PROIECT DE ABSOLVIRE

ndrumtor,
Asistent medical liceniat
Candidat,

!"#

1
$COALA POSTLICEAL%
SPECIALI&ARE ,,ASISTE'T (EDICAL )E'ERALIST*

')RI+IREA BOL'AV,L,I C,
-ARI')ITA
2013
2
AR),(E'T
3
Viata fiecarui individ poate fi amenintata de o suferinta aparuta brusc,
situatie ce-l face sa se prezinte la medic.Teama lui de boala,de nerecunoasterea
ei,faptul de a accepta ca este bolnav,retragearea lui in sine dorind parca sa sufere
singur sunt motive ce m-au facut sa vreau sa fim alaturi de oamenii aflati in
suferinta, spre a le oferi sprijinul meu, a le darui speranta, inceredere ca se vor face
bine.
Pe parcursul anilor de scoala am realizat ca competenta ecipei sanitare este pusa
in valoare de o buna organizare si este eficienta doar prin a continua perfectionarea
si pregatirea medicilor si cadrelor medii, prin cunoasterea teoretica si practica a
intregului act terapeutic menit sa asigure insanatosirea pacientului.
C,PRI'S
!
AR),(E'T
CAPITOL,L I .
1."natomia si fiziologia faringelui......................................................................................... pag #
CAPITOL,L II. Prezentarea cazurilor...........................................................................pag 2$
%azul &....................................................................................................................................pag 2$
%azul &&...................................................................................................................................pag 3$
%azul &&&..................................................................................................................................pag !!
CAPITOL,L III.
&nterventii legate de planul de ingrijire si tenici.....................................................................pag $2
CO'CL,&II.......................................................................................................................pag #1
BIBLIO)RA-IE
CAPITOL,L I
$
A'ATO(IA SI -I&IOLO)IA -ARI')EL,I
'aringele, conduct musculo-membranos, este asezat (napoia foselor nazale, a
cavitatii bucale si a laringelui, (naintea coloanei cervicale. )n sus se (ntinde p*na la
baza craniului, iar (n jos se continua cu esofagul. +l reprezinta o rasp*ndire (n care se
(ncruciseaza calea respiratorie cu cea alimentara. 'aringele mai serveste la ventilarea
urecii medii si la fonasie. ,esi o buna parte a faringelui se gaseste la nivelul g*tului,
regiunea topografica faringiana este descisa la cap, datorita legaturilor functionale pe
care le prezinta cu primele segmente ale aparatelor respirator si digestiv.-imita
superioara a faringelui este formata de baza craniului, cea inferioara este reprezentata
de planul orizontal care trece prin marginea inferioara a cartilajului cricoid si prin
partea inferioara a celei de-a sasea vertebre cervicale. ,atorita situatiei sale, suprafata
e.terioara a organului este sub(mpartita prin orizontala trecuta de-a lungul marginii
inferioare a mandibulei, (ntr-o portiune cefalica si una cervicala. /uprafata sa interioara,
endofaringele, este divizata la r*ndul sau (n trei etaje0 nazofaringele, orofaringele si
laringofaringele.Planurile constructive ale faringelui, de la interior spre e.terior, sunt
urmatoarele0
a1 tunica mucoasa - se continua cu cea a organelor cu care comunica faringele.
)n grosimea sa se afla tesut limfoid care pe alocuri se aglomereaza, constituind inelul
limfatic al faringelui 23alde4er1.
b1 tunica fibroasa sau stratul submucos 2aponevroza faringelui1 este bine
reprezentata doar (n epifaringe, pentru ca de la nivelul ioidului (n jos sa se subtieze
mult, transform*ndu-se (ntr-o formatiune celuloasa. )n portiunea sa superioara, la nivelul
peretelui posterior, nu este acoperita de tunica musculara, aici poarta numele de fascia
faringo-bazilara.
c1 tunica musculara este constituita din muscii constrictori si ridicatori.
%onstrictorii faringelui, superior, mijlociu si inferior se acopera partial unul pe altul de
jos (n sus. 5idicatorii (n numar de doi, sunt palatofaringianul care coboara la valul
#
palatin si stilofaringianul 2component al bucetului stilian1, (ntins de la procesul stiliodian
la faringe.
d1 adventitia faringelui este subtire cu e.ceptia portiunilor sale laterale de la
nivelul rinofaringelui, aici se (ngroasa puternic, constituind aponevrozele pietrofaringiene.
"nginele sunt boli infectioase acute cu etiologie variata 2bacterii, virusuri, microplasme,
fungi1.
6
7
CAPITOL,L II
-ARI')ITA
'aringita se define8te drept inflama9ia sau infec9ia faringelui produs: de bacteria
Streptococcus pyogenes. /e transmite de la o persoan: la alta 8i se trateaz: cu antibiotice care
au rolul de a reduce contagiozitatea 8i apari9ia eventualelor complicatii. -arin/ita este o
infec9ie bacterian: a faringelui 8i a amigdalelor. +tiologia este (n general infec9ioas:, cu !0-
#0; cazuri de origine viral: 8i cca !0; dintre cazuri de orgine bacterian:. "lte cauze includ
alergiile, traumatismele 8i to.inele. 'aringita se defineste drept inflamatia sau infectia
faringelui si<sau amigdalelor. +tiologia este in general infectioasa, cu !0 - #0; cazuri de
origine virala si cca !0; din cazuri de orgine bacteriana. "lte cauze includ alergiile,
traumatismele si to.inele. 'aringita se manifesta prin secretii nazale, febra 2intre 37 si !0 =%1 si
tuse seaca, de iritatie. -a copil, se dezvolta in special in partea superioara a faringelui
2rinofaringe1, in timp ce la adolescent in partea inferioara. &n faringita de origine infectioasa,
bacteriile sau virusurile invadeaza direct mucoasa faringiana, determinand un raspuns
inflamator local. "lte virusuri 2rinovirus, de e.emplu1 determina iritatii ale mucoasei faringelui
consecutive secretiilor nazale. &ncidenta faringitei este considerabil mai mare in randul
populatiei pediatrice. &nfectiile cu streptococ beta emolitic de grup " determina 1$; din
faringite la adulti si cca 30; din cazurile pediatrice. Varful incidentei faringetelor bacteriene si
virale se situeaza intre ! si 6 ani. &n general, vindecarea este spontana si se produce in termen
de o saptamana.
>
-ARI')OA(I)DALITA STREPTOCOCIC%
"gentul etiologic este streptococul beta-emolitic grupa ". se (nt*lneste la copilul
prescolar si scolar. +ste o entetitate de o importanta deosebita fiind cunoscut faptul ca
netratata sau incorect tratata banala faringita poate duce la complicatii grave.
&dentificarea agentului etiologic se realizeaza prin recoltarea cu ajutorul unui tampon
de vata sterila, aplicat pe un recoltor special, ce se pastreaza (ntr-o eprubeta sterila.
%linic, faringoagmidalita debuteaza cu0
- febra sau subfebrilitati
- disfagie?
10
- varsaturi.
-a e.amenul obiectiv se vizualizeaza o mucoasa a faringelui si a palatului moale
iperdermica net delimitata de cea a palatului dur.@uanta culorii este rosu aprins.)n
criptele amigdaliene se pot observa depozite albe, aderente de mucoasa.
,iagnosticul pozitiv se stabileste pe0
- datele clinice
- datele anamnestice, evidentiaza faptul (n a mai avut o infectie streptococica
recenta sau scarlatina 2la copilul mai mare, reumatism articular acut1, boli a caror
etiologie este tot streptococul. +vident, prezenta streptococului (n e.udatul faringian
transeaza diagnosticul. %omplicatiile pot fi0
- imediate0 printre care citam0 adenita cervicala, abcesul periamigdalian, otita medie
acuta, celulita ?
- tardive0 glomerulonefrita post streptococica, reumatismul articular acut25""1,
coree.
Tratamentul este profilactic si curativ, ce are (n vedere at*t vindecarea bolii, c*t
si profila.ia complicatiilor tardive. %el mai indicat este0 tratamentul etiologic cu
Penicilina A intramusculara, (n doza de 1200000 - 1#00000B<2! ore, timp de 3-$
zile, continu*nd apoi cu Penicilina V pe cale orala sau injectabil #zile urmat de
Coldamin 3 luni, un flacon pe saptam*na., +ritromicina $0 mg<Dg corp<2! ore timp
de 10 zile. Pentru prevenirea 5"" se recomanda Coldamin 1 fl #00000-1200000B
timp de 3 luni cu controlul "/-E si e.amen de urina, p*na la sterilizarea faringelui
(n functie de conte.ul clinic si biologic. %oncomitent se vor face culturi din e.udatul
faringian si celorlalti membri ai familiei, care vor fi tratati corespunzator (n cazul (n
care vor fi purtatori de streptococ.
11
EPIDE(IOLO)IE
/ursa de infectie este omul bolnav, precum si purtatorul sanatos sau
convalescentul 2(n infectiile bacteriene1. -a purtatori, germenii se afla (n rinofaringe,
amigdale, cai respiratorii superioare etc. calea de transmitere este directa aeriana sau
indirecta, prin obiecte contaminate sau, mai rar este digestiva. %ontagiozitatea este
ridicata, iar receptevitatea este generala. "glomeratia, timpul rece si umed, bolile
energizante si alte conditii, care scad receptivitatea organismului, favorizeaza aparitia
(mbolnavirilor. "stfel, se descriu mai multe tipuri de angine dintre care amintim0
- anginele virale?
