G

AS
TR
IC

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU CANCER

Motivatie
In aceasta motivatie doresc sa cuprind doua
tematici: De ce mi-am ales aceasta meserie si
de ce am preferat aceasta boala?
Pornind de la motto-ul lui Ion
BordeanuSanatatea inseamna pace.Te poti
bucura de ea numai daca stii sa o aperi, inclin
sa cred ca fara sanatate nu putem si
oameni.Nu putem fi radicali si frumosi,nu ne
putem bucura de soarele ce rasare si apune
zilnic.Prin aceasta doresc sa devin ceea ce am
studiat trei ani,deci respectabila meserie de
asistent medical.
Am preferat sa aleg aceasta boala deoarece a
provocat intregii lumi o adanca suferinta si
sper ca studiind in profunzime cancerul
gastric am sa reusesc in viitor sa pot sa ofer
atat bolnavului cat si familiei lui o pace
sufleteasca si ingrijiri profunde .

CUPRINS:

PARTEA I Nutiuni despre anatomia stomacutui...................................................4

Structura stomacului............,...............................................................................6
Vascularizatia stomacului.....................................................................................9
Notiuni teoretice despre cancerul gastric.............................................................12
Clasificarea cancerului gastric.............................................................................15
Intervenjii paraclinice.........................................................................................18
Tipuri de interventii..----------------------..........................................................-. 23
Pregatirea preoperatorie a bolnavului suferind de cancer gastric..........................24
Pregatirea postoperatorie generala.......................................................................26
Ingrijirea postoperatorie a bolnavului..................................................................29
Regimul alimentar in cancer gastric.....................................................................32
PARTEA II Studiul de caz....................................................................................37
Cazul nr. 1..........................................................................................................37
Cazulnr. 2..........................................................................................................45
Cazulnr. 3..........................................................................................................54
PARTEA III Prezentarea tehnicilor....................................................................63
Tehnica nr. I Efectuarea sondajului vezical..63
Tehnica nr. 2 Recoltarea varsaturilor....................................................................66
Tehnica nr. 3 Efectuarea injectiei intramusculare------------------------------------68
Bibliografie.............................................................................................................71

PARTEA I
NOTIUNI DESPRE ANATOMIA STOMACULUI
STOMACUL (ventriculus gaster) este segmentul cel mai lung al tubului
digestiv.
ASEZAREA: se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, sub diafragma,
in loja gastrica (etajul supramezocolic) .
La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.
RAPORTURI: aflandu-se situat in regiunea supramezocolica, stomacul are in
partea de sus, inainte si la dreapta, raporturi cu diafragma., ficatul si micul epiplon, la
stanga cu splina, in jos cu colonul transvers, inainte cu peretele abdominal si inapoi
cu pancreasul, rinichiul stang si splina.
CONFIGURATTA EXTERNA: are forma literei "J", masurand cand este plin
moderat 25 cm. lungime, 10 cm. latime si 8 cm. grosime. Capacitatea mijlocie atinge
1300ml.(fig. alaturata).

Fundul stomacului
(fornix)

Esofagul
Esofagu
Corpul stomacului
Marginea dreapta sau i
mica curbura
p.,

Incizura angulara

Pilor

arginea stanga sau

marea curbura

Cardia
Cardia
Duoden
Duoden
Antrul piloric
r

Antrul piloric

Prezinta trei portiuni:

- fundul sau marea

tuberozitate este partea cea mai larga si
priveste spre
diafragm. Reprezinta camera cu aer a
stomacului si nu confine alimente.
-

corpul este partea mijlocie;

- portiunea pilorica sau

por^iunea orizontala este partea
inferioara, cea mai
ingusta a stomacului si are doua
segmente:
- antrul piloric;
5

- canalul piloric.
Stomacul are:
a) doua fete: - anterioara;
- posterioara.
b) doua margini sau cuburi:
- mica curbura concava 1 orientata spre dreapta;
- marea curbura convexa si orientata spre stanga, avand o lungime de
circa 40 cm.
Stomacul este in legatura, prin cele doua extremitati ale sale, cu esofagul si
intestinul subtire.
Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul se numeste cardia si este
usor dilatabil, avand un muschi sfincter slab dezvoltat.
Orificiul dinspre intestinul subtire se numeste pilor si este inchis printr-un
muschi - sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine
libera este indreptata spre intestin, formand valvula pilorica.

STRUCTURA STOMACULUI
Peretele stomacului este constituit din patru tunici* care, considerate de la
exterior spre interior, sunt:
I. Tunica seroasa: - aceasta tunica este formata din peritoneul visceral.
Seroasa invelete stomacul aproape in intregime., lasand neacoperita, la nivelul
ligamentului gastrofrenic, numai o mica portiune care vine in raport direct cu
diafragrnul. Ea se continua cu elementele de sus^inere si fixare ale stomacului
alcatuind epiplonul gastrocolic, gastrohepatic si ligamentul gastrofrenic.
II. Tunica musculara: - este alcatuita din fibre musculare netede, asezate in
trei straturi:
6

- stratul extern este format din fibre longitudinale, fund continuare a fibrelor
longitudinale ale esofagului;
- al doilea strat contine fibre aezate circular;
- al treilea strat, eel intern, este format din fibre dispuse oblic ("parabolice"
sau "in ansa").
Paturile de fibre musculare aluneca unele fa$a de altele ceea ce permite
destinderea i relaxarea pere^ilor stomacului atunci cand acesta este plin sau gol.
IH. Tunica submucoasa: - este formata din fibre conjunctive si fibre elastice.
IV. Tunica mucoasa: - numita si mucoasa stomacala este prevazuta cu
numeroase cute longitudinale anastomozate, numite plici gastrice. Aceste cutari se
datoreaza faptului ca intinderea mucoasei este mai mare decat suprafata interna a
stomacului, chiar cand acesta este plin.
La nivelul curburii mici pliurile sunt mici, aici fiind calea gastrica).
Mucoasa are o grosime de circa 2 mm. si este formata dintr-un epiteliu
cilindric simplu, printre care se afla glandele unicelulare, care secreta mucus si dintrun

corion, in grosimea caruia se gasesc numeroase glande gastrice in numar de

aproximaiiv 40.000.000, care alcatuiesc aparatulsecretor al mucoasei.

