1

Fundamentele psihologiei
Licenta Psihologie februarie 2009
MULTIPLE CHOICE
1. Psihicul uman este un sistem:
a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv
1. a+b
2. c+d
3. b+d
4. a+b+d
2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:
1. integral innascut
2. dobandit in copilarie
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita
3. Inconstientul are un continut:
1. exclusiv cognitiv
2. exclusiv afectiv-emotional
3. mixt
4. „Arhetipul” este un concept creat de:
1. K. Horney
2. C. Yung
3. A. Adler
4. S. Freud
5. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:
a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
d) dimensiunea cognitiva
1. a+b+d
2. a+c+d
3. c+d
4. a+d
2
6. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:
a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe
1. a+b+c+e
2. b+d+e
3. a+c+d+e
4. b+d
5. c+e
7. Constiinta este:
1. suma functiilor si proceselor psihice particulare
2. suma proceselor cognitive
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta
integrativa ireductibila
8. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:
1. un torent
2. o imbinare intre static si dinamic
3. o scena statica iluminata
9. In modelul freudian, intre inconstientul innascut si cel dobandit exista o relatie:
1. de concordanta
2. de incluziune
3. antagonica
10. Constiinta de sine este o functie:
1. proiectiva
2. autoreflexiva
3. reflexiva
11. Constiinta de sine:
1. genereaza identitatea Eului
2. deriva din identitatea Eului
3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului
3
12. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:
1. constiintei lumii externe
2. subconstientului
3. constiintei de sine
13. Functia reglatoare a constiintei consta in:
a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse
1. b+c
2. a+b+d
3. a+c+d
4. b+d
14. Perceptia este:
1. o senzatie complexa
2. o structura cognitiva distincta
3. o suma de senzatii
15. In cercetarea si interpretarea perceptiei, gestaltismul s-a bazat:
1. pe principiul genetic
2. pe principiul imanentei
3. pe principiul interactiunii innascut-dobandit
16. Care dintre scolile psihologice clasice recunostea explicit rolul invatarii in perceptie:
1. gestaltismul
2. asociationismul
3. behaviorismul
17. Perceptia reflecta:
1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor
2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale
3. proprietati situational-accidentale
4
18. Realizarea perceptiei presupune:
1. operarea distinctiei „figura – fond”
2. omogenizarea campului stimulator extern
3. evidentierea unei insusiri dominante
19. Determinantii perceptiei includ:
1. exclusiv factorii obiectivi externi
2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat
3. exclusiv factori subiectivi interni
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune
20. Perceptia monomodala consta in:
1. perceperea unui obiect o singura data
2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator
21. In perceptia plurimodala se integreaza:
1. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator
2. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori
3. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori
22. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:
1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului
2. incadrarea obiectului intr-o clasa
3. relationarea obiectului cu experienta anterioara
23. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:
1. numarul elementelor componente
2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente
3. marimea elementelor componente
24. Iluziile sunt rezultatul:
1. halucinatiilor
2. excedentului de informatie
3. efectelor de camp
5
25. Rolul setului in perceptie este:
1. intotdeauna pozitiv
2. atat pozitiv, cat si negativ
3. intotdeauna negativ
26. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:
1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)
2. cu ajutorul figurilor duble
3. cu ajutorul figurilor suprapuse
27. Constantele perceptive sunt:
1. calitati innascute
2. rezultatul actiunii legilor psihofizice
3. rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale
4. rezultatul actiunii legii selectivitatii
28. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:
1. se fixeaza direct pe scop
2. foloseste procedee logico-formale
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice
29. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul „insight”
1. introspectionista
2. gestaltista
3. asociationista
4. behaviorista
30. Care dintre scolile psihologice recunoaste rolul invatarii in activitatea rezolutiva a
gandirii
1. gestaltismul
2. introspectionismul
3. behaviorismul
4. asociationismul
6
31. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg
1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii
2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract
3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un
acompaniament imagistic
32. Notiunea este:
1. un model informational imagistic
2. un model informational izomorfic
