Ministerul Educatiei Naţionale

Colegiul Naţional ”Ana Aslan” –Şcoala Postliceală Sanitară

Timişoara – Timiș

PROIECT

EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE A

ABSOLVENŢILOR ÎNVĂŢĂMÂNTULUI POSTLICEAL

Calificare profesională: asistent medical generalist

Profesor îndrumător:

Ticiu Narcisa

Absolvent:

Bratu Mădălina Nicoleta

2017
Ingrijirea copilului cu astm bronsic
 Motto:

Daca folosim orice experienta ca sa ne sporim cunostintele pentru a le folosi

spre binele omenirii, aceasta va produce o schimbare in noi si in lumea noastra;
cunoasterea este putere

(Francis Bacon)
 CUPRINS

Argument pag.
Cap. I. Notiuni de nursing pag.
I.1.Definitia nursingului pag.
I.2.Definirea profesiei de asistent medical (nursă) pag.
I.3.Rolul si funcţiile nursei pag.
I.4.Competenţa asistentei medicale pag.
I.5.Definirea stării de sănătate şi boală pag.

Cap. II. Aparatul respirator

II.1.Noţiuni de anatomie , fiziologie şi semiologie

Cap. III. Descrierea afecţiunii

III.1.Definiţie
III.2.Etiopatogenie
III.3.Fiziopatologie
III.4.Simptomatologie
III.5.Tablou clinic
III.6.Forme clinice
III.7.Diagnostic pozitiv
III.8.Diagnostic diferenţial
III.9.Diagnosticul unei alergii
III.10.Evoluţie-complicaţii
III.11.Tratament
III.12.Explorarea funcţiei respiratorii

Cap. IV. Rolul asistentului medical în îngrijirea si tratarea copilului cu astm bronşic.
IV.1.Internarea copilului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare
 IV.2. Participarea asistentului medical la examenul obiectiv
IV.3.Asigurarea igienei corporale si generale a copilului cu astm bronsic
IV.4.Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse biologice
IV.5.Patriciparea asistentului medical la explorările paraclinice
IV.6.Poziţia copilului în pat , urmărirea pacientului
IV.7.Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative
IV.8. Alimentaţia pacientului
IV.9. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului
IV.10.Educaţie pentru sănătate şi profilaxia bolii
IV.11.Externarea copilului

Cap.V. Prezentarea cazurilor de boală

Cazul I
Cazul II
Cazul III

Cap VI. Concluzii

Bibliografie
 Argument

S-a crezut multă vreme că astmul este o boală exclusiv alergică ; mai târziu s-a
revenit la ideea că astmul reprezină un sindrom de etiopatogenie complexă.

Atât in antichitate, cât și în evul mediu, sub numele de atm au fost clasate tulburările
cu cauze diferite și fără rezultate terapeutice satisfăcătoare. Hipocrate recunoaște totuși
rolul mediului.

Astmul bronșic este una dintre cele mai importante și răspândite afecțiuni
respiratorii cu o pravalență se 3-6 % din populație.

Unul dintre motivele pentru care mi-am ales această afecțiune, ca temă de studiu,
este si importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie sa o acordăm, mai întîi de orice,
perioadei de prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.

Ajutorul acordat în aceste prime ore este foarte important din punct de vedere tehnic
și moral.

Boala constituie o preocupare, nu numai a medicilor din variate specilalități cât și

pentru cadrele medii sanitare datorită ajutorului pe care îl acorăm în faza de prespitalizare.
 Capitolul I. Notiuni de nursing

I.1 Definiția nursingului

Definiţia prezentată de Organizaţia Mondială a Sanătăţii şi I.C.N.(Consiliul

International al Nurselor) stabileşte că:

Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătații cuprinzând:

-promovarea sănătații

-prevenirea bolii

-îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, psihic, mental, handicapati) de toate vârstele, în toate
unitațiile sanitare, așezările comunitare și în toate formele de asistență socială.

Virginia Henderson definește nursing-ul astfel:

„să ajuți individul, fie aceste bolnav sau sănătos, să își afle calea spre sănătate sau
recuperare, să ajuți individul fie bolnav sau sănătos, să își folosească fiecare acțiune pentru
a promova sănătatea sau recuperarea cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau
cunoașterea, necesare pentru a o face, și să acționeze în așa fel încât acesta să își poarte
grija singur cât mai curând posibil.”

Definiţie curentă prezentată de I.C. N.:

“Nursing, ca o parte integrantă a sistemului de asistenţă socială, cuprinde

ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor şi îngrijirea bolnavilor fizic, psihic, ca şi a celor
infirmi de toate vârstele, în toate formele de asistenţă socială şi aşezări comunitare.

Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile a fost orientat
catre o nouă concepţie, şi anume:îngrijiri centrate nu pe sarcini ci pe persoana îngrijită-
considerata , în mod global unitară.

Florence Nightingale a cautat săelibereze îngriji de impregnare religioasă, a insistat pe

faptul că :

- îngrijirile nu trebuie să demonstreze doar milă, caritate;

- aceasta trebuie să cedeze locul unei înţelegeri a problemelor, bazată pe gândire .

 În 1970 Virginia Henderson a descris necesităţile fundamentale ale omului ca bază a
îngrijirilor :”14 Nevoi Fundamentale”. În această concepţie, activitatea asistentelor nu este
bazată pe sarcini, ci pe pacienţi, li se repartizează pacienţi.Astfel, ca principii de
bază, Virginia Henderson spune că asistenta:

-să fie conştiinţa celui lipsit de cunoştiinţă

-ochiul pentru cel care şi-a pierdut vederea de curând

-mâna pentru cel căruia i-a fost amputată

-dragostea de viaţă pentru cel ce încearcă să se sinucidă

-să posede cunoştinţele necesare pentru tânăra mamă.

1.2. Definirea profesiei de asistent medical (nursă).

Definiţie dată de Consiliul internaţional al Nurselor (I.C.N.), Consiliul Internaţional al

Infirmierelor (C.I.I.). Nursa este persoana care:

- a parcurs un program complet de informare care a fost aprobat de Consiliul Asistenţilor

Medicali;

- a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistenţilor Medicali;

- îndeplineşte standardele stabilite de Consiliul Asistenţilor Medicali;

- este autorizată să practice această profesie aşa cum este definită de Consiliul Asistenţilor
Medicali, în concordanţă cu pregatirea şi experienţa sa;

- este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de îngrijirea
sănătăţii în orice situaţii s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru care nu este calificată.

Asistentele medicale răspund de propria lor activitate, de practica lor; supraveghează

îngrijirile auxiliare şi pregătirea elevilor.

Nursa – este pregătită printr-un program incluzând:

- promovarea sănătăţii;

- prevenirea îmbolnăvirilor;

- îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficienţe, indiferent
de vârstă şi în orice unitate sanitară sau în orice situaţie la nivel de comunitate.

Această definiţie este cunoscută şi acceptată în toată lumea şi în prezent este utilizată
şi în România pentru definirea nursingului

.
Nursa – este pregatită şi autorizată:

-Să desfaşoare educaţie pentru sănătate;

-Să participe plenar;

-Să supravegheze şi să formeze asistente medicale şi cadre auxiliare

-Să fie implicată în cercetare.

Nursa generalistă presupune:

-O pregătire pluridisciplinară – socială, tehnică, practică;

-Însuşirea competenţelor de bază şi nu numai cunostinţele;

-Să aibă cunoştinţe de psihologie;(să stie să încurajeze)

-Să aibă atitudine potrivită faţă de pacienţi şi familia sa ;

Să aibă preocuparea de a înţelege ceea ce simt ceilalţi;

Fenomenele ce privesc în special asistenţa medicală sunt reacţiile:

- Individuale

- Familiale

- De grup – la problemele actuale sau potenţiala de sănătate

Ea este ca o mamă ce acţionează conform nevoilor copilului şi trebuie adeseori să

îndeplinească sarcini cât mai diverse.De aceea asistenta medicală a fost denumită “mama
profesionistă”.

1.3. Rolul şi funcţiile nursei

“Codul pentru asistentele medicale” descrie de asemenea 4 (patru) responsabilităţi, care

definesc direcţiile importante şi anume:

- promovarea sănătăţii

- prevenirea îmbolnăvirilor

- restabilirea sănătăţii

- înlăturarea suferinţei;
FUNCŢIILE NURSEI

Funcţiile asistentei medicale sunt:

-de natură independentă

-de natură dependentă

-de natură interdependentă

A. Funcţiile de natură independentă

Asistenta – asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv în:

-îngrijiri de confort, atunci cand el nu-şi poate îndeplini independent anumite funcţii.
Ajutorul asistentei este în funcţie de vârsta, de natura bolii, de alte dificultăţi fizice, psihice
sau sociale;

-stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;

-le transmite informţii, învăţăminte, ascultă pacientul şi îl susţine;

-este alaturi de indivizi şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii mai bune de
viaţă şi sănătate.

B. Funcţia de natură dependentă

La indicaţia medicului aplică metodele de:

- observaţie,
- de tratament sau
- de readaptare,

Observă la pacient modificările provocate de boala sau tratament .

Le transmite medicului.

C. Funcţia de natură interdependentă

Asistenta colaborează cu alţi profesionişti din domeniu sanitar, social, educativ,

administrativ etc. şi participă la activităţi interdisciplinare.
Exemplu:

- acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic sau social;

acţiuni de educaţie pentru sănătate de sensibilizare asupra responsabilităţii şi asupra

drepturilor pe care le are populaţia în materie de sănătate;

acţiuni de rezolvare a problemelor psihosociale;

asistenta participă la organizarea şi gestionarea centrelor sau unităţilor de îngrijire.

1.4.Competenţa asistentei medicale.

Practicarea unor îngrijiri de calitate presupune multe cunoştinţe şi elemente de competenţă:

1. Cunoaşterea unui model conceptual de îngrijire (de nursing)
2. Cunoştinţele acumulate
3. Cunoaşterea demersului ştiinţific
1. Cunoaşterea unui model conceptual de îngrijire
Definiţie: Un model conceptual este un ansamblu de concepte, o imagine mentală care
favorizează reprezentarea realităţii.
Modelul conceptual este stabilit pe bază de postulate, valori şi elemente.
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni, este necesar mai întai să se
precizeze urmatoarele elemente:
a) scopul profesiei
b) ţelul activităţii sale: beneficiarul
c) rolul sau
d) dificultaţi întâlnite la pacienţii de care se ocupă (sursele de dificultate puse în
evidenţă de asistentă legate de lipsa de forţă fizică, voinţă, sau lipsa de cunoştinţe)
e) natura intervenţiei acordată pacientului(de: înlocuire, suplinire, ajutare, întărirea
forţei, sporirea forţei)
f) consecinţele acestei acţiuni
2. Cunoştinţele acumulate
- Ştiinţifice
- cunoştinţe ştiinţifice – acumulate pe parcursul formării asistentei o ajută la înţelegerea
fiinţei umane în dimensiunile sale fizice, intelectuale şi afective.
 - Tehnice
- noţiuni şi abilităţi tehnice – se referă la procedeele metodice şi ştiinţifice care servesc la
promovarea sănătăţii şi combaterea bolilor.
- Relaţionale
- cunoştinţele relaţionale – se referă la capacitatea asistentei de a stabili relaţii cu pacienţii,
de a crea un climat propice unor relaţii calde de umanitate
- de a şti să relaţioneze cu anturajul pacientului (familie, prieteni)
- de a lucra într-o echipă multidisciplinară
- de a lucra în comunitate
- Etice
- cunoştinţe etice – sunt legate de ansamblul de norme şi principii referitoare la valorile
morale ale persoanei şi profesiei şi care reglează buna conduită a asistentei.
- Legislative
- cunoştinţe legislative – în ce priveşte mai ales reglementările şi directivele incluse în legi
în vederea protejării asistentei şi a pacientului.
3. Cunoaşterea demersului ştiinţific
Demersul ştiinţific – este un instrument de investigaţie, de analiză, de interpretare, de
planificare şi de evaluare a îngrijirilor. El permite asistentei să ajungă la continuitate şi la
planificarea unor îngrijiri de calitate. Instrumentul logic şi sistematic pe care-l utilizează
nursing-ul este demersul ştiinţific.

1.5. Definirea stării de sănătate şi de boală

Conceptul despre om

Concepţia individului după Virginia Henderson: “Individul este o entitate bio-psiho-socială

formând un TOT indivizibil. El are necesităţi fundamentale cu manifestări specifice pe
care şi le satisface singur dacă se simte bine. El tinde spre autonomie în satisfacerea
necesităţilor sale”.

Concepţii privind sănătatea

a) Definiţia O.M.S. a sănătăţii:

“Sănătatea este o stare de bine fizic, mental şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau
a infirmităţii”.

b) Virginia Henderson

“Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfacute în mod autonom, nu se limitează
la absenţa bolii” .

c) Alte definiţii

“Sănătatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural şi spiritual, stare de

autonomie şi independenţă, fără a fi egală cu absenţa bolii sau a infirmităţii – este o stare
dinamică ce dă posibilitatea unui organism de a rămâne în echilibru cu mediul extern şi
intern”.

“Sănătatea reprezintă ansamblul forţelor biofizice, fizice, afective, psihice şi sociale,

mobilizabile pentru a înfrunta, compensa boala, a o depaşi”.