Dupa pozitia lor, dupa structure i fimctiile pe care le indeplinesc, glandele
gastrice sunt de trei tipuri:
1. Giaadele fundice: - sunt glandele principale ale stomacului - numite si
glandele proprii se afla situate in regiunea fundica a corpului stomacului.
Ele sunt glande tubuloase, ramificate sau simple.
Secreta acid clorhidric, pepsina, labferment si mucina.
2. Glandele pilorice: - situate in regiunea piioricS sunt glande tubuloase,
ramificate sau simple, secreta labferment si mucina.
3. Glandele cardiale: - situate in mucoasa regiunii orificiului cardia, sunt
glande tubuloase, ramificate sau simple si secreta Upaza stomacala.

4.Cripte sau foveole

5.

Tunica submucoasa.
Tunica mucoasa-

gastrice
5.
6.

Arii sau areole

gastrice

7.

6.

Nodu
l
limfa
tic8. gastrice
Musculatura

3.
4.

Tunica seroasa.
Tunica musculara.

10.
11.
12.
13.

Fundul

8.

20.

9.

Esofagulu Marele relief (cute sau

plici)'
Mica curburfi
i
Poitiunea descendenta a
duodenului Pupila duodenal^
mica jBulbul14.
duodenal
(Pupila duodenala mare
15.

16.

Tunica mucoas
stomacului
muscularaig
Pilorul

Ca

Corpul
Tunica

stomacuiui.

17.

18.

Sfinct
19.

Tunica seroasa Marea

curbura
i Antrul
piloric Canalul piloric

"Plici circulare Kerkring

Porjiunea orizontala a

VASCU
LAR1ZATIA
STOMACUL
UI

9.

St

10.

omacul

este

vascularizat de
ramuriie
trunchiului
celiac.

Astfel,

artera

gastrica

stanga i artera
gastrica
dreapta

se

anastomozeaza

de-a

lungul

micii curburi a
stomacului;
artera
gastroepiploica
dreapta

se

anatomozeaza
cu

artera

gastroepiploica
stanga

de-a

lungul

marii

curburi; arterele
gastrice scurte,
ramuri

din

artera splionica
vascularizeaza
fundul si fetele
stomacului.
Ramuriie
tuturor acestor
artere

se

anatomozeaza
si formeaza trei
retele:
11.

- reteaua seroasa;
-

reteaua musculara;

- reteaua submucoasa.
12.

Din capilarele acestor re^ele se formeaza venele, care alcatuiesc un

plex in subseroasa si apoi formeaza venele stomacului:

- vena coronara a stomacului;
- venele gastroepiloice (dreapta si stanga);
- venele scurte.
13.

Toate aceste vene se varsa in vena porta sau ramurile ei. LIMFATICELE
stomacului formeaza o retea mucoasa, o retea subseroasa. Acestea sunt
repartizate in mica curbura sj in marea curbura. (vezifigura II).
14.

INERVAT1A

15.

Stomacul are o inervatie complexa. Ea este formata din fibre

provenite din plexul solar, care sunt fibre simpatice i fibre parasimpatice (din nervii
vagi).

16.

10

Artera gastrica
stanga Trunchiul celiac
17.

22.

com
Arterauna
hepatica

21.

Aiterel
e

24.

25.

A
r
t

19.

18.

23.

Artera
splenica

Artera gastroepliploica dreapta Artera gastroepliploica stanga

Aceste fibre, patrunzand in peretele stomacului,

20.

formeaza trei plexuri simpatico - parasimpatice:

21. -

un plex slab dezvoltat, numit plexul

subseros al suprafetel tunicii

musculare;
- un plex mat dezvoltat, aezat in grosimea tunicii musculare, numit
plexul
Auerbach;
- un al treilea plex, de asemenea mai putin dezvoltat, care se numeste
plexul
Meissner, asezat in submucoasa.
22.

Plexurile sunt formaie din fibre nervoase si celule

nervoase.
23.

11

NOTIUNITEORETICE
DESPRE CANCERUL GASTRIC
24.

25.

CANCERUL

GASTRIC:

este

un

proces

proliferativ

de

neoforma^ie a peretelui gastric.

26.

ESCINDENTA CANCERULUI GASTRIC

27.

Cancerul gastric reprezinta cea mai frecventa forma de tumora

maligna a tractulul digestiv din tara noastra, incidenja prezentand ins5 mari variafii
geografice (cea mai ridicata in Banat). Afectiunea survine de doua ori mai frecvent
la barbati decat la femei. Dei numarul cazurilor aparute la tineri a crescut in ultimul
timp, inciden^a maxima a cancerului gastric este la varsta cuprinsa intre 50 i 60 de
ani (varsta "cancerului gastric").
28.

Incidenja difera mult de la o tara la alta (maxima in Chile, Japonia,

China, Austria, Finlanda, Ungaria i minima in Egipt, Malayezia, SUA) din motive
ramase necunoscute.
29.

ETIOPATOGENIE

30.

Cauza cancerului ramane inca necunoscuta, dei in geneza lui au

fost incriminati mai mul|i factori dintre care amintim:

31.

1. EREDITATEA

32.

Exista numeroase observatii clinice in care membrii unei anumite

familii (printre care si cea a lui Napoleon Bonaparte) sunt afectati in mod
particular de cancer gastric.
33.

De asemenea sunt suficiente dovezi care atesta persoanele cu grupa

sanguina A II (nesecretan^i de antigen de grup sanguin) sunt mai predispuse la

cancer gastric decat cele cu alte grupe sanguine.
34.

12

De asemenea

35.

bolnavii

cu

acanthosis

nigricans (o afecjiune

dermaiologica transmisa genetic) dezvolta extrem de frecvent cancerul gastric.

36. 2.

FACTORI LOCALI (leziuni gastrice "precanceroase") Afirmatia

clasica a
lui Konjetzny "cancerul gastric nu apare niciodata pe o mucoasa sanatoasa" ramane
inc. valabila.
37.

*.

In mod particular, intereseaza acele leziuni ale mucoasei gastrice care intr-o

38.

anumita proportie se malignizeaza, de unde denumirea lor de leziuni "precanceroase".

Din acesti factori locali amintim:
39. -

gastrita atrofica insotita de aclorhidrie si anemic pemicioasa

unde
frecventa cancemlui gastric este de cinci ori si respectiv de douazeci de ori mai mare
decat restul populatiei;
- metaplaziile intestinale;
- polipi glandulari;
- polipi viloi.
Bolnavii cu gastrita Menetrier s.i rezecjii gastrice dupa ulcer gastric

40.

sau duodenal, dupa 10 ani de interventie, pot fi incadrati m grupa factorilor de rise;
Ulcerul gastric poate fi considerat stadiu precanceros cu o frecventa

41.

de malignizare pana la 10%.