- anginele bacteriene?- angina eritematoasa 2rosie1
?- angina pultacee 2alba1?
- angina pseudomembranoasa?
- angina ulceronecrotica.
%auze
'aringita este determinata de o bacterie numita streptococ. +.ista mai multe tulpini de
streptococ, dintre care unele pot determina afectiuni mai grave decat altele. %ea mai frecventa
tulpina intalnita in infectiile gatului este streptococul beta-emolitic grup ". "lte tulpini de
streptococ care pot determina infectii ale gatului fac parte din grupurile % si A.
&nfectia streptococica determina iritatia gatului 2faringita1, a amigdalelor sau polipilor,
inflamatie si durere. &nflamatia gatului este, in mod obisnuit, produsa de infectii virale sau alti
iritanti cum ar fi fumul, alergenii, aerul uscat sau de leziuni ale gatului si nu de infectii cu
streptococ.

12
'actori de risc0
5iscul de aparitie a faringitei streptococice creste daca e.ista contact direct cu persoane
care au infectii streptococice, in special copii. Carimea amigdalelor la copii nu este un factor
de risc pentru infectiile gatului. %iar daca copiii sau adultii au e.tirpate amigdalele pot
dezvolta faringite streptococice.
SE('E SI SI(PTO(E I' -ARI')ITA
/&CPTEC"TE-EA&+ %-&@&%"
-arin/ita se mani1est 2rin /3t dureros cu iradieri s2re 4ona urec5ilor, ami/dale ro6ii,
um1late, /an/lioni lim1atici um1lai 7n 2artea anterioar a /3tului, 1e8r, durere de ca2,
dureri musculare, dureri a8dominale 6i 2osi8ile 9rsturi. Ro6ul 7n /3t a2are mai 1rec9ent
7ntre : 6i " ani. Este 2rodus de 8acteria Streptococcus pyogenes ;/ru2a A de stre2tococ
8eta5emolitic<. Bacteriile se transmit 2rin 2icturi de sali9 ce conin stre2tococ, de la o
2ersoan la alta "#rint use,res2iraie,strnut.O 2erioad scurt de tim2, 8acteria 2oate
tri 2e tocul ori clana u6ii contaminate, sau 2e alte su2ra1ee. Dac o8iectul in1ectat este
atins ,iar a2oi 2ersoana 76i atin/e oc5ii,nasul,/ura, se 2oate contamina cu 8acterii.De
asemenea ,8acteria se 2oate transmite 2rin alimente in1ectate.
%ele mai obisnuite simptome ale infectiei streptococice a gatului la copil si adult sunt0
durere de gat, instalata brusc fara tuse, stranut sau alte semne de raceala? durere si dificultati la
ingitit? febra mai mare de 37,3 grade % 2febra mai mica sugereaza o infectie virala si nu
streptococica1?ganglioni inflamati la nivelul gatului? puncte albe, galbene sau sub forma unei
membrane la nivelul gatului si amigdalelor? o roseata accentuata a gatului sau puncte de culoare
rosu incis la nivelul regiunii posterioare a boltii palatine, in apropierea gatului?
amigdale inflamate, cu toate ca aceasta manifestare poate fi determinata si de o infectie virala.
-a tineri, mononucleoza poate determina o inflamatie severa a gatului asemanatoare cu cea
produsa de streptococ. &n general, inflamatia gatului este determinata de o infectie virala si nu
streptococica. &n infectia streptococica nu apar de obicei, simptome de raceala ca0 tuse, stranut,
lacrimare sau nas infundat. %u cat sunt prezente mai multe simptome de raceala, cu atat este mai
putin probabil ca inflamatia gatului sa fie determinata de streptococ. &n unele cazuri de infectie
13
streptococica poate sa apara o eruptie cutanata 2ras1 care se intinde de la gat, pe piept si uneori
pe intreg corpul. "ceasta eruptie este rugoasa 2aspra1 la pipait. "ceasta situatie se intalneste in
scarlatina. /carlatina se trateaza cu antibiotice, care frecvent duc la o recuperare rapida. ,aca
este tratata, scarlatina nu este periculoasa.
DIA)'OSTIC PO&ITIV
Deoarece sim2tomele sunt similare cu cele ale altor 8oli, inclusi9 rceli, medicul 7i 9a
1ace 2acientului un e=amen 8acteriolo/ic 2entru in1ecia stre2tococic, su8 1orma unui
1!
e=udat 1arin/ian. Pentru acest test, se atin/e cu un tam2on de 9at 2artea din s2ate a
/3tului, iar secreiile de 2e el sunt duse la la8orator 2entru anali4e. De cur3nd, este
dis2oni8il un test ra2id care d dia/nosticul 7n decurs de o or. Totu6i, 2rin acest test se
2ierd cam #!> din ca4urile de ro6u 7n /3t, ceea ce im2une a2elarea la 9ec5iul e=amen.
De6i ro6ul 7n /3t, de o8icei, nu este 2ericulos, 2oate conduce la com2licaii dac nu este
tratat. Acestea 2ot 1i scarlatin, in1ecii ale urec5ii sau com2licaii tardi9e, cum ar 1i
a1ectarea renal ;ne1rit< 6i reumatismul articular acut.
Cecanism fiziopatologic
/imptomele faringitei streptococice apar de obicei in mai putin de 2-$ zile de la contactul cu
o persoana care are faringita streptococica. 'aringita streptococica se vindeca de obicei in 3-6
zile cu sau fara tratament antibiotic. &n scimb, daca inflamatia gatului se datoreaza alergenilor
sau agentilor iritanti, aceasta dureaza mai mult daca nu se indeparteaza cauza. ,aca faringita
streptococica nu este tratata cu antibiotice, persoana va continua sa fie contagioasa ciar daca
simptomele dispar. %ontagiozitatea scade foarte mult dupa primele !7 de ore de la inceperea
tratamentului cu antibiotice si este foarte putin probabil sa mai apara complicatii ale infectiei
streptococice.
Consult de s2ecialitate
Trebuie apelat la servicii de specialitate imediat ce apare o inflamatie severa a gatului 2durere
de intensitate 7 sau > pe o scara de la 1 la 101 insotita de urmatoarele simptome, mai ales la
copilul mic0febra de 37,3 grade% sau mai mare? delir? respiratie dificila ? impingerea capului
inainte pentru a usura respiratia. Trebuie apelat la consult de specialitate in urmatoarele situatii0
inflamatie severa a gatului si febra mai mare de 37,3 grade % care dureaza mai mult de 1-2 zile?
inflamatie severa a gatului cu o durata de 2-$ zile dupa un contact cu o persoana purtatoare de
streptococ? inflamatie a gatului care nu are nici o legatura cu o raceala, cu o durata mai mare de
2-3 zile, in ciuda tratamentului la domiciliu? eruptie rosie, aspra la pipait, care poate orienta spre
scarlatina? insomnie, datorata obstruarii gatului podusa de tumefierea amigdalelor sau a
polipilor. ,aca in urmatoarele 1-2 saptamani sau dupa o infectie streptococica a gatului,
urmatoarele simptome se accentueaza, ar trebui solicitat medicul 2aceste simptome pot fi un
1$
indiciu pentru reumatismul articular acut10 lipsa de putere 2astenie1?respiratie superficiala dureri
articulare ? eruptie rosie cu umflaturi sau tumefieri sub piele? miscari necontrolate 2convulsii1
ale mainilor si picioarelor. Trebuie acordata o atentie deosebita, daca impreuna cu inflamatia
gatului apar simptome de raceala cum ar fi stranut, tuse, lacrimare si nas infundat. &n general,
cand apar aceste simptome de raceala este mai putin probabil ca inflamatia gatului sa fie
determinata de infectia streptococica. /e poate incerca tratamentul ambulatoriu 2la domiciliu1
daca inflamatia gatului nu este severa si sunt asociate alte simptome de raceala.Cedicul trebuie
cemat de urgenta daca0 inflamatia gatului este principalul simptom si nu se amelioreaza dupa
2-3 zile? sunt prezente semne de infectie streptococica a gatului.
Cedici specialisti recomandati
/pecialistii care evalueaza infectia gatului si pot efectua teste sau culturi din gat, pot prescrie
tratamentul antibiotic, daca este nevoie, sunt urmatorii0
- pediatrul
- medicul de familie
- asistenta medicala
- medicul rezident
- internistul
- otorinolaringologul 2medicul specialist de nas, gat si ureci1.
&n situatia unei infectii cronice a polipilor sau amigdalelor e.tirparea lor cirurgicala o face
medicul otorinolaringolog.