Concepţia despre boală:

Reprezintă ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarmă fizică tradus prin suferinţă
fizică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau definitivă.
Este un eveniment putând merge până la respingerea socială a omului şi din anturajul său.
 Capitolul II. Aparatul respirator

II. 1. Noțiuni de anatomie , fiziologie si semiologie

Anatomia aparatului respirator

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase , dintre aerul

atmosferic si organism , constituie aparatul respirator. Sistemul respirator îndeplinește un
rol esențial în asigurarea unei rezerve constante de oxigen din aer pentru corp.

Aparatul respirator este format din :

1. Căile respiratorii alcătuite din : - cavitate nazală

-faringele
-laringe
- trahee
-bronhii

2. Plamânii
Cavitatea nazală: Reprezintă poarta de intrare a aerului. Au forma aproximativ
piramidalaă, cu baza mare în jos, iar cele două cavități sunt despărțite de o porțiune
membranoasă, numita sept. Cavitațile sunt căptușite cu o mucoasă ce secretă mucus, cu
rolul de a reține impuritățile. Mucoasa nazală are la bază un țesut de natură conjunctivă,
foarte puternic vascularizat, asigurând încălzirea aerului pe cavitățile nazale. Pereții
proeminenti ai căilor nazale se numesc cornete nazale, iar spațiile se numesc meaturi. In
partea posterioară, cavitățile nazale comunică cu faringele prin orificiul naso-faringean sau
coarne. Aceste orificii pot fi închise prin ridicarea vălului palatin - luetei- închidere ce are
loc în timpul deglutiției.

Faringele. Este un organ musculos căptușit cu o mucoasă, care reprezină locul de

încrucișare a căilor respiratorii (laringe) cu cea digestivă (esofag). Faringele este delimitat
în partea superioară de cavitatea bucală prin baza limbii, amigdale, arcul palatin, iar de
cavitatea nazală de coarnele nazale. Ieșirea postero-ventrală din faringe se realizează pe de
o parte prin laringe continuat cu traheea, iar pe de altă parte prin esofag.

Laringele. Este un organ cu dunlăa funcție : respiratorie si fonatorie. Larinele are o formă
de trunchi de piramidă triunghiulară cu baza în sus. Baza comunică cu faringele printr-un
orificiu, delimitat anterior de epiglota și posterior de cartilajele aritenoide. Vârful laringelui
se continuă în jos cu traheea.

Aspectul interior al laringelui. Pe pereții laterali ai laringelui de află 2 perechi de pliuri

cu directive antero-posterioare : 2 superioare-vestibulare și 2 inferioare-corzile vocale care
delimitează orificiul glotic.

Funcția fonatorie a laringelui. Laringele este organul vorbirii, grație corzilor vocale.
Producerea sunetelor este determinată de apropierea corzilor vocale, care astfel
îngreunează gloata. Cu cât corzile vocale sunt mai apropiate una de cealaltă, sunetele
emise sunt mai înalte.

Sunetele sunt produse prin vibrația corzilor vocale la ieșirea aerului din plămâni. Ele vor
fi întarite atat de cavitățile : toracică, nazală, bucală, cât și de sinusurile paranazale care au
loc de cutie de rezonanța. Din combinarea sunetelor aticulate, rezultă vorbirea.
Epiglota. Este un cartilagiu de dimensiuni mici situat la intrarea în laringe. Rolul ei
principal este acela de a preveni intarea hranei pe trahee in timpul deglutiției și de a asigura
transferul spre esofag.

Epiglota se găsește la intrarea în glotă, care este deschiderea dintre corzile vocale. În
timpul respirației este orientată in sus, iar în timpul deglutiției coboară spre o poziție
orizontală, protejând în acest fel calea respiratorie. Din punct de vedere structural, ea este
compusă din catilaj elastic. În plus, are 2 suprafete, una linguală, care corespunde limbii, și
a doua laringeană, care corespunde laringelui.

Traheea. Este un tub elastic fibros și cartilaginos, care leagă laringeke de bronhii și prin
care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală sau nazală în bronhii.

Traheea este un organ sub forma unui tub care continuă laringele până la vertebra T4, unde
se imparte in cele doua bronhii. Are o lungime de 10 – 12 cm. Este alcătuită sintr-un țesut
fibroelastic rezistent. Suprafața posterioară a traheei nu are suport cartilaginos, ci este
alcătuită numai din țesut fibros și fibre musculare traheale. Acest perete se află în contact
direct cu esofagul, aflat imediat în spatele traheei. Faptul că traheea este incompletă
posterior, are o importanță fiziologică mare, deoarece permite destinderea esofagului în
timpul trecerii bolului alimentar prin aceasta către stomac.

2. Plămânii

Plămânul este un organ pereche, localizat în cavitatea toracică, pe o parte și de alta a

inimii. Plămânii permit intrarea aerului în tinteriorul corpului în vederea asigurării
schimburilor de gaze cu sistemul circulator.

Anatomie/ Structura plămânilor

Plămânii sunt principalele organe implicate în respirație.Aceștia au forma unei jumătăți de

con și sunt acoperiți cu pleură viscerală. Culoarea plămânilor este variabilă în funcție de
anumiți factori (fumat, poluare s.a.) la copil gri-roz, la adult cenușiu. Plămânii cântăresc
aproximativ 700g fiecare, cel drept fiind puțin mai greu decât cel stâng.

Fața externă este brăzdată de șanțuri adânci numite scizuri, care compartimentează
plămânii în lobi. Plămânul drept are două scizuri care îl împart în trei lobi, pa când
plămânul stâng are o scizură care îl împarte în doi lobi.
Fațta internă prezină hilul pulmonar, locul în care pătrund/de unde ies vasele, nervii și
bronhia principală. La plămânul stâng se descrie anterior de hil, impresiunea cardiaca și
impresiunea lăsată de aorta descendentă. În ceea ce priveste plămânul drept, anterior de hil
se găsește tot impresiunea cardiacă însă de dimensiuni mai reduse decât la plămânul stâng
si impresiunile venei cave superioară și venei cave inferioare.

Baza pulmonară are aspect concav și vine în contact cu diafragma. Prin intermediul
acesteia, plămânii au raport cu ficatul in dreapta și dundul gastric și splina în stânga.

Vârful pulmonar depășește în sus prima coastă, venind în raport cu organele de la nivelul
bazei gâtului. Marginea anterioară a plămânilor este ascuțită și este localizată posterior de
stern. Marginea posterioară este rotunjită și vine în raport cu coloana vertebrala și
extremitatea posterioară a coastelor.

Plămânii sunt alcătuiți din : arbore bronșic, lobuli, ramificațiile vaselor pulmonare si
bronșice, nervi și linfatice, toate fiind cuprinse în țesut conjunctiv.

Bronhia principală pătrunde în plămân prin hilul pulmonar și se împarte intrapulmonar în

bronhie lombară superioară, bronhie lombară mijlocie si bronhie lombară inferioară
pentru plămânul drept și bronhie lombară superioară si inferioară pentru plămânul stâng.

Bronhiile lombare se divid ulterior în bronhii segmentare. Acestea asigură aerația

segmentelor bronhopulmonare.

Bronhiile segmentare se divid în bronhiole lobulare, care la rândul lor se ramifica în

bronhiole respiratorii de la nivelul cărora pornesc ductele alveolare care se termină prin
săculeți alveolari.

Alveolele pulmonare au aspectul unor săculeți, cu perete subțire, potrivit pentru

schimburile gazoase. În jurul alveolelor este prezentă o bogată rețea de capilare
perialveolare, care formează, împreună cu pereții alveolari, bariera alveolo-capilară.

Bariera alveolo-capilară este formată din surfactant, apă, pneumocitele de tip I,

membrana bazală a peretelui alveolar și a peretelui capilar și peretele capilar. La nivelul
acestei beriere se realizeaza schimburile de gaze dintre alveole și sânge.

Diafragma este principalul mușchi al respirației, care separă cavitatea toracică de cavitatea
abdominală. După inimă, diarfragma este cel mai important mușchi din organismul uman,
fiind responsabilă de menținerea corectă a respirației și, implicit, de starea de sănătate și de
echilibru fizic, mintal și emoțional. Structurată sub formă de dom a diafragmei se extinde
de-alungul conturului general al coastelor inferioare și se atașează de stern. În timpul
inhalării de aer, acest mușchi se tonifică și coboară, permițând pătrunderea aerului la
nivelul plămânilor. După expir, mușchiul se relaxeaza și devine la forma sa inițială de
dom. Orice iritare a diafragmei va duce la declanșarea sughițului, pentru că acesta se va
contracta abrupt. Mușchiul este esxtrem de important și în acțiuni ca tușit, strănutat, vomat,
plâns, urinat și în expulzarea fătului în timpul nașterii, pe cale naturală.

Contracția diafragmei are următoarele funcții :

-scăderea presiunii intrapleurale (pleura este membrana care îmbracă plămânii și pereții
tpracelui)

-expansiunea cutiei toracice , prin generarea unei presiuni intra-abdominale pozitive

-expansiunea cavității toracice prin folosirea abdomenului ca punct de sprijin.

Vascularizația pulmonară –plămânul are o dublă vascularizație : funcțională și nutritivă

Vascularizația funcțională realizează schimburile gazoase și este reprezentată de

trunchiul pulmonar și venele pulmonare care alcătuiesc mica circulație. Trunchiul
pulmonar începe cu ventriculul drept, se împarte în artera pulmonară stângă și dreaptă care
pătrund în plămâni prin hilul pulmonar. Ajunsă in plămân artera urmărește ramificațiile
arborelui bronșic ; pătrunzând în lobul pulmonar și se capilarizează în jurul aleolelor
pulmonare. La nivelul acestei rețele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor și din
alveole pătrunde oxigenul care esre preluat de venele pulmonare. Aceste vene părăsesc
plămânul prin hilil pulmonar și duc sângele cu oxigen în atriul stâng, de unde va trece în
ventriculul stâng care îl va impinge prin aortă în tot organismul.

Vascularizația nutritivă face parte din marea circulație și este reprezentată de arterele si
venele bronșice. Arterele bronșice provin prin aorta toracală, iar venele bronșice se deschid
în sistemul azyges. Pelura este o membrana seroasă formată din două foițe dintre care una
învelește plămânii la exterior, pătrunde în fisuri, iar cealaltă căptușește peteții cutiei
toracice. Cele două foițe se continuă una cu cealaltă la nivelul pediculului pulmonar. Între
cele două foițe, se află cavitatea pleurală spațiu virtual, în care există presiune negativă cu
rol important în mecanica respirației. Între cele două foițe se găsește foarte puțin lichid
seros, care menține umedă suprafața lor, ușurând alunecarea plămânului în timpul
mișcărilor respiratorii. Cavitatea pleurală poate deveni reală când în cazuri de boală
conține aer (pneumotorax), sânge (hemotorax) sau puroi (piotorax).

Pleurele sunt două membrane seroase care formează doi saci închiși, complet separați unul
de celălalt. În cursul dezvoltării embrionare, în fiecare sac pleural, se învaginează plămânul
corespunzător. Astfel iau naștere două foițe pleurale :

a. pleura parietală care căptușește pereții toracelui

b. pleura viscerală (pulmonară) aplicată pe suprafața exterioară a plămânului.

Între cele două foițe se delimitează cavitatea pleurală.

Cavitatea pleurală devine reală în momentul în care între cele două foițe se acumuleaza
sânge, lichid, puroi, aer sau limfă

FIZIOLOGIA RESPIRAȚIEI

Respirația reprezintă una din funcțiile esențiale ale organismelor vii în general, funcție
prin care se realizează raportul de oxigen din aerul ambiant până la nivelul celular, în
paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon, realizat din metabolismul
celular.

Ventilația pulmonară este procesul prin care se realizează circulația alternativă a aerului
între mediul ambiant și alveolele pulmonare, antrenând astfel pătrunderea aerului bogat în
oxigen către alveole și eliminarea dioxidului de carbon către exterior.

MECANICA RESPIRAȚIEI
Schimburile gazoase la nivelul plămânului se realizează datorită succesiunii ritmice a 2
procese :

1. Inspirația este un proces activ, prin care aerul atmosferic încarcat cu oxigen
pătrunde in plămâni. Prin contracția mușchilor inspiratori (diafragma și mușchii
intercostali), se mărește volumul cutiei toracice. Deoarece contrația musculară
necesită energie, inspirația este considerată un proces activ.

Marirea volumului cutiei toracice determina mărirea volumului plămânilor, deoarece

aceștia aderă, prin pleură, de cutia toracică. Prin mărirea volumului plămânilor, presiunea
aerului din plămâni scade sub cea atmosferică și astfel aerul atmosferic intră în plămâni.

2. Expiratia în condiții fiziologice normale, este un proces pasiv, ce constă în

eliminarea aerului încarcat cu dioxid de carbon din plămâni. Prin relaxarea
mușchilor inspiratori (diafragma și mușchii intercostali), se micșorează volumul
cutiei toracice, comparativ cu faza de inspirație.

Micșorarea volumului cutiei toracice determină micșorarea volumului plămânilor și ca

urmare, creșterea presiunii aerului din plămâni. Când presiunea aerului din plămâni crește
peste cea atmosferică, aerul cu dioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă

Volume și capacitați respiratorii :

Volumul curent (VC) este volumul de aer inspirat și expirat în timpul respirației normale
(curente) și are o valoare medie de 500 cm³.