42. 3.

FACTOM PE MEDIU

- alimente;

- agenti infec|ioi;
- continutul solului in minerale - an fost incriminati pe baza incidentei mai
mari a cancemlui gastric in anumite regiuni ale lumii i in mediul urban fata de eel
rural, dar nu exista dovezi suficiente in privinta rolului in geneza acestei afec^iuni.
43.

ANATOM1A

PATOLOGICA Dupa sediu:

- 70% din cancerele gastrice au localizare antrala;

- 20% juxtacardiala;
44.

13

45.

10% pe pereii stomacului sau in regiunea

fundica.
Se disting mai multe forme macroscopice:
a) cancerul ulcerate care ia aspectul unei ulceratii cu marginile neregulate
si adesea mamelonate. In profunzime invazia atinge destul de rapid submucoasa si
determinS. hemoragii oculte care duce la anemii progresive;
b) cancerul vesetant sau polipoid se tradeaza printr-o masa proliferanta in
lumenul gastric. In aceasta forma cancerul poate sa ramana un oarecare timp limitat
la mucoasa i submucoasS ca apoi sa prinda seroasa si viscerele vecine , ducand la un
cancer gastric exuberant, caracterizat de o masa tumorala abdominala usor palpabila,
mai mult sau mai putin mobila in fiancee de extensia sa;
46.

c)

formele ulcero-vegetale rezulta din combinarea celor doua forme

47.

d)

cancerele infiltratiye prezinta doua aspecte, acela traversand

descrise
mai sus;
straturile
peretelui gastric pana la seroasa si se inso^este adesea de o ulceratie si eel care
progreseaza din aproape tn aproape in stabile submucoase, intermusculare si
subseroase ale stomacului. Este vorba de schirusul stomacului sau linia plastica
carcinomaioasa. Se poate intampla ca mucoasa sa nu prezinte modificari in afara unei
atrofii evidente. Peretele gastric este ingroat si cartonos.
Aspectele mi&vscogice. sunt diverse, astfel:

48.
49.

adenocarcinomul, cancerul eel mai frecvent, prezentand un stadiu

sigur de
diferenjiere glandulara;
50.

cancerul coloid caracterizat de o abunden^a a celulelor

mucipare, cu
aspectul icrelor de pete;
51.

rapida.

cancerele anaplastice cu evolu^ie foarte

S1MPTOMATOLOG1A
52.
53.

Simptomatologia cancerului gastric este necaracteristica.

Perioada initiala. Cancerul gastric debuteaza insidios, cu semne

clinice neprecise. In aceasta perioada se disting urmatoarele forme clinice:

54.

14

55.

a)_ Formed total latentc in care

primul semn este dat de tumoarea epigastrica,

sau o complicate de tipul hemaiemezei,
perforatiei si stenozei, care poate sa apara pe
langa inoperabilitatea cazului respectiv. Uneori
existen^a cancerului poate fi relevata de o
metastaza.
b) Formclejicdureroase in cadrul carora se disting:

56.

- forma de debut progresiv , In care micile semne ale lui SAVITKI

("sindromul de alarma") trebuie atent si corect interpretate. Inapetenja sau anorexia
electiva nemotivata, pierderea ponderala, slabirea fortei fizice, scaderea capacitatii de
munca, modificarea tranzitului in sensul diareei sau constipatiei trebuie sa atraga
atentia;
- forma dispeptica in care bolnavii sunt eticheta^i ca biliari, constipati sau
colitici;
57.

-formele complicate cu hemoragie digestiva, disfagie, obstruc^ie pilorica

i flebite sunt mai rare, complica^ia putand fi tardiva.

58.

Fo_rnaele_d_ure_roa_se

59.

Desi sunt considerate frecvente, trebuie bine interpretata notiunea de

durere, deoarece nu orice disconfort gastric atrage atentia bolnavului. Aceste forme
vor fi rezervate mai ales ulcero - cancerului.
60.

Perjoada_dg stare prezinta trei semne subiective de baza:

- durerea epigastrica manifestata prin greutate epigaslxica permanenta;

- anorexia totala, urmaia de slabire progresiva;
- varsaturile aUmentare, inso^ite de mici hemoragii sau "apa canceroasa".
61.

62.

CLAStFICAREA CANCERULUI GASTRIC

Clasificarea propusa si acceptata de Societatea Japoneza de

Gastroenterologie cuprinde urmatoarele tipuri:

63.

tipul I: cancer protruziv (proeminenta in lumenul gastric);

64.

15

65.

- tipul II: cancerul superficial (modificari ale reliefului mucos)

cu subdiviziunile:
*

66.

II a: suprafaja usor ridicata cancer supradenivelat;

II b: cancer plan (nu exista diferente de nivel fata de

mucoasa din
67.

68.
69.

He: cancer subdenivelat (suprafata usor deprimaia).

tipul III: cancer excavat (aspect ulceriform).

Clasificarea cuprinde s.i asocieri II c + III, HI + II c, primul cod

70.

semnaland aspectul dominant.

Stadlalizarea stabilita de UICC (Geneva, 1979), dupa codul

71.

TNM. Tumora se reprezinta cu patra grade de gravitate:

72.

Tl - tumora este situata intramucos;

73.

T2 - tumora atinge submucoasa;

74.

T3 - tumora patrunde in stratul muscular;

75.

T4 - tumora ihcadreaza peretele gastric in intregime atingand si seroasa.

La ganglionii limfaticii sunt urmatoarele glande:

76.

NO - fara prinderea ganglionilor;

77.

Nl - metastaze prin invazie Hmfatica de vecinatate;

78.

N2 - N3 - invazie regionala in crestere;

79.

N4 - invazie ganglionara in afara

regiunii. Metastazele se noteaza astfel:

80.

MO - iara metastaze;

81.

Ml - cu metastaze la distanta de tumora regionala;

82. MX

- metastaze incerte. Cancerul gastric

intramucos fin situl se codifica astfel:

- in stadiul I cu formula T1NOMO;
- in stadiul II cu formula Tl - 4NO sau Tl - 4N1MO;
- in stadiul III cu formula Tl - 4N2MO;
83.

16

84.

in stadiul IV cu formula Tl - 4N1 - 2M1 sau T4N4M1, ceea ce

inseamna
cancer gastric deschis adeseori inoperabil.
85.