&nvestigatii
&nfectia gatului este diagnosticata plecand de la istoricul medical, e.amenul medical al gatului
si teste rapide pentru streptococ. %ultura din gat este efectuata uneori pentru a confirma
rezultatul testului rapid pentru streptococ sau cand medicul suspecteaza ca rezultatul testului
rapid a fost incorect. &n prezent gidul de tratament recomandat de specilisti, prevede ca prin
teste rapide sa se depisteze streptococul in gat iar diagnosticul de faringita streptococica sa nu
se puna pe baza simptomatologiei. ,e obicei, specialistii incep tratamentul inainte de a primi
rezultatul culturii din gat pentru streptococ si in prezenta a 3-! simptome cum ar fi0 febra
1#
recenta de 37,3 grade % sau mai mare? puncte albe sau galbene ce acopera gatul si amigdalele?
tumefierea sau evidentierea ganglionilor de la nivelul gatului? absenta semnelor de raceala sau
de infectie de tract respirator superior precum tusea sau stranutul. Bnul sau doua din
urmatoarele teste sunt folosite pentru a pune in evidenta streptococul in gat0 testul rapid
2e.udat faringian1 care analizeaza bacteria din gat si demonstreaza daca streptococul este cauza
inflamatiei gatului 2specialistii folosesc tampoane de vata cu care se recolteaza celule din
fundul gatului pentru acest test1 - cultura este un alt test care analizeaza celulele recoltate din
fundul gatului? celulele recoltate printr-un tampon de vata sunt introduse intr-un container cu
substante ce permit cresterea streptococului? daca streptococul creste, cultura este pozitiva,
daca nu, cultura este negativa. ,aca simptomele pentru faringita sunt prezente este necesara
testarea, pentru confirmarea infectiei streptococice. Tratamentul precoce poate reduce
raspandirea faringitei streptococice si reduce riscul complicatiilor cu ar fi raspandirea
streptococului in alta parte a organismului, cauzand infectii ale urecii, sinusurilor sau abces al
amigdalelor 2abces periamigdalian1. "tunci cand trebuie sa se testeze prezenta streptococului
in gat, alegerea dintre testul rapid si cultura, nu este bine definita. ,iscutia cu specialistii poate
fi edificatoare, evidentiindu-se avantajele si dezavantajele fiecarei metode. ,e e.emplu,
rezultatele de la testul rapid sunt disponibile in 10-1$ minute, pe cand rezultatele de la cultura
sunt disponibile in 1-2 zile. Ericum rezultatele de la cultura gatului sunt mai precise. Bn
rezultat negativ de la testul rapid pentru streptococ poate da de inteles ca streptococul nu este
prezent. Totusi testul rapid pentru streptococ poate fi negativ ciar si in prezenta streptococului
in gat 2rezultat fals negativ1. "tunci cand rezultatul testului rapid pentru streptococ este negativ
si inca persista suspiciunea prezentei streptococului, specialistii pot cere efectuarea culturii
pentru verificarea testului. &n situatia cand testul rapid pentru streptococ este pozitiv, nu mai
este necesara efectuarea culturii. &n aceasta situatie trebuie inceput rapid tratamentul cu
antibiotice,reducand perioada de timp cat bolnavul este contagios 2#-7ore1."cestet este nu sunt
necesare inurmatoarele situati0 - dupa tratamentul antibiotic, cu e.ceptia cazului in care este
prezenta simptomatologia? analizele pot fi efectuate daca simptomatologia reapare sau in cazul
reumatismului articular acut, e.istand riscul,recidivei - pentru o persoana care a fost e.pusa la
streptococ dar care nu are simptomatologie? de e.emplu, membrii de familie ai unei persoane
care a avut infectie a gatului cu streptococ vor fi testate daca
dezvolta,simptomatologia,infectiei.+ste posibil ca o pesoana sa aiba prezent streptococul in gat
16
si sa nu aiba nici un simptom al infectiei 2purtator1. ,aca in aceiasi familie apar mai multe
infectii cu steptococ sau au fost complicatii severe, precum reumatismul articular acut sau soc
septic, membrii familiei pot beneficia de analize pentru a se verifica daca sunt purtatori ai
infectiei streptococice. Ericum este neobisnuit ca o persoana sa se contamineze de la un
purtator.
TRATA(E'T
Deoarece este o in1ecie 8acterian, se tratea4, de o8icei, cu anti8iotice. O dat
tratamentul 7nce2ut, sim2tomele se ameliorea4 7n "? 4ile. C5iar dac 9 simii mai
8ine, este im2ortant s 1acei tot tratamentul. O2rirea mai de9reme a medicaiei 2oate
duce la a2ariia de tul2ini noi de 8acterii care sunt re4istente la anti8iotice.De asemenea,
antibioticile vor reduce perioada de contagiozitate si pot s: previn: apari9ia unor complica9ii
rare , precum reumatismul articular acut, prin care infec9ia declan8eaz: atacul sistemului
imunitar asupra propriului organism. ,ac: faringita continu: s: reapar:, atunci pacientul
(mpreun: cu medicul, pot opta pentru tratamentul cirurgical prin care se (ndeparteaz:
amigdalele 2amigdalectomia1. Pentru a preveni (mboln:virea prin faringit:, trebuie evitat
contactul cu persoane care au infec9ie cu streptococ. ,e asemenea, se recomand: sp:larea
m*inilor c*t mai des 8i s: nu folosi9i la comun cu alte persoane tac*muri,paare,periu9a de
dinti. 5ezisten9a organismului nostru in fa9a acestor bacterii poate fi crescut: printr-o
alimenta9ie s:n:toas:,odin: suficient:,grij: sporit: pentru igien: 8i e.erci9ii fizice f:cute (n
mod regulat.Totodat:,capacitatea organismului de a lupta cu boala,cre8te atunci c*nd se evit:
stresul./e mai recomand: (ncetarea fumatului, precum 8i e.punerea la fumul de 9igar:,
deoarece fumul irit: mucoasa, f:c*nd-o mai vulnerabil: (n fa9a infec9iilor. Bmiditatea aerului
este un factor important, ajut*nd la men9inerea umed: a mucoaselor tractului respirator, ceea
ce le face mai rezistente la infec9ii. "ntibiotice precum penicilina, cefale.ina sau amo.icilina
sunt folosite pentru tratamentul faringitei streptococice. Tratamentul cu antibiotice este eficace
numai in infectia gatului cu bacterii cum ar fi streptococul, dar ele nu grabesc vindecarea in caz
de infectie a gatului cu virusuri 2raceala1 sau in alergie. &nfectia streptococica a gatului se
vindeca in 3-6 zile cu sau fara tratament. "ntibioticele sunt eficace in ameliorarea
simptomatologiei infectiei cu streptococ numai daca au fost administrate in !7-62 ore de la
17
inceputul simptomatologiei. Ericum antibioticele sunt in mod normal folosite pentru tratarea
infectiei streptococice,a,gatului,pentru,ca0
- distrug bacteriile si scurteaza timpul de contagiozitate 2in mod normal perioada de
contagiozitate dureaza 2!-!7 de ore de la inceputul tratamentului cu antibiotice1
- previn complicatiile rare0 desi neobisnuit, streptococul poate fi raspandit in alta parte a
organismului, cauzand infectia urecii, a sinusurilor ori amigdalelor 2abces periamigdalian1?
antibioticele pot sa previna o reactie destul de rar intalnita, prin care infectia declanseaza atacul
sistemului imunitar asupra propriului organism si astfel sa declanseze reumatismul articular
acut
- amelioreaza simptomatologia si grabesc vindecarea intr-o oarecare masura.
Tratamentul cu antibiotice ar trebui sa inceapa imediat ce rezultatul testului rapid confirma
infectia cu streptococ. Ericum, nu este gresit sa se astepte rezultatul de la cultura ca sa se
inceapa tratamentul cu antibiotice. ,e fapt este mai bine sa se astepte confirmarea infectiei cu
streptococ prin cultura, pentru a administra antibioticele utile in cazul acestei bacterii, in caz
contrar antibioticele fiind ineficiente. %u toate ca intarzierea inceperii tratamentului pentru
faringita streptococica prelungeste starea de boala a individului, tratamentul inceput mai tarziu
nu creste riscul de a dezvolta reumatism articular acut sau alte complicatii. Feneficiul
intarzierii inceperii tratamentului cu antibiotice, pentru o zi sau doua, este ca organismul poate
sa dobandeasca imunitate proprie la infectie, reducand posibilitatea aparitiilor infectiilor
streptococice recurente. ,e asemenea scad sansele de a apare rezistenta la antibiotice.
/pecialistii pot recomanda utilizarea medicamentelor fara prescriptie, precum acetaminopen
sau spra4 anestezic pentru gat, care ajuta la ameliorarea durerilor si disconfortului si reduc
febra cauzata de faringita streptococica.
TRATA(R'T
Cedicii pot prescrie antibiotice pentru tratarea faringitei streptococice. "cestea trebuie
administrate conform prescriptiei medicale. &n acest fel se evita infectiile recurente si se previn
complicatiile ce pot apare daca tratamentul nu este administrat conform prescriptiei medicale.
/unt multe moduri prin care pacientul isi poate ameliora simptomele pe parcursul bolii0
- consumul unei cantitati mari de licide si cresterea umiditatii din incapere, pentru a mentine
umeda mucoasa de la nivelul faringelui? ceaiurile recomandate pentru raceli pot ameliora
1>
simptomatologia
- medicamente eliberate fara prescriptie medicala, folosite pentru ameliorarea durerii datorate
inflamatiei,gatului,si,pentru,scaderea,febrei
- este recomandat repausul? repausul la domiciliu este indicat in prima zi de tratament cu
antibiotic. Persoana bolnava este contagioasa si poate transmite boala la alte persoane.