Volumul inspirator de rezervă (VIR) este volumul de aer introdus în plămâni printr-o
inspirație forțată, dupa o inspirație normală, și are caloare de cca 1500 cm³.

Volumul expirator de rezervă (VER) este volumul de aer eliminat din plămâni, printr-o
expirație forțată, după o expirație normală și are o valoare de cca 1500cm³.
Volumul residual (VR) este volumul de aer care nu se elimină niciodată din plămâni și are
aceeași valoare.

Capacitatea vitala (Cv) reprezinta suma volumelor : curent, inspirator de rezervă și

expirator de rezervă și are o valoare de 3500 cm³.

Capacitatea pulmonară totală (CPT) reprezintă suma dintre volumul residual si capacitatea
vitala și are o valoare de 5000 cm³

Debitul respirator (ventilator) reprezintă cantitatea de aer vehiculată prin plămâni într-un
minut , adică produsul dintre volumul curent și frecventa respiratorie. În tmpul efortului
fizic , valoarea crește.

Frecvența respirației este de 18 respirații/min la femeie și 16 respirații/min la bărbat. Poate

crește în condiții fiziologice și patologice
 Capitolul III. Descrierea afecțiunii

III. 1. Definiție

Astmul bronșic este un sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată,

variabilă și reversibilă, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratoriem
weezing și tuse.

Debuteaza din copilărie sau in primii ani ai adolescenței. Copiii cu atm bronșic respiră
greu, din cauza îngustării căilor respiratorii și a producției de mucus.
III. 2. Etiopatogenie

Există multi factori care declanșează o criza de astmă bronșic (stimuli) precum factori
alergici (exoalergice si endoalergice), factori infecțioși, expuneri la poluanți atmosferici
după un exercițiu intens, stresuri emoționale, oboseală, etc.

Are un substrat alergic intervenind doua elemente:

Un factor general (terenul atopic)

Presupune o reactivitate deosebită la alergene (antigene). Cele mai obisnuite alergene sunt:
polenul, praful de cameră, părul și scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene
alimentare (lapte, ouă, carne) sau medicamentoase (acidul acetilsalicilic, peniciliona
aminofenazona, unele produse microbiene. Alergenele, la indivizii predispuși (atopici),
induc formarea de anticorpi (imunoglobuline) ; în cazul astmului- imunoglobulinele E
(IgE) denumite si reagine. IgE aderă selectiv de bazofilele din sânge și țesuturi, în special
la nivelul mucoaselor, deci și a bronhiilor.

La recontactul cu alergenul, cuplul IgE – celulă bazogila bronsică- declanșează recția

alergică (antigen-anticorp) cu eliberare de mediatori chimici bronhoconstrictori
(acetilcolină, histamină, bradikină) și apariția crizei de astm.

Un factor local (Hipersensibilitatea bronșică)

Al doilea factor esențial pentru astm este hipersensibilitatea bronșică fată de doze minime
de mediatori chimici, incapabili la individul normal sa provoace criza de atm(boala a beta-
receptorilor adrenergici, incapabili să răspundă cu bronhodilatație pentru a corecta
bronhispasmul produs de mediatorii chimici)

La inceput criza paroxistica este declanșată numai de alergene. Cu timpul, pot interveni și
stimuli emoționali, climaterici, reflecși. În toate tipurile însă, criza apare mai ales noaptea,
când domină tonusul vagal (bronhoconstrictor)

Ținând seama de aceste aspecte etiopatphenice, atmul a fost împarțit în:

-astmul bronșic extrinsec (alergic)

-astmul bronșic intrisec (nealergic și infecțios)

Datorită multitudinii cauzelor și situațiiolor în care apare astmul bronșic, a fost propusă si
altă clasificare mai cuprinzătoare:

-astm bronșic alergic

-astm bronșic infecțios

-astm cu alta etiologie (psihic, endocrin, meteorologic, iritativ)

-astm mixt

-astm cu etiologie necunoscută

III. 3. Fiziopatologie

Perturbările funcției pulonare la copii cu astmă bronșic sunt consecința îngustării căilor
aeriene și ca atare, se înscriu în tabloul general al sindromului obstructiv, dar prezentând ca
particularitate, variabilitatea externă a parametrilor funcționali, expresie a
hipersensibilității bronșice. Ca urmare a acestor particularități, tabloul funcțional pulmonar
al astmaticului diferă de cel întâlnit în alte boli cu tulburări obstructive (BPOC) astfel:

-obstrucția la fluxul de aer nu este continua, ci intermitentă, perioade în careb funcția

respiratorie pulmonară este complet normală;

-durata este foarte variabilă, atât a perioadelor normale-uneori mai multe luni sai chiar ani,
cât și a celor obstructive- de la câteva minute la mai multe luni.

-intensitatea sindromului obstructiv variază la același bolnav, de la tipul obstrucției directe,

cu semne clinice putin marcate sau nule, pana la tabloul destul de grav, al insuficienței
pulmonare acute prin asfixie, datorita ocluziei cu dopuri de mucus a căilor aeriene întâlnite
în starea de rău atmatic;

-sediul obstrucției (centrală sau periferică) variază nu numai d ela bolnav la bolnav, ci
chiar la același astmatic, de la un episod la altul;

-mecanismul de producere a obstrucției nu este întotdeauna același (spasmul mușchiului

neted, secreții mucoase acumultate în lumen) și poate varia nu numai de la bolnav la
bolnav, dar și de la un subiect la altul;
III. 4. Simptomatologie

Odată cu apariția spasmului bronșic și respectic, cu scăderea cantității de aer care trece prin
bronhiile îngustate, apar urmatoarele simptome:

-dispneea (dificultate respiratorie)

-wheezing (respirație șuierătoare0

-tusea

-expectorația

-apatie (lipsa motivației)

III. 5. Tablou clinic

Caracteristic pentru astmul bronșic este accesul de dispnee bradipneică cu caracter

paroxistic. Criza se instaleaza în câteva minute cu dispnee, predominant expectorație, tuse
variabilă și fenomenul wheezing. Se produc cel mai frecvent noaptea, când se instalează
vagotonia (starea de dezechilibru a sistemului nervos vegetativ), dar si dupa expunerile la
un alergen specific, dupa infecții ale căilor respiratorii superioare, stres, etc

III.6. Forme clinice

Se deosebesc mai multe forme clinice de stm bronșic precum:

-astmul bronșic pur- care apare la tineri, cu echivalențe alergice, cu interval liber între
crizw

-astmul bronșic complicat (impur) –crizele apar in fondul unor modificări permanente
(de obicei bonșita astmatică);

Se mai descriu: - astmul bronșic extrisec( alergic pur), care apare la tineri cu antecedente
alergice familiale, echivalențe alergice, interval liber între crize, prezența unor alergen,
absenta unor boli pulmonare preexistente, cu teste cutanate si de provocare pozitive (40 %
dintre cazurile de astmă bronșic)

-astmul bronșic intrisec care apare după 40 de ani , cu puține intervale libere, de obicei
ivindu-se in timpul iernii; se asociaza cu tuse și expectoratie muco-purulentă și factori
infecțioși (bronșite cronice, etc)

În funcție de severitatea manifestărilor, se deosebesc astmul cu crize rare și de

intensitate redusă, astmul cu dispnee paroxistică, astmul cu dispnee continuă și starea de
rău astmatic

Starea de rău astmatic se caracterizează prin crize violente, durând peste 24-48 de
ore, rezistente la tratament, de obicei fără tuse și expectorație, cu polipnee, asfixie, cianoză,
colaps vascular, somnolentă până la comă. Apare după administrare în exces de
simpaticomimetice (Alupent), sedative, opiacee, barbiturice, suprimarea bruscă a
corticoterapiei, suprainfecție bronșică.

III.7. Diagnostic pozitiv

Se bazează pe prezența a 3 dintre următoarele 5 criterii:

1. Antecedente alergice personale sau familiale;

2. Debutul crizei înainte de 25 de ani sau după 30 de ani;
3. Dispnee paroxistică expiratorie și frecvent nocturnă;
4. Reversibilitatea crizelor sub influența corticoiziolor sau simpaticomimeticelor;
5. Tulburari de absorbție, perturbări ale volumelor plasmatice și ale debitului
expirator.

Trebuie să țina seama și de echivalențele alergice, testele cutanate și de provocare.

III.8. Diagnostic diferențial

Trebuie să aibă în vedere astmul cardiac (dispnee inspiratorie și polipneică, anamneză

și semne cardiace de insuficiență cardiacă stângă), dispnee faringiană (tiraj, cornaj),
bronșită astmatiformă (episoade bronșitice care premerg cu ani, dispnee paroxistică),
dispnee nevrotică (senzatia de lipsă de aer nu are corespondent obiectiv.

În practica medicală este foarte importantă deosebirea dintre astmul bronșic în criză și
astmul cardiac ca expresie a insuficienței ventriculare stângi, ale căror caracteristici le dă în
mod sinteric :

CRIZA DE ASTM BRONSIC :

-apare la orice vârstă (mai ales la copii, tineri, adulți)

-dispnee expiratorie șuierătoare cu bradipnee

-accese frecvent în trecut

-anxietate

-examen pulmonar: raliuri siviliante și ronflante, expirație prelungită, wheezing,

hipersensibilitate pulmonară

-examen cardiac clinic normal

ASTMUL CARDIAC

-apare mai ales dupa 50 de ani

-dispnee cu tahipnee

-rare-

-antecedente cardiovasculare (HTA) say renale ,radiopatie ischemică, valvulopatii

-teama de moarte iminenta

-raliuri umede ce urcă de la bază spre vârf

-semne de leziune cardiovasculară (valvulopatii, HTA)

Această diferență trebuie stabilită deoarecetratamentul care trebuie aplicat de

urgență este diferit: în criza de astmă bronșic, simpaticomimeticele (adrenalina și derivații
săi) au efect foarte bun pe când în astmul cardiac ( de exemplu prin HTA) au efect foarte
rău. Morfina are efect salutar în astmul cardiac, dar este foarte dăunătoare în astmul
bronșic.

III.9. Diagnosticul unei alergii

Anamneza este fundamentală diagnosticului. Se interoghează copilul ori familia acestuia

asupra caracterului tulburărilor, dacă sunt sezoniere (febra de fân), daca apare acaspă (praf
de cameră), în legătură cu substanțele sau animalele (pisici, câini) cu care vine în contact.
Indexul leucopenic constă în numărul leucocitelor înaintea integrării alergenului bănuit
(bolnavul fiind pe nemâncate) și apoi de mai multe ori în ora care urmează;

Testele cutatane sunt utile în decelarea alergenelor de contact, inhalate, bacteriene și

miotice. Sunt mai puțin utile în alergiile alimentare. Pot apărea reacții imediate (după 5-30
minute apare o papulă urticariană) sau tardive (după 1-4 zile se iveșste o papulă
eritematoasă, fara reacție urticariană)

III.10. Evolutie-complicații

Astmul nu este o boală vindecabilă, însă în majoritatea cazurilor se poate controla ușor cu
un tratament de fond corect prescris si administrat, astmaticului putând duce o viață
normală.

Evoluția este îndelungată, variabilă, capricioasă. Forma pură apare la copii și are tendința
să diminueze la pubertate. Alteori, accesele devin frecvente sau se instalează starea de rău
astmatic.

Complicațiile cele mai frecvente sunt:

-infecții bronho-pulmonare (bronșite cronice, dilatații bronșice, pneumopatii)

-emfizem pulmonar (cea mai importană dintre complicații care duce cu timpul la
insuficiență cardiacă

-insuficiență respiratorie

-bronșiectazii
-pneumotoraxul spontan

III.11. Tratament

Tratamentul trebuie să aibă in vedere:

-educația bolavului precum și furnizarea de informații cât mai complete și cat mai clare pe
care să le folosească în îngrijirea sa, urmărirea semnelor clinice de exacerbare și agravare,
cunoașterea tipurilor de medicamente precum și administrarea lor în situațiile agravante.

-control asupra mediului înconjurător- cunoaștere, evitare și inlăturarea agenților sensibili

din mediu, mai ales alergenii ( medicație, substanțe chimice)

-cură balneară la Govora, Slănic Prahova

Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorită riscurilor, rămane o terapie de
impas. Se folosesc:

-Prednison, 1 tb/zi (5mg)

-Superprednol 1tb/zi (5mg), produce retard (Celestone, Kenalog)

În tratamentul corticoterapic, doza totală trebuie administrată dimineața, fiind preferabil

tratamentul discontinuu (la 2 sau la 3 zile) și corticoterapia retard sau în aerosoli. În
general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave; tratamentul continuu se va
temporiza, se vor folosi doze minime (30 mg prednison/zi –tratament de atac; 5 mg/zi- de
întreținere)

În stările de rău astmatic și în crizele severe de astm se poate recurge la administrarea

intravenoasă de

- hidrocortizon (1-2 fiole) 2mg/kg ca un bonus (dizolvant) inițial, urmat de perfuzie-

0,5/kg/ora pentru 24-36 de ore ; sau

-hidrocortizon 4mg/kg I.V ca doză de încarcare, urmata de administrarea a 3 mg/kg la 6

ore pentru următoarele 24-48 de ore ; sau

-15-20 mg Metilprednisolon I.V la 6 ore.

