara : se face prin utilizarea
testului de stimulare la Synacthen (ACTH sintetic).
17-CS
In mod obinuit se fac dozri de 17-cetosteroizi (17-CS) si 17-hidroxicorticosteroizi (17-OHCS) in H I
ina de 24 de ore.
In boala Cushing se gsesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7-9 mg la femeie si 12 - 14 mg
la brbat) si ale 1 7-OHCS (valori normale = 4-8 mg/24 de ore).
In cancerul suprarenal, concentraiile 17-CS sunt foarte mari, ajungnd la 100 mg/24 de ore, pe cand in
adenomul suprarenal 17-CS se elimina in concentraii normale, dar valorile 17-OHCS sunt crescute.
Se stie ca secreia de hormoni suprarenali este mai crescut dimineaa, dect seara si ca deci oncentratia
de 17-OHCS este mai mare in timpul zilei, dect in cursul nopii.
Tehnica: intr-un borcan splat, curat si bine degresat se colecteaz urina de la 7 dimineaa pana la ora
19; in alt borcan se aduna urina de noapte, de la ora 19 pana a doua zi la ora 7 dimineaa. Se dozeaz separat 17-
OHCS in cele doua borcane, in mod normal, concentraia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de
jumtate din total.
In boala Cushing, valorile in urina de zi si cea de noapte sunt egale, iar adunate dau valori crescute
Hormonul de sarcina
13
In timpul sarcinii, acesta este secretat in cantitate foarte mare. Acest hormon se elimina prin urina. Daca
urina femii gravide se injecteaz la un broscoi (reacia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar nite
modificri care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. Reacia este pozitiva chiar dupa 2-3
sptmni de la instalarea sarcinii. Analiza nu este necesara in sarcina normala care se stabilete de orice medic
si chiar de ctre gravida, ci numai in cazul unei sarcini anormale, in special in sarcina extrauterina. In acesl caz,
analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina, ajuta sa pun diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia
masuri rapide de tratament pentru a feri femeia de o hemoragie grava care i-ar putea pune viata in pericol. De
asemenea, analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absenta ciclului menstrual) se datoreaz unei
sarcini sau unei boli endocrine. Mai nou, in locul broastelor, care nu reacioneaz prompt la hormonul de
sarcina, s-au introdus teste imunologice de analiza.
Hormonii glandei tiroide

Hormonii tiroidieni sunt tiroxina (T4), cu nivel sangvin mediu de 8ug/dL i tri-iodotironina (T3) s cu
nivel sangvin mediu de 140ng/dL; T3 i T4 sunt hormoni cu structur aminoacidic care circul legai de
proteinele transportoare TGB (thyroxin-binding globulin), TBPA (thyroxin-binding pre-albumin) i albumin,
sintetizate de ficat; prin urmare, toate substanele care scad nivelul acestor proteine determin rezultate fals
sczute la dozarea nivelului plasmatic de T3 i T4. Numai 0.05% din totalul T4 i 0.4% din totalul T3 circul n
form liber (free T4 i free T3), reprezentnd fraciunea cu activitate biologic.
Valori normale ale hormonilor glandei tiroide: 4-8 micrograme/100 ml snge. Cantitatea optima de iod
din organism este de 4-8 ug (gamma)/100 ml plasma.
Hormonii glandei suprarenale

Aceste glande dupa cum arata si denumirea sunt situate deasupra rinichilor si secreta doua categorii de
hormoni: corticosteroizii si catecolaminele.
Corticosteroizii iau parte la distribuia apei, mineralelor si a glucozei in organism reglnd deficitul sau
excesul acestora. Un exemplu de corticosteroid il constituie cortizonul. De obicei se analizeaz corticosteroizii
din urina care se elimina sub forma de 17-cetosteroizi (17-CS). In bolile care ataca glanda suprarenala (boala
Addison), in bolile glandei hipofizei, in insuficenta glandelor sexuale, secreia 17-CS este sczuta.
Concentraia de 17-CS din urina creste dupa eforturi fizice mari, in stresul psihic precum si in bolile
care produc hiperfunctia glandei hipofize, a glandelor suprarenale si sexuale.
Valori normale ale corticosteroizilor:
brbai = 10-20 mg/24 h
femei 6-15 mg/24 h
copii = 2-4 mg/24 h
Catecolaminele sunt hormoni secretai tot de glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la
diferite situaii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte, efortul fizic, variaiile termice etc.
Catecolaminele au rol important in reglarea activitii inimii (puls, tensiune arteriala) si rinichilor. Cele mai
importante substante care fac parte din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. Acestea se gsesc
atat in snge cal si in urina, dar de obicei ele se analizeaz in urina.
Cresterea exagerata a concentraiei catecolaminelor din snge produce hipertensiune arteriala. In
organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil mandelic (AVM) care se elimina prin urina.
Dozarea AVM urinar da indicaii utile despre concentraia catecolaminelor sanguine. Bolnavii crora li se
analizeaz entecolaminele si AVM din urina, trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-uh vas special primit de
la laborator, sa nu foloseasc nici un medicament, sa nu mnnce fructe si prjituri cu vanilie care ar putea
falsifica rezultatele analizelor.
Valori normale ale catecolaminelor:
-in snge = 32 uniol/l
-in urina = 10-100 ug/24 h = 0.55 umol/24 h
Acid vanii mandelic (AVM): urina = 1.7- 7.4 mg/24 h = 8,6 - 37,3 umol/24 h
Frotiul citohormonal
Este o analiza care arata indirect funcionarea glandelor sexuale feminine. Recoltarea secreiei vaginale
se lace la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala, la un cabinet de ginecologie, pe lame speciale de sticla. Se va
recolta secreia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului, timp de o luna, adic pe toata perioada ciclului
menstrual, dupa care, lamele, etichetate cu data recoltrii, se vor duce toate o data la laboratorul de analize, dupa
o colorare speciala a celulelor din secreia vaginala, se observa la microscop daca caracterele acestor celule
14
indica o funcie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare), a glandei hipofizare. Analiza se face in
cazuri de tulburri ale ciclului menstrual, in sterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormoni feminini
(foliculina, progesteron).
Cortizolul
Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de ctre cortexul glandei suprarenale si care este
implicat in rspunsul la stress. El creste tensiunea arteriala, glicemia, si poate cauza infertilitate la femei.
Cantitatea de cortizol prezent in snge parcurge variaii astfel incat nivelul maxim este ntlnit spre
orele matinale ale dimineii (la trezire) iar nivelul minim este la aproximativ 3 ore dupa ce adormim.
Schimbarea acestui tipar legat de nivelul cortizolului seric este strns legata de hormonul ACTH , stress,
depresie, boala, febra trauma, hipoglicemie,interventii chirurgicale, frica, durere, ritmul somn-veghe,ca sarcina,
stresul fizic si emoional, hipertiroidism , obezitatea.
Tratamentele cu spironolactona, hidrocortizon si contraceptivele orale- de asemenea cresc nivelul de
cortizol. Scderea nivelului de cortizol se poate datora hipotiroidismului, sau administrrii de hormoni
steroidieni.
Pentru testare trebuie tiut ca pacientul este bine sa tina o dieta in care concentraia de sare este de 2-3
grame/zi si sa isi limiteze efortul fizic cu 10-12 ore inainte de test.
Valori normale :20 mg/zi sau 55micromoli/zi.
Testrile sngelui si urinii pentru cortisol sunt folosite pentru a diagnostica in special sindromul
Cushing si boala Addison.
Cele mai dese tipuri de teste ce se fac pentru a stabili nivelul produciei de cortizol in exces sunt
testrile pe saliva si mai ales pe urina.
Daca exista un nivel crescut de cortizol, se va efectua un test de inhibare a dexametazonei, pentru a
determina daca principala cauza a excesului se datoreaz creterii secreiei de ACTH-hormon produs de glanda
pituitara si cate stimuleaz secreia de cortizol.
Acest test se realizeaz astfel: se administreaz pacientului dexamnetazona oral (un glucocorticoid
sintetic) si apoi se msoar nivelul seric si urinar de cortizol. Dexametazona inhiba secreia de ACTH si implicit
ar trebui sa scad si secreia de cortizol daca excesul este cauzat de hipersecretia glandei pituitare.
Exista o varietate de procedee dar cel mai des folosit este urmtorul: se administreaz la fiecare 6 ore
inhibitorul de ACTH pe parcursul a 2-4 zile. Separat, urina de pe parcursul a 24 de ore este colectata atat nainte
de administrare cat si in timpul perioadei de testare. De asemenea sngele si urina este colectata la sfritul
perioadei de testare si se evalueaz nivelele serice si urinare de cortizol.
Daca rezultatele testrilor sngelui si/sau urinii indica un nivel sczut de cortizol atunci se poate cere un
test de stimulare a ACTH. Acest test implica msurarea concentraiei de cortizol in sangelel unui pacient inainte
si dupa administrarea de ACTH. Daca glandele suprarenale funcioneaz normal atunci injectarea de ACTH ar
trebui sa stimuleze producia de cortizol.
Odata ce testarea s-a realizat si s-a identificat un nivel anormal- fie sczut fie crescut- de cortizol, se
poate cere CT sau RMN.
EDUCAIA PACIENTULUI l FAMILIEI
Pentru c etiologia bolilor endocrine este variat (traume psihice, infecii, tumori etc), iar manifestrile
sunt, la nceput, nespecifice sau chiar lipsesc, bolnavul ajunge la medic cnd boala este deja avansat.
Educaia populaiei i supravegherea permanent a strii de sntate pot contribui la depistarea precoce
i tratarea corespunztoare a unor boli. n acest sens este necesar s se realizeze:
prevenirea i tratarea corect a tuturor bolilor infecioase, n special a infect cronice (TBC, sifilis), care
sunt incriminate n etiologia unor afeciuni (hipertiroi: e hipotiroidie, sindrom adipozo-genital, insuficiena
hipofizar global, insuficie~:e corticosuprarenalian).
tratarea i supravegherea persoanelor care au suferit traumatisme cranio-cerebrale, deoarece, acestea
pot interesa hipotalamusul i glanda hipofiz, fiind incriminate printre cauzele unor boli ca: nanismul hipofizar,
insuficiena hipofizar global, sindromul adipozo-genital, diabetul zaharat.
luarea n eviden, ct mai precoce, a gravidei i supravegherea ei permanenta, tratarea tuturor bolilor
mamei, prevenirea toxemiei gravidice i alimentaia coreet n timpul sarcinii, scad posibilitatea apariiei unor
boli ca hipotiroidia, sindrom Cushing, sau a declanrii unui diabet zaharat cu manifestri atipice.
asistarea corect a naterii, evitarea travaliului prelungit, a hemoragiei urmate de colaps post-partum,
ce pot duce la necroza ischemic hipofizar, mobilizarea precoce a luzei, pentru prevenirea trombozei; n
perioada luziei, asistentul va supraveghea atent luza la domiciliu, pentru depistarea la timp a semnelor insufi-
cienei hipofizare (hipogalactie, agalactie, scderea n greutate), care vor fi aduse la cunotin medicului.
15
administrarea iodului (sarea iodat), n regiunile guogene i supravegherea populaiei de ctre
personalul medico-sanitar pentru respectarea sfaturilor, mai ales la mam i copil, n scopul prevenirii
mixedemului congenital, ce are grave implicaii asupra dezvoltrii neuro-psihice a copilului.
sfat genetic pentru prinii cu boli endocrine cu posibil transmitere ereditar (diabet zaharat, diabet
insipid, hiperparatiroidism) sau care au ntre rudele de grad 1 persoane cu astfel de afeciuni, informndu-i
asupra riscurilor i lasndu-le posibilitatea de a decide.
alimentaia raional cu alimente care s conin calciu (lapte i derivate), evitarea excesului alimentar
i favorizarea micrii prezint o importan deosebite pentru prevenirea unor boli ca: hipoparatiroidism, tetanie,
i, respectiv, sindrom, adipozo-genital, boala Cushing, diabetul zaharat.
evitarea surmenajului, a traumelor psihice, a emoiilor intense prelungite, care au un rol deosebit n
producerea hipertiroidismului, a sindromului Cushing i a crize de tetanie.
cunoaterea i depistarea unor manifestri care ar putea atrage atenia nainte de instalarea semnelor
endocrine (gigantism, acromegalie, boala Addison, sindromul adipozo-genital).
supravegherea n comunitate a bolnavilor cu afeciuni endocrine, educarea acestora i a familiilor lor,
pentru cunoaterea i respectarea tratamentului, a unui regim de via adecvat, n vederea reintegrrii socio-
profesionale i familiale, pentru a duce o via ct mai normal.
creterea adresabilitii populaiei ctre sectorul sanitar i, nu n ultimul rnd dezvoltarea la asisteni a
capacitilor de a intra n relaie cu orice individ, indiferent de vrst, cultur, ras, stare social, de a comunica
i a influenta pozitiv transformarea comportamentelor pentru creterea nivelului educaional, n general si a
celui sanitar, n special.
informarea privind modul de producere al bolii, factorii favorizani i agrava.
instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor, doze, orar, cale de administrare, efectul
terapeutic i reaciile adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea crdului (carnetului) i a medicamentelor de
urgen, creterea dozelor n caz de urgen.
instruirea cu privire la diet: scopul dietei, tipul i cantitatea de alimente care trebuie evitate,
substanele pentru corectarea gustului, nlocuirea celor interzise.
instruirea pacientului/familiei cu privire la evitarea riscului de rnire.
importana controlului periodic, acceptarea tratamentului cronic i a limitrilor, conservarea resurselor
bolnavului, acceptarea rolului de bolnav.
EVALUAREA OBIECTIVELOR STABILITE