5epausul la pat este necesar daca starea generala a pacientului este alterata si nu este
obligatoriu daca acesta se simte bine. &n primele 2!-!7 de ore de la inceperea tratamentului,
pacientul mai este contagios. ,aca faringita continua sa reapara, atunci pacientul impreuna cu
medicul pot decide daca este necesar tratament cirurgical pentru indepartarea amigdalelor
2amigdalectomie1
Tratamentul cirurgical este considerat o optiune atunci cand0 pacientul prezinta mai multe
episoade de faringita streptococica sau amigdalita intr-un singur an, in ciuda tratamentului
antibiotic? sunt prezente abcese pe amigdale, care nu raspund la drenaj sau daca in plus fata de
indicatiile de amigdalectomie, pacientul mai are si un abces la nivelul amigdalelor?
persista un miros si gust neplacut in cavitatea bucala, datorat amigdalitei care nu raspunde la
tratamentul antibiotic? este necesara biopsie pentru evaluarea unei posibile tumori la nivelul
amigdalelor.
"migdalele marite nu reprezinta o indicatie pentru amigdalectomie, cu e.ceptia situatiilor
in care amigdalele determina una din problemele e.puse mai sus sau bloceaza caile aeriene,
cauzand in felul acesta apnee de somn 2intreruperi ale respiratiei pentru scurt timp in somn1 sau
probleme la deglutitie 2ingitirea alimentelor1. Tratamentul cirurgical trebuie evitat pe cat
posibil la copiii cu tulburari de coagulare. %opiii care au rude apropiate cu tulburari de
coagulare, trebuie investigati pentru a determina daca functia de coagulare este normala la ei,
inainte de a se apela la tratamentul cirurgical.
PRO-ILA@IE
Pentru a evita imbolnavirea prin faringita streptococica se recomanda evitarea contactului
cu persoane care au infectie cu streptococ. /e recomanda spalarea mainilor cat mai des, mai
ales in prezenta persoanelor racite, cu afectiuni virale sau bacteriene. @u se recomanda
folosirea in comun a periutei de dinti, tacamurilor, farfuriilor si paarelor. Facteria se
transmite, aproape totdeauna, prin picaturile de saliva de la persoane infectate. 'aringita
20
streptococica se transmite prin picaturi de saliva ce contin streptococ, la o persoana sanatoasa
de la o persoana bolnava prin respiratie, tuse sau stranut.Facteria poate trai o perioada scurta de
timp pe clanta usii, pe bateria de la ciuveta sau pe alte obiecte. ,aca se atinge obiectul infectat
iar apoi persoana isi atinge ocii, nasul sau gura, se poate infecta cu bacterii sau virusuri.
Facteria se poate transmite, de asemenea, prin alimente infectate. %resterea rezistentei
organismului fata de infectia cu streptococ se realizeaza printr-o alimentatie sanatoasa, odina
suficienta si e.ercitii fizice in mod regulat. +vitarea stresului poate creste capacitatea
organismului de a lupta cu boala, in cazul de fata cu faringita streptococica. Bmidificarea
aerului din locuinte in timpul lunilor de iarna uscate sau pe tot parcursul anului pentru
persoanele care traiesc intr-un climat secetos. Bmezeala din aer ajuta la mentinerea umeda a
mucoaselor din tractul respirator, facandu-le astfel mai rezistente la infectii. /e pot utiliza
aparate de umidificat aerul in dormitoare in timpul somnului. Totusi, aceste aparate trebuie
folosite cu precautie daca o persoana din casa are astm sau alergii, pentru ca praful sau alte
particule care se aduna in aparat pot inrautati aceste conditii. ,in acest motiv aparatele de
umidificat aerul trebuie curatate cu regularitate. /e recomanda incetarea fumatului si evitarea
e.punerii la fumul de tigara 2fumatul pasiv1. 'umul irita mucoasa de la nivelul gatului facand-o
mai susceptibila la infectii.
21
CAPITOL,L III
PROCES,L DE ',RSI') ;DE I')RI+IRE<
,efinitie
Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de
ingrijiri individualizate. +l este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o
modificare reala sau potentiala de sanatate.
Eta2ele 2rocesului de nursin/.
Procesul de nursing comporta cinci etape0
I. Cule/erea de date
+ste un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a
observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.
II. Anali4a si inter2retarea datelor
Presupune un e.amen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea
diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale0
a1 problema de dependenta a bolnavului
b1 cauza problemei de dependenta
c1 semne si simptome
III. Plani1icarea in/riAirilor ;2lanul de inter9entii cu2rinde doua com2onente<
a1 obiectivele de ingrijire
b1 interventiile
"ceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. /e tine cont si de
22
prescriptiile medicale
IV. Reali4area inter9entiilor
%onstituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a
obtine rezultatul asteptat.
&n aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati0 bolnavul, nursa, ecipa de ingrijire,
familia 2apartinatorii1
V. E9aluarea0
%onsta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta o
conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.

/T"F&-&55+" %+-E5 1! @+VE& 'B@,"C+@T"-+ ,BP" CE,+-B-
%E@%+PTB"- "- V&5A&@&+& G+@,+5/E@
1.@evoia de a respira si a avea o buna circulatie
2.@evoia de a bea si a manca0
3.@evoia de a elimina
!.@evoia de a se misca si de a avea o buna postura 0
$.@evoia de a dormi si de a se odini
#.@evia de a se imbraca si a se dezbraca0
6.@evoia de a mentine constanta temperatura corpului in limite normale0
7.@evoia de a mentine tegumentele curate si integre0
>.@evoia de a evita pericolele
23
10.@evoia de a comunica
11.@evoia de a invata
12.@evoia de a fi ocupat si a se realiza0
13.@evoia de a se recrea
1!.@evoia de a actiona conform propriilor valori0
2!
CAPITOL,L IV
PRE&E'TAREA BOL'AVILOR
CA&,L I
Identi1icarea 2ersoanei in/riAite
Date /enerale0
@ume si prenume0 ".5.
V*rsta0 2# ani
/e.0 feminin
5eligie0 ortodo.a
@ationalitate0 rom*na
-imba vorbita0 limba rom*na
)naltime01,#0m
Areutate0 $2Dg
"lergii0 nu prezinta
,omiciliu0 Farlad
@ivel de instruire0
2$
,atele spitalizarii0 - data internarii0 0!.11.2012
- data e.ternarii0 1!.11.2012
Conditii de 9iata0
(oti9ul internarii0
- respiratie dificila, datorita obstructiei nazale?
- agitatie?
- temperatura ridicata 3>%?
- cianoza?
- inapetenta?
- stare generala alterata?
- dureri la deglutitie.
Dia/nostic medical0 Faringoamigdalita acuta
O8ser9are initiala0
"G% - fara importanta
"PP - neaga maladii infectocontagioase
"lergii - bolnava nu se stie alergic la medicamente
Temperatura - 3>%.
/omn - insuficient, 6 din 2!
"limentatie - ecilibrata
Istoricul 8olii0
2#
,in discutiile avute cu aceasta, dar si cu pacientul am aflat ca boala a debutat (n
urma cu doua zile, cu febra ridicata 3>%, respiratie dificila, stare de agitatie si
inapetenta.
S?au e1ectuat urmatoarele in9esti/atii0
5adioscopie pulmonara - care a evidentiat imagini dispuse de o parte si de alta a
coloanei vertebrale, imagini neomogene, rezultate din confluarea a numeroase opacitati
macronodulare cu volum, forma si intensitati variabile.
"nalize de laborator0
- e.amen sumar urina0 - albumina
- glucoza 0 "bsent
- V/G - $ mm <
- Gb - 12,!0 g ;
- %reatinina - 0,63 mg ;
- @- - 12000 < mm.c. +.udat faringian a evidentiat prezenta
streptococului.
26
S?a sta8ilit urmatorul tratament medicamentos0
"mpicilina flacon0 1.g < # - i.m.
E.igen umidificat
Paracetamol0 1 tb < # p*na la scaderea febrei
'enobarbital0 1diviziune < Dg %. - i.m.
%alciu Aluconic fiole0 $ ml per os
/er efedrinat 1 ; intra nazal
Vitamina F1, F12 1 f < zi
,upa administrarea medicamentelor prescrise pacientul prezinta urmatoarea evolutie la tratament0
-
27
Evolutie tratament
Ampicilina
Oxigen
Paracetamol
Fenobarbital
Cal ciu gluconic
Ser efedrinat
Vitamina B1,B12
- "mpicilina - 31; 270; valoare1?
- E.igen H 2; 2$; valoare1?
- Paracetamol - 2; 2$; valoare1?
- 'ernobabital H 20; 2$0; valoare1?
? %alciu gluconic H 10; 22$; valoare1?
- /er efedrinat H 7; 220; valoare1?
- Vitamina F1,F12 H 26; 260; valoare1.
'EVOILE -,'DA(E'TALE ALE CA&,L,I A
1.@evoia de a respira si a avea o circulatie buna I respiratie dificila o
100; dependent
2.@evoia de a bea si a manca I inapetenta o
100; dependent
3.@evoia de a elimina I tranzit intestinal o
100; dependent absent
!.@evoia de a se misca si a mentine o buna posturaI durere o
2>
J dependent
$.@evoia de a se imbraca si dezbraca I agitatie si epuizare o
K dependent
#.@evoia de a dormi si odini I durere ,agitatie o
K dependent
6.@evoia de a mentine temperatura corpului in I febril 3>% o
limite normale 100; dependent
7.@evoia de a fi curat si a proteja tegumentele I incapacitate de a se ingriji o
100; dependent
>.@evoia de a se recreea I dificultate in a desfasura o
K dependent activitati recreative
10.@evoia de a fi util si ocupat I perfuzii,constrangere o
K dependent fizica
11.@evoia de a invata si descoperi I scaderea capacitatii o
K dependent intelectuale
12.@evoia de a comunica I apatie o
J dependent
13.@evoia de a evita pericolele I dezinteres in activitati o
K dependent recreative
1!.@evoia de a practica religia si a actiona I independent o
30
conform credintelor si valorilor sale
independent
&n urma datelor prezente privind cele 1! nevoi fundamentale pacientul prezinta manifestari de
depedenta privind nevoile urmatoare0
-@evoia de a respira si a avea o circulatie buna?