Dupa 24-36 de ore, odată cu reducerea fenomenelor obstructive se trece la administrarea
de corticosteroizi pe cale orala, în doze de 40-60 mg Prednison /zi în două prize cu
reducerea treptată a dozei.

Tratamentul oral trebuie înlocuit în scurt timp cu glucocorticoizi administrat pe cale

inhalatorie. Corticosteroizii inhalatori se administrează de doua ori pe zi, sau în astmul
instabil de patru ori pe zi.

Antibioticele ( se evită Penicilina, fiind alergizantă) , de preferință Oxacilina,

Cloxacilina, Tetraciclina, în prezența semnelor de infecție. În practică se începe
tratamentul antiiinfecțios cu Tetraciclina 2k/zi. Biseptrolul este uneori util (2 comprimate
la 12 ore). Tratamentul durează 7 zile (terapie de atac) și se continuă 2-3 săptămâni cu
Septrin 1g/zi, Doxacilina (Vibramicin), expectorante și mucolitice (Mucosolvin, Bisolvon)
în crize și suprainfecții, sedative slabe ( Bromoval, Nervocalm), oxigen în crizele cu
polipnee

În tratamentul astmului bronșic, atitusivele nu se administrează decât în cazuri deosebite;

sunt prescrise morfina, opiaceele, tranchilizantele și neurolepticele;

III. 12. Explorarea funcției respiratorii

Se folosesc metode clinice, radiologice, spirometrice și chimice

Metode clinice cele mai uitilizate sunt:

-Urmărirea ritmului respirator. Accelerarea sa de durată sugerează și o insuficientă

respiratorie

-Amplitudinea respiratiei. Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul totacic în respirație și

expirația profundă ) este normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o
tulburare a funcției respiratorii;

-Timp de apnee. La individul normal oprirea respirației (apneea) poate fi de 30n de

secunde în expirație și 40 de secunde în inspirație. O durată mai scurtă poate fi datorată
unei insuficiențe respiratorii;
-Cianoza sugerează uneori tot o tulburare a funcției respiratorii și se traduce printr-o
colorație violacee a pielii și mucoaselor datorită rezenței în capilarele sanguine a unei
cantitati de Hb redusa (peste 5g%). Hb redusa crește pe seama sângelui arterial în:
oxigenarea pulmonară insuficientă (fibroză pulmonară, emfizem pulmonar, astmă bronșic)
și în malformații cardiace congenitale. Cianoza care apare în aceste tulburări se numește
cianoză centrală; cianoza care apare ca urmare a creșterii Hb redusă în sângele venos,
poartă denumirea de periferică pentru că aici procesul se petrece la periferie, sângele
cedând o cantitate mare de oxigen țesuturilor. Apare în insuficiență cardiacă sau în stare de
șoc.

Asistenta medicală are obligația să urmărească bolnavii, sa aprecieze si să

semnazileze apariția cianozei. Aceasta poate fi discretă, când se evidențiază la lobii
urechilor și la extremitatea degetelor, sau marcată, când apare la nas, buze, în jurul ochilor
și intensă, cand acoperă toată fața inclusiv limba
 Capitolul IV. Rolul asistentului medical în îngrijirea și tratarea copilului cu astm
bronșic

IV.1. Internarea copilului și asigurarea condițiilor de spitalizare

Internarea în spital a unui copil este un eveniment important în viața lui; el se

desparte de familie, de mediul său obișnuit și este nevoit sa recurgă la ajutorul unor oameni
străini.

Internarea se face pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie. Copii

internați sunt înscriși la biroul serviciului de primire în registrul de internări, unde se
completează și foaia de observație clinică cu datele de identitate ale bolnavului.

Copii vor fi examinati la internare de medicul de gardă, care va culege datele

anamnetice de la bolnav sau însoțitor și le va nota in foaia de observație, stabilind un
diagnostic prezumtiv necesar șsi din punct de vedere al dirijării bolnavului în secțiile de
spital.

După stabilirea diagnosticului prezumtiv și repartizarea copilului în sectie,

asistenta medicală insoțesțe copilul la baie, îl ajută să se dezbrace, observă tegumentele și
fanerele, îl ajută sa își facă baie (dacă ascesta nu poate), apoi îl conduce în camera de
îmbracare unde îl ajută să se îmbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat)

Hainele vor fi preluate și înregistrate cu grijă în vederea înmagazinării, eliberându-

se bolnavului sau însoțitorului un bon de preluări.

Astfel pregătit, asistenta conduce copilul în salon unde îl prezintă celorlalți

pacienți și îl ajuta să se aseje în patul pregătit cu lenjerie curată.

Dupa ce acesta s-a asezat în pat, asistenta medicală întocmește foaia de

temperatură, determină greutatea bolnavului, măsoară T, pulsul, T.A., iar datele obținute le
notează in foaia de observație.

Primirea copiilor în secție și inițierea lor în obiceiurile secției, reprezină un

moment hotărâtor în câștigarea încrederii bolnavului în personalul medico-sanitar.
IV.2. Participarea asistentului medical la examenul obiectiv

Culegerea datelor

-Vârsta

-Dezvoltare fizică și psihomotorie

-Reacția la spitalizare: neliniște, frică, plâns, agresivitate fizică și verbală

-Antecedente medicale: se va aprecia gravitatea problemelor anterioare și repercursiunile

lor asupra obișnuințelor și posibilităților de creștere și dezvoltare.

-Spitaliări și experiențe anterioare: reacția la spitalizările anterioare; mod de adaptare,

efectele spitalizării asupra comportamentului ulterior.

-Susținerea de care poate beneficia: în ce măsura familia poate vizita copilul, dorește să o
facă și să participe la îngrijiri.

-Manifestări ale afecțiunii prezente

Probleme:

1. Potențial de alterare a nutriției: deficit

Cauze: refuz de a se alimenta, grețuri, vărsături, durere, reactție la spitalizare

2. Potențial de infecție

Cauze: deficiența sistemului imunitar, recunoașterea măsurilor de protecție împotriva

agenților patogeni.

3. Potențial de accidente

Cauze: mediu necunoscut, constrângeri fizice, deplasare nesigură

4. Perturbarea somnului

Cauze: mediu necunoscut, lipsa părinților, durere, intervenții, tratamente.

 5. Anxietate

Cauze: mediu necunoscut, tratamente ionjectabile, despărțire de părinți.

6. Probleme legate de afecțiunea pentru care a fost spitalizat

IV.3. Asigurarea igienei corporale și generale a copilului cu astm bronșic.

Toaleta copilului face parte din îngrijirile de bază, adică din îngrijirile acordate de
asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul și igiena bolnavului.

Constă în menținerea pielii în stare de curățenie perfecă și în prevenirenirea apatiției

leziunilor cutanate, fiind o condiție esențială a vindecării.

Toaleta poate fi:

-zilnică pe regiuni;

-săptămânală sau baia generală

În funcție de tipul pacientului, acesta:

-nu are nevoie de ajutor;

-are nevoie de sprijin fizic și psihic;

-are nevoie de ajutor parțial;

IV.4. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse biologice

Captarea eliminărilor

Scop: observarea caracterelor fiziologi e și patologice ale dejecțiilor precum și

descoperirea modificărilor lor patologice în vederea stabilirii diagnosticului.

Captarea materiei fecale

Se separă patul de restul salonului cu paravan, se îndepartează pătura și cearșsful care

acoperă pacientul. Patul se portezează cu mușama sau aleză. Pacientul se dezbracă și se
introduce bazinetul cald sub zona sacrală apoi se acoperă cu învelitoarea. Se efectuează
toaleta reginunii perianale și se îndepărtează bazinetul cu atenție. După ce se acoperă cu
capacul se îndepărtează din salon. Se îmbracă pacientul, se reface patul. Salonul se
aerisește și se spală mâinile pacientului. Scaunul acoperit se pastrează pentru vizita
medicală în locuri special amenajate

Captarea urinei

Servirea urinarelor se face în mod asemănător cu a bazinetelor. După utilizare se

spală la jet de apă caldă și se dezinfectează.

Nu trebuie ignorat cantitatea, culoarea, mirosul urinei, poate indica unele diagnostice

Captarea sputei

Se face în recipiente spălate, sterilizate uscate și in care se pune soluție fenol 2,5 %,
amestecată cu soda caustică. Atunci când se recoltează în vederea unor analize de laborator
nu se folosește dezinfectant. Se instruește pacientul să nu înghită sputa, să nu o împraștie,
să folosească recipientul dat. I se asigură scuipător de rulaj pentru a se putea schimba la
nevoie.

După golire, se spală cu apă rece, apoi cu apă caldă, cu perii special ținute în soluție
dezinfectantă. Se sterilizează zilnic prin fierbere sau autoclavare.

Captarea vărsăturilor

Pacientul se așează în funcție de starea generală în poziție sezând, decubit dorsal sau
capul întors într-o parte, decubit lateral (poziție de siguranță). Lenjeria de pat se protejează
cu mușama și aleză, iar pacientul cu un prosop în jurul gâtului. Proteza dentară mobilă se
îndepartează unde este cazul si se ofetă pacientului o tăvită renală.

Se încurajează pacientul, i se oferă un pahar cu apă să-și clătească gura. I se oferă

cuburi de gheață, lichide reci în cantități mici.

IV.5. Patriciparea asistentului medical la explorările paraclinice

1.Masurarea și notarea diurezei

Obiective:

-obținerea datelor privind starea morfofuncțională a aparatului renal și asupra altor

îmbolnăviri.

-cunoașterea volumului diurezei

-efectuarea unor determinări calitative (analize biochimice) din cantitatea totală de urină
emisă

-urmărirea bilanțului circulației lichidelor în organism = bilanțul lichidian (intrări-ieșiri)

Materiale necesare: vase cilindrice gradate, cu gât larg, spălate și clătite cu apă distilată și
acoperite.

Diureza se măsoară cantitativ la anumite intervale, urmărindu-se și caracteristicile

macroscopice; colectrarea începe dimineața la o anumită oră și se termină în ziua
următoare la aceeași oră.

Diureza se notează în F.T –prin hașurarea pătrățelelor corespunzătoare cantității de

urină și zilei respective. Spațiul dintre două linii orizontale al foii corespunde de la 100ml
de urină.

2.Măsurarea și notarea temperaturii

Scop: evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză

Locuri de măsurare: axilă, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin.

Materiale necesare: termometru maximal, casoleta cu tampoane de vata și comprese

sterile, recipient cu soluție dezinfectantă, tavă medicală, lubrifiant, alcool, ceas

Cea mai comodă și cea mai obiectivă metodă de măsurare a temperaturii la copil
este măsurarea temperaturii rectale, știind că aceasta depășește cu 0,3-0,5 º C nivelul
temperaturii cutanate

Măsurarea temperaturii rectale

Tehnică:
-asistenta se spală pe mâini

-se pregătește termometrul individual , se verifică dacă mercurul este coborât, rezervorul
termometrului se șterge cu o compresă umedă sau este lubrifiată în strat foarte subțire cu o
substanță grasă, pentru a putea fi introdus în rect

-copilul este culcat pe spate și cu dreaptă se ține termometrul, iar cu cea stânga se apucă
picioarele copilului de la nivelul gleznelor îndoindu-le din articulația șoldului.

-printr-o mișcare de rotație, rezervorul de mercur al termometrului se introduce în

întregime în rectul copilului;

-dupa 3 minute el poate fi scos și se citește temperatura

-se notează valoarea în F.T (cu albastru)

-după citire termonetrul se șterge cu un tampon de vată sau cu o compresă sterilă de tifon,
înmuiate în apă cu săpun sau alcool; termometrul se păstrează într-un borcan cu cloramina
1%.

-temperatura se măsoară de 2 ori în cursul a 24h, dimineața între 6-7 și după-amiază între
16-17 (18-19)

3.Măsurarea și notarea tensiunii arteriale

Scop: evaluarea funcției cardiovasculare

Elemente de evaluat: tensiunea arterială sistolica (maximă) și tensiunea arterială

diastolică (minimă)

Materiale necesare:

-aparat pentru măsurarea T.A

-stetoscop biauricular

-tampon de vată

-alcool
-creion rosu

Metode de determinare: palpatorie, ascultatorie

Tehnica: T.A se măsoară cu ajutorul tensiometrelor pentru copii, procedând ca și la adulți

Măsurarea tensiunii arteriale prin ascultație:

-se pregătesc materialele necesare

-copilului, după repaus de 15 minute, i se aplica masnșeta pneumatică pe 1/3 medie a

brațului, care va fi sprijinit și în extensie

-asistenta se spală pe mâini, își fixează stetoscopul cu olivele în urechi și membrana pe

artera humerala, sub marginea inferioară a manșsetei, perceptțnd zgomotele pulsatile

-se decomprimă progresiv masnșeta până când percepe primul zgomot a cărui valoare este,
de asemenea reținută, reprezentând T.A. minimă ( diastolică)

-se reorganizează locul de muncă, se toateză toate datele în F.T (cu roșu)

IV.6. Poziția copilului în pat, urmărirea pacientului

Asistenta va supraveghea bolnavul, trebuie să-și dea seama dacă copilul este prea
palid, dacă este anormal de agitat, dacă este într-o stare gravă, dacă prezintă transpirații
reci sau cianoză.