EXTENSIA CANCERULUI GASTRIC

86.

Extensia I oca I a din aproape in aproape este in general

submucoasa, musculoasa si subseroasa. Invazia depaseste Hmitele vizibile cu

ochiul liber si posibilita$ile palpaturii sau limitele anatomice ale viscerelor vecine
(duodenul i esofagul). De obicei pilorul este limita invadarii inferioare, pe cand
invadarea esofagului nu depaeste 3 cm. Aceasta extensie locala justifica legea
oncologica de a depasi prin rezectie in sus limita macroscopica a tumorii a 6 - 10
cm., iar in jos, de a extirpa 2 - 3 cm. din duoden in cazul tumorilor localizate in
vecinatatea pilorului. In cazul gastrectomiei totale sau polare superioare sS se
indeparteze eel pu$in 3 cm. din esofagul interior.
87.

Extensia regionala se face pe cale limfatica. Atingerea unor grupuri

ganglionare, relee llmfatice ale stomacului, este in functie de localizare tumorii.

Invazia limfatica se face in mai multe stadii succesive, astfel:
- primul stadiu este acela al adenopatiei imediate. De la inceput trebuie
considerate trei grupuri ganglionare: grupul micii curburi, grupurile sub si
retropilorice, grupurile suprapilorice si pancreatice superioare;
- <d doilea stadiu intereseaza grupul arterei hepatice, grupurile pancreatice,
grupurile celiace de la emergenta trunchiului celiac si grupurile splenice, mai ales
cand tumoarea este localizata la nivelul corpului gastric, de unde necesitatea
splenectomiei in cazul gastrectomiilor totale i polare superioare;
- ql^treilea stadiu face cazul inoperabil. Sunt prinse grupurile ganglionare
hepatice din hilul ficatului, grupul juxtacardial, grupurile mezenterice i lomboaortice
(vezijigura nr. V).
Extensia la distanta (metastazara). Se face pe

88.

cale

sanguina

si

atinge

mai

ales

ficatul, plamanul, oasele, succesiv sau izolat. Uneori bolnavii mor inaintea apari^iilor

metastazelor.

17

Pe cale limfatica pot fi invada|i de la distanja ganglionii supra

89.

claviculari stangi din grupurile scalenice, dnd adenopatia Wirchow-Traisier.

Metastazele pe cale peritoneala, cum sunt cele ovariene de tipul

90.

tumorilor Krukenberg si metastazele etajate (Blumer) la perete sau viscerele

bazinului.
Examenul obiectiv in faza initiala este negativ. Intr-un stadiu avansat

91.

se observa:
- slabire progresiva;
- paloarea teroasa a tegumentelor;
- tumoarea epigastrica;
- hepatomegalie dura si neregulata datorita metastazelor;
92.

examinarea regiunii supraclaviculare stangi poate evidentia

metastaze
ganglionare.
93.

Nu exista intradevar simptome indlcatoare ale cancerului gastric.

Trebuie sa se suspecteze aceasta boala cand tulburarile digestive si mai ales

dispepsia, se mso^esc cu hipoclorhidrie si anemic si daca exista o anorexic electiva
(care se pot intalni) fata de unele alimente.
94.

Alte semne obiective care se pot intalni sunt:

- febra;
- ascita;
- edeme la membrele inferioare;
- ttomboflebite.

95.

96.

INTERVENTH PARACLIN1CE

1. Examenul radiologic - in forma vegetanta care este cea mai

frecventa se observa imaginea lacunara la examenul baritat.

97.

18

98.

Diagnosticul radiologic este mai usor cand formatiunea se gaseste pe

una din curburi. Pentru localizarile de pe fetele stomacului, devine necesara

examinarea din mai multe incidente.
99.

Pentru regiunea antropilorica imaginea lacunara poate fi ingustarea

neregulata, amputarea cu canal strambat, tunel neregulat.

100.

La nivelul cardiei esofagul terminal apare ca un defileu neregulat.

Lacuna superioara a micii curburi pledeaza pentru cancerul subcardial.

101.

La nivelul marii tuberozita^i diagnosticul radiologic este mai greu

fiind necesara examinarea cu dublu contrast i uneori in pozi^ie Trentelenburg.

102.

In forma ulcerativa este caracteristica imaginea din nisa cu aspect

policiclic, cu marginile neregulate si implantare largl

103.

Nisa este inconjurata de imagini lacunare cu pliurile mucoasei

intrerupte. Nisa poate fi "in platou" intinsa mai mult in suprafata decat in
profunzime, undele penstaltice nestrabatand aceasta zona. Se mai pot intalni formele
de nisa "incastrata", "triunghiulara", nisa in lacuna sau in farftirie.
104.

In formele de inceput, rigiditatea unui segment gastric poate face un

radiolog versat sa indice laparotomia.

105.

In formele schiroase, stomacul apare ca un tub rigid si diagnosticul

radiologic nu intampina dificultati.

106.

Examenul radiologic poate da si diagnosticul topografic al afectiunii:

cancerul atropiloric, cancerul cardiotuberozitar, cancerul corpuhu stomacului pe

mica sau marea curbura, cancerul fetelor gastrice si cancerele multiple, (vezi
figurile nr. MI, IV, V).

107.

19

108.
109.

Fig. Ill Imagine lacunara de cancer gastric al marii curburi

26.

110.

Fig. IV Imagine lacunara medio-gastrica de cancer gastric objinuta prin

examenul
111.

radiologic cu metoda dublului contrast

112.

27.

113.

114. Fig. V Grupele

ganglionale de extensie ale cancerului gastric

29.

28.

115.
116.

20

2.

Secretia gastrica: studiul ei nu are prea mare

valoare pentru diagnostic desi

se cunoaste de mult timp ca unele cancere sunt inso|ite
de aclorhidrie i cresterea
concentra^iei LH, B-Glucoronidazei si acidului lactic in
sucul gastric.
3. Examenul cndoscopic igastrofibroscopia) cu citologie si biopsie dirijata
conflrma natura maligna a leziunii i reprezinta investiga^ia esenjiala in special pentru
diagnosticul cancerului gastric intr-un stadiu precoce.
De asemenea este deosebit de utila in leziunile maligne ale cardiei, care

117.

pot fi usor omise la examenul radiologic daca acesta nu este corect efectuat.
4. Examinarea citologica: a secretiei gastrice sau testul de fluorescenta a
celulelor in lavajul gastric pot avea un rol important in depistarea timpurie a bolii.
5. Alte investigatii: majoritatea bolnavilor au anemie (de obicei feripriva) s.i
VSH~ul crescut. Hemoragiile oculte, permanente, sunt prezente la aproximaiiv 3/4
dintre bolnavi.