-@evoia de a bea si manca?
-@evoia de a dormi si odini?
-@evoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale?
-@evoia de a elimina.

PLA',L DE I')RI+IRE I
'R.
CRT
DIA)'OSTIC
DE ',RSI')
OBIECTIVE I'TERVE'TII EVAL,ARE
".
,ispnee,
obstructia
cailor
respiratorii.
%almarea dispneii c*t
mai cur*nd posibil.
,ezobstruarea cailor
respiratorii superioare si
usurarea respiratiei.
"sigur un
aport suficient
de licide pe
2! , am
masurat si notat
(n foaia de
observatie
frecventa
respiratiilor,
idratez
pacientul cu
ceaiuri calde
5espiratia este
favorabila (n
pozitia
semisez*nd,puls
7$;min.
31
de tei pentru
dezobstruarea
cailor
respiratorii
superioare.
.
,ificultate de
a se alimenta
si idrata.
Pacientul sa se
alimenteze si idrateze
corespunzator (n functie
de v*rsta si de necesitati.
"m verificat
daca alimentele
trimise de la
bucatarie
corespund cu
indicatiile date
de medic,
e.plic
pacientului si
apartinatorului
(mportanta
consumului de
licide (n
cantitati mici si
repetate pentru
a se reidrata
si a favoriza
fluidificarea
secretiilor.
Pacientul este
idratat si
alimentat
conform etapei
de boala.
#.
,ificultate de
a dormi si a
se odini.
Pacientul sa doarma si
sa se odineasca
satisfacator.
&ntocmesc un
program de
odina
corespunzator
organismului,
am asigurat
orele de somn
necesare
"m administrat
'enobarbital
iar pacientul a
dormit 6 ore0
somn
superficial.
32
v*rstei, creind
un microclimat
care sa
satisfaca
somnul.
B. Gipertermie. Pacientul sa-si
normalizeze temperatura
c*t mai cur*nd posibil si
mentinerea (n limitele
normale ale acesteia.
Ebserv si
masor zilnic
temperatura,
pulsul, diureza?
asigur repausul
la pat (n
perioada
febrila.
T I 37,2%.
C. ,esidratare. %opilul sa fie idratat
corespunzator.
'ac zilnic
bilantul idric,
masur*nd
ingestia si
e.cretia,
idratez
pacientul cu
licide caldute
22 l < zi1.
,iureza si
ecilibrul
idro-
electrolitic se
normalizeaza.
33
CA&,L I
Date /enerale0
@ume si prenume0 F.5.
V*rsta0 23 ani
/e.0 masculin
5eligie0 ortodo.a
@ationalitate0 rom*na
-imba vorbita0 limba rom*na
,omiciliu0 Farlad
,atele spitalizarii0 - data internarii0 6.03.2013
- data e.ternarii0 1#.03.2013
Conditii de 9iata0
'amilie modesta, organizata, fara probleme socio-economice. +ste singur la parintii si
locuieste cu acestia (ntr-un apartament confortabil cu 2 camere.
,iagnostic medical0 Faringoamigdalita acuta
,urata spitalizarii0 10 zile
Cotivul internarii0
- temperatura ridicata 3>%?
3!
- inapetenta?
- cefalee?
- disfagie?
- agitatie?
- ganglioni usori mariti?
- stare generala alterata?
- alterarea vocii.
O8ser9are initiala0
"G% - fara importanta
"PP - neaga
"lergii - bolnavul nu se stie alergic la medicamente
Istoricul 8olii
)n urma discutiilor purtate cu familia, c*t si pacientul am aflat ca boala a debutat
(n urma cu trei zile, cu febra ridicata 3>%, disfagie, lipsa poftei de m*ncare, alterarea
vocii, iar ganglionii sunt usor mariti (n volum.
Pe l*nga aceste simptome, s-a constatat0 cefalee, agitatie, inapetenta si o stare
generala alterata.
S?au e1ectuat urmatoarele in9esti/atii0
"nalize de laborator0
- e.amen sumar urina0 - albumina
- glucoza "bsent
- V/G - $ mm <
3$
- Gb - 12,70 g ;
- Gt - !6 ;
- @- - 7000 < mm.c.
. +.udat faringian a evidentiat prezenta streptococului emolitic de grup ".
S?a sta8ilit urmatorul tratament medicamentos0
Penicilina A 1 fl. H 1000000 B.&. < #
'enobarbital0 1f.<zi - i.m.
Ciofilin 1 tb $0 mg < 12
Paracetamol0 1 tb < # p*na la scaderea febrei
"lgocalmin 1 f i.m
Vitamina % 200 3 tb < zi
Vitamina F1, F12 1 f < zi
'enosept 1 tb L 2 < zi
Pacientul prezinta urmatoarea evolutie de tratament a urmatoarelor medicament prescrise de medic0
3#
-Penicilina - 21; 270; valoare1?
- 'enobarbital - 2# ; 2100; valoare1?
- Ciofilin - 13; 2$0; valoare1?
- Paracetamol -$; 220; valoare1?
-"lgocalmin - !; 21$; valoare1?
-Vitamina % 200 - 3; 210; valoare1?
- Vitamina F1,F12 -17; 260; valoare1?
- 'enosept - 12; 2!$; valoare1.
36
'EVOILE -,'DA(E'TALE ALE CA&,L,I II
1.@evoia de a respira si a avea o circulatie buna I ganglioni usor mariti o
100; dependent
2.@evoia de a bea si a manca I inapetenta si alimentatie o
100; dependent inadecvata
3.@evoia de a elimina I eliminare urinara o
K dependent inadecvata cantitativ
!.@evoia de a se misca si a mentine o buna posturaI postura neadecvata o
J dependent
$.@evoia de a se imbra ca si dezbraca I oboseala o
K dependent
#.@evoia de a dormi si odini I dificultate de a se odini o
K dependent si dormi
6.@evoia de a mentine temperatura corpului in I febril 3>% o
limite normale 100; dependent
37
7.@evoia de a fi curat si a proteja tegumentele I deficit de autoingrijire o
K dependent
>.@evoia de a se recreea I dezinteres in a indeplini o
K dependent activitati recreative
10.@evoia de a fi util si ocupat I perfuzii,stare generala o
K dependent alterata
11.@evoia de a invata si descoperi I scaderea capacitatii de o
J dependent efort intelectual
12.@evoia de a comunica I alterarea vocii,cefalee, o
J dependent disfagie
13.@evoia de a evita pericolele I potential de complicatii o
K dependent
1!.@evoia de a practica religia si a actiona I independent o
conform credintelor si valorilor sale
independent
&n urma datelor prezente privind cele 1! nevoi fundamentale pacientul prezinta manifestari
de depedenta privind nevoile urmatoare0
-@evoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale?
-@evoia de a respira si a avea o circulatie buna?
-@evoia de a dormi si odini?
-@evoia de a bea si manca?
-@evoia de a elimina.
3>
PLA',L DE I')RI+IRE II
'R.
CRT
DIA)'OSTIC DE
',RSI')
OBIECTIVE I'TERVE'TII EVAL,ARE
".
,isfagie,ganglioni usor
mariti.
Pacientul sa-si
normalizeze
capacitatea de a
ingiti si de
revenire a
ganglionilor .
Contarea unei
perfuzii venoase
cu
medicamentele
prescrise de
medic.
,imineata
T I 36,#%.
/eara
T I 37,2% .
Codificare
usoara a
disfagiei.
.
%efalee,stare generala
alterata.
Pacientul sa
prezinte o stare
ameliorata si sa
aiba o buna
circulatie.
"m aerisit
frecvent (n
cursul zilei
salonul, ferind
pacientul de
curenti de aer,
frig, umezeala
prin (mbracare
adecvata si
(nvelire cu
paturi.
5espiratia este
normala, iar
eliminarea este
usurata.
#.
,ificultate de a dormi. Pacientul sa
doarma si sa
aiba un somn
odinitor.
"m e.plicat
copilului
necesitatea
respectarii
orelor de
odina si somn
Folnavul
doarme si are
un somn linistit.
!0
pentru refacerea
organismului
epuizat de
boala? observ si
notez calitatea,
orarul
somnului,
gradul de
satisfacere a
celorlalte nevoi
B.
"limentatie insuficienta,
at*t calitativ c*t si
cantitativ.
Pacientul sa se
alimenteze si
idrateze
corespunzator
(n functie de
v*rsta si de
necesitati.
+.plic
pacientului
(mportanta
consumului de
licide (n
cantitati mici si
repetate pentru
a se reidrata?
voi stimula
apetitul
pacientului prin
crearea de
conditii optime
(n salon, iar
odata cu
scaderea febrei,
alimentatia va
fi diversificata
si ecilibrata.