După trezirea bolnavului, asistenta îi va pune pernă, îl va servi cu ceai sau apă daca
nu este contraindicat. În caz de indicații îi va umezi limba, buzele cu comprese ude.

IV.7. Urmărirea funcțiilor vitale și vegetative

Rolul asistentei medicale în măsurarea funcțiilor vitale:

1. Să pregăteasca material și instrumentar corespunzător și în stare de funcționare;

2. Să pregătească copilul din punct de vedere fizic ( poziție corespunzătoare și în
același timp comodă);
 3. Să pregătească psihic pacientul (să-i explice tehnica, să-l convingp de necesitatea
efectuării ei și să-i solicite cooperarea);
4. Să asigure condiții de microclimat care să nu influențeze funcțiile vitale ( liniște,
temperatură optimă, umiditate corespunzătoare);
5. Să cunoască variațiile normale ale funcțiilor vitale, în funcție de vârstă;
6. Să cunoască antecedentele medicale ale copilului și tratamentele prescrise;
7. Să respecte frecvența de exaluare a funcțiilor vitale în raport cu starea copiluluiȘ
8. Să comunice medicului modificările semnificative ale funcțiilor vitale.

IV.8. Alimentația pacientului

-va fi adaptată perioadei de evoluție a bolii (de exemplu regim hidrozaharat în perioadele
febrile; când fenomnele acute dispar, se trece la o alimentație hipercalorică)

-se evită supraalimentația și regimul bogat în grăsimi.

Astmul bronșic se caracterizează din punct de vedere clinic prin accese de dispnee
paroxistică expiratorie provocată de obstrucția branhiilor prin branhospasm.

Regimul alimentar va fi inceput numai cu lichid, apoi de consitență moale pentru a

putea fi înghițit de bolnav, adesea el având probleme de deglutiție și de masticație. În
funcție de starea bolnavului, alimentația lui se face:

• Activ

• Pasiv

IV.9. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

Se realizează cu mare punctualitate, strict la indicațiile medicului, tratamentul realizându-

se la pat, asistenta având pregătite și medicamente pentru eventualele complicații

Reguli generale de administrare a medicamentelor

Asistenta trebuie să:

-respecte medicamentul prescris

-indentifică medicamentul

-verifică calitatea

-respectă căile de administrare prescrise de medic

-respectă orarul și ritmul de administrare

-respectă doza

-respectă somnul fiziologic al pazientului

-evită incopatibilitățiile medicamentoase

-servește pacientul cu doza unică pentru administrarea orală

-respectă succesiunea de administrare (solide, lichide, injecții, ovule vaginale, supozitoare)

-informează pacinetul asupra medicamentelor prescrise

-anuntă medicul privind greșelile comise

-administrează imediat soluțiile injectabile

-respectă măsurile de asepsise și iginenă

Administrarea medicamentelor la copil se efectuează în condiții mai deosebite

determinate de vârsta acestora

IV.10. Educație pentru sănătate și profilaxia bolii

Este indicat ca pacienții să îsi păstreze o stare de sănătate cât mai bună. O dietă
echilibrată, odihnă, precum și suportul emoțional și practic din partea familiei, pot fi de
mare ajutor. Recunoașterea și tratarea depresiei reprezintă o parte importantă a terapiei la
domiciliu.

O persoană aflată într-o fază avansată a bolii este limitată în ceea ce privește
libertatea de mișcare și efectuarea activităților zilnice. Simptomele se pot modicica de la o
zi la alta și efectele adverse ale medicamentelor folosite în cadrul tratamentului pot limita
eficiența acestuia. Medicul curant va trebui să modifice tratamentul în funcție de
modificările ce apar în simpromatologia bolii.

IV.11. Externarea copilului

Externarea se realizează când starea copilului permite asta și când medicul este sigur
de evoluția favorabilă a fecțiunii
 Capitolul V. Prezentarea cazurilor de boala

CAZUL 1.

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUME: D; PRENUME: N; SEX: M; VÂRSTA: 12 ani;

RELIGIE:crestin ortodox

NATIONALITATE:romana

OCUPAŢIA: elev

DOMICILIUL

2.DATE ANTROPOMETRICE

GRUP SANGUIN: A2; RH: pozitiv;

ÎNĂLŢIME: 155 cm; GREUTATE: 41 kg;

TEMPERATURA: 37ºC,respiratia-14 batai/minut,puls-90 batai/minut,tensiunea

arteriala-110/65mm HG

OCHI-VERZI PAR-NEGRU

ANAMNEZA

a) Antecedente heredo colaterale – tata – BPOC

Antecedente patologice: amigdalectomie la 10 ani

b) Antecedente personale – copil născut la 9 luni, cu greutatea de 2300 g, alimentat

natural 2 luni, apoi artificial cu lapte praf, a efectuat toate vaccinările conform vârstei.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm bronşic în criză

 ISTORICUL BOLII. Bolnav cunoscut cu astm bronşic de 1 an având internări
multiple în secţia pediatrie, se internează pentru apariţia unei crize datorită contactului
bolnavului cu alergenul (praful din casă). Criza debutează cu dispnee expiratorie, tuse cu
expectoraţie seroasă. Prezintă crize rare nocturne, acuză o respiraţie greoaie, tuse cu
expectoraţie seromucoasă, astenie fizică, este afebril, anxietate.

MOTIVELE INTERNĂRII

● dispnee expiratorie, obstrucţie nazală, tuse cu expectoraţie seroasă, anxietate,

cianoză perinazală, wheezing

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE PRIMA ZI: TOATE

NEVOILE

Nevoia Manifestari d Manifestari de Sursa de dificultate

eindependenta dependenta
1. Nevoia de a repira - respiraţie 16-18 - dispness - hiperalergie,
şi a crea o bună resp/min respiratorie, edemul mucoasei
circulaţie - puls 60-80 b/min tahicardie cu bronşice, scăderea
- TA – 115-140/ 75- polipnee, obstrucţia capacităţii de
90 mm HG căilor respiratorii expansiune
pulmonară
2. Nevoia de a bea şi- dentiţie bună, inapetenţă - situaţie de criză
a mânca gingii 107, aderonte
dinţilor
3. Nevoia de a - micţiuni 2-3/zi, - -
elimina aspect clar
- 1,2 scaune/zi
4. Nevoia de a se - sistem osteo- - -
mişca şi de a crea o articular integru,
bună postură mobil
5. Nevoia de a dormi - somn odihnitor, - treziri frecvente - tuse, dispnee
şi a se odihni timp pentru - are insuficienţe de expiratorie,
refacerea somn anxietate
organismului
6. Nevoia de a se - haine alese adecvat - -
îmbracă şi dezbrăca statutului socio-
cultural şi climatului
7. Nevoia de a - 36,2-36,9ºC - 37,9 ºC febră - proces infecţios
menţine musculoasă
termperatura
corpului în limite
normale
8. Nevoia de a fi - tegumentele şi - tegumente umede - carenţe de igienă
curat şi a-şi proteja mucoasa integre şi şi reci
tegumentele şi curate
mucoasa
9. Nevoia de a evita - menţinerea - anxietate - situaţie de criză
pericolele integrităţii prin - afectare fizică şi
mecanisme naturale psihică
de autoapărare
10. Nevoia de a - funcţionarea - -
comunica adecvată a organelor
de simţ
- limbaj clar
- debit verbal
moderat
11. Nevoia de a - posibilitatea de a - -
acţiona conform acţiona conform
propriilor convingeri propriilor credinţe şi
şi valori şi a practica valori
religia
12. Nevoia de a fi - integritate fizică şi - -
precupat în vederea psihică
realizării - activitate ce
permite satisfacerea
utilităţii şi simţului
creator
13. Nevoia de a se - activităţi de - neparticiparea la - stare depresivă
recrea destindere pentru activităţile recreative - oboseală
obţinerea unei preferate
relaxări fizice şi
psihice
14. Nevoia de a - atitudini şi - cunostinţe - vârsta
învăţa cum să-şi comportament cu insuficiente
păstreze sănătatea scop de menţinere a referitoare la boală
sănătăţii
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL D.N. 12 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

03.02.2017-05.02.2017

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Perturbarea Pacientul să -internez de urgenţă pacientul La indicatia medicului Dispneea se

de a respira respiraţiei prezinte -învaţ pacientul să tuşească, să administrez: menţine
şi a avea o manifestată prin diminuarea expectoreze şi să colecteze sputa în *metilprednisolol Pacientul
bună tuse uscată dispneei recipientele speciale pentru examen (solumedrol) cooperează cu
circulaţie urmată de bacteriologic *Hemisuccinat de echipa medicală.
expectoraţie -aşez pacientul în salon, în pat, în hidrocortizon
datorită dispneei poziţie semişezând (ortopnee) şi *Dexametazon fosfat Pacientul respectă
(respiraţie încerc liniştirea lui *Teofilina tratamentul indicat
dificilă) -măsor şi notez în Pregătesc materialele de medic.
FO:puls,temperatura,respiratia,tensi necesare recoltării de
unea arteriala. sânge pentru analize de Tusea s-a redus în
administrez pacientului O2 pe sonda laborator. intensitate
nazală
Pregătesc pacientul
 pentru examene
radiologice
2. Nevoia Dificultate de a Pacientul să -aerisesc salonul în care se află Administrez la indicaţia Starea de oboseală
de a dormi dormi şi a se prezinte pacientul medicului 1 tb de a pacientului se
şi a se odihni datorită somn şi -creez un climat de încredere Diazepam seara la menţine
odihni evenimentelor odihnă -pacientul să aibe un somn liniştit culcare po
ameninţătoare corespunzăto -pacientul este lăsat să se Pacientul se
(crizele de astm are, să aibă odihnească şi nu este trezit calmează treptat
ce apar) un tonus fizic
manifestate prin şi psihic bun Pacientul este
alterarea mulţumit.
somnului,
oboseală, agitaţie
3. Nevoia Subfebrilitate Pacientul să -aerisesc încăperea în care se află Administrez la indicaţia În urma îngrijirilor
de a (37,9ºC) datorită îşi menţină pacientul medicului antitermice acordate, pacientul
menţine bolii, manifestat temperatura -asigur pacientului îmbrăcămintea avea temperatura
temperatura prin agitaţie şi corpului în lejeră axială 36,5 ºC,
corpului în tegumente ce limite -servesc pacientul cu cantităţi mici valoare ce s-a
limite prezintă o uşoară fiziologice de lichide, călduţe, la intervale menţinut pe
fiziologice transpiraţie regulate de timp perioada
-schimb lenjeria de pat şi de corp spitalizării
 ori de câte ori este nevoie
4. Nevoia Dezinteres faţă de Pacientul să -ajut pacientul să îşi facă baie totală În urma îngrijirilor
de a fi curat măsurile de igienă prezinte sau îi efectuez toaleta pe regiuni acordate, pacientul
şi îngrijit şi manifestate prin tegumentele -ajut pacientul să se îmbrace şi să înţelege importanţa
a-şi păstra alterarea şi mucoasele îşi taie unghiile, să îşi facă toaleta igienei corporale şi
tegumentel tegumentelor şi curate cavităţii bucale începe să îşi
e şi mucoaselor -informez pacientul în legătură cu însuşească
mucoasele importanţa menţinerii curate a deprinderi igienice
curate tegumentelor şi mucoaselor pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
5. Nevoia Neplăcerea de a Pacientul să -explorez ce activităţi recreative îi Pacientul încearcă
de a se efectua activităţi prezinte o produc plăcere pacientului să comunice cu
recrea recreative datorită stare de bună -planific activităţi recreative echipa de îngrijire
bolii, oboselii, dispoziţie împreună cu pacientul specifice
manifestate prin vârstei lui
tristeţe, plictiseală -câstig încrederea pacientului şi îl
ajut să depăşească momentele
dificile
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL D.N. 12 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