Realizate - manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului.
Nerealizate - manifestri de dependen care se menin sau aprute n perioada ngrijirii.
Reformularea obiectivelor - adaptate la resurselor pacientului/familiei.
Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
LECIA 1
IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR
PACIENILOR CE NECESITA NGRIJIRI IN AFECIUNI ALE GLANDEI HIPOFIZE
Hipofiza, sau glanda pituitara, este situata la baza craniului intr-o loja formata de saua turceasca a
osului sfenoid si de duramater, fiind legata de baza hipotalamusului prin tija pituitara.
Lobul anterior(adenohipofiza), reprezint 75% din masa glandulara si secreta o serie de hormoni
precum: somatotrop hormon, tireotrop, corticotropina, gonadotropinele, ce controleaz activitatea altor glande
endocrine.
Somatotropul (STH) este numit si hormonal de cretere, deoarece stimuleaz creterea oaselor lungi
si sinteza proteinelor, contribuind impreuna cu alti hormoni (tiroidieni, gonadali) la creterea organismului.
Diminueaz eliminrile de N, P, K, Ca, Na si creste coninutul de proteine al organismului. STH influeneaz si
metabolismul glucidic, stimulnd descrcarea de glucoza din ficat, diminund consumul tisular de glucoza,
ducnd la creterea glicemiei.
Secretarea insuficienta de hormon in perioada de cretere duce la nanism hipofizar (piticism), caracterizat
printr-o dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si o dezvoltare psihica normala.
Excesul de STH in perioada de cretere duce la gigantism, iar in perioada adulta duce la acromegalie,
caracterizata prin creterea extremitilor si a volumului viscerelor.
Tirotropina (TSH) stimuleaz secreia tiroidiana.
Corticotropina(ACTH) stimuleaz secreia corticosuprarenalei (glucocorticoizi si mineralocorticoizi).
Gonadotropinele regleaz activitatea gonadelor atat la femeie cat si la brbat, acestea fiind secretate de
adenohipofiza sub denumirea de: hormonul foliculostimulant (FSH) si hormonal luteinizant (LH), ce acioneaz
16
intr-o strnsa corelare, controlnd secreia hormonilor sexuali si formarea gameilor.
Prolactina, secretata numai la femeie, stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare si meninerea secreiei
lactate.
Lobul intermediar hipofizar reprezint numai 2% din masa glandei si fiind strns aderenta de lobul posterior
este dificil de delimitat.
Lobul posterior hipofizar mpreuna cu tija pituitara poarta numele de neurohipoflza, ce secreta hormonul
antidiuretic (ADH) si ocitocina.
ADH are ca aciune conservarea apei in organism prin scderea eliminrilor hidrice renale si creterea
concentraiei urinare.
Ocitocina are ca efect formarea secreiei lactate in timpul sarcinii, iar in timpul travaliului secreia de ocitocina
creste, contribuind la realizarea expulziei ftului, prin contrctia musculaturii netede a uterului.
A. NGRIJIREA PACIENILOR CU ACROMEGALIE SI GIGANTISM
1. Culegerea de date
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea documentelor
medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate,
reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al pacientului (inspecia,
auscultatia si msurtorile antropometrice).
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata, tegumentele
nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii,
somn si odihna normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta pacientului se manifesta diferit in funcie de afeciune:
ACROMEGALIA - apare frecvent intre 30-50 ani, in urma unui adenom hipofizar si se manifesta prin: cefalee,
oboseala, parestezii in mini si picioare, iritabilitate, tulburri vizuale, greuri, vrsaturi, dureri articulare,
hipersudoratie, piele groasa si incretita {pachidermie), cap mare, nas gros si lung, buze groase, mandibula
impinsa inainte (prognatism), limba mare, dinii mari, cresc minile, piciorele si degetele, se modifica vocea,
organele interne cresc in volum, disfunctie sexuala.
GIGANTISMUL - apare in copilrie in urma hipersecretiei de hormon hipofizar de cretere, adolescentul
ajungnd sa depeasc 2- 2,10 m., lungimea fiind mai evidenta la membre. Apar tulburri neurologice: cefalee
violenta, tulburri de echilibru, crize de epilepsie, deformri osoase(cifoza, scolioza) si modificri tegumentare.
2. Surse de dificultate.
Surse fizice:
- schimbarea aspectului fizic;
- cefalee, dureri articulare, parestezii, tulburri de echilibru;
- compresiunea exercitata de tumora hipofizara;
- transpiraie excesiva si modificri tegumentare (pachidermie);
- modificri hormonale;
- oboseala;
- cifoza sau scolioza.
Surse psihologice:
- anxietate si stres;
- pierderea respectului si a stimei de sine;
- nelinite fata de diagnostic si tratament;
- neacceptarea bolii;
- frustrare;
- depresie.
Surse sociologice:
- conditii de munca inadecvate;
- resurse familiale insuficiente;
- marginalizare.
Surse legate de lipsa cunoaterii
- insuficienta cunoatere de sine si a bolii;
- insuficienta cunoatere a mediului inconjurator;
- insuficienta cunoatere a celorlali.
3. Problemele de dependenta alepacientului.
Devalorizare .
Alterarea confortului.
17
Comunicare ineficienta la nivel senzorial ( alterarea percepiei vizuale, diminuarea acuitii vizuale si ingustarea
cmpului vizual.
Deficit de autoingrijire.
Disfunctie sexuala manifestata prin scderea potentei la brbai, amenoree, frigiditate si sterilitate la femei.
Circulatie inadecvata.
Dispnee.
4. Obiectivele vizeaz:
Pacientul sa-si accepte imaginea corporala modificata;
Sa vorbeasc deschis despre schimbrile sale si sa-si asume responsabiliti;
Sa-si exprime diminuarea durerilor si a discomfortului;
Sa-si detecteze tulburrile vizuale si sa duca la cunotina medicului pentru a preveni eventuale accidente
favorizate de acestea.
Sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare;
Sa-si menin o igiena corporala adecvata;
Revenirea la normal a funciei sexuale, in urma tratamentului, iar pacientul sa-si poat exprima satisfacia;
Sa poat vorbi despre operaie fara teama.
4. Intervenii.
Intervenii proprii (autonome):
- ncurajarea pacientului sa vorbeasc despre schimbrile survenite in infatisarea sa;
- ncurajarea comunicrii prin utilizarea unor coduri de comunicare;
- ncurajarea igienei, observarea aspectului tegumentelor, folosirea lotiunilor si cremelor pentru - diminuarea
pahidermiei;
- asigurarea confortului fizic si psihic in desfurarea unor activiti curente;
- ncurajarea meninerii rolului social si a indeplinirii responsabilitilor;
- observarea micrilor ochilor, pregtirea pacientului si participarea la examinarea ochilor;
- stimularea pacientului sa vorbeasc despre disfunctia sexuala pentru a putea urmrii evoluia sub tratament;
- educaie sanitara a pacientului si familiei cu privire la necesitatea tratamentului, a regimului igieno-dietetic si
prevenirea complicaiilor.
IIntervenii delegate:
- pregtirea psihica si fizica a pacienilor pentru analize si investigaii.
- administrarea tratamentului prescris de medic si observarea eventualelor efecte
adverse.
- asigurarea unei diete corespunztoare afeciunii.
- instruirea pacienilor in legtura cu operaia, cu pregtirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie.
B. NGRIJIREA PACIENILOR CU NANISM HIPOFIZAR

Nanismul hipofizar este o tulburare complexa de crestere si dezvoltare prin insuficienta hormonului
somatotrop.
1. Culegerea datelor.
reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ngrijire, examenul fizic al pacientului (inspecia,
nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna normale, comunicare
eficienta la nivel senzorio-motor.
Nanismul hipofizar debuteaz in copilrie, dar se evideniaz in in pre-pubertate sau pubertate, fiind determinate
de tumori hipofizre, tumori cerebrale, meningite, encefalite, meningoencefalite, TBC, radiaii.
Dependenta pacientului se manifesta prin: statura mica fata de vrsta biologica, aspect armonios, expresie
juvenila, imaturitate sexuala (caractere sexuale terse sau absente), complex de inferioritate, pielea fetei are
aspect imbatranit in raport cu aspectul juvenil, fata mica, maxilarul si mandibula nedezvoltate, unghii moi,
mini si picioare mici.
2.Surse de dificultate.
Surse fizice:
- statura mica de 1,20 - 1,50 m.;
- nedezvoltare fizica (mini si picioare mici);
Surse psihice:
- frustrare, depresie;
18
- comportament pueril;
- pierderea respectului si a stimei de sine;
- nelinite fata de diagnostic si tratament;
- neacceptarea bolii;
- depresie si stress.
Surse sociologice:
- condiii de munca inadecvate situaiei sale;
- resurse familiale insuficiente;
- marginalizare.
Surse legate de lipsa cunoaterii:
- insuficienta cunoatere de sine;
- insuficienta cunoatere a mediului inconjurator;
- insuficienta cunoatere a celorlali.
3.Problemele pacientului:
Devalorizare;
Comunicare ineficienta la nivel afectiv;
Deficit de cunostinte;
Disfunctie sexuala;
Comunicare ineficienta.
4. Obiective.
Obiectivele pe termen scurt si mediu:
Pacientul sa-si accepte imaginea corporala;
Sa foloseasc strategii care sa-1 ajute sa depeasc stresul creat de complexele de inferioritate;
Obiectivele pe termen lung:
Sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare;
Sa-si imbunatateasca imaginea corporala;
Sa descrie realizrile vieii sale;
Sa-si accepte imaginea de sine;
Sa descrie disfunctia sexuala;
Sa demonstreze cunoaterea tratamentului medicamentos.
5. Intervenii.
ncurajarea pacientului sa vorbeasc despre infatisarea sa;
ncurajarea pacientului sa desfoare activiti accesibile, tinand seama de deficiente si depirea complexului
de inferioritate;
antrenarea in diverse activiti care sa-i permit performante ce-1 vor stimula in autorealizare.
Intervenii delegate;
informarea si instruirea pacientului si a familiei cu privire la tratament, control medical si eficienta acestora;
supravegherea stricta a tratamentului pentru stimularea creterii si diminuarea deficitului sexual.
C. NGRIJIREA PACIENILOR CU DIABET INSIPID
1. Culegerea de date.
Circumstante de aparitie: accidente sau traumatisme cranio-cerebrale, intervenii pe
hipofiza, boli inflamatorii sau degenerative ale hipofizei posterioare sau cazuri in familie (boala este ereditara).
2.Independenta/ dependenta
Dependenta pacientului se manifesta prin:
- poliurie instalata brusc cu eliminarea unei cantiti de urina de 5-20 l./zi;
- sete chinuitoare;
- din cauza deshidratrii apar: febra, cefalee, greuri si vrsaturi, agitaie psihomotorie;
19
- balonare, greutate in epigastru;
- tulburri de respiraie si de ritm cardiac;
- insomnie, nervozitate, scderea ateniei si a randamentului.
2.Surse de dificultate.
Surse fizice:
pierderi mari de urina;
cefalee, febra, agitaie;
sete exagerata;
risc de deshidratare;
stare generala alterata.
Surse psihologice:
anxietate si stres;
pierderea respectului si a stimei de sine;
neacceptarea bolii;
frustrare;
nelinite fata de diagnostic si tratament.
Surse sociologice:
condiii de munca neadecvate situaiei;
autoexcludere din colectiv;
scderea resurselor familiale.
insuficienta cunoatere de sine, a mediului si a celorlali.
Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema+sursa de dificulate+ manifestarea de dependen)
3. Problemele pacientului:
deficit de volum de fluide;
alterarea confortului;
alimentatie inadecvata;
circulatie inadecvata;
devalorizare(dificultate de adaptare si integrare sociala);
comunicare ineficienta;
insomniel;
deficit de cunotine cu privire la intelegerea bolii,a regimului alimentar si de viata, a tratamentului.
4. Obiectivele vizeaz:
Pacientul sa-si menin echilibrul hidro-electrolitic si nutriional;
Sa vorbeasc deschis despre schimbrile sale;
Sa-si exprime diminuarea disconfortului;
Sa vorbeasc despre necesitatea adaptrii si integrrii sociale;
Sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare si cooperare;
Sa-si menin o igiena corporala normala;
Sa-si exprime cunoaterea tratamentului, efectele ateptate si reaciile secundare.
5.Intervenii.
ncurajarea pacientului sa vorbeasc despre schimbarea vieii sale;
Informarea pacientului despre efectele deshidratrii si semnele ei;
informarea pacientului despre importanta tratamenmlui;
asigurarea confortului fizic si psihic in desfurarea unor activiti;
ncurajarea meninerii rolului social si a responsabilitilor;
stimularea pacientului sa vorbeasc despre boala sa.
Intervenii delegate:
pregtirea psihica si fizica a pacienilor pentru analize si investigaii;
administrarea tratamentului prescris de medic, Retrohipofiza sub forma de pulbere, care se prizeaz nasal in
doze de 20-50-100 mg. la 4-6 ore, dup dezobstruarea corecta a narinelor si observarea eventualelor efecte
adverse;
asigurarea unei diete corespunztoare afeciunii si control medical permanent.
Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES. P = problema pacientului; E = etiologia sau sursa de dificultate; S =
simptomul sau manifestarea de dependenta.
Resursele materiale necesare analizelor si investigaiilor
20
Materialele necesare analizelor si investigaiilor sunt: seringi si ace sterile; manusi sterile si de unica
folosina; recipiente pentru recoltri de snge si urina; recipiente pentru stocarea materialelor folosite; soluii
dezinfectante; comprese sterile; leucoplast; alcool sanitar; tampoane de vata; substane pentru stimularea sau
inhibarea secreiei de hormoni; truse si soluii perfuzabile; medicamente pentru acordarea ajutorului de urgenta
in cazul unei crize; medicamente de prim ajutor in caz de soc i anafilactic.
EXPLORRI FUNCIONALE
Explorarea hipofizei anterioare:

- Examen radiografie al craniului, fata-profil si fronto-occipital pentru a evidenia saua turceasca, care pot fi
completate , la nevoie, cu seciuni tomografice in plan frontal si sagital, pentru a fi evideniate unele semne
determinate de procesele tumorale ale glandei;
- Radiografia oaselor lungi pentru depistarea deficientelor funcionale ale hormonilor somatotropi;
- Examen oftalmologic pentru evidenierea modificrilor morfo-functionale ale analizatorului vizual,
determinate de tumorile hipofizare (determinarea cmpului vizual, acuitatea vizuala, msurarea tensiunii
intraoculare, examen fund de ochi);
-Dozarea stimulinelor hipofizare din snge si urina: se recolteaz snge, fara anticoagulant, in cantitate de 10-
20 ml., dimineaa pe nemancate, iar urina se recolteaz pe 24 ore si din cantitatea totala se trimit la laborator 200
ml, indicnd pe bon diureza, deoarece valorile de laborator se exprima in cantitatea totala de hormoni, eliminata
prin urina in 24 ore;
-Testul cu cortizon, pune in evidenta hiperfunctia lobului anterior al hipofizei. Se determina eliminarea 17-
cetosteroizi in urina, apoi se administreaz zilnic 100 mg. cortizon sau 40 mg. prednisone, timp de 3-5 zile.
Zilnic, precum si in ziua de dupa intreruperea administrrii cortizonului, se repeat determinarea eliminrii 17-
cetosteroizi. In caz de hiperproductie de ACTH, cu hiperplazia secundara a corticosuprarenalei, eliminarea
urinara a steroizilor, anterior crescut, scade, deoarece cortizonul are o aciune de inhibare asupra produciei de
ACTH.
b) Explorarea hipofizei posterioare:
Explorarea consta in urmrirea eliminrii hormonului antidiuretic, adiuretina, ce excita tubii renali mrind
reabsorbtia apei, iar in lipsa acestui hormon apare diabetul insipid.
Stabilirea bilanului hidric prevede msurarea zilnica a cantitilor de lichide ingerate/ eliminate si
determinarea densitii urinare.
Proba de apa si sete, pune in evidenta tulburarea capacitii de concentrare a rinichiului in lipsa hormonului
antidiuretic hipofizar. Proba se face pe nemancate, bolnavul rmnnd la pat. La ora 8, dupa evacuarea vezicii
urinare, pacientul va bea 1 litru de ceai/apa in decurs de 15 min., apoi pana la ora 12, urineaz din 30 in 30 min.,
determinandu-se densitatea fiecrei mostre de urinariproba de dilutie). De la ora 12, pacientul mananca un regim
mixt, fara lichide, iar urina se recolteaz la orele 16, 20 si a doua zi la ora 8, determinnd densitatea fiecrei
emisii de urina (poba de concentraie). Pacientul este cntrit la inceputul probei, la amiaza si a doua zi
dimineaa, dar daca in timpul probei apar semne de nelinite, somnolenta, cefalee, se intrerupe proba prin
administrare de apa. In caz de diabet insipid urina eliminata are o densitate de 1001-1003, cantitatea de apa
eliminandu-se in prima ora, dupa care se continua eliminarea masiva a rezervelor de apa ale organismului, fiind
insotita de o scdere marcata a greutii corporale;
Proba de incarcare cu clorura de sodiu, se face prin determinarea, timp de 8 zile a concentraiei de clorura de
sodiu in urina in toate mostrele evacuate. Din ziua a noua se administreaz zilnic bolnavului cate 5 gr. Clorura
de sodiu, peste regimul avut anterior, continund determinarea zilnica a concentraiei de sare in urina (in timpul
probei bolnavul bea apa la discreie). La persoanele sntoase, concentraia de sare in urina creste, iar la cei cu
insuficienta hipofizara posterioara, concentraia de sare in urina ramane nemodificata, aceasta fiind diluata prin
ingerarea si excretarea unor cantiti de lichide in plus.
PREGARIREA PREOPERATORIE SI NGRIJIRI POSTOPERATORII
Pregtirea psihica si fizica: pacientul trebuie sa fie pregtit psihic astfel incat sa treac cu uurina
peste gndul la intervenia chirurgicala, sa se conving ca aceasta soluie este in avantajul sau si ca dupa
intervenie isi va putea relua activitatea anterioara, in condiii mult mai bune.
Vor fi nlturai toti factorii nocivi din preajma pacientului, va fi incurajat, va fi insotit de asistenta medicala la
probele funcionale si examenele de specialitate, va fi inlesnita vizita familiei, ii vor fi puse la dispoziie ziare,
reviste si TV.; va avea grija ca pacientul sa se odihneasc, sa aiba un somn linitit, se vor combate durerea si alte
simptome, ce-i pot provoca discomfort (prurit, greuri, vrsaturi).
Asistenta medicala se va asigura ca dupa vizita medicului in salon, pacientul sa nu aiba acces la foaia de
21
observaie si-1 va asigura pe acesta ca echipa operatorie va face totul ca intervenia sa se desfoare bine.
Echipa blocului operator ce va prelua pacientul, il va asigura ca totul se va desfura normal si-i va explica,
naintea oricrei aciuni, ceea ce urmeaz sa-i faca si scopul pentru care se vor face unele manevre, aceasta
avnd drept scop de a-i indeparta pacientului teama de necunoscut.
Asistenta medicala de salon se va asigura, inaintea operaiei, ca pacientul are toate analizele necesare la
foaia de observaie: VSH, hemoleucograma, TS, TC, timp Howell, timp de protrombina (Quick), grup sanguin si
Rh, uree, glicemie, ionograma, probe hepatice, TGO, TGP, colesterol, lipidemie totala, proteinemie totala, RBW,
sumar de urina, explorri funcionale specifice afeciunii endocrine pe care o are pacientul, EKG, radiografie
pulmonara.
ngrijiri din preziua operaiei:
Alimentaia - in preziua operaiei pacientul va manca pana la ora 14, iar pana seara va fi bine hidratat.
Igiena tegumentelor - baie generala sau dus, splarea parului, indpartarea pilozitilor (daca este cazul), tierea
unghiilor la mini si picioare, schimbarea lenjeriei de corp si de pat, efectuarea unei clisme evacuatoare seara, la
indicaia medicului.
Medicatia - administrarea medicatiei specifice afeciunii, iar pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea
anxietii, pacientul va primi seara, inainte de culcare, ca premedictie, 1 tb. romergan sau fenobarbital.
Ingrijiri in ziua operaiei: efectuarea unei clisme evacuatoare dimineaa, la indicaia medicului, apoi pacientul
este insotit in salonul de preanestezie unde i se va schimba lenjeria de corp, este invitat sa-si goleasc vezica
urinara, iar la nevoie, la indicaia medicului, i se va monta o sonda Foley, la care se va adapta o punga
colectoare si va fi meninut pe toata perioada operaiei. Cu 30 min. nainte de intrarea in sala de operaie se
administreaz pacientului o preanestezie ( 1 f. Mialgin si 1 f. Atropin).
In toata perioada preoperatorie, asistenta de anestezie si cea din blocul operator, se vor ocupa de starea psihica a
pacientului, asigurandu-1 ca totul se va desfura in condiii normale si-1 vor asigura ca operaia va decurge fara
ca acesta sa simt vreo durere,
Ingrijirea postoperatorie:
Se face in secia ATI, de ctre personalul medical mediu specializat, care va monitoriza:
- aparatul cardio-vascular - puls, TA, EKG, presiunea venoasa centrala;
- aparatul respirator - frecventa, ritmul si amplitudinea respiraiei;
- aparatul urinar - diureza, densitatea urinei, urea urinara si sanguina, creatinina;
- aparatul digestiv - starea abdomenului, staza gastrica, pierderile prin vrsaturi, scaune diareice, reluarea
tranzitului intestinal;
- curba febrile - msurarea temperaturii seara si dimineaa pentru o buna orientare asupra evoluiei post-
operatorie a pacientului;
- activitatea SNC - EEG, presiunea intracraniana in comele prelungite;
- probele de coagulare - TS, TC, toleranta la heparina, timp Howell, timp de protrombina (Quick);
- echilibrul acido-bazic; Ionograma sanguina si urinara; Hemoleucograma;
- observarea pansamentului pentru a depista O eventuala pierdere de snge la nivelul plgii operatorii.
Obiective stabilite.
obiective realizate;
obiective nerealizate;
reformularea obiectivelor;
Planificarea interveniilor adecvate evoluiei in prezent a pacientului.
LECIA II
IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR

PACIENILOR CE NECESITA NGRIJIRI IN AFECIUNI ALE GLANDELOR SUPRARENALE
Glandele suprarenale, in numr de doua, sunt situate la polul superior al rinichiului, fiind alctuite din doua
organe endocrine diferite ca origine, structura si funcie: zona corticala, dispusa periferic si zona medulara in
mijloc.
Medulosuprarenala secreta in proporii variabile, adrenalina ce activeaz metabolismul energetic si
noradrenalina cu aciune vasculara mai intensa.
Corticosuprarenala secreta aldosteronul, ce mrete reabsorbtia apei si Na din urina, avnd ca rezultat
creterea eliminrii de K si cortizonul.
Secreia in exces de hormoni corticosuprarenali determina un numr variabil de boli: hipersecretia de cortizon
22
produce sindromul Cushing, hipersecretia de estrogeni determina sindromul adipozo-genital, excesul de
foliculina determina sindromul de feminizare, iar hipersecretia de aldosteron determina
hiperaldosteronismul.
In urma proceselor distructive, glanda nu mai secreta suficieni hormoni si astfel se poduce o insuficienta
suprarenala cronica, numita boala Addison.
A. NGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM CUSHING
Se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea documentelor medicale (foaia de
observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, discuii cu
membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al pacientului (inspecia, auscultatia si
msurtorile antropometrice).
Dependenta pacientului cu sindrom Cushing se manifesta datorita creterii cortizonilui.
Boala poate fi determinata de: Adenom hipofizar secretant de ACTH; Hipersecretie hipofizara de CRH
(corticoliberina sau hormon eliberator); Administrarea prelungita de ACTH sau cortizoli (sindrom iatrogen);
Tumora de corticosuprarenala; Vrsta, sex: 80% femei mai frecvent intre 21-40 ani.
Boala se manifesta prin:
- obezitate cu grsime depusa caracteristic la nivelul abdomenului (sort abdominal), la nivelul fetei (fata de luna
plina), si la nivelul gatului (ceafa de bivol);
- extremiti subiri cu hipotrofie articulara; tegumente subiri, trofice, uscate, cu aspect marmorat pe member;
- vergeturi la nivel abdominal, fese, brae, axile, spate;
- la femei apare hirsutismul(pilozitati de tip masculin pe fata, membre, areole mamare) asociat cu seboree,
cderea parului capilar, ingrosarea vocii, amenoree, hipertrofia clitorisului;
- la brbai apar fenomene de feminizare cu hipotrofie testiculara, impotenta sexuala si ginecomastie;
- tulburri psihice(depresii, nelinite, tulburri de atenie si memorie, psihoza maniaco- depresiva);
- deformri osoase cu dureri dorso-lombare, osteoporoza;
- HTA, cu maxima pana la 200 mm. Hg., ca urmare a retentiei de apa si sodiu;
- receptivitate crescut la infecii din cauza scderii imunitii.
Surse fizice:
scderea imunitii;
modificri fizice;
scderea forei musculare;
disfunctie sexuala;
modificarea ta.;
astenie musculara.
Surse psihologice:
anxietate si stres;
nelinite fata de diagnostic si tratament;
neacceptarea bolii;
frustrare;
depresie;
Modificri comportamentale.
Surse sociologice:
alterarea imaginii corporale;
scderea stimei de sine;
neintcgrare sociala;
marginalizare;
resurse insuficiente.