118.

PIAGNOSTICUL

119.

Pentru stabilirea diagnosticului cancerului gastric in stadiul precoce

se va urmari:
a)

120.

identificarea bolnavilor cu "mare rise" pentru cancer

gastric (gastrita
atrofica cu aclorhidrie sau anemie pemicioasa, polipi gastricl, gastrita Menetier) care
vor trebui sa aiba anual un examen radiologic i endoscopic;
121.

b)

examinarea endoscopica cu citologie i biopsie "^intita" a

tuturor
ulcerelor gastrice depistate radiologic;
122.

c)

examen radiologic sj endoscopic la bolnavii (mai ales dupa

varsta de 50
de ani) cu sindrom dispeptic persistent i neinfluenfat de tratament, la cei cu rezec|ie

gastrica pentru ulceru! gastric sau duodenal dupa 8 - 10 ani de la intervene, i

eventual, la cei care au antecedente familiale de cancer gastric.
123. Diagnosticul

differential. Se face cu:

- tumorile benigne;
124.

21

- ulcerul gastric;
- tuberculoza gastrica;
- sifilisul gastric.
EVOLUTIA: in cazurile netratate este invariabll fatala, Au fost insa

125.

cateva cazuri in care s-a produs vindecarea "spontana" a leziunii, fie prin calcifiere,
fie prin
126.A
127.

autosterilizare imunologica. In majoritatea cazurilor neoperate decesul se

produce in mai pu$in de un an de la data stabilirii diagnosticului.

Evolutia este in functie de potenjialitatea maligna, de sediul si de

128.

tendinta la metastaze. La tineri evolutia este mai rapidS. Cancerele ulceroase au o

evolutie mai lenta. Cancerele corpului i tuberozitatii man nu dau tulburari mecanice
iunctionale. Ele evolueaza multa vreme latent. O data aparute simptoamele, evolut,ia
este rapida.
129.

COMPUCATH. Toate complicatiile grabesc evolujia fatala a

cancerului.
130.

1. Hemoragia: hemaiemeza i melena sunt de scurta durata si

cantitativ reduse. Sangerarile masive sunt (de scurta durata" si cantitativ reduse) rare
(5%), due la casexie cu anemic pronuntata. Hemoragiile man, mortale, survin rar in
cancer.
131.

2.Jfeijpratia spontana in cavitate libera abdominalaS. este rar^.

Se produce in ulcerele canceroase ale curburii mici. Prognosticul lor este grav.
Perforatia cronica se face in ligamentul gastro-hepatic, in organele vecine. Perforatia
in colon realizeaza fistula gastrocolica.
132.

3. Stenoz^piiorica survine in 50% din cancerele gastrice.

Prezinta semne obisnuite ale obstructiei pilorului. Evolutia este rapida, cu fenomene
de denutri^ie, cu varsaturi abundente, cu miros de putrefactje. La examenul obiectiv
apare starea de denutritie, cu bombarea regiunii superioare a abdomenului si scobirea

regiunii subombilicale. Diagnosticul se face dupa istoricul scurt, starea generala

alterata, anemic, VSH accelerat, rezistenta la tratament. Evolutia stenozei este
rapida, progresiva.
133.

22

4.JMetastaze: cancerul gastric produce numeroase metastaze,

134.

locale sau la distan^a. Metastazele in ganglionii regionali retroperitoneali si

mezenterici sunt precoce.
135.

Cancerul gastric determina metastaze in:

- ficat (icter, ficat neregulat);

- plamani (cu aspect miliar);
- oase (cu fenomene de compresiune sau fracturi spontane);
- creier (pareze cu tulburari psihice);
- ovar (tumori Kruckenberg);
- peritoneu (ascita cu caracter hemoragic, mase tumorale) etc.
136._PROGNOSTIC
137.

UL: In general grav, depinde de stadiul in care s-a iacut

interven^ia.
138.
139.

TRATAMENT
In prezent singurul tratament eficace pentru cancerul gastric este eel

chirurgical - gastrectomia subtotals sau totala. Trebuie subliniat faptul ca nu exista o

stricta concordanja intre examenul radiologic i procesul morfologic, aa incat
aparenta intindere radiologica nu reprezinta o indicate sau contradictie pentru
intervenjia chirurgicala. In unele tari (SUA, Japonia) la tratamentul chirurgical se
asociaza radio terapie intraoperatorie in scopul steriiizarii unor focare restante mici
neeradicate in cursul rezec^iei totale (5 Fluorouracil + Mitomycin C sau alte diverse
complica^ii) reprezinta doar o masura poliativa. Imunoterapia incercata in ultunii
ani a dat rezultate incerte.
140.
141._

TIPURI DE INTERVENTII:

1. Rezecfta polara inferioara largita cu anastomoza Pean- Billroth I sau una

din
142.

varianteie Bilhoth II este indicata in localizarile antropilorice ale tumorii.Se

rezeca in sus peste 6 cm. de la limita superioarS a tumorii i in jos in jur de 3 cm. din
duoden.
143.

2. Rezectia polara superioara va fi indicata unor cazuri de localizare

cardiala i juxtacardiala.

144.

23

145.

Refacerea

continuitatii

tubului

digestiv se realizeaza prin esoantrostomii

termino-terminale, sau mai bine pe peretele
anterior al antrului, esoantrostomii termino laterale Sweeet, Kazanschi.
146.

3. Gastrectomia totala va fi indicata in cancerele corpului, in

cancerele extinse.
147.

Refacerea tranzitului digestiv se face prin anastomoza esojejunala

termino -laterals cu fistula Brown sau termino-teminala cu ansa in Y roux.

148.

Reintegrarea duodenului in tranzit a ridicat problema anastomozelor

eso-duodenale si alte operatii de interozi|ie jejunala eso-duodenala. Aceste

interventii se folosesc in cazuri bine alese.
149.____________

151.