04.02.2017

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Dispnee Pacientul să -aerisesc salonul în care se află pacientul Administrez la Dispneea s-a
de a respira cauzată de respire liber -împrospătez aerul în salon de mai multe indicaţia medicului: diminuat în urma
şi a avea o obstrucţia pe nas ori pe zi, prin deschiderea ferestrelor, *Metilprednisolon administrării
bună căilor timp în care învelesc pacientul cu o (solumedrol) , tratamentului şi
circulaţie respiratorii pătură *Hemisuccinat de oxigenoterapiei
manifestată -măsor zilnic, dimineaţa şi seara şi ori de hidrocortizon
prin respiraţie câte ori este nevoie: Pulsul, Respiratia, *Dexametazon fosfat Pacientul
grea, dificilă, Tensiunea arteriala, Temperatura şi le (superprednol) prezintă:
Wheezing notez în FO *Teofilin, R – 15 resp/min
*Ventolin solutie P – 85 bat/min
inhalantă, o inhalaţie TA – 110/65
de 3-4 ori pe zi cu mmHg
ajutorul Spacerului
2. Nevoia Dificultate de a Pacientul să -facilitez condiţii de microclimat Administrez la Pacientul doarme
de a dormi dormi cauzată aibă un somn adecvate indicaţia medicului 1 6-7 h pe noapte,
şi a se de tuse, liniştit 6h pe -asigur linişte în salon şi sfătuiesc ceilalţi tb Fenobarbital seara prezintă tonus
odihni manifestată noapte pacienţi să respecte cu stricteţe orele de la culcare po muscular prezent
prin treziri somn
repetate -invăţ pacientul tehnici de relaxare,
exerciţii respiratorii înainte de culcare
-sfătuiesc pacientul să bea o băutură
caldă înainte de culcare(ceai, lapte)
-apreciez somnul pacientului din punct de
vedere calitativ şi cantitativ
-elaborez un program de odihnă care să
corespundă vârstei pacientului
3. Nevoia Incapacitate de Pacientul să -asigur menţinerea tegumentelor într-o Pacientul este
de a fi curat a-şi acorda prezinte o perfectă stare de igienă prin efectuarea capabil să îşi
şi îngrijit şi îngrijiri stare de bine toaletei zilnice pe regiuni acorde îngrijiri
a-şi păstra datorită şi să îşi -asigur permanent lenjerie curată de pat şi igienice
tegumentel alterării stării păstreze de corp pacientului
e şi generale tegumentele -umăresc permanent starea tegumentelor
mucoasele manifestată intacte şi mucoaselor pacientului
curate prin tuse, -pregătesc materialele necesare pentru
 dispnee de tip toaleta pe regiuni şi ajut pacientul în
expirator, satisfacerea acestei nevoi
Wheezing -protejez patul cu paravan şi conving
pacientul cu tact şi blândeţe să accepte
toaleta
-identific împreună cu pacientul cauzele
şi motivaţia pentru aspectul fizic şi
îngrijirile igienice
4. Nevoia Dificultăţi în a Pacientul să -explorez gustul şi interesul pacientului Pacientul se simte
de a se efectua poată pentru activităţi recreative mai bine şi
recrea activităţi participa la -planific activităţi recreative împreună cu participă activ la
recreative activităţi pacientul şi asigur condiţiile necesare activităţi
datorită stării recreative -aleg activităţi care să nu îl obosească, să recreative
generale îi creeze o stare de bună dispoziţie, să îşi
alterate recapete încrederea în forţele proprii
manifestate -învăt pacientul tehnici de relaxare
prin -aleg mijloace de recreere in functie de
neparticiparea varsta
la activităţi
recreative
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL D.N. 12 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

05.02.2017

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Alterarea funcţiei Pacientul să -asigur repausul la pat al Administrez la indicaţia În urma îngrijirilor
de a respira respiratorii prezinte o pacientului şi o poziţie în ortopnee medicului: acordate, pacientul
şi a avea o datorită apariţiei bună pentru a favoriza o respiraţie mai *Metilprednisolon răspunde bine la
bună obstrucţiei respiraţie şi bună (solumedrol) tratamentul
circulaţie bronşice căi -fac educaţie sanitară pacientului *Hemisuccinat de astmatic şi se
manifestată prin respiratorii pentru prevenirea infecţiei bronşice *Dexametazon fosfat linişteşte
accese de dispnee permeabile -liniştesc pacientul psihic în *Teofilin,
paroxistică şi tuse Observarea şi vederea îmbunătăţirii stării generale *Ventolin sol inhalantă, Pacientul
cu expectoraţie ascultarea -masăr şi notez în FO, T, TA, P, R o inhalaţie de 3-4 ori pe colaborează cu
mucoasă respiraţiei zi cu ajutorul echipa medicală şi
Spacerului răspunde la
întrebări
2. Nevoia Imposibilitate de Pacientul să -aerisesc salonul în care se află În urma îngrijirilor
de a dormi a dormi datorită beneficieze pacientul acordate, pacientul
şi a se neliniştii de un somn -calmez tusea şi dispneea prin prezintă un somn
odihni manifestată prin odihnitor administrarea tratamentului prescris odihnitor, tonus
insomnie calitativ şi de medic muscular prezent,
cantitativ -sfătuiesc pacientul să bea o cană este echilibrat
de ceai de tei călduţ înainte de psihic
culcare
-observ şi notez calitatea, orarul
somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi
-creez un climat de încredere,
încurajez şi liniştesc pacientul
pentru a-şi recăpăta echilibrul
psihic
3. Nevoia Reducerea Pacientul să -asigur o stare de curăţenie perfectă Pacientul a înţeles
de a fi curat autonomiei în fie ajutat în a corpului pacientului pentru a ce i s-a explicat cu
şi îngrijit şi îngrijirile satisfacerea preveni apariţia complicaţiilor privire la
a-şi păstra personale datorate acestei nevoi -şterg pacientul de transpiraţie şi respectarea
tegumentel dispneei, asteniei schimb lenjeria de corp ori de câte regulilor de igienă
e şi fizice, manifestate ori este nevoie pentru prevenirea
mucoasele prin diminuarea -asigur un aport suficient de lichide unor infecţii
curate posibilităţilor de pentru echilibrarea
a-şi efectua igiena hidroelectrolitică, explicându-i
personală pacientului necesitatea acestora în
vederea menţinerii elasticităţii pielii
4. Nevoia Consum redus de Pacientul să -evaluez obiceiurile, cunoştinţele şi Pacientul respectă
de a se alimente datorită fie echilibrat preferinţele pacientului în legătură indicaţiile cu
alimenta, bolii, manifestată hidroelectroli cu alimentaţia privire la modul de
hidrata prin inapetenţă tic şi -evaluez gradul de nutriţie al alimentare
nutriţional pacientului, înregistrând valorile de
Pacientul să greutate şi înălţime ale acestuia
poată înţelege -urmăresc orarul şi distribuţia
necesitatea meselor
respectării -urmăresc apetitul pacientului şi
unei diete modul de alimentare al acestuia
echilibrate -cântăresc pacientul zilnic şi
monitorizez valorile rezultate în FO
5. Nevoia Dificultatea de a Pacientul să -explorez ce activităţi recreative îi Pacientul îşi
de a se efectua activităţi prezinte o produc plăcere pacientului şi le recapătă forţele şi
recrea recreative, stare de bună planific împreună cu acesta prezintă o stare de
manifestate prin dispoziţie şi -stabilesc dacă aceste activităţi sunt bună dispoziţie
 lipsa de interes să îşi în concordanţă cu starea psihică şi
pentru orice amelioreze fizică a pacientului Pacientul se
activitate, condiţia -organizez activităţi specifice de implică în
retragere, fizică recreere cu vârsta pacientului activităţile propuse
indispoziţie Pacientul să -notez reacţiile şi manifestările de personalul
îşi recapete pacientului cu privire la starea sa de medical
încrederea în tristeţe sau plictiseală
forţele proprii -câştig încrederea pacientului şi îl
ajut să depăşească momentele
dificile
6. Nevoia Evitarea Pacientul să -asistenta amplasează pacientul în -administrez Pacientul are o
de a evita pericolelor din fie în salon, în funcţie de starea lui, tratamentul la indicaţia stare de bine
pericolele cauza anxietăţii; siguranţă, afecţiune şi receptivitate medicului Anxietatea s-a
-afectare fizică şi fără accidente -ia măsuri de prevenire a redus
psihică şi infecţii transmiterii infecţiilor
Pacientul să -efectuează imunizările necesare
fie echilibrat -învaţă pacientul tehnici de relaxare
psihic cât mai -asistenta asigură un mediu de
curând protecţie psihică adecvat stării
pacientului
7. Nevoia Cunoştinţe Pacientul să -ofer pacientului cărţi, pliante Pacientul încearcă
de a învăţa insuficiente acumuleze despre astmul bronşic să dobândească
cum să-şi despre boală cunoştinţe cunoştinţe despre
păstreze noi despre boală
sănătatea boală
 EPICRIZA

Pacientul D.N. în vârstă de 12 ani se internează în data de 03.02.2017 şi prezintă

următoarele simptome: dispnee de efort, durere hemitoracele drept, tuse cu expectoraţie
mucopurulentă, inapetenţă, transpiraţie, astenie, frică.

În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice , bronhodilatatoare,

antiinflamatoare. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav
astmatic.

Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament.

Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit:

- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor

În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului

evoluţia este favorabilă, dispneea şi durerea s-au mai redus, pacientul are un somn liniştit şi
o alimentaţie normală după 5 zile de spitalizare, pacientul se externează cu următoarele
recomandări:

 Să evite frigul,
 Să evite efortul fizic,
 Să respecte programul de somn,
 Să consume lichide la temperatura camerei,
 Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine
 CAZUL 2.

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUME: A; PRENUME: C; SEX: M; VÂRSTA: 15 ani;

RELIGIE: creştin ortodox;

NATIONALITATE:romana

OCUPAŢIA: elev;

DOMICILIUL:

2.DATE ANTROPOMETRICE

ÎNĂLŢIME: 157 cm; GREUTATE: 50 kg;

GRUP SANGUIN: 0; RH: pozitiv; COMPORTAMENT: normal

Temperatura-37,9۫˚C,- puls: 85 pulsaţii/minut,tensiunea arteriala 140/75 mm

HG,respiratia-26/min

ANAMNEZA

a) Antecedente heredo colaterale – bunica maternală astm bronşic cronicizat b)

Antecedente personale – a efectuat toate vaccinările conform vârstei.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm bronşic

ISTORICUL BOLII. Bolnavul relatează că în urmă cu o lună a prezentat o

infecţie a căilor aeriene superioare manifestată prin rinoree, motiv pentru care s-a prezentat
la medical O.R.L.-ist. Diagnosticul a fost de rinită alergică, urmând tratament conform
prescripţiei medicale (Claritine, spray corticosteroid nazal şi antihistaminice). Se prezintă
la medicul de familie pe data de 30.05.2016 acuzând crize de dispnee de tip expirator cu
ortopnee, wheezing, tuse cu expectoraţie seromucoasă. Medicul de familie trimite bolnavul
cu scrisoare medicală la Spitalul Grigore Alexandrescu pentru investigaţii şi internare.
 MOTIVELE INTERNĂRII

● dispnee de tip expirator cu ortopnee, tuse cu expectoraţie seromucoasă, tiraj

intercostal, wheezing, senzaţie de sufocare („sete de aer”).

EXPLORĂRI PARACLINICE

A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE

PACIENTULUI A.C. 15 ANI

01.06.2017

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI

Nevoia Manifestari de Maifestari de Sursa de dificultate

independenta dependenta
1. Nevoia de a repira - respiraţie 16-18 - sete de aer - dispnee paroxistică
resp/min - senzaţie de - wheezing
- puls 60-80 b/min sufocare
- TA – 115-140/ 75- - expectoraţii
90 mm HG
2. Nevoia de a bea şi - dentiţie bună, inapetenţă - secreţii bronşice
a mânca gingii roz, aderente
dinţilor
3. Nevoia de a se - sistem osteo- - poziţie ortopneică - dispnee cu
mişca şi de a avea o articular integru în pat, sete de aer brodipnee
bună postură paroxistică
4. Nevoia de a dormi - somn odihnitor, -irascibilitate - tuse, dispnee
şi a se odihni timp suficient pentru - treziri frecvente expiratorie,
refacerea - ore insuficiente de anxietate
organismului somn
- ochi încercănaţi
5. Nevoia de a - 36,2-36,9ºC - febră 37,9 ºC febră - proces infecţios
menţine
termperatura
corpului în limite
normale
6. Nevoia de a fi - tegumentele şi - dispneea aparatului - carenţe de igienă
curat şi a-şi proteja mucoase integre şi expirator - gust amar în
tegumentele şi curate cavitatea bucală
mucoasa
7. Nevoia de a - funcţionarea - izolare, solitutidine - dispnee, tuse
comunica adecvată a organelor - anxietate
de simţ
- limbaj clar
- debit verbal
moderat
8. Nevoia de a învăţa - atitudini şi - pune întrebări cu - lipsa de cunoştine
cum să-şi păstreze comportament cu privire la boala sa referitoare la boală
sănătatea scop de menţinere a
sănătăţii
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL A.C. 15 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

01.06.2017-03.03.2017

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Dispnee Pacientul să -aerisesc salonul în care se află La indicatia Starea generală a
de a respira paroxistică cu prezinte o pacientul medicului,administrez pacientului se
şi a avea o respiraţie respiraţie -asigur pacientului poziţie semi- *Hemisuccinat de prezintă în
bună suierătoare, corespunză- şezândă în pat pentru favorizarea hidrocortizon continuare alterată
circulaţie wheezing, toare respiraţiei. *Miofilin
manifestată -eliberez caile respiratorii *Berotec spray
prin „sete de -administrez O2 pacientului Criza cedează după
aer”, senzaţie -educ pacientul să facă uşoare exerciţii Pregătesc materialele administrarea
de sufocare de inspiraţie şi respiraţie necesare recoltării de medicamentelor iar
-măsor funcţiile vitale ale pacientului sânge pentru analize de sputa este eliminată
laborator. mai uşor