,upa
normalizarea
temperaturii,
apetitul este
stabilit.
C. ,esidratare 5estabilirea
ecilibrului
idro-
Pentru fiecare
grad peste
36% se va
Folnavul
prezinta
eliminari
!1
electrolitic (n
2! .
calcula o
pierdere
suplimentara de
$00 ml apa?
asigur igiena
corporala
riguroasa si
scimb lenjeria
de pat si de
corp.
urinare
fiziologice.
CA&,L III
!2
Identi1icarea 2ersoanei in/riAite
Date /enerale0
@ume si prenume0 ,./.
V*rsta0 2$ ani
/e.0 feminin
5eligie0 catolica
@ationalitate0 rom*na
-imba vorbita0 limba rom*na
,omiciliu0 Farlad
,atele spitalizarii0 - data internarii0 20.03.2013
- data e.ternarii0 27.03.2013
Conditii de 9iata0
Pacienta locuieste (mpreuna cu familia si cu fratele sau (ntr-un apartament
confortabil cu 3 camere, iar conditiile de viata sunt destul de bune. Parintii acesteia sunt
am*ndoi salariati la o societate comerciala, iar veniturile sunt destul de bune, neg*nd
astfel aparitia problemelor socio-economice.
,iagnostic medical0 Faringoamigdalita acuta
,urata spitalizarii0 > zile
Cotivul internarii0
!3
- temperatura ridicata 3>,7%?
- cefalee?
- diaforeza?
- inapetenta?
- disfonie?
- agitatie?
- ganglioni usori mariti?
- stare generala alterata.
O8ser9are initiala0
"G% - neaga
"PP - fara importanta
"lergii - bolnavul nu se stie alergic la medicamente
Istoricul 8olii
,in discutiile purtate cu familia, c*t si cu pacienta am aflat ca boala a debutat (n
urma cu doua zileprin cresterea temperaturii peste valorile normale 23>,7%1, disfonie,
agitatie, inapetenta si o stare generala alterata.
S?au e1ectuat urmatoarele in9esti/atii0
+.udat faringian a evidentiat prezenta streptococului emolitic de grup ".
"nalize de laborator0
!!
- e.amen sumar urina0 - albumina
- glucoza "bsent
- V/G - # mm <
- Gb - 12 g ;
- @- - >000 < mm.c.
S?a sta8ilit urmatorul tratament medicamentos0
Penicilina A 1 fl. - 1000000 B.&. < #
Paracetamol0 1 tb < #
'enosept 1 tb L 2 < zi
Ciofilin 1 tb $0 mg < 12
"lgocamin 1 f i.m
Vitamina F1, F12 1 f < zi
Vitamina % 200 3 tb < zi
Pacientul in urma tratamentului prezinta urmatoarea evolutie in ceea ce priveste starea sa asupra
tratamentului.
!$
-Penicilina H 27;?
- Paracetamol H 1$;?
- 'enospet H 1>;?
- Ciofilin H 11;?
- "lgocalmin - !;?
- Vitamina F1,F12 H 22;?
- Vitamina % 200 H 2;
!#
'EVOILE -,'DA(E'TALE
1.@evoia de a respira si a avea o circulatie buna I senzatie de sufocare o
J dependent
2.@evoia de a bea si a manca I inapetenta si disfagie o
K dependent ganglioni mariti
3.@evoia de a elimina I urinare inadecvata o
K dependent
!.@evoia de a se misca si a mentine o buna posturaI tulburari de coordonare o
J dependent
$.@evoia de a se imbraca si dezbraca I dificultate in a se imbraca o
K dependent
#.@evoia de a dormi si odini I diaforeza o
K dependent
6.@evoia de a mentine temperatura corpului in I febril 3>.7% o
limite normale 100; dependent
!6
7.@evoia de a fi curat si a proteja tegumentele I deficit de autoingrijire o
K dependent
>.@evoia de a se recreea I cefalee,tuse o
K dependent
10.@evoia de a fi util si ocupat I perfuzii,stare generala o
K dependent alterata
11.@evoia de a invata si descoperi I scaderea interesului o
K dependent intelectual
12.@evoia de a comunica I tulburari de vorbire o
J dependent
13.@evoia de a evita pericolele I probabilitatea de atingere o
K dependent a integritatii fizice 1!.@evoia de a
practica religia si a actiona I independent o
conform credintelor si valorilor sale
independent
&n urma datelor prezente privind cele 1! nevoi fundamentale pacientul prezinta manifestari
de depedenta privind nevoile urmatoare0
-@evoia de a elimina.
-@evoia de a bea si manca?
-@evoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale?
-@evoia de a dormi si odini?
-@evoia de a respira si a avea o circulatie buna?
!7
PLA',L DE I')RI+IRE III
'R.
CRT
DIA)'OSTIC DE
',RSI')
OBIECTIVE I'TERVE'TII EVAL,ARE
".
,iaforeza 5estabilirea
ecilibrului
idro-
electrolitic (n
2! .
"m sters
tegumentele de
transpiratii, i-
am facut baie
partiala?am
scimbat
lenjeria pentru
a evita alterarea
tegumentelor
prin contactul
prelungit cu
transpiratia si
pentru
(nlaturarea
mirosului
neplacut al
acestuia
Tegumentele
nu au fost
influientate pe
timpul
perioadei
febrile datorita
unei bune
(ngrijiri.
.
,isfagie si inapetenta. Pacienta sa-si
normalizeze
dificultatea de a
ingiti.
C-am informat
asupra
preferintelor
alimentare? voi
stimula apetitul
pacientei prin
crearea de
conditii optime
(n salon, iar
Edata cu
normalizarea
ganglionilor,
apetitul
pacientei a
fost restabilit.
!>
odata cu
scaderea febrei,
alimentatia va
fi diversificata
si ecilibrata
#.
5idicarea temperaturii
peste valorile
normale, 23>,7% 1.
Centinerea
temperaturii la
valorile
normale.
Casor zilnic
temperatura si
notez valorile
obtinute (n
foaia de
observatie,sumar
urina.
,imineata
T I 36,7%
/eara
T I 36%
B.
Ere de somn
insuficiente.
Pacienta sa
doarma orele
necesare
corespunzatoare
varstei.
"m e.plicat
pacientei
necesitatea
respectarii
orelor de
odina si somn
pentru refacerea
organismului
epuizat de
boala?asigur
linistea in salon.
,atorita
tratamentului
prescris de
medic si a
conditiilor
favorizante
pacienta se
odineste
destul de bine.
C.
,isfonie. Pacienta sa
resimpta
calmarea
durerii (n cel
mai scurt
timp.
"m masurat si
notat (n foaia
de observatie
frecventa
respiratiilor.
)n urma
tratamentului
administrat,
pacientul are o
respiratie
normala.
CAPITOL,L V
$0
Inter9entii le/ate de 2lanul de in/riAire

Testele etiologice
&dentificarea germenului patogen 2(n cazul anginelor bacteriene1 se realizeaz: prin
culturi 8i<sau frotiu 2colorat Aram sau cu albastru de metilen1 din e.udatul faringo-
amigdalian. )n cazul izol:rii unui germen, altul dec*t streptococul piogen, se efectueaz:
antibiograma, pentru eviden9ierea sensibilit:9ii specifice la antibiotice a agentului patogen
respectiv. /e mai utilizeaz: teste rapide de diagnostic, pe baz: de imunofluorescen9:, care
permit orientarea etiologic: (n urma (n c*teva minute, la patul bolnavului sau (n cabinetul
de consulta9ii.
)n cazul anginelor virale se apeleaz: la titrarea de anticorpi serici (n dinamic: 2la
debutul afec9iunii 8i dup: un interval de 10-1! zile1.
5eac9ii de faz: acut:
Prezen9a reactan9iilor de faz: acut: 2leucocitoz:, V/G accelerat:, prezen9a (n ser a proteinei
%-reactive, fibrinogenul seric crescut, etc.1 poate contribui la fundamentarea diagnosticului
(ntr-o angin: acut: de etiologie bacterian:.
DIA)'OSTIC
,iagnosticul pozitiv se stabile8te pe baza tabloului clinic 8i a investiga9iilor biologice
2dintre care pe primul plan se situeaz: cultura din e.udantul faringo-amigdalian1, (n
conte.tul epidemiologic specific 2mici epidemii, evolu9ie (n curs a unor cazuri de infec9ii
respiratorii acute (n colectivitatea din care provine copilul, etc.1.
,iagnosticul diferen9ial este (n primul r*nd cel etiologic0 diferen9ierea dintre ele, pe
criterii clinico-evolutive 8i biologice, a anginelor bacteriene de cele virale? apoi (n cadrul
fiec:rei grupe, a acelor angine care au o imporan9a major:, (n colectivitate sau pentru
copilul bolnav. )n acest sens, trebuie diferen9iat: angina streptococic: de celelalte angine
bacteriene. +tiologia streptococic: este sugerat: pe l*ngul conte.tul epidemiologic 2sezon
rece, epidemie de infec9ii streptococice, apartenen9a pacientului la o colectivitate de copii1,
$1
de anumite caractere clinice 2prezen9a de e.udat faringo-amigdalian, adenopatie
subanguloma.ilar: sensibil:, asocierea, la v*rstele mici a acuzelor digestive, respectiv, la
copiii mai mari, a artralgiilor nesistematizate1 si biologice 2cultura faringo-amigdalian:
pozitiv: pentru streptococul piogen1.