PREGATIREA PREOPERATORIE A BQLNAVULUI

150.
SUFER1ND DE CANCER GASTRIC

Pregatirea preoperatorie a bolnavului de cancer gastric are in vedere

multiple obiective, pe care chirurgul trebuie sa le studieze atent odata cu internarea

bolnavului m spital: - alte afectiuni preexistente manifestarii neoplasmului: cardiace,
pulmonare, hepatice, renale, pancreatice, diabet;
- coexistenta unor afectiuni cronice, TBC, boli profesionale;
- varsta bolnavului dupa cum se stie, frecventa mare a bolnavilor cu cancer
gastric se ititalneste dupa deceniul cinci, culminata cu deceniile sase si sapte, deci
bolnavli varstnici
- gradul de extindere al neoplasmului cointeresarea altor organe, metastaze
hepatice, invazn pancreatico - colice etc., pierderile sanguine din procesul tumoral
hiporpoteinemie, tulburarile hidroelectrolitice asociate;
- localizarea neoplasmului care antreneaza uneori tulburari de asimilare si
tranzit date de stenozele cardiotuberozitare, mediogastrice, antropilorice;
- gradul stenozei neoplazice, care poate avea repercusiuni, rapide asupra
starii generate in stenozele complete sau aproape complete, des intalnite din

nefericire in practica.
152.

24

153.

154.

In neoplasmele nestenozate, degradarea starii generale de sanatate se

produce lent, prin melene repetate hipoproteinemie, anemie. Toate aceste tulburari
due bolnavii cu cancer gastric avansat la situa^ia pe care o denumim astazi "socu!
cronic". Acesta este caracterizat prin doi factori: unul somaiic, pierderea in greutate
si altul umoral hipovolemia) Pierderile volemice in neoplasmele gastrice sunt
importante. Mecanismul este complex: pierderi sanguine din tumora, elaborarea de
factori hemolotici in tumora, consum mare de acizi amina^i. Varsaturile repetate
din stenozele neoplazice antreneaza deshidratari i deficiente saline cu reducerea
volumului plasmaiic, deci cu hipotonie osmotica si hemaiocrit normal sau crescut.
155.

La

batrani

sunt

constante

hipoproteinemiile,

hipovolemia,

deshidratarile cronice, antrenate de procesul tumoral, si datorita mcetinirii

metabolismului in raport cu varsta) Mortalitatea postoperatorie imediata la varstnici,
dupa interventia pentru neoplasme gastrice, se cifreaza la 20 %.
156.

Toate aceste obiective trebuie atent sublimate si tratate postoperator

pentru a se putea evita complicatii grave postoperatorii. Pregatirea preoperatorie a

bolnavului cu neoplasm gastric nu apartine numai chirurgului, este o activitate de
echipa: chirurgi, anestezist, medic de laborator.
157.

158.

In mod cu totul exceptional un neoplasm gastric impune o interven^ie

de urgenta, deoarece o pregatire preoperatorie atenta este obligatorie la acesti

bolnavi, la care interventia chirurgicala, de obicei foarte laborioasa, poate si
trebuie sa fie amanata pana la rezolvarea afectiunilor acute si subacute si pana la
corectarea dezechilibrelor volemice, hidroelectrolitice si proteice, aproape tol4eauna
prezente, deoarece din nefericire bolnavii acestia se prezinta la tratament adesea in
stadii avansate de boala.
159.

In afara afectiunilor acute sau subacute, pulmonare in special,

corectarea dezechilibrelor proteice este in genera! greu de efectuat cu atat mai mult
cu cat alimenta^ia orala este deficitara sau uneori insuficienta in stenozele incomplete
sau complete.

160.

25

161.

in

aceste

situatii

pregatirea

preoperatorie nu va fi amanata mai mult de

apte -zece zile, deoarece eforturile noastre nu
pot niciodata completa pierderile, prin lipsa de
aport

proteic

alimentar,

prin

mijloace

parenterale ce le avem la mdemana; sub acest

aspect trebuie sa consideram interventia operatic
ca o "urgenja amanata" dar nu prea mult timp.
162._______________________

164.

PREGATIREA POSTOPERATORIE
163.
GENERALA

S-a observat o frecventa mare a complicatiilor pulmonare

postoperatorii datorate de cele mai multe ori neglijentei decelarii afecfiunilor

pulmonare acute, subacute sau cronice. Nu se vor opera bolnavii care au prezentat o
pneumopatie acuta decat dupa eel pu^in doua saptamani de tratament si dupa
stingerea oricaror semne de suferinja bronho-pulmonara. Rise crescut operator
prezintii de asemenea bolnavii cu afectiuni cronice, emfizemaiosi, asmaiici, bronsitici
cronici.
165.

Tratamentul acestor afectiuni vizeazS asanarea cauzelor, administrarea

de bronhodilatatoare, aerosoli, aerosoli cu antibiotice si mai ales pentru afectiunile

cronice, gimnastica respiratorie, Pacienjii cu plamani umezi i cu sputa zilnica de
peste 20 ml. vor fi opera$i numai cand cantitatea sputel scade sub 20 ml. Interzicerea
fumaiului este obligatorie cu eel putin 7 zile preoperator. Asanarea focarelor de
infectie oro-faringiene este de asemenea obligatorie pentru a nu vehicula flora
microbiana in arborele traheo-bronic in timpul intubafiei.La to^i pacientii peste 45 de
ani se recomanda efectuarea unei electrocardiograme. In insuficien|a cardiaca
evidenta, decompensarea cardiaca anterioara i in cazul infarctelor in antecedente se
recomanda administrarea preoperatorie de cardio-tonice.
166.

Dezechilibrul hidroelectrolitic, ca si dezechilibrul acido-bazic, vor fi

corectate in func^ie de ionograma executata zilnic. Se va evita supraincarcarea

cordului drept care duce la edem pulmonar acut, mat ales la bolnavii in varsta prin

administrarea in exces a lichidelor de rehidratare, de aceea ritmul i cantitatile de

lichide i electroli|i administrate vor fi supravegheate.
167.26

168.

Anemia

si

hipovolemia,

totdeauna prezente in diferite grade, in functie de

localizarea si extinderea neoplasmului, vor fi
tratate prin perfuzii de sange. Se recomanda
administrarea de 500 cm3 sange pentru fiecare trei
procente de hemaiocrit scazut. Cantitatea de sange
perfuzat si ritmul perfuziilor va fi variabil de la
caz la caz pentru a ajunge la cifre ale
hemoglobinei intre 60 - 90 % deziderat care se
obtine prin perfuzii zilnice. La neoplazici,
cantitatile de sange administrate pentru obtinerea
unei cifre apropiate de normal, trebuie sa fie duble
fa^a de calculele obisnuite.
169.