Pregătesc pacientul
 pentru examene
radiologice şi îlînsoţesc
2. Nevoia Alterarea Pacientul să -identific cauzele care determină Administrez la indicaţia Pacientul a
de a dormi somnului, fie odihnit, cu nesatisfacerea acestei nevoi medicului 1 tb de prezentat un somn
şi a se manifestată un somn -creez condiţii de microclimat Diazepam seara la de 7h
odihni prin somn corespunzăto necesare odihnei pacientului culcare po
agitat, treziri r calitativ şi -apreciez somnul pacientului din punct
frecvente, cantitativ de vedere calitativ şi cantitativ
nelinişte, Pacientul să -învăţ pacientul să bea un pahar cu
oboseală, aibă o igienă lapte cald înainte de culcare
slăbiciune corespunzăto -observ şi notez numărul de ore
are pentru a dormite
se putea
odihni
3. Nevoia Poziţie Pacientul să -aşez pacientul în salon într-un pat Pacientul adoptă o
de a se inadecvată poată respira lângă fereastră ca să se poată duce la poziţie care îi
mişca şi a datorită uşor, să se aer mai uşor când încep crizele îmbunătăţeşte
avea o bună dispneei, deplaseze cu -aşez câteva perne la spatele respiraţia
postură manifestată uşurinţă pacientului pentru a-i uşura respiraţia Pacientul se
prin poziţie Pacientul să -planific un program de plimbări deplasează mai
ortopneică, aibă o poziţie împreună cu pacientul uşor, dispneea şi
 „sete de aer”, normală a -explic pacientului necesitatea păstrării astenia s-au
dificultatea de corpului repausului la pat şi îi propun activităţi diminuat
a se mişca, cu o mobilizare mai redusă
astenie
4. Nevoia Dificultate de a Pacientul să -asigur pacientului mese în cantitate Pacientul respectă
de a mânca se alimenta şi îşi recapete mică şi la intervale scurte de timp indicaţiile date cu
şi a bea hidrata datorită apetitul -evaluez gradul de nutriţie al privire la modul de
bolii, Pacientul să pacientului înregistrând valorile de alimentare
manifestată aibă o greutate şi înălţime în foaia de
prin inapetenţă greutate observaţie
corporală în -ofer pacientului lichide
funcţie de -supraveghez pacientul în timpul
înălţime şi servirii mesei
vârstă -urmăresc apetitul pacientului şi
modul de alimentare al acestuia
-cântăresc pacientul zilnic şi
monitorizez valorile respective
5. Nevoia Hipertermie Pacientul să -aerisesc încăperea în care se află Administrez la indicaţia În urma îngrijirilor
de a datorită bolii, îşi menţină pacientul medicului Algocalmin 1 acordate, evoluţia
menţine manifestata temperatura -asigur repaus la pat pacientului pe fiola im este favorabilă, cu
temperatura prin corpului în perioada febrilă scăderea
corpului în temperatură de limite -măsor funcţiile vitale, în special temperaturii după 1
limite 38ºC normale temperatura corporală la intervale h la 37,2ºC
fiziologice regulate de timp, monitorizând cu
normale atenţie valorile respective
-hidratez pacientul permanent în
funcţie de bilanţul hidroelectrolitic
-schimb lenjeria de pat şi corp a
pacientului ori de câte ori este nevoie
-supraveghez pacientul în vederea
riscului de alte complicaţii, semnalând
orice modificare patologică apărută
medicului
6. Nevoia Cunoştinţe Pacientul să -învăţ pacientul să prevină Pacientul încearcă
de a învăţa insuficiente acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea de frig, să dobândească noi
cum să-şi despre boală noi curenţi şi factori algerieni cunoştinţe despre
păstreze datorită unei cunoştinţe de boală
sănătatea comunicări prevenire a -ajut pacientul, îl încurajez şi îl ajut
ineficiente la unei noi crize pentru dobândirea de noi deprinderi
nivel afectiv de astm datorită bolii
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL A.C. 15 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

02.06.2017

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Dispnee Pacientul să -solicit pacientului să stea în poziţie La indicatia Pacientul are o
de a respira expiratorie de îşi şezândă medicului,administre respiraţie
şi a avea o repaus datorită îmbunătăţeas -aerisesc salonul în care se află z: ameliorată cu un
bună astmului bronşic, că respiraţia pacientul *Miofilin fiola ritm de 20 resp/min
circulaţie manifestat prin şi să îşi -informez pacientul şi explic *Hemisuccinat de
„sete de aer”, elibereze necesitatea efectuării examenului hidrocortizon Dispneea s-a
spută cu căile sputei * Berotec 1 puff de diminuat în urma
expectoraţie respiratorii de -ofer pacientului o scuipătoare,după 3-4 ori/zi administrării
seromucoasă secreţii expectoraţie, ofer pacientului un pahar tratamentului şi
cu apă călduţă pentru a-şi clăti gura oxigenului.
-sputa expectorată o trimit la laborator
pentru examen bacteriologic
-informez pacientul că îi voi măsura
funcţiile vitale:
 temperatura,pulsul,respiratia,tensiunea
arteriala.
-administrez oxigen

2. Nevoia Izolare datorită Pacientul să -liniştesc pacientul cu privire la boala Pacientul comunică
de a stării depresive comunice cu sa cu membrii din
comunica manifestată prin bolnavii din anturajul său şi cu
tristeţe, sentiment salon echipa medicală
de respingere,
izolare de
celelalte persoane
din salon
3. Nevoia Consum mic de Pacientul să -rog pacientul să respecte regimul Administrez Pacientul este
de a se lichide, fie echilibrat dietetic, regimul hiposodat bogat în pacientului ser capabil să se
alimenta şi obişnuinţa de a hidroelectroli zarzavaturi şi fructe glucozat 250 ml în alimenteze.
hidrata mânca ori de câte tic şi -fracţionez mesele pacientului în perfuzie
ori îi este foame, alimentar număr de 4-5 ori/zi endovenoasă
hidratare -informez şi supraveghez pacientul
insuficientă asupra consumului de lichide
-urmăresc zilnic greutatea corporală a
pacientului
 -notez şi fac raportul lichidelor
ingerate şi eliminate
4. Nevoia Insomnie datorită Pacientul să -aerisesc salonul în care se află La indicaţia Pacientul doarme
de a dormi dispneei, beneficieze pacientul medicului, 8h, fără trezire, în
şi a se de un somn -calmez tusea şi dispneea prin administrez timpul nopţii
odihni fără a se trezi tratamentele administrate Fenobarbital 1
de 8h -observ şi notez calitatea, orarul tabletă, înainte de
somnului culcare per os
-învăţ pacientul tehnici de relaxare pe
care trebuie să le practice înainte de
culcare
5. Nevoia Reducerea Pacientul să -asigur condiţii de microclimat Pacientul prezintă
de a fi autonomiei în fie ajutat în corespunzătoare, tegumentele şi
curat, de a- îngrijirile satisfacerea -pregătesc materialele necesare pentru mucoasele curate
şi menţine personale din acestei nevoi toaleta pe regiuni şi ajut pacientul
tegumentel cauza dispneei, pentru satisfacerea acestei nevoi
e şi asteniei, -protejez patul cu paravan şi conving Pacientul este
mucoasele manifestate prin pacientul cu tact să accepte toaleta capabil să îşi
curate diminuarea -schimb lenjeria de pat şi de corp ori acorde îngrijiri
posibilităţilor de de câte ori este nevoie igienice
a-şi efectua igiena
 personală
6. Nevoia Receptivitate Pacientul să -creez pacientului o stare de bună Pacientul a
de a învăţa redusă datorită acumuleze dispoziţie şi explic importanţa dobândit noi
cum să-şi tulburărilor de noi respectării tratamentului şi a regimului cunoştinţe despre
păstreze gândire, deprinderi dietetic boală
sănătatea manifestată prin pentru -stimulez dorinţa de cunoaştere şi
fuga de idei modificarea motivez importanţa acumulării de noi
comportamen cunoştinţe
tului său -organizez activităţi educative
-fac educaţie pentru sănătate privind
rolul regimului alimentar în evitarea
apariţiei altor episoade de astm
-educ pacientul pentru menţinerea unei
poziţii adecvate a corpului
 EPICRIZA

Pacientul A.C. în vârstă de 15 ani se internează în data de 01.06.2017 şi prezintă

următoarele simptome: dispnee de efort, durere hemitoracele drept, tuse cu expectoraţie
mucopurulentă, inapetenţă, transpiraţie, astenie, frică.

În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice , bronhodilatatoare,

antiinflamatoare. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav
astmatic.

Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament.

Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit:

- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor

În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului

evoluţia este favorabilă, dispneea şi durerea s-au mai redus, pacientul are un somn liniştit şi
o alimentaţie normală după 8 zile de spitalizare, pacientul se externează cu următoarele
recomandări:

 Să evite frigul,
 Să evite efortul fizic,
 Să respecte programul de somn,
 Să consume lichide la temperatura camerei,
 Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine
 CAZUL 3.

CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUME: B; PRENUME: V; SEX: F; VÂRSTA: 16 ani;

RELIGIE: creştin ortodox;

NATIONALITATE:romana

OCUPAŢIA: elev;

DOMICILIU:

2.DATE ANTROPOMETRICE

GRUP SANGUIN: 0; RH: pozitiv; COMPORTAMENT: normal;

ÎNĂLŢIME: 167 cm; GREUTATE: 56 kg;

Temperatura-37,9˚C,puls: 85 pulsaţii/minut,tensiunea arteriala 140/75 mm

HG,respiratia 26/min

ANAMNEZA

a) Antecedente heredo colaterale – fără importanţă

b) Antecedente personale – a efectuat toate vaccinările conform vârstei, la 7 ani a

avut varicelă

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: Astm în status astmaticus

ISTORICUL BOLII. Bolnava cunoscută cu astm bronşic de la vârsta de 16 ani

prezintă dispnee, wheezing, tuse productivă. În dimineaţa zilei ce prevede internarea,
pacienta prezintă un acces de dispnee astmatică progresiv evoluând spre agravare până la
apariţia ortopneii. Se asociază cu respiraţia şuierătoare şi tuse. Dispneea nu se ameliorează
nici la administrarea repetată, de miofilin şi bronhodilatatoare simpaticometice, respectiv
spray Salbutamol, motiv pentru care se internează în secţia interne pentru investigaţii şi
tratament de specialitate.

MOTIVELE INTERNĂRII

● dispnee de tip expirator cu ortopnee, tuse cu expectoraţie seromucoasă, wheezing.

EXPLORĂRI PARACLINICE

A) REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR ALE PACIENTEI

B.V. 16 ANI

01.04.2017

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PE NEVOI

Nevoia Manifestari de Manifestari de Sursa de dificultate

independenta dependenta
1. Nevoia de a repira - respiraţie 16-18 - sete de aer - dispnee paroxistică
şi a avea o bună resp/min - senzaţie de - wheezing
circulaţie - puls 60-80 b/min sufocare
- TA – 115-140/ 75- - expectoraţii
90 mm HG
2. Nevoia de a bea şi - dentiţie bună, - inapetenţă - secreţii bronşice
a mânca gingii roz, aderente
dinţilor, masticaţie
uşoară
3. Nevoia de a dormi - somn odihnitor, - iritabilitate - tuse, dispnee
şi a se odihni timp suficient pentru - treziri frecvente expiratorie,
refacerea - ore insuficiente de anxietate
organismului somn
- ochi încercănaţi
4. Nevoia de a fi - tegumentele şi - tegumente umede - carenţe de igienă
curat şi a-şi proteja mucoase integre şi şi reci
tegumentele şi curate
mucoasa
5. Nevoia de a evita -menţinerea - anxietate - situaţii de criză
pericolele integrităţii prin - afectare fizică şi
mecanisme naturale psihică
de autoapărare
6. Nevoia de a - funcţionarea - izolare, solitutidine - dispnee, tuse
comunica adecvată a organelor - anxietate
de simţ
- limbaj clar
- debit verbal
moderat
7. Nevoia de a - atitudini şi - pune întrebări cu - lipsa de cunoştine
învăţa cum să-şi comportament cu privire la boală referitoare la boală
păstreze sănătatea scop de menţinere a
sănătăţii
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTA B.V. 16 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