E alt: bacterie patogen: asociat: cu faringita e.udativ: este Corynebacterium
diphteriae, rar: (n prezent? forma clasic: de boal: este de altfel, u8or de diferen9iat prin
prezen9a membranelor diftenice, a disfunc9iei respiratorii, st:rii to.ice severe,
manifest:rilor miocardice 8i neurologice.
'aringita cauzat: de anaerobii orali 2angina Plaut-Vincent1 se caracterizeaz: prin0
- +.udat membranos
- 5espira9ie fetid:
- Blcera9ii bucale
"nginele din cadrul unor boli generale sau sistematice se (nso9esc 8i de celelalte
manifest:ri specifice bolii de baz:. 'ebra 8i manifest:rile generale nu sunt importante. )n
agranulocitoz: se asociaz: leucopenie 8i neutropenie sever:.
Cononucleoza infec9ioas: poate fi sugerat: de manifest:rile clinice, de prezen9a de
limfocite atipice (n frotiul de s*nge periferic 8i de cre8terea titrului anticorpilor eterofili 8i
antivirus +pstein-Farr.
&nfec9ia ce adenovirus poate imita o angin: streptococic: prin prezen9a faringitei
e.udative.
TRATA(E'T
+ste esen9ialmente medicamentos.
Tratamentul igieno-dietetic respect: toate regulile prezentate anterior, la alte infec9ii
acute de c:i respiratorii superioare. Va avea (n vedere ralizarea unui microclimat adecvat 8i o
diet: corespunz:toare.
Tratamentul etiologic este cel mai eficient, da, din p:cate, accesibilitatea preparatelor
antivirale este limitat:? ca urmare , tratamentul etiologic este rezervat anginelor bacteriene.
,ac: (n e.udatul faringo-amigdalian se izoleaz: o bacterie, alta dec*t streptococul pitogen,
$2
tratamentul se va (ncepe conform sensibilit:9ii cunoscute a agentului izolat la antibiotice, de
regul: cu unul dintre urm:toarele preparate0
Fiseptol 2cotrimo.azol1 (n doz: de $-10 mg Trimetoprim<Mg corp<zi, (n 2 prize oral?
"mpicilin: $0-100 mg<Mg corp<4i, oral sau parenteral?
Penicilin: A $0,000-100,000 B&<Mg corp<4i (n 3 prize, profund intramuscular?
"ugmentin $0 mg<Mg corp<zi oral, (n anginele recidivante.
"ntibiograma, efectuat: obligatoriu (n toate anginele acute bacteriene de etiologie alta dec*t
cea streptococic:, va permite o antibioterapie 9intit:, (n func9ie de sensibilitatea germenului
implicat.
Tratamentul patogenic este rezervat formelor severe de boal:, (nso9ite de manifest:ri to.ice
8i<sau septice generale. Vizeaz:0
- combaterea insuficien9ei respiratorii 2 (n cazul anginelor membranoase, cu obstruc9ia
par9ial: sau total: a c:ilor aeriene superioare1
- combaterea tulbur:rilor metabolice secundare
- tratament antiimflamator 9i cardiotonic c*nd acesta se impune
&n cazul copiilor cu antecedente de convulsii, se va face profila.ia acestora, cu 'enobarbital $
mg<Mg corp<4i oral. )n criza convulsiv: se va administra ,iazepam 0,2-0,3 p*n: la 0,$ mg<Mg
corp doz: intravenos.
Tratament simptomatic este rezervat formelor u8oare de boal:. /e administreaz:
antitermice 2 Paracetamol 20-$0 mg<Mg corp<zi? "minofenazon: - 2-3 supozitoare<zi? "spirin:
$0-70 mg<Mg corp<zi 1, analgezice u8oare, etc.
Tratament adjuvant are (n vedere suplimentarea aportului vitaminic, prin preparate
medicamentoase.
$3
EVOL,DIE SI CO(PLICADII
+volu9ia faringo-amigdalelor acute este (n general autolimitat:, ele vindec*ndu-se de
regul: (n 6-10 zile? mortalitatea prin angine este e.trem de redus: (n zilele noastre, iar
instalarea de complica9ii 8i secele este o eventualitate rar:.
%omplica9iile care pot ap:rea dup: o angin: acut: sunt0
imediate, de obicei supurative, instalate fie prin contiguitate, fie prin propagare pe cale
limfatic: sau amatogen: 2 otit:, sinuzit:, abces latero-cervical, flegmon, periamigdalian,
limfadenit: subanguloma.ilar: ciar limfadenit: mezenteric:1
tardive, prin mecanism imunopatologic. "cestea din urm: se (nt*lnesc mai ales dup:
infec9ii faringo-amigdaliene cauzate de steptococul beta-emolitic de grup " 2 reumatismul
articula acut, glomerulonefrita acut: difuz: post-streptococic: 1 ceea ce impune ca atitudine
just: supravegerea clinico-biologic: a anginelor streptococice timp de 27-30 de zile de la
debut, aceasta fiind perioada ma.im: de risc imunopatologic, perioad: (n care se pot instala
complica9iile amintite.
-OR(E ETIOLO)ICE PARTIC,LARE DE A')I'%
"@A&@N "%BTN /T5+PTE%E%&%N
)n urma contactului cu streptococul piogen, organismul uman se poate gasi (ntr-una
dintre situa9iile0
/e instaleaz: starea de imunitate specific: de tip, (n care germenul nu reu8e8te nici s:
colonizeze organismul, nici s:-i produc: (mboln:virea?
$!
/e instaleaz: starea de purt:tor aparent s:n:tos 2$-30; dintre 8colari1, condi9ie clinico-
biologic: (n care culturile faringiene sunt pozitive, dar nu e.ist: r:spuns imunologic din
partea organismului, tradus prin cre8terea titrului anticorpilor anti-streptococici
/e instaleaz: starea de boal: clinic aparent:, cu un mecanism de producere infec9ios
propriu-zis, to.ic sau imumologic.
"nginele streptococice sunt boli foarte contagioase, sunt produse de streptococul beta-
emolitic de grup ", insuficienta lor izolare 8i combatere duc*nd la epidemii (ntinse, mai ales
in colectivit:9i. Erice angin: trebuie privit: ca un proces care depa8e8te cadrul local,
interes*nd prin poten9ialul ei patogenic (ntregul organism, gener*nd septicemii si<sau to.imii
grave.
)n ceea ce prive8te manifest:rile clinice perioada de incuba9ie este de 2-! zile. -a copilul
mare, debutul este brusc, cu stare de gre9uri, cu stare de r:u general, febr: 23>,$-!0
0
%1,
cefalee. -a copii mici se (nt*lnesc frecvent gre9uri, v:rs:turi 8i dureri abdominale.
)n primele 2! de ore ale perioadei de stare, apar0 eritem, edem 8i iperplazie limfoid: a
faringelui posterior? amigdale ipertrofice, iperemice, acoperite cu e.udat alb cenu8iu?
adenopatie subangulomandibular: dureroas:. "spectul anginei este cel mai frecvent de
angin: eritematoas:, alteori de angin: pultacee, iar (n cazurile severe de angin: ulcero-
necrotic:. +.ist: 8i numeroase forme de angin: streptococic: discret: cu simptome locale 8i
generale u8oare.
,atele de laborator sugestive pentru o angin: streptococic: sunt0
- %ultura din e.sudatul faringo-amigdalian pozitiv: pentru streptococul piogen?
- -eucocitoz: peste 12,000<mmc cu cre8terea polimorfonuclearelor?
- Testul pentru proteina %-reactiv: pozitiv.
@u to9i pacien9ii cu angine streptococice prezint: tabloul clasic descris mai sus. ,e pild:,
doar sub $0; dintre pacien9i prezint: depozite pultacee amigdaliene? pacien9ii
amigdalectomiza9i vor face forme mai u8oare de boal:. -a sugari, r:spunsul la infec9ia
streptococic: este imprecis localizat (n 9esutul limfoid din regiunea faringian: posterioar:?
rinoreea, complica9iile supurative, subfertilit:9ile 8i o evolu9ie trenant: tind s: caracterizeze
$$
infec9iile la aceast: v*rst:. -a adolescen9i, s-au descris ticuri 8i coree (n faza acut: a
anginelor streptococice, cu remisie complet: (n 7 luni.
,iagnosticul etiologic va fi sugerat pe l*ng: conte.tul epidermiologic 2sezon rece,
epidemie de infec9ii streptococice, apartenen9a pacientului la o colectivitate de copii1, de
anumite caractere clinice 2e.udat faringo-amigdalian 8i adenopatie sensibil:
subangulomandibular:1 8i biologice 2cultura 8i e.udatul faringo-amigdalian pozitiv: pentru
streptococul piogen1.
+volutia anginelor streptococice este in general autolimitat:. 'ebra cedeaz: (n 3-$ zile.
Practic, toate semnele 8i simptomele se remit (ntr-o s:pt:m*n:, dar este nevoie de (nc: 2-3
s:pt:m*ni pentru ca amigdalele 8i ganglionii s: revin: la dimensiuni normale.