deficit de cunotine in legtura cu evoluia;
deficit de cunotine in legtura cu tratamentul si posibila operaie;
23
insuficienta cunoatere de sine si a celorlali.
3. Problemele pacientului.
Alterarea echilibrului hidric prin exces de volum;
Circulatie inadecvata( alterarea ritmului cardiac);
Alterarea ehilibrului ionic;
Intoleranta la activitate;
Deficitul de autoingrijire;
Risc de infecie;
Risc de rnire.
4. Obiectivele.
Obiectivele pe termen scurt si mediu vizeaz:
Sa menin in limite normale volumul de lichide.
Sa menin in limite normale nivelul potasiului in snge.
Sa se identifice factorii ce permit creterea performantelor.
Sa creasc stima de sine si sa-si asume responsabiliti.
Obiectivele pe termen lung vizeaz:
Sa-si menin o igiena corporala adecvata.
Sa revina la normal a funciei sexuale, in urma tratamentului.
Sa nu prezinte semne de infecie.
Sa nu prezinte leziuni din cauza cderii.
Sa descrie boala si tratamentul.
Sa poat vorbi despre operaie fara teama.
5. Interventii.
Identifica si evita acumulrile de lichid in esuturi;
Identifica si evita hipopotasemia;
Ajuta pacientul in diferite activiti solicitante;
Protejeaz pacientul fata de accidente si infecii;
Educa pacientul cu privire la boala sa, tratament, regim de viata.
Pregtirea psihica si fizica a pacienilor pentru analize si investigaii;
Administrarea tratamentului prescris de medic si observarea eventualelor efecte adverse;
Asigurarea unei diete corespunztoare afeciunii;
Instruirea pacienilor in legtura cu operaia, cu pregtirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie.
B) NGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERALDOSTERONISM

j
Hiperaldosteronismul (sindromul Conn), este o afeciune ce se manifesta printr-o secreie excesiva de
aldosteron, determinnd astfel retentia de sodiu si pierderea de potasiu din organism.
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin; interviu, observaie, cercetarea documentelor
Afeciunea este determinate de o tumora a glandei suprarenale, de obicei benigna, ce secreta aldosteron si alti
corticoizi.
Boala apare mai frecvent intre 30-50 ani.
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are
mobilitatea pstrata, tegumentele nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite
normale, absenta durerii, somn si odihna normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-
motor.
- HTA si cefalee;
- slbiciune musculara si crampe;
- oboseala;
- paralizie temporara;
- amoreli si furnicturi(parestezii);
24
- polidipsie;
- poliurie; nicturie.
Alterarea echilibrului hidroelectrolitic;
Exces de volum de fluide;
Alterarea confortului;
Dureri de cap;
Intoleranta la activitate;
Vulnerabilitate fata de pericole;
Deficit de cunotine despre boala sa.
Surse fizice: scderea forei fizice; creterea TA ce nu rspunde la tratament; stare permanenta de oboseala.
Surse psihologice: anxietate si stres; neacceptarea bolii; frustrare si depresie; modificri comportamentale.
Surse sociologice: pierderea imaginii si a stimei de sine; retragere din viata sociala; pierderea locului de munca;
evitarea deplasrii.
Surse legate de lipsa cunoaterii: insuficienta cunoatere de sine; despre boala; despre o eventuala operaie;
despre tratament si ngrijirile postoperatorii.
6. Obiective pe termen scurt, mediu si lung.
Pacientul:
sa-si menin echilibrul hidroelectrolitic;
sa nu prezinte cefalee;
sa demonstreze creterea tolerantei la activitate;
sa fie ferit de pericole;
sa poat descrie boala, tratamentul si ingrijirile pe termen lung;
sa inteleaga necesitatea operaiei.
7. Intervenii.
- prevenirea acumulrii apei din organism si identificarea semnelor de acumulare;
- asigurarea confortului prin calmarea cefaleei cu comprese reci si tehnici de relaxare;
- creterea tolerantei fata de activitile fizice;
- pregtirea preoperatorie, informandu-1 despre necesitatea interveniei; ngrijirea postoperatorie.
- educarea pacientului cu privire la tratament (orar, doze, efecte secundare);
- postoperator se va da o dieta cu mai mult sodiu, se supravegheaz ta, efectele secundare ale medicatiei
administrate si raportarea acestora medicului;
- control medical periodic.
25
C) NGRIJIREA PACIENILOR CU BOALA ADDISON
Boala Addison sau insuficienta suprarenala cronica este determinate de incapacitatea glandelor
de a produce si secreta glucocorticoizi, hormoni ce afecteaz funcionarea tuturor organelor din
corpul uman.
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea
documentelor medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori
medicale, carnet de sntate, reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire,
examenul fizic al pacientului (inspecia, auscultatia si masu rato rile a ntropometrice).
Afeciunea este determinate de o tumora a glandei suprarenale, de obicei benigna, ce sectei a
aldosteron si alti corticoizi.
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea
pstrata, tegumentele nemodificate, semnele' vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii,
- oboseala uoara la nceput, care apoi se cronicizeaza;
- slbirea musculaturii;
- lipsa poftei de mancare;
- varsaturi si dureri abdominale;
- pierdere in greutate de 10-15 kg.;
- diaree rezistenta la dieta si medicatie;
- pierdere mare de apa si electroliti: TA scade sub 100 mm Hg si scade pana la lesin;
- ameeli si acufene; fulburari de echilibru si vedere;
- manifestri nervoase: iritabilitate, apatie, negativism;
- hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor;
- modificri sexuale: la brbai scad potenta si fertilitatea, iar la femei scade libidoul si se
instaleaz amenoreea;
- stare severa de greaa, voma si diaree urmata de deshidratare.
Surse fizice:
pierdera de apa si sodiu, creterea potasiului;
pierdere de lichide;
oboseala musculara;
slbiciune;
scderea zahrului in snge;
scdere in greutate.
Surse psihologice:
emoii;
iritabilitate;
fatigabilitate;
neadaptarea la rolul de bolnav.
Surse sociologice:
pierderea imaginii si a stimei de sine (hiperpigmentare);
retragere din viata sociala;
pierderea locului de munca;
evitarea deplasrii.
- neadaptarea pe termen lung la restriciile impuse de boala;
- lipsa cunoaterii in legtura cu evoluia cronica a bolii si a tratamentului prelungit;
- lipsa cunoaterii in legtura cu operaia.
Deficit de volum de fluide;
Comunicare ineficienta la nivel motor;
Circulatie inadecvata;
Comunire ineficienta;
Alimentatie inadecvata prin deficit;
Alterarea eliminarilor intestinale;
Vulnerabilitate fata de pericole(posibila rnire, prin cdere).

Pacientul sa nu prezinte modificri ale TA;
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
Pacientul sa poat comunica eficient;
Pacientul sa-si creasc treptat capacitatea de adaptare la efort;
Pacientul sa fie ehilibrat nutritional;
Pacientul sa fie optimist si sa-si asume responsabiliti;
Pacientul sa fie ferit de pericole;
Pacientul sa inteleaga necesitatea tratamentului;
Pacientul sa mearg regulat la control medical.
5. Intervenii.
asigurarea cantitii de lichide pana la 3000 ml./24 ore;
cntrirea zilnica;
observarea semnelor deshidratrii;
observarea semnelor de hiperpotasemie;
ndeprtarea factorilor de stres;
asigurarea mediului de confort si siguranta;
explicarea tehnicilor si investigaiilor;
ncurajarea familiei pentru susinerea pacientului;
alternarea perioadelor de activitate cu perioade mari de odihna;
evitarea factorilor ce pot declana o criza (efort fizic, frig, cldura in exces emulii).
recoltarea de snge si urina pentru determinarea potasiului si a glicemiei;
administrarea tratamentului prescris: 2/3 din doza de hormoni se iau dimineaa, dupa ce
pacientul mananca, iar 1/3 la ora 16;
27
pacientul trebuie sa aiba asupra lui, permanent, tablete de prednison sau fiole cu cortizon
injectabil;
pacientul trebuie sa aiba permanent asupra lui carnetul de sntate in care este consemnata
boala sa si doza de medicamente ce trebuie administrata in criza;
creterea dozei conform prescripiei medicului in febra, infecii, lucrri dentare;
recunoaterea manifestrilor produse de dozele necorespunzatoare: greaa, anorexie, voma,
slbiciune, depresie, ameeala, poliurie, scdere in greutate;
se va adresa medicului pentru creterea dozei;
educarea pacientului privind regimul igieno-dietetic: dieta hiperproteica, hiperglucidica,
hipersodata, evita conservele, alcoolul, excitantele;
repaus fizic/psihic, eliminarea tensiunilor din familie;
educarea pacientului privind controlul medical periodic.
D) INGRIJIREA PACIENILOR CU FEOCROMOCITOM
Feocromocitomul este o tumora, rara, localizata in partea interna a glandei (medulosuprarenala)

ce secreta cantiti mari de catecolamine, accentund efectele obinuite, in special
vasoconstrictia, urmata de creteri importante ale TA si a frecventei cardiace. Tumora se poate
dezvolta la orice vrsta, dar apare cu precadere la persoanele intre 40-60 ani, incidena fiind
egala la ambele sexe.
documentelor medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori
medicale, carnet de sntate, reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire,
examenul fizic al pacientului (inspecia, auscultatia si msurtorile antropometrice).
Afeciunea este determinate de o tumora a glandei suprarenale, de obicei benigna, ce secreta
aldosteron si alti corticoizi.
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea
pstrata, tegumentele nemodificate, semnele -vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii,
- HTA permanenta sau instabila cu valori maxime ce ajung la 220-280, iar in criza chiar la
300mm Hg;
- tahicardie;
- transpiratie abundenta;
- cefalee;
- greuri;
- vrsaturi;
- dureri epigastrice;
- tulburri de vedere;
- tremuraturi ale minilor;
- respiratie dificila;
- constipatie.
28
Surse fizice:
traumatisme;
frig sau cldura excesiva;
vasoconstrictie prin exces de catecolamine;
creterea ta foarte mult;
cefalee.
Surse psihologice:
anxietate;
depresie;
teama de criza, boala, operaie;
Surse sociologice:
dezinteres fata de propria persoana;
deficit de comunicare;
automarginalizare.
lipsa cunoaterii despre boala, tratament si operaie;
Alterarea irigrii esuturilor cu snge;
Disconfort;
Posibile complicatii: A.V.C., E.P.A.;
Dispnee;
Comunicare ineficienta la nivel senzorial;
Intoleranta digestiva;
Alterarea eliminarilor intestinale.
* Sa fie meninuta circulaia sanguina adecvata la nivelul esuturilor;
* Sa fie meninute TA si a ritmului cardiac in limite normale;
* Sa se evitarea apariia complicaiilor cerebrale, cardiovasculare si renale;
* Sa fie redusa durerea;
* Sa fie imbunatatit confortul si starea generala a pacientului;
* Pacientul sa comunice eficient;
* Pacientul sa prezinte tranzit intestinal normal;

* Pacientul sa fie ferit de complicatii.
5. Intervenii.
Interventii proprii (autonome):
Observarea aspectului tegumentelor si a faciesului;
Explicarea necesitaii operaiei;
Msurarea permanenta a TA si a pulsului;
Supravegherea permanenta a funciilor vitale, postoperator;
Supravegherea strii pacientului, postoperator.
Administrarea medicatiei prescrise;
Observarea semnelor complicaiilor si anunarea medicului;
ncurajarea pacientului sa accepte tratamentul chirurgical, ce duce la dispariia simptomelor si
revenirea la normal a TA;
Administrarea hormonilor produi de glande (in cazul extirprii ambelor glande suprarenale);
Tratament chimioterapie in cazul in care tumora este maligna;
ncurajarea pacientului sa-si reia treptat activitatea.
Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES. P = problema pacientului; E = etiologia sau sursa

de dificultate; S = simptomul sau manifestarea de dependenta.
6. Resursele materiale necesare analizelor si investigaiilor.