PRIMA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

01.04.2017-03.04.2017

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Dispnee Pacienta să -aşez pacienta în poziţie şezând La indicatia Dificultatea de a

de a respira bradipneică de tip respire cu -asigur aerisirea salonului prin medicului,administrez respira s-a mai
şi a avea o expirator datorită minim de deschiderea ferestrelor : diminuat
bună crizei astmatice dificultate -îndepărtez secreţiile nazale ale *Hemisuccinat de
circulaţie manifestată prin pacientei hidrocortizon*Miofili
tahipnee, cianoza -administrez pacientei prin sonda n
tegumentelor, endonazală O2 *Ventolin spray 1-2
wheezing, tuse -informez şi explic pacientei puffuri x 3 ori/zi prin
necesitatea recoltării de sânge pentru inhalaţie
efectuarea egamenelor de laborator, a Pregătesc materialele
sputei pentru examenele necesare recoltării de
bacteriologice, efectuarea EKG-ului şi sânge pentru analizede
a radiografiei pulmonare laborator.Pregătesc
 pacienta pentru
examene radiologice
şi o însoţesc
2. Nevoia Vulnerabilitate Pacienta să -liniştesc pacienta privind sentimentul Starea pacientei e
de a evita faţă de pericole prezinte fricii violente de asfixie ameliorată şi nu
pericolele din cauza diminuarea -educ pacienta pentru evitarea constituie sursa
afecţiunii anxietăţii în împrăştierii secreţiilor nazale de infecţie
pulmonare, termen de 1h -învăţ pacienta să utilizeze tehnici de nosocomială
manifestate prin relaxare
agitaţie, facies
inspaimantat,
nevrozitate, frică
3. Nevoia Alimentaţie Pacienta să -informez pacienta asupra importanţei Inapetenţa s-a
mai diminuat,
de a se insuficientă fie echilibrată consumului de alimente şi lichide în
pacienta s-a
alimenta calitativ şi nutriţional şi menţinerea sănătăţii obişnuit cu
regimul
cantitativ datorită hidroelectroli -urmăresc orarul şi distribuţia meselor
alimentar
anxietăţii, tic -asigur echilibrul între principiile
manifestată prin alimentare de bază şi repartizez raţia
hidratare zilnică corespunzătoare
insuficientă,
4. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -pat confortabil Administrez la Pacienta s-a
de a dormi dormi datorită aibe un somn -pozitie adecvata indicaţia medicului odihnit 6h pe
şi a se respiraţiei corespunzăto -camera aerisita Diazepam 1 fiolă im noapte,
odihni anevoioase, tusei, r calitativ şi -face plimbari usoare inainte de a se înainte de culcare prezentând un
manifestată prin cantitativ odihni,10 minute. somn odihnitor
astenie, aspect -excluderea factorilor stresanti
palid
5. Nevoia Izolare datorită Pacienta să -liniştesc pacienta cu privire la starea Pacienta prezintă
de a stării depresive comunice sa actuală o diminuare a
comunica manifestată prin adecvat stării -dau posibilitate pacientei de a-şi anxietăţii,
tristeţe, sale în decurs exprima nevoile, sentimentele şi comunică cu
respingere, de 3 zile dorinţele sale celelalte paciente
izolare de şi personalul de
celelalte persoane îngrijire
din salon
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL B.V. 16 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

02.04.2017

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Dispnee paroxistică Pacienta să -aerisesc salonul în care se află La indicatia Starea generală a
de a respira cu respiraţie prezinte o pacienta medicului,administre pacientei se
şi a avea o şuierătoare, respiraţie -asigur pacientei poziţie semi- z: prezintă în
bună wheezing, corespunzăto şezândă în pat pentru favorizarea *Hemisuccinat de continuare alterată
circulaţie manifestatăprin „sete are respiraţiei hidrocortizon
de aer”, senzaţie de -curăţ orofaringele pacientei de *Miofilin Criza cedează după
sufocare secreţie * Berotec spray administrarea
-administrez O2 pacientei prin medicamentelor iar
sonda nazofaringiană, Pregătesc materialele sputa este eliminata
necesare recoltării
-educ pacienta să facă uşoare mai uşor
Sangelui.
exerciţii de inspiraţie şi respiraţie
-măsor funcţiile vitale
2. Nevoia Dificultate de a Pacienta să -pat confortabil permanent Administrez la Pacienta s-a odihnit
de a dormi dormi datorită aibă un somn -pozitie adecvata indicaţia medicului 6h pe noapte
şi a se respiraţiei corespunzător -camera aerisita Diazepam 1 fiola im
odihni anevoioase, tusei, calitativ şi -face plimbari usoare inainte de înainte de culcare
manifestată prin cantitativ culcare 10 minute
astenie, aspect palid -excluderea factorilor stresanti
-supraveghez somnul pacientei
pentru depistarea cauzelor
nesatisfacerii corespunzătoare a
acestuia şi îndepărtarea lor
3. Nevoia Reducerea Pacienta să -pregătesc materialele necesare Pacienta prezintă
de a fi autonomiei în fie ajutata în pentru toaleta pe regiuni şi ajut tegumentele şi
curat, de a- îngrijirile personale satisfacerea pacienta pentru satisfacerea acestei mucoasele curate
şi menţine din cauza dispneei, acestei nevoi nevoi Pacienta este
tegumentel asteniei, manifestate -protejez patul cu paravan şi capabil să îşi
e şi prin diminuarea conving pacienta cu tact să accepte acorde îngrijiri
mucoasele posibilităţilor de a-şi toaleta igienice
curate efectua igiena -schimb lenjeria de pat şi de corp
personală ori de câte ori este nevoie
-explic pacientei necesitatea că
trebuie să îşi menţină tegumentele
şi mucoasele integre, pe toată
perioada spitalizării
4. Nevoia Consum mic de Pacienta să -rog pacienta să respecte regimul Administrez Pacienta este
de a se lichide datorită fie echilibrată igieno-dietetic, regimul hiposodat pacientei ser capabil să îşi
alimenta şi anxietăţii, manifestat hidroelectrolit bogat în zarzavaturi şi fructe glucozat 250 ml în acorde îngrijiri
hidrata prin obişnuinţa de a ic şi alimentar -învăţ pacienta să nu mănânce mult perfuzie igienice
mânca ori de câte ori la o masă endovenoasă
îi este foame, -fracţionez mesele pacientei în
hidratare insuficientă număr de 4-5 ori/zi
-informez şi supraveghez pacienta
asupra consumului de lichide

5. Nevoia Vulnerabilitate faţă Pacienta să -liniştesc pacienta privind Starea pacientei e

de a evita de pericole din cauza prezinte sentimentul fricii violente de ameliorată şi nu
pericolele afecţiunii diminuarea asfixie constituie sursa de
pulmonare, anxietăţii -învăţ pacienta să utilizeze tehnici infecţie
manifestate prin de relaxare nosocomială.
agitaţie, facies
inspaimantat,
nevrozitate, frică
6. Nevoia Lipsa de cunoştinţe Pacienta să -învăţ pacienta să prevină Pacienta încearcă
de a învăţa datorită acumuleze îmbolnăvirile prin protejarea la să dobândească noi
cum să-şi inaccesibilităţii la noi cunoştinţe frig, curenţi şi factori alergeni cunoştinţe despre
păstreze informaţii, despre boală -explic pacientei importanţa boală
sănătatea manifestate prin respectării tratamentului în scopul
încordare psihică, prevenirii complicaţiilor pe tot
tensiune faţă de parcursul spitalizării
boală, la externare

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PACIENTA B.V. 16 ANI, DIAGNOSTIC: ASTM BRONŞIC

A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE

03.04.2016

NEVOIA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII DE NURSING EVALUARE

CU ROL PROPRIU CU ROL DELEGAT

1. Nevoia Tuse frecventă Pacientei să i -creez pacientei condiţii de La indicatia Starea pacientei
de a respira cu expectoraţie, se diminueze microclimat, medicului,administrez este buna
şi a avea o wheezing, dispneea, să -umidific aerul din încăpere :
bună dispnee cu prezinte -asigur pacientei confortul personal *Hidrocortizon,
circulaţie bradipnee respiraţii în *Dexametazonă,
paroxistă, limite -conduc pacienta la serviciul de *Ventolin (soluţie
manifestată prin fiziologice Radiologie şi Explorări funcţionare, îi inhalantă)
 bradipnee explic în ce constau investigaţiile *Claritine, capsula/zi
expiratorie, precum şi necesitatea efectuării lor po
„sete de aer”, La indicaţia
cianoza buzelor -administrez pacientei O2 prin sonda medicului, recoltez
endonazală intermitent 4-6 l/min sânge pentru
determinări
biochimice, urină,
spută
2. Nevoia Dificultate de a- Evitarea -efectuez cu calm şi blândeţe tehnicile Nu se
de a evita şi păstra contactării de îngrijire respectând regulile de înregistrează
pericolele sănătatea, frică, unor infecţii asepsie şi antisespsie răspândirea
anxietate, nosocomiale -aduc la cunoştinţa pacientei procesului
manifestată prin Pacienta să mijloacele de autointervenţie în caz de infecţios
astenie, prezinte o stare criză: aerisirea imediată a încăperii în
nelinişte, de confort fizic care se află aceasta, adaptarea poziţiei
oboseală, şi psihic şezând la marginea patului
nervozitate -aşez pacienta în poziţia care şă îi
favorizeze respiraţia, semi-şezând
-învăţ pacienta să expectoreze în
scuipătoare
-respect măsurile de prevenire a
 infecţiei nosocomiale
-asigur pacientei lenjerie de pat şi de
corp pe care o schimb ori de câte ori
este nevoie
3. Nevoia Insomnie Pacienta să - aerisirea incaperii La indicaţia Pacienta prezintă
de a dormi datorită aibă un somn medicului, un somn
şi a se dispneei, a liniştit, 6h pe -asigur confortul pacientei prin: o bună administrez fiziologic,
odihni procesului noapte igienă corporală şi temperatura Fenobarbital 1 tabletă, odihnitor, de 6h
infecţios, adecvată în salon înainte de culcare per pe noapte fără
manifestat prin os treziri
stare de agitaţie,
4. Nevoia Consum mic de Pacienta să fie -rog pacienta să respecte regimul Pacienta este
de a se lichide datorită echilibrată dietetic, regimul hiposodat bogat în capabilă să îşi
alimenta şi anxietăţii, hidroelectroliti zarzavaturi şi fructe acorde îngrijiri
hidrata hidratare c şi alimentar -fracţionez mesele pacientei în număr igienice
insuficientă de 4-5 pe zi
-informez şi supraveghez pacienta
asupra consumului de lichide

5. Nevoia Lipsa de Pacienta să -învăţ pacienta să prevină Pacienta încearcă

de a învăţa cunoştinţe acumuleze noi îmbolnăvirile prin protejarea la frig, să dobândească
despre datorită cunoştinţe curenţi şi factori alergeni noi cunoştinţe
boală inaccesibilităţii despre boală -explic pacientei importanţa respectării despre boală
la informaţii, tratamentului în scopul prevenirii
manifestate prin complicaţiilor pe tot parcursul
încordare spitalizării
psihică, tensiune
faţă de boală, la
externare
6. Nevoia Comunicare Pacienta să fie -facilitez vizita membrilor familiei Pacienta este mai
de a inadecvată la comunicativă fără a o obosi comunicativă pe
comunica nivel afectiv -răspund pacientei la întrebări cu calm măsură ce starea
datorită -încurajez pacienta şi părinţii acesteia generală se
afecţiunii în ceea ce priveşte evoluţia bolii şi o ameliorează
bronşice, a stării antrenez în mici discuţii neobositoare
generale -ajut pacienta să îşi recunoască
alterate, capacităţile şi preferinţele şi observ
manifestate prin comportamentul acesteia
anxietate,
solitudine,
izolare
 EPICRIZA

Pacienta B.V. în vârstă de 16 ani se internează în data de 01.04.2017 şi prezintă

următoarele simptome: dispnee de efort, durere hemitoracele drept, tuse cu expectoraţie
mucopurulentă, inapetenţă, transpiraţie, astenie, frică.

În timpul internării s-a instituit tratament cu: antibiotice , bronhodilatatoare,

antiinflamatoare. Se adaptează relativ uşor la starea de boală fiind un vechi bolnav
astmatic.

Aceasta persoană trebuie instruită în legătură cu regimul de viaţă tratament.

Tratamentul ambulatoriu în crizele uşor de stăpânit:

- controlul periodic, evitarea eforturilor fizice, evitarea alergenilor

În urma repausului la pat şi a îngrijirilor de nursing precum şi a tratamentului

evoluţia este favorabilă, dispneea şi durerea s-au mai redus, pacientul are un somn liniştit şi
o alimentaţie normală după 10 zile de spitalizare, pacientul se externează cu următoarele
recomandări:

 Să evite frigul,
 Să evite efortul fizic,
 Să respecte programul de somn,
 Să consume lichide la temperatura camerei,
 Să consume alimente bogate în vitamine şi proteine
 Concluzii

În funcţie de teren , vârstă şi tratament , evoluţia bolii poate fi spre vindecare sau
complicare .În conformitate cu tematica lucrării de diplomă am avut de îngrijit trei bolnavi
cu astm bronsic.
În timpul spitalizării am acordat îngrijiri medicale conform planului de îngrijire
elaborat iniţial , respectând tratamentul prescris de medic .
Evoluţia pacientului s-a produs conform aşteptărilor , spre vindecare , fără
complicaţii , pacientul plecând din spital ameliorat .
La externare se recomandă :
-continuarea tratamentului în ambulatoriu ;
- revenirea la control peste zece zile ;
- Rx. pulmonar de control ;
- repaus fizic şi psihic ;
- evitarea frigului şi a umezelii .

Analizând datele referitoare la evoluţia celor trei pacienţi am remarcat că

simptomatologia prezentată a fost asemănătoare , evoluţia fiind însă diferită , în funcţie de
starea imunologică a organismelor de vârste diferite .
 Bibliografie

- Corneliu Burundel – Manual de medicină internă ;

- Lucreţia Titircă – Tehnici de îngrijire ;
- Lucreţia Titircă – Ghid de nursing ;
- Gheorghe Mogoş – Mică enciclopedie de boli interne ;
- Marin Voiculescu – Boli infecţioase – Clinică şi epidemiologie ;
- C.Mozeş – Tehnica îngrijirii bolnavului ;
- Dr.Roxana Maria Albu – Anatomia şi fiziologia omului ;
- Ştefan Bailan – Dicţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale ;
- Szabo Maria – Cursuri de nursing .
- Cursuri AMG si UMF
- www.sfatulmedicului.ro
- www.romedic.ro