)n unele cazuri, (n str*ns: corela9ie ce agresivitatea germenului 8i posibilit:9ile de ap:rare
ale organismului, pot ap:rea complica9ii0
- /upurative 2celulit: periamigdalian:, flegmon periamigdalian, abces retrofaringian,
otit: medie acut:, limfadenit: cervical: supurat:, tromboza sinusurileo venoase intracraniene,
septicemie1
- @esupurative, singurele invalidante, cu poten9ial secelar0 reumatismul articular acut,
sindromul post-streptococic minor, glomerulonefrita acut: difuz: post-streptococic:.
Tratamentul anginelor acute strptococice se rezum: totdeauna la peniciline, datorit:
astivit:9ii lor constante, bunei toleran9e 8i costului moderat? utilizarea antibioticelor este,
totu8i diferit: de la o 9ar: la alta0 (n Carea Fritanie 8i Aermania predomin: utilizarea
penicilinelor cu spectru (ngust, (n /B" 8i 'ran9a se administreaz: de preferin9:
aminopeniciline 8i cefalos:orine, pe c*nd (n &talia predomin: macrolidele 8i
aminopenicilinele.
/unt recomandate mai multe sceme terapeutice0
/cema clasic:, rezervat: formelor severe de boal: sau bolnavilor cu sisteme de ap:rare
antiinfec9ioas: deficitar:, prevede administrarea de Penicilin: A intramuscular, 1,200,000-
1,#00,000 B&<zi (n ! prize, timp de 10 zile?
Penicilin: V $0,000-100,000 B&<Mg corp<zi (n 2.3 prize, timp de 10 zile
$#
Fenzatin-penicilin: A 2preparatul rom(nesc Coldamin1 intramuscular, #00,000 B& la
copii sub 2$ de Mg sau 12 ani, respectiv 1,200,000 B& peste aceast: limit:, (n administrare
unic:, urmat: de remisie rapid: 8i de sc:derea infectivit:9ii purt8torilor post-infec9io8i? este o
scem: foarte util:, clinic 8i economic, mai ales (n 9:ri (n care reumatismul articular acut
reprezint: o problem: de s:n:tate public:?
E scem: alternativ:, deosebit de eficient:, medical 8i economic, 8i foarte u8or acceptat:
de bolnavi. Prevede administrarea asocierii ben4il-penicilin: A-benzatin penicilin: A, dup:
model0
- )n ziua 10 !00,000 B& ben4il-penicilin: A la copiii (n v*rst: de sub 12 ani 2700,000 B& la
copii peste 12 ani1 8i #00,000 B& moldamin 21,200,000 B& la copii peste 12 ani1?
- Oilele 3,6 si 1! acelea8i doze de moldamin, corelate cu v*rsta bolnavului.
"ceast: scem: terapeutic: 2utilizat: la nivelul %abinetului de ,ispenzarizare din cadrul
Policlinicii de copii din "rad de peste 12 ani1 asigur: o penicilinemie ridicat: (n prima zi 8i
o penicilinemie prelungit: pe toat: durata administr:rii Coldaminului.
"socierea de benzatin-penicilin: A #00,000 B& intramuscular cu procain-penicilin:
#00,000 B& intramuscular (n priz: unic:, asociere bine tolerat: 8i care asigur: un nivel
plasmatic eficient timp de cel pu9in 10 zile
%efalosporinele orale 2%eda.1 cresc eficien9a pe plan bacteriologin, duc la o vindecare
mai rapid:, (ns: costul lor este foarte ridicat.
Folnavilor alergici la peniciline li se administreaz: macrolide0 +ritromicin: 30-!0 mg<Mg
corp<zi 2ma.im 1g<zi1 10 zile(n ! prize, %laritromicin:, Posamicin:.
G+5P"@A&@"
%unoscut: 8i sub denumirea de angin: aftoas:, erpangina recunoa8te ca agent etiologic
virulsul %o.sacMie tip F. /e (nt*lne8te mai frecvent la sugari 8i la copilul mic 8i se
$6
caracterizeaz: prin modific:ri locale :n por9iunea posterioar: a cavit:9ii bucale, spre
deosebire de angina erpetic:, unde modific:rile sunt predominent anterioare.
,iagnosticul pozitiv este sugerat de simtomatologia clinic:0
- febra,sialoree.desfagie,inapetenta
+.amenul local al cavit:9ii bucale eviden9iaz: micrivezicule pe mucoasa bucal:, v:lul
palatin 8i peretele posterior al faringelui? aceste vezicule, odat: sparte, pot l:sa ulcera9ii care
se vor vindeca (n 10-1! zile. Prezen9a concomitent: de microvezicule alter*nd ce ulcera9ii
ale mucoasei bucale realizeaz: o stomatit: de asocia9ie a anginei acute microveziculare.
-a cpoii, tratamentul este de regul: simptomatic 8i vizeaz: combaterea durerilor locale,
prin pensulta9ii cu anestezin: 1; 2care faciliteaz: cicatrizarea1, cu 10-1$ minute (naintea
alimenta9iei. /e mai pot administra vitamina " 3,000-$,000 B&<zi, vitamina %, etc.
"C&A,"-&T" %5E@&%N
,efinitie0 reprezint: inflama9ia cronic: a amigdalelor palatine, tradus: prin
ipertrofie secundar: contamin:rii cronice sau recidivante cu germeni saprofi9i sau patogeni,
cantona9i la nivelul criptelor amigdaliene.
C"@&'+/TN5& %-&@&%+ Q& P"5"%-&@&%+
%opilul prezint: faringo-amigdalite recurente? (n perioada de acalmie pot e.ista semne
fizice 8i func9ionale, locale sau generale, uneori nespecifice0 afebrilitate, astenie psio-
intelectual: 8i fizic:, cefalee, inapeten9:, tuse uscat: nocturn:, senzatia de usc:ciune a
faringelui, disfonie intermitent:, disfagie, ipoacuzie.
+.amenul obiectiv deceleaz: ipertrofia bilateral: a amigdalelor palatine, (nso9it: de
iperemia st*lpilor amigdalieni anteriori? amigdalele sunt criptice, cu depozite cazeoase,
situate uneori superficial. Galena este fetid:, iar adenopatia retromandibular:
cvasiconstant:.
+.ist: episoade frecvente de acutizare cu germeni ca 0 streptococ, stafilococ,
pneumococ, fusosprile.
,&"A@E/T&%
,iagnosticul pozitiv se stabile8te pe baza datelor clinice, a buco-faringoscopiei, a
e.udatului faringian 8i a puseelor recurente de acutizare a bolii.
T5"T"C+@T
$7
'iind un poten9ial focear infec9ios, tratamentul de elec9ie este cel cirurgical
2amigdalectomia1. &ndica9iile acestui tip de tratament sunt0
- +vilu9ie cu pusee frecvente de acutizare
- Persisten9a unei adenopatii cervicale mai mult de # luni
- "denite cervicale piogene recurente
- "bces periamigdalian
- "migdalit: cronic: ipertrofic: masiv: cu disconfort respirator
Tratamentul medical este utilizat pentru prevenirea sau tratamentul puseelor acute. /e
utilizeaz: Penicilina A 2pentru eradicarea infec9iei acute1 sau Coldamin 2pentru prevenirea
recuren9elor streptococice1.
$>
CO'CL,&II
'aringita reprezinta inflamarea faringelui, cu evolutie acuta sau cronica.+ste o inflamatie
acuta a orofaringelui,numita,de asemenea,angina,cauzata de infectii mai frecvente virale,uneori
bacteriene.,urerea locala este e.acerbata la deglutitie si este insotita de semne generale mai mult
sau mai putin marcate,tratamentul se bazeaza pe administrarea de antibiotice,analgezice si
colutorii.
&nflamatia faringelui 2faringita1 reprezinta una din cele mai frecvente afectiuni din regiunea
buco-nazala, care se asociaza frecvent cu dureri puternice.'aringita poate sa evolueze acut sau
cronic. 'aringita acuta apare de obicei in urma unei infectii virale, pe cand faringita cronica
reprezinta termenul generic pentru fenomene de iritatie faringiana care dureaza mult timp,
provocate de fumul de tigara, alcool sau de aparatele de aer conditiona
Tratamentul faringitei acute este de obicei doar simptomatic, nu etiologic. &n cazul
inflamarii cronice a faringelui se indeparteaza initial actiunea factorului declansator, dupa care se
intervine terapeutic prin inalatii si ridicarea gradului de umiditate a aerului.
#0
'aringita acuta este declansata in general de infectii virale, agenti patogeni ai gripei sau paragripali.
"ceste infectii virale se complica adesea cu suprainfectii bacteriene. 'oarte rar, faringita acuta este
declansata e.clusiv de o infectie bacteriana.
BIBLIO)RA-IE
".,umitru Fuiuc, Carian @egut. ,iagnosticul de laborator al infectiilor tractusului respirator
superior si cavitatilor conecte. &nTratat de Cicrobiologie %linica, +dit. Cedicala 2007,?
. %artea asistentului medical 2Tenica ingrijirii bolnavului1. +ditia a V&&-a 2007,Fucuresti?
#. Tenici de +valuare /i &ngrijiri "cordate de "sistentii Cedicali - Aid de @ursing - Vol 2 -
-ucretia Titirca. 2012?
B. Cozes %arol - Tenica (ngrijirii bolnavului, +ditura Cedical:, +di9ia a-V&&-a, Fucure8ti 2006?
C. FrucMner &. &on - Cedicin: &ntern:, vol. &, +ditura Cedical:, Fucure8ti200>.
#1