Materialele necesare analizelor si investigaiilor sunt: seringi si ace sterile; manusi sterile si
de unica folosina; recipiente pentru recoltri de snge si urina; recipiente pentru stocarea
materialelor folosite; soluii dezinfectante; comprese sterile; leucoplast; alcool sanitar;
tampoane de vata; substane pentru stimularea sau inhibarea secreiei de hormoni; truse si
soluii perfuzabile; medicamente pentru acordarea ajutorului de urgenta in cazul unei crize;
medicamente de prim ajutor in caz dc soc anafilactic.
7. Explorri funcionale.
I. Explorarea corticosuprarenalei.
Determinarea componenilor din snge si urina: in insuficienta suprarenala NaCl scade sub
cifra normala, la 560-620 mg.% si eliminrile de urina cresc; K creste peste valorile normale de
16-21 mg.% , iar eliminrile urinare de potasiu se reduc, ducnd la o hemoconeentratie, cu
creterea proteinelor sanguine si a hemetocritului, avnd ca urmare o irigare insuficienta a
rinichiului si in timp se instaleaz insuficienta renala.
Pentru dozrile biochimice se recolteaz 10 ml snge fara anticoagulant, iar pentru dozrile din
urina se trimite la laborator urina emisa in 24 ore.
Determinarea hematocritului se face prin recoltarea a 5 ml snge pe o pictura de heparina,
care, dupa ce se agita se introduce intr-un tub, iar acesta este pus la centrifugat timp de 30 min;
astfel coloana de snge se imparte in trei parti: coloana de hematii de culoare rou- inclus,
coloana de leucocite de culoare alb- cenuiu si plasma de culoare galben- deschis. nlimea
coloanei de hematii, exprimata in mm., reprezint valoarea procentuala, tubul fiind impartit in
100 de mm. Normal, hematocritul este de 45% la brbate si 42% la femei.
Determinarea raportului salivar urmrete raportul Na/ K din saliva, astfel: dimineaa pe
nemancate se aduna, intr-un balon Erlenmaier, saliva secretata in timp de un minut si se trimite
la laborator pentru dozarea Na si K. Un rapotr Na/K mai mare de 2, denota o insuficienta
suprarenala (nu se face pacienilor cu regim desodat).
Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler, scoate in evidenta ntrzierea eliminrii
30
apei ingerate, in insuficienta suprarenala si tulburrile de reabsorbtie a Na CI.
Tehnica: bolnavul primete o alimentaie mixta, cu lichide dupa nevoie, pana la ora 18, dupa
care se suprima lichidele. La ora 22,30 se golete vezica urinara si se strnge toata urina pana
dimineaa la ora 7.30, determinnd cantitatea totala eliminata.
La ora 8.30 se golete din nou vezica urinara, dupa care se administreaz 20 ml. apa pe
kilocorp, in timp de 45 min. La orele 9,30-10,30-11,30-12,30, bolnavul urineaz (flecare emisie
se strnge separat si se determina cantitatea).
Daca una din probe nu intrece cantitatea de urina din timpul nopii, atunci se determina ureea si
clorul din snge si urina de noapte; in insuficienta suprarenala cresc eliminrile de CI si scad
eliminrile de uree.
Determinarea glicemiei - in insuficienta suprarenala valoarea glicemiei se afla la limita
interioara, iar dupa efort glicemia continua sa scad, pana la coma hipoglicemica.
Testul de foame: Bolnavii cu insuficienta suprarenala au nevoie de aport continuu de glucide,
pentru meninerea normala a glicemiei.
In preziua testului, dupa ultima masa, bolnavul nu mai mananca nimic. A doua zi se determina
glicemia din 4 in 4 ore, fara ca pacientul sa mnnce. La indivizii sntoi, glicemia creste in
orele de dupa masa, prin mobilizarea glucozei din rezervele hepatice, cu ajutorul hormonilor
suprarenali. La bolnavii cu insuficienta suprarenala, glicemia scade mai departe, bolnavul
ajungnd pana la coma hipoglicemica.
Proba lupei glicemiei provocate - in insuficienta suprarenala curba hiperglicemiei provocate
creste lent. ajungnd la un nivel mai puin inalt si cobornd foarte lent la hipoglicemie.
Proba de toleranta la insulina: se determina glicemia, apoi se administreaz i.v. 0,1 U.
insulina/ kilocorp si se determina glicemia din nou la 30-60-90-120-180 min. dupa injectare. In
condiii normale, dupa 30 min., glicemia scade cu 50% fata de valoarea iniiala, iar la 90-120
min. Valoarea iniiala revine la normal. In insuficienta suprarenala, dupa acest interval glicemia
este in scdere.
Proba CU adrenalina se administreaz sub cutanat 1 mg. Adrenalina. La persoanele
sntoase injectarea este urmata de mobilizarea glicogenului hepatic si creste glicemia.
La persoanele cu insuficienta suprarenala, rezerva de glicogen hepatic fiind epuizata,
hiperglicemia nu are loc, sau se ridica la valori foarte reduse.
Testul Thorn - hormonii glucocorticoizi produc o scdere a eozinofilelor circulante. Sub
influenta ACTH-ului se produce o secreie crescut de glucocorticoizi si o scdere a
eozinofilelor. In insuficienta suprarenala scderea nu are loc.
II. Explorarea medulosuprarenalei.
Testul presor la rece - se bazeaz pe reacia vasomotorie fata de frig.
Pacientul sta la pat in repaus, relaxat timp de 10-15 min., pana se obin valorile de baza ale TA
(manonul tensiometrului rmnnd pe braul pacientului), iar cealalt mana se scufunda in apa
rece de 4, timp de 1 min. Se msoar TA din nou la 1-2-3- min., urmrind timpul necesar
pentru revenirea ei la valorile iniiale.
In condiii normale, TA, sub aciunea frigului se ridica cu 10-25 mm Hg. si revine la normal in
2-3 min.
In feocromocitom, care este insotit de hiperfunctia medulosuprarenalei, prin testul presor la
rece, se pot provoca crize de HTA caracteristice crizelor spontane in aceasta afeciune.
Testul la histamina - histamine produce o dilatare capilara accentuata, ceea ce duce la o
descrcare brusca de adrenalina in cazul feocromocitomului.
Se msoar TA, apoi se injecteaz i.v. 0,015 - 0.05 mg. Histamina diluata in 1 -2 ml. soluie
izotona de Na CI. Se msoar din nou TA si se repeta msurarea la intervale de 30 sec, timp de
5-10 min, pana la revenirea valorilor iniiale.
Normal, dupa scderea moderata a TA, se produce o cretere a valorilor acesteia, dar in
feocromocitom TA incepe sa creasc imediat dupa injectare, atingnd valori maxime dupa 1-3
min., fiind superioara celei din testul presor la rece.
8. Pregarirea preoperatorie si ngrijiri postoperatorii.
a) Pregtirea psihica: pacientul trebuie sa fie pregtit psihic astfel incat sa treac CU uurina
peste gandul la intervenia chirurgicala, sa se conving ca aceasta soluie este in avantajul sau
si ca dupa intervenie isi va putea relua activitatea anterioara, in condiii mult mai bune.
31
Vor fi nlturai toti factorii nocivi din preajma pacientului, va fi incurajat, va fi insotit de
asistenta medicala la probele funcionale si examenele de specialitate, va fi inlesnita vizita
familiei, ii vor fi puse la dispoziie ziare, reviste si TV.;
Asistenta medicala va avea grija ca pacientul sa se odihneasc, sa aiba un somn linitit, se vor
combate durerea si alte simptome, ce-i pot provoca discomfort (prurit, greuri, vrsaturi).
Asistenta medicala se va asigura ca dupa vizita medicului in salon, ca pacientul nu are acces la
foaia de observaie si-1 va asigura pe acesta ca echipa operatorie va face totul ca intervenia sa
se desfoare bine. Echipa blocului operator ce va prelua pacientul, il va asigura ca totul se va
desfura normal si-i va explica, naintea oricrei aciuni, ceea ce urmeaz sa-i faca si scopul
pentru care se vor face unele manevre, aceasta avnd drept scop de a-i indeparta pacientului
teama de necunoscut.
b) Pregtirea preoperatorie: asistenta de salon se va asigura, inaintea operaiei, ca pacientul
are toate analizele necesare la foaia de observaie: VSH, hemoleucograma, TS, TC. timp
Howell, timp de protrombina (Quick), grup sanguin si Rh, uree, glicemie, ionograma, probe
hepatice, TGO, TGP, colesterol, lipidemie totala, proteinemie totala, RBV. sumar de urina,
explorri funcionale specifice afeciunii endocrine pe care o are pacientul, EKG, radiografie
pulmonara.
ngrijiri din preziua operaiei:
Alimentaia - in preziua operaiei pacientul va manca pana la ora 14, iar pana seara va fi bine
hidratat.
Igiena tegumentelor - baie generala sau dus, splarea parului, indpartarea pilozitilor (daca
este cazul), tierea unghiilor la mini si piciore, schimbarea lenjeriei de coip si de pat.
efectuarea unei elisme evacuatoare seara, la indicaia medicului.
Medicatia administrarea medicatiei specifice afeciunii, iar pentru asigurarea unui somn bun
si inlaturarea anxietii, pacientul va primi seara, inainte de culcare, ca premedictie, i tb. de
romergan sau fenobarbital.
b) ngrijiri in ziua operaiei:
- efectuarea unei elisme evacuatoare dimineaa, la indicaia medicului, apoi pacientul este
insotit in salonul de preanestezie unde i se va schimba lenjeria de coip, este invitat sa-si
goleasc vezica urinara, iar la nevoie, la indicaia medicului, i se va monta o sonda Foley, la
care se va adapta o punga colectoare pentru toata perioada operaiei.
Cu 30 min nainte de intrarea in sala de operaie se administreaz pacientului medicatia
preanestezica (1 f. Mialgin si 1 f. Atropin).
In toata perioada preoperatorie, asistenta de anestezie si cea din blocul operator, se vor ocupa
de starea psihica a pacientului, asigurandu-1 ca totul se va desfura in condiii normale si-1
vor asigura ca operaia va decurge fara ca acesta sa simt vreo durere.
c) ngrijirea postoperatorie: se face in secia ATI, de ctre personalul medical mediu
specializat, care va monitoriza:
Aparatul cardio-vascular - puls, TA, EKG, presiunea venoasa centrala;
Aparatul respirator - frecventa, ritmul si amplitudinea respiraiei;
Aparatul urinar - diureza, densitatea urinei, urea urinara si sanguina, creatinina;
Aparatul digestiv - starea abdomenului, staza gastrica, pierderile prin vrsaturi, scaune diareice,
reluarea tranzitului intestinal;
Curba febrila - msurarea temperaturii seara si dimineaa pentru o buna orientare asupra
evoluiei post-operatorie a pacientului;
Activitatea SNC - EEG, presiunea intracraniana in comele prelungite;
Probele de coagulare - TS, TC, toleranta la heparina, timp Howell, timp de protrombina
(Quick);
Echilibrul acido-bazic;
lonograma sanguina si urinara;
Hemoleucograma;
Observarea pansamentului pentru a depista o eventuala pierdere de snge la nivelul plgii
operatorii.
Obiective stabilite.
-obiective realizate;
-obiective nerealizate;
-reformularea obiectivelor;
-planificarea interveniilor adecvate evoluiei in present a pacientului.
32
LECIA III
IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA

REZULTATELOR PACIENILOR CE NECESITA NGRIJIRI
IN AFECIUNI ALE GLANDEI TIROIDE
Glanda tiroida, situata in partea anterioara a gatului, este formata din doi lobi laterali unii intre ei
printr-un istm. Hormonii tiroidieni, tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), secretai de glanda, regleaz
metabolismul, controleaz temperatura corpului, influeneaz ritmul cardiac, iar calcitonina regleaz
cantitatea de calciu din organism.
Daca glanda secreta hormoni in exces, apare hipertiroidismul, iar metabolismul devine
accelerat, provocnd pierderi in greutate, ritm cardiac rapid sau neregulat, transpiraie abundenta,
nervozitate si iritabilitate. In insuficienta secretare de hormoni tiroidieni, apare hipotiroidismul,
caracterizat printr-o dezvoltare fizica si psihica deficitara, piele uscata, gusa endemica, deformaii osoase,
defecte ale dentitiei, dezvoltare intarziata a organelor genitale (in copilrie), la adult se manifesta prin
mixedem, piele uscata si ngroata, cretere in greutate, cderea parului, anemie, senztie permanenta de
frig, reactiimotorii si psihice intarziate.
A. HIPERTIROIDISMUL- tireotoxicoza
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie,cercetatea
documentelor medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale,
carnet de sntate, reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ngrijire, examenul fizic al
pacientului (inspecia, auscultatia si msurtorile antropometrice).
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata,
tegumentele nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna
normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-motor.
Aparatul cardio-vascular:
-tahicardie puls rapid, peste 90 de bti pe minut, neprovocat de efort, frig sau stres;
-palpitatii;
-fibrilaie atrial tulburare de ritm cardiac potenial grav, apare de obicei la vrstnici;
semen de insuficien cardiac apare doar dac pacientul avea deja o suferin cardiac preexistent;
-modificri ale TA (creste maxima la 140 mm. Hg)
Sistemul nervos:
-nevozitate;
-labilitate emoional (alterneaz rapid strile psihice: plnge uor, rde uor) ;
-insomnie;
-agitaie (se mic tot timpul, dac st pe scaun i schimb frecvent poziiile minilor i -picioarelor fr
un motiv anume);
- teama de caldura (termofobie);
- fine tremuraturi ale mainilor.
Aparat digestiv:
-apetit crescut; sete excesiva (polidipsie);
-pierdere n greutate;
-tranzit accelerat (mai multe scaune zilnic, uneori diaree);
Aparat respirator:
- tahipnee respiraii mai frecvente;
- senzaia de lips de aer la solicitri pe care anterior bolii le tolera;
Tegumente i pr:
- pielea este umed, cald, fin; prurit;
- prul este subire i se rupe usor;
Muchi:
- rezistena la efort fizic este sczut;
Oase:
- se accentueaz resorbia (ieirea calciului din oase) cu pierderea de mas osoas;
- crete riscul de a dezvolta osteoporoz;
- cel mai mare risc de osteoporoz l au femeile cu hipertiroidie (netratat) aflate la menopauz;
- marirea extremitatilor (acropachia);
Funcia de reproducere: scderea libidoului, sterilitate, impotenta, tulburri menstruale la femei;
Edeme ale gambelor.
In boala Basedow-Graves, gusa si exoftalmia (proeminenta accentuata a globilor ocular inafara
orbitelor).
Alte aspecte:
- intoleran la caldur pacientul suport greu temperaturile crescute;
- stare de slbiciune general.
2. Surse de dificultate
Surse fizice:
transpiraii ;
insomnie;
diaree;
modificarea debitului cardiac;
exoftalmie;
scdere marcata in greutate;
tremuraturi;
oboseala;
discomfort;
scderea acuitii vizuale.
Surse psihologice:
anxietate;
depresie;
teama de criza, boala, operaie;
Surse sociologice:
omunicare ineficienta,
Lipsa cunoaterii despre boala, tratament si operaie;
Insuficienta cunoatere de sine si a celorlali.
3. Problemele pacientului
Comunicare ineficienta;
Alimentatie inadevata;
Alterarea eliminrilor intestinale;
Alterarea tegumentelor si fanerelor;
Devalorizare;
Deficit de cunotine in legtura cu evoluia bolii si a tratamentului;
Posibila rnire accidentala;
Posibile leziuni ale ochilor prin lezarea corneei.
4. Obiective
Pacientul sa creasc toleranta la cldura.