Perfuziile de sange par a fi cea mai eficienta metoda pentru

diminuarea deficitului preoperator de proteine. In acest scop se vor mai utiliza

perfuziile cu hidrolizate de proteina plasma, plasma uscata sau albumina umana 5%.
Pentru o mai buna utilizare a solutiilor perfuzate de acizi aminati se recomanda
utilizarea acestora dupa perfuzii de glucoza sau fructoza la diabetici. Pregatirea
generala preoperatorie va fi completata prin administrarea de vitamine,
anabolizante si in absenja fenomenelor de stenoza cu alimenta^ie bogata m
proteine, hidraji de carbon si multifractionata.
170.

La diabetici, cand glicozuria depaseste 10 gr./l, se instituie tratament

insulinic; doza se va tatona pana la disparijia completa a glicozuriei si

acetonuriei. Se recomanda asocierea de hormoni androgeni care potenteaza
efectul insulinei la batranii diabetici.
171.

Regimul i medicatia diabetului va fi stabilit de comun acord cu

internistul si medicul anestezist. In ziua operate! se admirdstreaza parenteral hidraji

de carbon sub forma solutiei de fructoza impreuna cu insulina corespunzatoare In
raport cu controlul glicemiei. Diabeticul trebuie operat in primele ore aie dimine^ii
pentru a evita o acidoza produsa de foame. In cadrul pregatirii generate folosim si

simularea S.R.H. prin vaccin polimicrobian in doze crescande la dou& zile, precum i
imunoterapia cu Polidin, o fiola la doua zile in saptamana pregatitoare operatiei.

172.

27

173.

PREGATIREA TUBULUIDIGESTIV

174.

Se incepe cu evacuarea bariului folosit pentru diagnosticul radiologic.

Este de preferat sa se faca in prima zi dupa examenul baritat, mai ales cand exista o
stenoza antrala. Se vor face in continuare spalaturi gastrice repetate pana la
evacuarea completa a susbstanei baritate, controlate radiologic. De altfel spalaturile
gastrice vor fi executate zilnic, sau cel putin la doua zile in stenozele neoplazice
complete.
175.

Clisma evacuatorie va urrnari de asemenea eliminarea bariului din colon.

176.

Nu rareori am avut ocazia sa constatam intraoperator baritoame

organizate in cadrul colic, cu un tranzit digestiv satisfacator, care Tngreuneaza

evolutia postoperatorie, putand da natere la complicatii ocluzive grave.
177.

Alimentajia va fi permisa in funcjie de gradul stenozei neoplazice.

La neoplasmele neinsotite de tulburan de evacuare gastrica va fi consistenta, bogata

in proteinS, pluri functionate la cei cu grad redus de stenoza, regim pasirat hidric,
supe concentrate de came etc.
178.

Cu 24 de ore preoperator, recomandam exclusiv regim hidric. La

stenotici in seara ce precede intervenjia facem spalatura gastrica, in dimineata

interventiei evacuam stomacul cu ajutorul unei sonde nazogastnce Einhorn, pe care
o p&stram intraoperator si postoperator.
179.

Urmarirea atenta a tuturor obiectivelor in pregatirea

preoperatorie a neoplazicilor gastrici, nu ne scuteste de complicatii postoperatorii,

pe care acesti bolnavi pluricarentiati le pot face cu usurmta. Oportunitatea,
momentul interventiei vor fi. stabilite de comun acord mtre chirurg si anestezistul
reanimaior.
INGRIJIREA
POSTOPERATORIE A
BQLNAVULUI
180.

181.

Numim perioada postoperatorie intervalul dtntre sfarsitul opera^iei si

completa vindecare a bomavului. Aceasta perioada dureaza de la cateva zile la cateva

luni.
182.

28

183.

Obtectivele armarite in tngrijirea postoperatorie:

184.

1.

185.

186.

Inca din timpul operatiei se pregatete salonul si patul pentru

Pregatirea salonuhii si a patului

primirea bolnavului. Pentru a-i proteja sistemul nervos, dupa operate este bine sa
fie plasat intr-o camera cat mai izolata, cu pu|ine paturi. Lumina sa fie redusa i
difuza; in primele ore se va pastra chiar o stare de semiobscuritate. Daca mterventia
s-a Scut in narcoza i bolnavul doarme in primele ore lumina semiobscura Tl va ajuta
in perioada de trecere la somnul fiziologic. Temperatura din salon nu va depai
20C. O temperatura prea ridicata produce transpiratie si o uoara tahipnee, ceea ce
contribuie la deshidratarea bolnavului. Patul se pregatete cu lenjerie curata, muama,
traversa si se mcalzete cu termofoare electrice sau sticla cu apa calda, care se vor
indeparta din pat la sosirea bolnavului pentru a nu-i produce vasodilata$ie generalizata
cu scaderea consecutiva a tensiunii arteriale sau arsuri.
187.

Langa patul bolnavului se pregateste sursa de oxigen cu umidificator,

seringa si substante medicamentoase calmante, cariotonice, pansamente, garou, vata,

alcool, punga cu gheata, tavita renala, plosca, urinarul.
188.

2.

Transportul bolnavului de la sala de operatic in salon se face cu

targa sau
caruciorul port-targa. Bolnavul este invelit cu grija, fa^a va fi protejata cu tifon pentru
a fi ferita de curen^i de aer i a peintampina complicatiile pulmonare.
189.
190.

f\

3. Ingrijirea bolnavului in perioada postnarcotica. In perioada

postnarcotica, pana la revenirea completa a cunos,tintei, bolnavul va fi supravegheat.

El nu poate fi lasat nici-un minut singur, caci dupa narcoza pot surveni complica^ii:
- caderea inapoi a limbii;
- tulburari de respiratie i circulate;
- asfixie.
191.

Cateodata bolnavul are numai grea^a i face numai eventual eforturi

pentru a voma, alteori elimina continutul stomacal: sue gastric, bila, eventual
mucozita^i faringiene.

192.

29

Functiile scoarjei cerebrate nefiind inca restabilite, bolnavul se poate

193.

scula, poate intra in agitatie, incearca sa-si desfaca pansamentul.

4.

194.

Asigurarea unei nozitii comode. Pozitia bolnavului aflat inca

sub influenta
anesteziei va fi cea orizontala, in decubit dorsal fara perna. Aceasta pozitie este
favorabila in special pentru bolnavii care au fost operai cu rahianestezie. Pozitia in
decubit dorsal fund obositoare, dup& trezirea bolnavului el este asezat intr-o pozi^ie
pe care o suporta mai uor.
195.