3. un model informational homomorfic esentializat
33. In ce conta deosebirea dintre o notiune empirica si una stiintifica:
1. in numarul insusirilor inglobate
2. in suportul prin care se fixeaza
3. in calitatea insusirilor pe care le exprima
34. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:
1. polaritatii
2. generalitatii
3. sinonimiei
4. contrastului
35. Continutul notiunilor se dezvaluie in:
1. succesiunea reprezentarilor
2. judecata
3. interactiunea dintre cuvant si imagine
36. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel
operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii
1. finalitatea
2. structuralitatea
3. continuitatea
4. reversibilitatea
7
37. Procesarea de tip inductiv asigura:
a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general
1. b+c
2. a+c
3. a+b
4. a+b+c
38. Procesarea de tip deductiv asigura:
1. trecerea de la general la particular
2. trecerea de la concret la abstract
3. trecerea de la real la virtual
39. Procesarea de tip analogic stabileste:
1. deosebirea dintre particular si general
2. identitatea intre doua obiecte
3. asemanarea (similitudinea) intre doua obiecte
40. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:
1. planul de desfasurare
2. continutul asupra caruia se aplica
3. rezultatul la care ne conduc
41. In ce raport se afla cele doua operatii fundamentale ale gandirii, analiza si sinteza
1. de subordonare
2. de excludere reciproca
3. de complementaritate
42. Operatia generalizarii consta in:
1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii
2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri
individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel
8
43. Abstractizarea consta in:
1. asamblarea insusirilor esentiale
2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora
44. Algoritmul este aplicabil:
1. oricarei probleme bine definite
2. oricarui gen de probleme
3. doar problemelor de matematica
45. Euristica se subordoneaza:
1. principiului tot sau nimic
2. principiului incercarilor si erorilor
3. principiului conexiunii inverse
46. Gandirea euristica este solicitata:
1. in orice situatie slab definita
2. doar in creatia artistica
3. doar in jocul de sah
47. Reteaua semantica se realizeaza:
1. pe baza relatiei de sinonimie
2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune
3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor
48. „A merge la scoala” este:
1. un scenariu cognitiv
2. o schema cognitiva
3. o retea semantica
49. Ca activitate decizionala, gandirea:
1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii
2. reduce incertitudinea in situatii alternative
3. realizeaza planificarea actiunilor
9
50. Rezolvarea problemelor are un caracter:
1. spontan
2. multifazic
3. nemijlocit
51. Comunicarea desemneaza:
1. schimburi de energie
2. orice fel de schimburi in societate
3. schimburi de informatie
52. Latura semantica a comunicarii consta in:
1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor
2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate
53. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:
1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor
2. valoarea mesajelor pentru receptor
3. coerenta succesiunii mesajelor
54. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:
1. promptitudine
2. utilitate
3. fidelitate
55. Codarea, recodarea, decodarea – presupun:
a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat
1. a+b+c
2. b+c
3. a+b
56. Caracterul relativ al concluziei in rationamentul inductiv decurge din:
1. formularea gresita a premiselor
2. incompletitudinea inductiei
3. continutul concret al premiselor
10
57. Notiunea „om” este:
1. falsa
2. adevarata
3. nici adevarata, nici falsa
58. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul
a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea
1. a+b+c+d+e
2. a+c+d+e
3. b+c+d
4. a+c+e
5. b+d+e
59. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:
1. rapiditatea aplicarii ei
2. presiunea timpului
3. functia de utilitate
60. Strategia minimax se aplica in:
1. formarea notiunilor
2. adoptarea deciziilor
3. rezolvarea problemelor slab definite
61. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:
1. dificultatea articularii
2. locul ocupat in propozitie
3. frecventa folosirii in comunicare
62. Limbajul verbal este:
1. echivalent cu limba
2. un segment al limbii
3. o dimensiune a limbii
4. modul de interiorizare si functionare a limbii la nivel individual
11
63. Cuvantul face parte din categoria:
1. semnelor
2. simbolurilor
3. semnalelor
64. Latura semantica exprima:
1. o legatura de similitudine
2. o legatura designativa
3. o legatura spatiala
65. Legatura cuvantului cu obiectul:
1. este predeterminata
2. este directa
3. este mediata prin imagine
4. este impusa din afara
66. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:
a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte
1. a+b
2. a+b+c
3. a+c
4. b+c
67. Modelul gramaticii generative presupune:
1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice
2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice
68. In raport cu indivizii care vorbesc aceeasi limba:
1. toate cuvintele au aceeasi determinare semantica
2. cuvintele poseda grade de determinare semantica diferite
3. nici un cuvant nu este determinat semantic
12
69. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:
1. contextul
2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii
70. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:
1. stabilirea raporturilor sintactice
2. stabilirea raporturilor semantice
3. stabilirea raportului particular – general
71. In dezvoltarea ontogenetica a limbajului:
1. structurarea verigii aferente precede structurarea verigii eferente
2. structurarea verigii aferente succede structurarii verigii eferente
3. ambele verigi se structureaza concomitent
72. Reprezentanta corticala a verigii aferente auditive a limbajului este:
1. centrul Brodman
2. centrul Broca
3. centrul Wernicke
73. Veriga eferenta a limbajului include:
a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie
1. b+d
2. a+c
3. a+c+d
4. b+c+d
74. Functia reglatorie a limbajului consta in:
1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect
2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur
3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor
13
75. Limbajul intern este:
1. vocabularul latent al unui subiect
2. premisa dezvoltarii limbajului extern
3. limbajul extern selectiv comprimat
76. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:
1. J. Piaget
2. P.J. Guilford
3. O. Selz
4. W. Kőhler
77. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono – articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala
1. b+c+d
2. a+b+d
3. a+c
4. b+d
5. a+b+c+d
78. Zonele corticale de integrare a limbajului se situeaza:
1. predominant in emisfera dreapta
2. in mod egal in ambele emisfere
3. predominant in emisfera stanga
79. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:
1. om
2. animal
3. mamifer
80. Afectivitatea reflecta:
1. proprietatile fizice ale stimulilor
2. variatiile mediului intern al organismului
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
14
81. Emotia poate fi provocata de:
1. actiunea oricarui stimul
2. actiunea stimulilor nocivi
3. actiunea stimulilor semnificativi
82. Declansarea emotiei se produce:
1. in urma deliberarii subiectului
2. in mod involuntar, neintentionat
3. cand subiectul nu este atent
83. In prim – planul constiintei subiectului se impune:
1. semnul trairii emotionale
2. durata trairii emotionale
3. intensitatea trairii emotionale
84. Caracterul polar al emotiilor deriva din:
1. intensitatea stimulilor
2. starea de motivatie a subiectului
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne
85. Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in:
a) durata
b) continutul reflectoriu
c) intensitate
1. a+c
2. a+b
3. b+c
86. Emotia este:
1. un factor optimizator al activitatii
2. uneori un factor optimizator, alteori un factor perturbator
3. un factor perturbator al activitatii
87. „Optimumul emotional” este determinat de:
1. intensitatea trairii
2. semnul trairii
3. imaginea obiectului
15
88. Proprietatea convertibilitatii se refera la:
1. schimbarea intensitatii emotiei
2. schimbarea semnului emotiei
3. schimbarea referentialului emotiei
89. Afectele sunt stari emotionale:
1. primare
2. secundare
3. incorporate
90. Trairea emotionala:
1. urmeaza producerii reactiilor periferice
2. are loc concomitent cu reactiile periferice
3. precede reactiile periferice
91. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange
1. „Fug pentru ca mi-e frica”
2. „Mi-e frica pentru ca fug”
92. Teoria Cannon – Bard sustine ca mecanismul producerii emotiei il constituie:
1. sistemul nervos autonom
2. formatiunile talamo – hipotalamice
3. interactiunea cortico – talamo – hipotalamica
93. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:
1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei
2. nevoia de hrana
3. semnalizarea unei stari de necesitate
94. Dinamica motivationala se subordoneaza:
1. principiului „tensiune – reductie”
2. legii efectului
3. legii contrastului
16
95. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:
1. interesul
2. idealul
3. aspiratia
4. trebuinta
96. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:
a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
d) criteriul specificitatii umane
1. a+c+d
2. b+c
3. a+c
4. b+d
97. Frustrarea este:
1. o dimensiune a motivatiei
2. o frana a motivatiei
3. un suport al motivatiei
98. Optimumul motivational exprima:
1. intensitatea absoluta a motivului
2. caracterul homeostatic al motivului
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea
sarcinii
99. Care dintre conflictele motivationale are intensitatea cea mai mare:
1. atractie – respingere
2. atractie – atractie
3. respingere – respingere
100. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este determinat:
1. exclusiv biologic
2. exclusiv socio-cultural
3. atat biologic, cat si socio-cultural