Pacientul sa coopereze si sa-i scad nervozitatea.
Pacientul sa aiba o buna stare nutriionala.
Pacientul sa doarm si sa se odihneasc.
Pacientul sa-si restabileasc orarul eliminrilor.
Pacientul sa nu prezinte tulburri cardiace.
Pacientul sa-si accepte imaginea corporala.
Pacientul sa vorbeasc despre temerile sale.
Pacientul sa-si creasc toleranta la activitate.
Pacientul sa demonstreze cunoaterea evoluiei bolii si a tratamentului.
Pacientul sa nu prezinte leziuni traumatice.
Pacientul sa nu prezinte tulburri de vedere.
5. Intervenii.
Intervenii proprii:
asigurarea unui mediu linitit;
asigurarea unei alimentaii corespunztoare prin: dieta hipercalorica (4000 calorii), creterea cantitii de
lichide (3000 - 4000 ml/zi),
monitorizarea albuminelor serice, hemoglobinei, limfocitelor;
evitarea alimentelor ce produc diaree;
asigurarea unei camere cu temperatura mai sczuta si bine ventilata;
msurarea temperaturii corporale si combaterea febrei;
asigurarea igienei corporale si schimbarea lenjeriei, daca transpira;
msurarea funciilor vitale in timpul unei crize si raportarea medicului imediat;
evitarea leziunilor oculare prin: protejarea ochilor de lumina puternica, folosind ochelari fumurii si
administrarea picaturilor prescrise;
reducerea riscului accidentelor prin: evitarea deplasrilor inutile, asigurarea unei lumini suficiente,
folosirea papucilor sau a pantofilor cu talpa aderenta;
instruirea pacientului cu privire la boala, tratament, regim;
discutarea cu pacientul despre imaginea sa corporala.
lnterventii in criza tireotoxica prin:
- meninerea strii de contienta,
- eliminarea factorilor stresanti,
- supravegherea respiraiei,
- administrarea 02 in poziie semisezanda,
- supravegherea ritmului cardiac,
- administrarea tratamntului prescris (HHC in perfuzie sau cortizon i.m., sedative).
Investigatii:
- dozari hormonale: T3 si T4, dozarea TSH (hormon secretat de hipofiza care stimuleaza secretia de
hormoni tiroidieni);
- teste dinamice prin care se apreciaza functia tiroidiana;
- radiografia simpla a gatului, radiografie de craniu ce permite diagnosticarea tumorilor hipofizare;
- ecografia tiroidiana ce permite masurarea volumului glandei tiroide, prezenta nodulilor si evaluarea
functiei tiroidiene;
- tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara - utile pentru precizarea raporturilor glandei
tiroide cu structurile vecine;
- scintigrafia tiroidiana;
- dozarea markerilor imunitatii tiroidiene (prezenta anticorpilor anti-receptor TSH in boala Basedow-
Graves).
B. HIPOTIROIDISMUL
documentelor medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale,
carnet de sntate, reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al
pacientului (inspecia, auscultatia si msurtorile antropometrice).
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata,
tegumentele nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna
normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta se manifesta prin:

lentoare, somnolenta, indiferenta, greutate in vorbire;
vestimentaia este in dezacord cu anotimpul si temperatura mediului;
facies hipotiroidian sau mixedematos cu aspect pufos, buhit;
gat scurt, torace globulos;
tegumente groase, infiltrate, uscate, palid-galbui, extremiti reci;
unghii groase, casante, cu striatiuni;
par subire, uscat si rar; cade;
forta musculara sczuta si reflexe incetinite;
cretere in greutate;
alterarea dentitiei, a masticaiei si deglutitiei, secretie salivara redusa;
inapetenta, constipatie, meteorism;
bradicardie si creterea TA minime;
intoleranta la frig; imbracat in dezacord cu anotimpul si temperatura mediului;
infantilism genital, sterilitate, tulburri menstruale;
tulburri de memorie, scderea ateniei si depresie.
2. Surse de dificultate
Surse fizice:
hipotemie;
discomfort;
edeme si uscciune excesiva a pielii;
constipatie si meteorism abdominal;
scderea mobilitii.
Surse psihologice:
letargie;
depresie;
scaderea intelectului;
tulburari psihice: teama de criza, boala, operaie.
Surse sociologice:
deficit de comunicare.
Surse legate de lipsa cunoaterii :
lipsa cunoaterii despre boala, tratament si operaie;
37
Alimentatie inadecvata prin surplus;
Comunicare ineficace la nivel intelectual ;
Alterarea integritii tegumentelor;
Constipatia;
Deficit de autoingrijire;
Devalorizare.
4.Obiective.
Pacientul sa demonstreze orientarea temporo-spatiala;
Pacientul sa-si creasc motivaia pentru unele activiti;
Pacientul sa nu prezinte modificri ale temperaturii corpului;
Pacientul sa participe la aciuni de protejarea pielii;
Pacientul sa-si reia eliminarea normala;
Pacientul sa fie capabil sa se autoingrijeasca;
Pacientul sa identifice factorii ce pot deregla ritmul cardiac;
Pacientul sa identifice semnele de intoleranta la diferite activiti;
Pacientul sa menin relaii interpersonale;
Pacientul sa cunoasc regimul de viata si tratamentul necesar afeciunii.
40
5.Intervenii.
- evaluarea nivelului de contienta al pacientului prin orientare in timp si spaiu;
- meninerea unui mediu sigur, nestresant;
- asigurarea confortului prin: o camera calda, haine mai groase;
- msurarea si notarea temperaturii corporale;
- ajutarea pacientului in ingrijirea tegumentelor si creterea mobilitii;
- asigurarea eliminrilor intestinale prin creterea cantitii de lichide si a fibrelor alimentare;
- respectarea intimitii pacientului si stimularea autoingrijirii;
- msurarea TA, pulsului, observarea edemelor.
ngrijiri postoperatorii specifice n intervenia pe tiroid

Abordul chirurgical al glandei tiroide este indicat n distrofia endemic tireopat, adenomul
tiroidian, hipertiroidismul i neoplasmul tiroidian.
Dac intervenia s-a fcut sub anestezie general este de dorit ca la sfritul operaiei bolnavul s fie
detubat.
Pacientul va fi transportat n secia de terapie intensiv i aezat n poziie semieznd cu capul
uor flectat.
Pn la trezirea complet din anestezie se va administra 0 2 pe sonda nazal i calmante ale durerii,
monitorizarea pulsului, TA, ECG; meninerea perfuziei cel puin 24 de ore, cu asigurarea aportului hidric,
supravegherea pansamentului i a aspectului drenajului din loja tiroidian, sunt cteva elemente de terapie
indispensabile n chirurgia glandei tiroide. Cu toat pregtirea preoperatorie, la bolnavul operat pentru
hipertiroidie, n primele 24 de ore post-operator se poate declana criza tireo-toxic. Se impune deci, ca la
aceti bolnavi, s fie monitorizate pulsul, TA, ECG, presiunea gazelor sangvine, respiraie (amplitudine,
frecven), temperatur. Abaterea de la normal a oricreia din aceste constante (agitaie, febr, tahicardie,
extrasistole, HTA) poate fi un semn de declanare a crizei.
Dac este cazul, protezarea ventilatorie.
n interveniile pe tiroid cu evoluie favorabil, dup 24 de ore poate fi reluat alimentaia per os,
iar dac tubul de dren este neproductiv, se poate suprima dup 24-48 de ore, iar firele dup 5-6 zile.
Uneori, la 2-3 zile dup intervenie poate aprea o hiperexcitabilitate neuromuscular care trebuie s
sugereze o interesare paratiroidian (traumatizare). Efectul favorabil al administrrii de calciu este proba
farmacologic clar a suferinei paratiroidiene.
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE

NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI ALE GLANDELOR PARATIROIDE
Glandele paratiroide sunt glande pereche, de dimensiunea unui bob de mazre, situate n spatele
lobilor glandei tiroide, cte dou de fiecare parte a traheii, n zona gtului.
Afeciunile glandei paratiroide iau forma hipofunciei sau hiperfunciei acestor glande.
FUNCIA PARATIROIDEI
Glandele paratiroide secret:
- parathormonul (PTH) ce regleaz nivelul calciului n corp. Calciul este un element important cu rol n
funcia nervoas i contracia muscular.
Dac nivelul de calciu din corp scade, glandele paratiroide rspund prin producerea de parathormon.
Acesta determin trei tipuri principale de rspuns:
- oasele elibereaz mai mult calciu;
- intestinul absoarbe mai mult calciu din alimentaie;
- rinichii elimin mai puin calciu.
Dac nivelul calciului n snge este prea mare, glandele i reduc activitatea, secretnd mai puin
parathormon, ceea ce determin efecte contrare celor descrise mai sus.
In afeciunile paratiroidiene glandele produc fie prea mult, fie prea puin hormon paratiroidian.
- calcitonina: faciliteaza fixarea calciului pe oase si diminueaza nivelul calciului sangvin. Calcitonina
antreneaza astfel o diminuare a nivelului sangvin al calciului cand acesta este anormal de ridicat; ea
limiteaza absorbtia calciului de catre intestin si favorizeaza eliminarea lui pe cale renala.
Circumstante de aparitie ale tulburarilor secreiei hormonale se datoreaz mai multor cauze:
existena unei tumori la nivelul glandei, urmare a unei intervenii chirurgicale de ndeprtare a glandei
tiroide, sau secundar unei insuficiene renale. Deseori cauza poate rmne necunoscut.
42
HIPERPARATIROIDISMUL
Hiperparatiroidismul este boala in care hormonii paratiroidienii sunt secretati in exces de una
sau mai multe din cele patru glande paratiroide ale organismului. Ca atare, nivelul acestora din sange
este foarte ridicat.
Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu,observaie, cercetarea documentelor medicale
(foaia de observaie clinic, bilete de iesire din spital,trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, card de
identificare, reete, etc.), discuii cu membri echipei de ngrijire si aparintorii, examenul fizic
(inspecie,auscultaie, msurtori antropometrice). Analiza si sistematizarea datelor: informaii
semnificative.
Manifestri de independen: pacient constient, mobilitate pstrat, tegumente nemodificate, seme
vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absena durerii, somn si odihn corespunztoare, comunicare eficient la
nivel motor si senzorial.
Manifestari de dependenta
- manifestari neuropsihice si musculare:astenie fizica si psihica,cefalee,hipotonie
musculara,paralizie,depresie,tulburari de character,a functiei intelectuale
- manifestari gastrointestinale-anorexie, greata, varsaturi, dureri epigastrice, meteorism, constipatie,
polidipsie.
- manifestari renale: poliurie,litiaza renala,HTA,etc.
- manifestari cardiovascular-tahicardie sau bradicardie,HTA
- manifestari manifestari asociate:scadere ponderala,febra, slabiciune, apatie
- manifestari manifestari osoase:dureri osoase,deformarea scheletului, osteoporoza, pierderea precoce a
dintilor.
Surse de dificultate
Surse fizice:
pierderi mari de urina;
cefalee, agitaie;
sete exagerata;
deficit alimentar;
durerea;
Surse psihologice:
anxietate si stres;
pierderea respectului si a stimei de sine;
neacceptarea bolii;
frustrare;
nelinite fata de diagnostic si tratament.
Surse sociologice:
Explorri:
- de laborator: Ca, Mg, Phosphor;
- dozarea PTH ;
- fosfatemia-este sczut (sub 0,6 mmol/L sau 2,5 mg/dl), hiperfosfaturie (peste 700 mg/24 ore)
- calciuria -crescut (peste 300 mg/24 ore) ;
- cleararance-ului Ca/creatinin care n HPTP depete 0,02;
- fofataza alcalina;
- dozarea metabolitilor vitaminei D;
- markerii de resorbie osoas (vezi osteoporoza) nu sunt necesari pentru diagnostic, pot fi
crescui n formele severe.
- creatinina seric indic gradul de afectare a funciei renale.
- densitatea mineral osoas poate pune diagnosticul de osteoporoza secundar. Trebuie
43
efectuat att la nivelul coloanei vertebrale ct i la old sau n 1/3 distal a radiusului.
- radiografii osoase pentru evidenierea resorbiei osoase subperiostale (falange proximale, distale, clavicule,
coaste), aspectul de sare i piper la nivelul calotei craniene n special n formele severe.
- ecografii i radiografii abdominale cu scopul vizualizrii eventualei litiaze renale.
- explorrile paraclinice pentru localizarea sursei excesului de PTH cuprind ecografia,
tomografia computerizat i rezonana magnetic nuclear dar i scintigrafia cu taliu techneiu, seleniu-
metionin, tehnetiu-99m-sestamibi (de substractie), SPECT sau MIBI-SPECT (Sestamibisingle photon
emission computed tomography) sau dozarea intraoperatorie a PTH din diverse arii de drenaj al
paratiroidelor.
Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema+sursa de dificulate+ manifestarea de
dependen)
Probleme de dependenta
alimentatie inadecvata prin deficit;
alterarea eliminarilor urinare;
insomnie;
Obiective:
Pacientul:
sa-si menin echilibrul hidro-electrolitic si nutriional;
sa prezinte eliminari normale;
sa prezinte circulatie arteriala normala;
sa-si exprime diminuarea disconfortului;
sa vorbeasc despre necesitatea adaptrii si integrrii sociale;
sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare si cooperare;
sa-si menin o igiena corporala normala;
sa-si exprime cunoaterea tratamentului, efectele ateptate si reaciile secundare.
Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de constien,

meninerea unei stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric si electrolitic, mbuntirea aceptarea
imaginii de sine, crearea unui mediu sigur, cresterea toleranei la activitate.
Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului
fizic si psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei.
Educatia pentru sanatate:
o Evitarea imobilizrii i promovarea activitii fizice;
o Reducerea moderat a aportului de calciu alimentar (la aproximativ 800 mg/zi).
Reducerea sever a calciului alimentar nu se indic!
o Evitarea diureticelor tiazidice i a litiului;
o Hidratare adecvat (minim 2 litri/zi) pentru prevenirea nefrocalcinozei;
o Aport suficient de vitamina D 400-600 UI/zi.
o Monitorizarea periodic n vederea evidentierii unei eventuale progresii a bolii i reevalurii indicatiei de
tratament chirurgical implic: msurarea calciului seric i a creatininei anual i a densittii osoase la 1-2 ani.
o respectarea administrarii medicatiei.
Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, administrarea tratamentului,
asigurarea dietei, pregtirea preoperatorie si ngrijirea postoperatorie.
o Hemodializ n insuficient renal acut.
o Intervenia chirurgical pentru ndeprtarea sursei excesului de PTH se face imediat ce
starea pacientului o permite.
HIPOPARATIROIDISMUL (HPT)
Principalele cauze de hipoparatiroidismul (hPT) sunt:

o Iatrogen postchirurgical; poate fi i tranzitor ca urmare a hiperplaziei compensatorii a tesutului restant.
44
o Postiradiere cu I131;
o Idiopatic;
o Ereditar cu transmitere autozomal dominant
o Infiltrativ sau prin depunerea unor metale: Fe, Cu, Aluminiu;
o n septicemii cu germeni Gramm ( - ), SIDA, oc toxico-septic;
o Funcional (n hipomagneziemie ca urmare a inducerii rezistenei periferice la
aciunea PTH i a inhibrii eliberrii sale; apare n alcoolism, pierderi renale sau
gastrointestinale severe de Mg).
Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu,observaie, cercetarea documentelor medicale
(foaia de observaie clinic, bilete de iesire din spital,trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, card de
identificare, reete, etc.), discuii cu membri echipei de ngrijire si aparintorii, examenul fizic
(inspecie,auscultaie, msurtori antropometrice). Analiza si sistematizarea datelor: informaii
semnificative.
Manifestri de independen: pacient constient, mobilitate pstrat, tegumente nemodificate, seme
vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absena durerii, somn si odihn corespunztoare, comunicare eficient la
nivel motor si senzorial
Manifestri de dependenta:
- in formele uoare apar doar parestezii i fasciculaii periorale i ale extremitiilor. Acestea pot declana
hiperventilatie cu alcaloz respiratorie i exacerbarea hiperexcitabilittii neuro-musculare.
-in formele mai severe (crizele de tetanie acut) apar:
- anxietatea, nelinitea, nervozitate, depresie;
- crampele (contracturile) dureroase i spasmele musculare precum spasmul carpo-pedal clasic dar i
spasm laringian (manifestat prin spasm glotic, uneori cu cianoz, senzatie de nod in gat, disfonie),
bronhospasm cu respiratie dificila sau suieratoare sau alte spasme viscerale (pilorice, gastrice, esofagiene,
frenice). Primele care apar sunt contracturile simetrice ale extremittiilor, mna de mamo (adductia
policelui, flexia articulatiilor metacarpofalangiene, hiperextensia articulatiilor interfalangiene i flexia
ncheieturii minii), apoi apare hiperextensia gambelor i picioarelor; contractura musculaturii peribucale.
Afectarea musculaturii paravertebrale determin hiperextensia trunchiului cu opistotonus (mai rar
emprostotonus contractur n flexie sau pleurostotonus- contractur lateral) iar trismusul apare datorit
contracturii muchilor maseteri.
- oboseala, slabiciune,
- menstruatii dureroase,
- cefalee,
- tulburari de memorie,
- palpitatii, cresterea frecventei cardiace,
- scderea cronic a calcemiei poate determina retard mental la copii (n special n hPT sau PhPT, ca
urmare a instalrii precoce a hipocalcemiei) iar la aduli demen i afectare extrapiramidal (parkinsonism,
micri coreoatetozice) reversibile n cele mai multe cazuri cu un tratament adecvat.
- calcificrile ganglionilor bazali apar la cei hPT cronic, netratat.
- edemul papilar i hipertensiunea intracranian benign au fost de asemenea descrise n
hipocalcemii indiferent de etiologie.
- in tetanie cronic: astenie, fatigabilitate, depresie, anxietate sau iritabilitate.
- modificrile psihice pot merge pn la confuzie, halucinaii i psihoze.
- manifestrile ectodermale constau din:
- piele uscat, cu descuamri, hiperpigmentri, exeme;
- alopecie areat, pr cu aspect uscat;
- unghii friabile, mate, cu linii transversale;
- dini hipoplazici, de aspect glbui, striat, erodat i defecte ale smalului dentar;
- candidoza rebel la tratament; afecteaz pielea, tractul gastointestinal .
- manifestri oculare constau din calcifierea subcapsular a cristalinului i apariia cataractei.
Investigatii
n formele latente pot fi pozitive:
o semnul Chvostek percuia nervului facial, la nivelul ramurii mandibulei, determin
contracia musculaturii periorale (gradul I), a aripioarei nazale (gradul II) i apoi a ntregii
hemifee (gradul III).
o Semnul Trousseau umflarea manetei tensiometrului cu 20 mmHg peste presiunea
sistolic timp de 3 minute, se nsoete de apariia spasmului carpal.
45
o Proba de hiperventilatie - ventilatie ampl, fortat timp de 3 minute declaneaz criz
tetanic sau sensibilizeaz primele dou probe.
Explorri de laborator
- dozarea calcemiei totale trebuie uneori completat cu dozarea direct sau indirect a calciului
ionic. Aceasta are importan n special n contextul prezenei unei hipoalbuminemii, scderea
albuminemiei cu 1g/l produce o scdere a calcemiei cu 0.8 mg%. Valorile normale ale calciului ionic sunt
4.0 - 5.2 mg% (1.0 -1.3 mmol/L).
-dozarea magneziului seric.
- dozarea fosfatemiei i PTH.
Alte explorri de laborator n hipoparatiroidism:
- calciuria i fosfaturia sunt sczute;
- EMG n tetania acut evideniaz actvitate repetitiv sub form de dublete, triplete,
confirmnd hiperexcitabilitatea neuro-muscular;
- EKG: prelungirea intervalului QT.
Surse de dificultate
Surse fizice:
deformarea articulaiilor extremitilor
endocrin metabolic,
diaforez
oboseal
deprinderi alimentare deficitare,
obezitate,
edeme,
tremurturi ale membrelor
durerea;
Surse psihologice:
anxietate,
stres,
confuzie,
stare depresiv.
Surse sociologice:
alimentatie inadecvata ;
alterarea eliminarilor urinare;
vulnerabilitate fata de pericole;
insomnie;
Obiective:
Pacientul:
sa-si menin echilibrul hidro-electrolitic si nutriional;
sa prezinte eliminari normale;
sa prezinte circulatie arteriala normala;
sa-si exprime diminuarea disconfortului;
sa vorbeasc despre necesitatea adaptrii si integrrii sociale;
sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare si cooperare;
sa-si menin o igiena corporala normala;
46
sa-si exprime cunoaterea tratamentului, efectele ateptate si reaciile secundare.
Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de constien,
meninerea unei stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric si electrolitic, mbuntirea aceptarea
imaginii de sine, crearea unui mediu sigur, cresterea toleranei la activitate
Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului
fizic si psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei
Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, administrarea tratamentului,
asigurarea dietei, pregtirea preoperatorie si ngrijirea postoperatorie.
OSTEOPOROZA
Osteoporoza este cea mai frecvent afeciune sistemic a osului.

Definiia ei (WHO, 1994) este: afeciune sistemic scheletal caracterizat prin mas osoas sczut
i deteriorri microarhitecturale ale esutului osos, avnd ca rezultat creterea fragilitii osoase i consecutiv
creterea riscului de fractur.
Prevalena osteoporozei crete exponenial, odat cu vrsta i este mult mai frecvent ntlnit la
femei. Complicaia ei este fractura (vertebral, de old, antebra) riscul apariiei unei fracturi osteoporotice
n timpul vieii unei femei fiind de 30-40%.
Factori de risc ai osteoporozei: vrsta peste 65 ani, fracturi anterioare, menopauza precoce (sub 45
de ani, prematur sau indus chirurgical), subponderabilitatea, aport sczut de calciu, fumatul, consumul
excesiv de cafea i alcool, sedentarismul, tratamente ndelungate cu anumite medicamente (ex. cortizonice,
diuretice, anticoagulante), unele afeciuni asociate (reumatismale inflamatorii, endocrine, metabolice,
digestive, genetice etc). Factorii ereditari incriminai n osteoporoz se refer la sexul feminin, rasa
caucazian, constituia subire.
Investigaii paraclinice i de laborator
o Radiografia osoas convenional este puin sensibil n diagnosticarea osteoporozei fr
fracturi dar este util n diagnosticarea fracturilor de fragilitate att la nivelul membrelor
superioare i inferioare dar mai ales la nivelul vertebrelor. Tasarea vertebrelor cu deformarea
lor (form biconcav, cuneiform, fractur prin compresiune-tasare) este un semn radiologic
de fractur osteoporotic de fragilitate.
o Tomografia computerizat cantitativ a coloanei vertebrale este o metod sensibil n
diagnosticul iniial al osteoporozei dar nu este util pentru evaluri repetate datorit costului
ridicat i dozelor mari de radiaii. Tomografia microcomputerizat permite vizualizarea
tridimensional a regiunii osoase investigate.
o Ultrasonografia cantitativ (QUS) la nivelul calcaneului sau radiusului (extremitatea distal)
aproximeaz densitatea mineral osoas (DMO) prin evaluarea diferentei de atenuare la
trecerea prin os a intensittii a dou fascicule de US de lungimi de und diferite. Rolul acestei
metode n diagnosticul osteoporozei i n urmrirea tratamentului antiresorbtiv este
controversat deoarece metoda ultrasonic nu are precizia DEXA n evaluarea densitii
osoase dar poate fi folosit ca metod de screening.
o Absorbiometrie cu raze X de energie dual (DEXA, dual-energy x-ray absorptiometry) la
nivelul coloanei vertebrale i a oldului este singura metod validat n diagnosticul
osteoporozei i a riscului de fractur. Diferenta de atenuare a dou fascicule fotonice
(generate de o surs de raze X), avnd nivele de energie diferit, atunci cnd trec prin aria de
interes, permite cuantificarea DMO pe unitate de suprafata (g/cm2). DEXA evalueaz
densitatea osoas a unui pacient care este comparat cu valoarea medie statistic a densitii
osoase a unei populaii de tineri sntoi de acelai sex i ras. Rezultatul este exprimat sub
forma scorului T care reprezint diferena dintre valoarea efectiv msurat i valoarea de
referin din cadrul populaiei aleas ca martor exprimat n deviatii standard (DS). Dup
OMS, n funcie de scorul T, densitatea mineral osoas (DMO) poate fi apreciat astfel:
-normal: scor T ntre +1 i -1 DS,
-osteopenie: scor T ntre -1 i -2,49 DS,
-osteoporoza: scor T mai mic sau egal cu -2,5 DS,
-osteoporoza sever: scor T mai mic de -2,5 i una sau mai multe fracturi de fragilitate.
Scorul Z se obtine prin compararea DMO a unui individ cu DMO medie pentru aceiai vrst,
ras i sex se utilizeaz la copii, n suspiciunea de OP juvenil.
Toi pacienii cu osteoporoz trebuie s fie investigai prin analize de rutin dar i prin analize de
47
laborator specifice n direcia elucidrii etiologiei unei osteoporoze secundare.
Analize de rutin de laborator:
k Hemogram,
- Analize de biochimie: calciu ionic i total, fosfor, proteine totale, albumin, fosfataz alcalin,
enzime hepatice, creatinin, electrolii,
- Calciu i fosfor urinar.
Analize de laborator specifice unor afeciuni:
- TSH,
- Testosteron la brbai,
- Estradiol, FSH, LH la unele femei,
- PTH,
- Metaboliii vitaminei D,
- VSH, electroforeza proteinelor serice i urinare pentru mielom.
- rata formrii i resorbiei osoase poate fi evaluat prin msurarea anumitor markeri moleculari ai
turnoverului osos (enzime osteoblastice i osteoclastice, fragmente de matrice osoas excretate n urin).
Manifestri de dependen (semne si simptome)
- fragilitate osoas,
- fracturi frecvente,
- dureri (frecvente la nivelul coloanei vertebrale),
- deformri osoase (cifoza, scolioza) prin tasarea sau deformarea vertebrelor,
- reducerea inaltimii (cu pana la 10 cm) - curbarea coloanei datorata tasarii vertebrelor
- afectarea capacitatii de a efectua activitati fizice (mers, ridicarea unor greutati)
- calcemie scazut, fosfatemie scazut,
- hipercalciurie.
- durere din cauza reducerii masei osoase
- disconfort- din cauza durerii, imobilizrii n aparat gipsat, unor poziii
terapeutice (extensie, traciune) sau deformrilor osoase.
- diminuarea mobilitii fizice- din cauza durerii neameliorate, a neutilizrii unor
segmente anatomice, a rigiditii articulare.
- deficit de autongrijire din cauza imobilizrii segmentelor corpului, a
deformrilor si rigiditii articulare, care mpiedic efectuarea unor miscri.
- potenial de accidentare
- devalorizarea (perturbarea imaginii de sine)din cauza- diminuarii funciei
locomotorii (consecina multor tulburri osteo-musculare) atrage dup sine scderea
capacitii de efectuare a unor activiti. n aceast situaie, la multi pacieni scade
motivaia de a face ceva, de a-si satisface nevoile fiziologice fundamentale, de a
accepta modificarea dinamicii familiale, schimbarea locului de munc.
- perturbarea imaginii corporale din cauza deformrilor vizibile;
- potenial de complicaii;
- anxietate legata de accentuarea deformrilor, a scderea capacitii de
efectuare a activitilor cotidiene.
Obiective
n stabilirea obiectivelor se va ine cont de tipul si stadiul afeciunii si ceilali factori
care pot influena realizarea lor (vrsta, starea mental, starea emoional etc).
n general obiectivele vor viza:
- mbunatairea poziionrii corpului n timpul activitii (reeducare postural);
- minimalizarea efectelor imobilizrii (organice si psiho-sociale);
- meninerea tonusului muscular;
- cresterea toleranei la efort;
- obinerea independenei n satisfacerea nevoilor si ndeplinirea rolului social;
- prevenirea diminurii conceptului de sine (imagine de sine, imagine corporal).
Intervenii
Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta,
profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
48
Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie,
educatie.
Toti pacientii trebuie educati adecvat pentru reducerea impactului factorilor de risc modificabili
pentru fractura osteoporotic. Msurile profilactice constau din:
o Activitatea fizic regulat crete DMO la nivelul vertebrelor la femeile n menopauz,
mbuntete mobilitatea i crete calitatea vieii.
o Renuntarea la fumat.
o Purtarea de protectoare externe de old de ctre persoanele n vrst s-a demonstrat util n
prevenia fracturilor de col femural.
o Prevenirea cderilor la persoanele peste 65 ani (prin suplimentare de vitamina D, tratamentul
adecvat al afeciunilor cardio-vasculare, tulburrilor de echilibru, tulburrilor de vedere,
evitarea sedativelor etc) reduce rata de fracturi osteoporotice.
o Diet bogat n calciu, vitamina D i proteine.
Producia endogen de vitamina D depinde de durata expunerii la soare, funcionarea normal
a rinichilor i ficatului. Prin alimente se asigur numai o cantitate mic de vitamina D (ou,
lapte, pete gras) din necesarul zilnic. Necesarul de calciu i vitamina D la persoanele n
vrst i la femeile n postmenopauz este de 1000-1500 mg/zi calciu i 400-800 UI/zi
vitamina D (variaz n funcie de ar). O diet bogat n proteine este indicat persoanelor n vrst i mai
ales celor care prezint deja osteoporoz manifest.
Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri
postoperatorii, administrarea tratamentului general si local.
IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE

NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI ALE GLANDELOR GONADE
(hipogonadismul, eunuchismul si eunucoidismul, criptorhidian, hirsutismul, boala polichistic ovarian,
pubertatea precoce si ntrziat)
PUBERTATEA PRECOCE
Apariia caracterelor sexuale secundare nainte de 9 ani la biei i 8 ani la fete poart denumirea de
pubertate precoce.
Cauzele pubertatii precoce
1. Alimentatia- mai exact consumul de carne provenit din crescatorii industriale, unde animalelor le sunt
administrati hormoni pentru o crestere si o dezvoltare rapida.
2.Ereditatea- de cele mai multe ori, copiii care au avut un parinte sau un frate care a suferit de pubertate
precoce, se dezvolta si ei din punct de vedere fizic mult mai devreme.
3. Obezitatea- este asociata direct cu aparitia timpurie a menstruatiei, in timp ce in randul fetitelor foarte
slabe se constata intarzierea ei.
4. Prezenta in exces a hormonilor sexuali- respectiv testosteron in cazul baietilor si estrogen in cazul
fetelor.
5. Cistita ovariana ori o tumora ovariana- si acestea pot determina instalarea pubertatii precoce la fetite.
6. O infectie la nivelul celulelor responsabile de producerea spermei- aceasta putand fi si ea o cauza a
pubertatii precoce la baieti.
Manifestari de dependenta(semne)
Semnele pubertatii precoce sunt aceleasi ca si in cazul unei pubertati aparute la o varsta normala, cu
exceptia ca acestea se produc mai devreme:
Ambele sexe:
- cresterea brusca in inaltime;
- acneea usoara;
- transpiratii cu miros specific;
- cresterea parului pubian si axilar.
Fete:
- cresterea sanilor;
-aparitia menstruatiei, in aproximativ doi-trei ani de la instalarea primelor simptome.
Baieti:
- ingrosarea vocii;
- cresterea testiculelor, a penisului si a scrotului.
- aparitia parului facial, pubian si axial .
49
Investigatii
- Raze x: se folosesc raze energetice electromagnetice pentru a produce imagini ale tesuturilor interne, ale
oaselor si organelor.
- Ecografia: ovarelor, respectiv testiculelor- este o tehnica de diagnosticare ce foloseste ultrasunetele.
- RMN: aceasta procedura de diagnosticare utilizeaza o combinatie de magneti foarte puternici, asociate cu
frecvente radio pentru a produce imagini detaliate ale organelor si ale structurilor interne ale corpului.
- Testul de stimulare GnRH: pentru a stabili forma pubertatii precoce.
- Teste de masurare a estrogenului, respectiv a testosteronului, dar si a hormonilor tiroidieni.
PUBERTATEA NTRZIAT
Pubertatea ntrziat se definete prin lipsa semnelor pubertare la vrsta de 13 ani la fete i 14 ani la
biei. Oprirea n evoluie a unei puberti normal declanate este un alt semnal de alarm care cere evaluare.
Cauze:
- constituional, (prinii au avut pubertatea mai trziu declanat), la care se recomand doar un impuls i
ulterior evoluia va continua n cascad. Nu necesit supraveghere sau tratamente pe termen lung.
- centrale (hipofizare),
- periferice (testicul sau ovar).
Manifestari de dependenta:
- bieii cu astfel de patologie sunt nali, cu o cretere discordant a braelor i a picioarelor (deschiderea
braelor este mai mare dect nlimea),
- fante oculare antemongoidale, prul jos implantat pe ceaf, scurtarea metacarpianului 4-5 bilateral, cerul
gurii cu bolt, nevi pigmentari (pete negricioase pe piele). Uneori pot prezenta i malformaii renale i
cardiace.
HIPOGONADISMUL
Hipogonadismul este o afectiune manifestata prin producerea insuficienta sau chiar deloc de testosteron,
hormonul ce joaca un rol vital in cresterea si dezvoltarea masculina la pubertate. Afectiunea poate aparea la
nastere sau poate fi dezvoltata dupa aceea, de-a lungul vietii dupa o infectie sau un accident. Efectele depind
bineinteles de cauza in care a aparut hipogoadismul.
Manifestari de dependenta:
Un copil nascut cu hipogonadism poate prezenta:
- organe sexuale feminine;
- organe sexuale ambigue;
- organe sexuale nedezvoltate;
Hipogonadismul la pubertate
Daca apare la pubertate, hipogonadismul poate incetini cresterea, poate afecta dezvoltarea si poate cauza:
- dezvoltare slaba a masei musculare;
- lipsa ingrosarii vocii specifice barbatilor;
- cresterea insuficienta de par pe corp;
- organe sexuale slab dezvoltate;
- crestere excesiva a bratelor si picioarelor comparativ cu constitutia trupului;
- dezvoltarea glandelor mamare;
Hipogonadismul la adulti
La adulti hipogonadismul poate altera anumite trasaturi fizice masculine si poate afecta functia de
reproducere.
Manifestari specifice sunt:
- disfunctie erectila;
- infertilitate;
- scaderea masei musculare;
50
- dezvoltarea tesutului mamar;
- pierderea masei osoase (osteoporoza);
Alte manifestari: oboseala, dificultati de concentrare, apetit sexual scazut.
EUNUCHISMUL si EUNUCOIDISMUL
Enuchism - se refera la starea - congenitala sau dobandita - determinata de lipsa gonadelor.

Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismu-lui. Glandele genitale sunt prezente, dar sunt
deficitare ca functie si structura.
In functie de momentul instalarii hipogonadismului, se disting o forma prepubertara si o forma
postpubertara.
In sindromul prepubertar:
- inchiderea cartilajelor de crestere se face cu intarziere
- membrele cresc mult in lungime, disproportionat fata de trunchi, creand statura eunocoida;
- scheletul este gracil, talia inalta, iar muschii slab dezvoltati;
- nedezvoltarea sexuala;
- la fete, maturizarea sexuala nu se produce, menstrele nu apar, sanii sunt mici, iar organele
genitale externe si interne (uter, vagin) raman infantile, pilozitatea sexuala si pe corp nu se
dezvolta;
- caracterele psihice sunt infantile;
- la baieti, la varsta pubertatii, testiculele sunt mici, lipsesc sau sunt ascunse in abdomen
(criptorhidie), penisul este mic, nedezvoltat, iar parul lipseste la pubis, la barba, mustati si pe
corp, vocea nu se ingroasa, iar expresia fetei este infantila.
Dupa pubertate:
-la femei:
- cauze: inflamati a organelor genitale, castrarea chirurgicala sau iradierea pe ovare.
- apar: tulburari menstruale, mergand pana la pierderea menstrelor (amenoree), caderea parului sexual,
pierderea libidoului si sterilitate, regresiunea caracterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului),
tulburari vegetative(valuri de caldura, insomnii, nervozitate), osteoporoza.
- la sexul masculin:
- involutia organelor genitale,
- caderea parului sexual si de pe corp,
- pierderea libido-ului si a potentei si sterilitate;
- tulburari neuro-vegetative: ameteli, insomnii, iritabilitate, astenie.
CRIPTORHIDIA
Criptorhidia este definita ca fiind situarea testiculului oriunde pe traiectul normal de coborare mai putin in
scrot. Forma unilaterala este mai comuna. Incidenta criptorhidiei la nastere este destul de mare aproximativ
3, 5% dar in jumatate din cazuri coborarea se produce spontan in prima luna de viata.
HIRSUTISMUL
Hirsutismul este definit drept cresterea excesiva a firelor groase de par, inchise la culoare, in
zone unde la femei acesta este minim sau absent. Acest model masculin de aparitie a parului
terminal apare de obicei in zonele stimulate androgenic, cum este fata, pieptul si areolele mamare.
BOALA POLICHISTIC OVARIAN
Sindromul ovarului polichistic, boala care poate duce la infertilitate, este un dezechilibru
hormonal care interfera cu ovulatia normala, prevalenta sa fiind estimata intre 1,5 si 20% (in medie 6%) din
populatia feminina fiind in continua crestere in ultimele decenii.
Manifestari de dependenta :
- oligomenoree; mai putin de 5 cicluri menstruale intr-un an, mai mult de 35 de zile intre cicluri
sau absenta menstruatiei;
51
- hirsutism (cresterea parului in exces pe fata, piept, spate, abdomen, degete. Firul de par capata caracterele
celui masculin: este gros, rezistent, lucios);
- acneea, tenul gras, matreata, pete negricioase pe piele (acantosis nigricans) pe gat, axilar sau in pliurile
cutanate sau pliuri de piele in zona gatului si axilar;
- depresie sau modificari ale dispozitiei;
- alopecia de tip masculin consta in rarirea difuza a pilozitatii capilare;
- virilizarea vocii - vocea devine mai joasa, cu tonalitati grave;
- durere in partea de jos a abdomenului si in pelvis;
- cresterea in greutate.
- alterarea cresterii si dezvoltarii,
- disfunctii sexuale,
- comunicare ineficienta;
- alterarea conceptului de sine;
- vulnerabilitate fata de pericole;
- atingerea integritatii psihice;
- deficit de cunostinte;
- devalorizare.
Obiective:
- s fie mbuntit capacitatea de comunicare i cooperare a pacientului;
- s fie meninute i mbuntite procesele de gndire;
- s fie asigurat confortul pacientului;
- s mbuntit i acceptat imaginea de sine;
- s fie meninut (ameliorat) starea nutriional adecvat;
- s participe la programe de educatie pentru sanatate.
Intervenii
Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta,
profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie,
educatie.
Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri
postoperatorii, administrarea tratamentului general si local.
52

NURSING IN ENDORINOLOGIE Refacut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NURSING IN ENDORINOLOGIE Refacut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENDOCRINOLOGIE SI NURSING IN ENDORINOLOGIE

NURSING N BOLILE ENDOCRINE

ANALIZA l SISTEMATIZAREA DATELOR PROBLEME DE DEPENDENT N

OBIECTIVE DE NGRIJIRE n boli endocrine:

- supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contient,

INTERVENII PROPRII (AUTONOME)): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea

INTERVENII DELEGATE SPECIFICE

EXPLORAREA GLANDELOR ENDOCRINE

3. EXPLORAREA FUNCIONAL A GLANDELOR SUPRARENALE

Explorarea funcional a testiculului

6. EXPLORAREA FUNCIONAL A PANCREASULUI ENDOCRIN

RADIOGRAFIA RENAL PE GOL

TOMOGRAFIA AXIAL COMPUTERIZAT si REZONANA MAGNETIC NUCLEARA

Reprezint doua proceduri diagnostice moderne, dovada a mbuntirii metodelor neuroradiologice.

Indispensabile n diagnosticul de certitudine al endocrinopatiilor, explorrile hormonale se efectueaz n

Hormonii glandei tiroide

Hormonii glandei suprarenale

EDUCAIA PACIENTULUI l FAMILIEI

EVALUAREA OBIECTIVELOR STABILITE

A. NGRIJIREA PACIENILOR CU ACROMEGALIE SI GIGANTISM

B. NGRIJIREA PACIENILOR CU NANISM HIPOFIZAR

C. NGRIJIREA PACIENILOR CU DIABET INSIPID

Resursele materiale necesare analizelor si investigaiilor

Explorarea hipofizei anterioare:

PREGARIREA PREOPERATORIE SI NGRIJIRI POSTOPERATORII

IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR

A. NGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM CUSHING

Surse legate de lipsa cunoaterii:

B) NGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERALDOSTERONISM

4. Obiective pe termen scurt, mediu si lung.

D) INGRIJIREA PACIENILOR CU FEOCROMOCITOM

Feocromocitomul este o tumora, rara, localizata in partea interna a glandei (medulosuprarenala)

* Pacientul sa prezinte tranzit intestinal normal;

Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES. P = problema pacientului; E = etiologia sau sursa

6. Resursele materiale necesare analizelor si investigaiilor.

8. Pregarirea preoperatorie si ngrijiri postoperatorii.

IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA

Pacientul sa creasc toleranta la cldura.

Dependenta se manifesta prin:

ngrijiri postoperatorii specifice n intervenia pe tiroid

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE

Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de constien,

Principalele cauze de hipoparatiroidismul (hPT) sunt:

Osteoporoza este cea mai frecvent afeciune sistemic a osului.

IDENTIFICA, ELABOREAZA, APLICA SI EVALUEAZA REZULTATELE PACIENTILOR CE

Alte manifestari: oboseala, dificultati de concentrare, apetit sexual scazut.

Enuchism - se refera la starea - congenitala sau dobandita - determinata de lipsa gonadelor.

BOALA POLICHISTIC OVARIAN

S-ar putea să vă placă și