196.

Inca din seara zilei m care s-a facut operatia se recomanda pozi^ia

FOWLER. Bolnavxil are genunchii flectati (sustinuji pe perna moale, sub regiunea
politee), pozijia care asigura relaxarea musculaturii abdominale in scopul atenuarii
durerilor locale.
5.

197.

Mobilizarea bolnavului* Se face cat mai precoce, gradat, chiar

din prima zi
dupa intervenjia chirurgicala (pentru a preveni unele complicajii pulmonare, renale
etc.), este necesar mobilizarea membrelor inferioare inso^ite de micari de respiratie.
198.

Cu ajutorul unor ha|uri se va efectua mobilizarea activa in pat; se

inlatura astfel contractura peretelui abdominal.

199.

6.

Compcnsarca pierderilor de lichide:

- se administreaza pe cale parenterala solu^ii hidroelectrolitice cu aport

caloric (glucoza 5%, ser fiziologic, clorura de potasiu);
- se administreaza pe cale orala apa sau alte lichide (ceaiuri, compoturi), cu
lingurija (600 - 700g).
200.

7. Supravegherea functiilor vitale si vegetative. Se masoara si

se
inregistreaza zilnic in foaia de observable temperatura, pulsul, respira|ia, T.A.,
diureza.
201.

zile dupa

8.

^Asigurarea regimului alimentar. In primele trei - patru

interventiile intraabdominale nu se vor da lichide indulcite, lapte (prin fermentajie

produc balonari).
202.

30

203.

Dupa rezecjie sau anastomoza jejunala regimul va fi constituit astfel:

a) in primele doua zile bolnavul nu va ingera absolut nimic, administrandui-se pe cale parenterala solutii cu electroli$i si proteine;
b) in ziua a treia i se vor da bolnavului cateva inghitituri de ceai mdulcit (1/2
Lm24h.);
c) In zilele urmatoare i se vor da treptat oua, iaurt, bulion de came, in
func^ie de reluarea tranzitului intestinal.
204.

ATENT1E! Dupa rezectia gastrica, bolnavii vor fi alimentati cu

cantit&ti mici de alimente calde, la intervale de doua - trei ore.

205.

9, Combaterea complicatiilor. Complicative digestive cele mai des

intalnite sunt varsaturile si balonarea postoperatorie.

206.

Varsaturjle cedeaza in majoritatea cazurilor repede dupa ingrijirile

curente. Camera se aeriseste, in jurul gatului se pun comprese reci. Daca

varsaturile nu cedeaza la aceste fngrijiri, la indicatia medicului se administreaza
medicamente antivomitive (Emetiral, Torecan, Dropendol) sau prin administrarea de
neuroleptice. Csind voma este provocata de staza gastrica, se goleste stomacul prin
spalatura gastrica, indepartandu-se in acest fel din stomac o cantitate mare de
substan|a narcotica, ceea ce dezintoxica organismul i restabileste motricitatea
stomacului. Spalatura gastrica se poate repeta la nevoie de doua - trei ori pe zi.
207.

Balonarile datorate parezei intestinului si hipertoniei sfincterelor se

combat prin introducerea tubului de gaze, prin administrarea intravenos a solutiei de

clorura de potasiu, prin administrarea extractului de lob posterior de hipofiza.
208.

Sughitul se combate prin aplicarea pungii cu ghea^a pe regiunea

epigastrica, prin comprimarea regiunii sino-carotidiene, prin administrarea peros de

tinctura de valeriana (3 x 20 picaturi pe zi), prin administrarea intravenos a solu^ei de
clorura de sodiu (20 - 60 ml. 20 %) sau administrarea de novocaina (1 % - 20 ml.).

209.

31

210.

ComolicatiiU-

pulmonare

se

previn prin efectuarea gimnasticii respiratorii,

masajului la nivelul toracelui, schlmbarea
pozi^iei,

mobilizarea

precoce,

combaterea

preoperator a infec^ilor (acute sau cronice)

cailor

respiratorii,

prin

administrarea

de

antibiotice, expectorante, aspirarea secrejiilor

din caile respiratorii.
211.

Evisceratia (se poate produce la sfaritul primei saptamani dupa

interventia chirurgicala, manifestandu-se printr-o durere vie aparuta brusc la

nivelul plagii imediat dupa un efort de ruse, stranut, varsaturi) se previne printr-o
comprimare
212.
213. moderata

a plagii operatorii cu palmele. In cazul in care s-a produs se

impune refacerea imediata a straturilor, chirurgicale.

214.

Pregatirea constiincioasa a bolnavului pentru interventie i ingrijirea lui

atenta pentru operate previn majoritatea complicatiilor postoperatorii.

215.__________REG1MUL ALIMENTAR IN CANCER GASTRIC
216.
217.

REGIM PREOPERATOR

Cu cateva zile inainte de operatic se vor administra mese mici,

fractionate de preferinta, lichide si semisolide, evitand alimentele greu

digerabile (sosuri nedietetice, rantauri, grasimi, prajeli, varza, castrave^i, ridichi,
sarmale), condimente, alcool i alimente bogate in celuloza care produc meteorism
abdominal.
218.

Cu cei putin 12 ore inaintea interven^iei chirurgicale se suspenda

alimentatia orala i se administreaza carbune medicinal i Cisapride (sau eel

putin Metroclopramid sau Donperidona).
219.

Daca bolnavul prezinta preoperator insuficien|a evacuatorie gastrica sau

numai varsaturi care nu cedeaza dupa antiemetice va fi alimentat parenteral (cu

solu^ii glucozate de NaCl 0,9 %, aminoacizi i tipide injectabile intravenoase) si se

va introduce o sonda de aspirate gastrica. Vor fi corectate tulburarile

hidroelectrolitice si acidobazice. Daca bolnavul are preoperator hemoragie digestiva
superioara se suspenda de asemenea aiimentatia orala, este perfuzat parenteral,
asigurandu-se eel pu^in 800 Kcal./zi, iar daca anemia este severa (sub 8 g.
ghemoglobulina/100 ml.
220.

32

221.

sange) va fi transfuzat, de preferin$ cu masa erittocitara, iar daca nu

exista, cu sange integral izogrup, izo-Rh.

222.

REGIMUL POSTOPERATQR

223.

Doua - trei ziie postoperator aHmenta^ia se va face parenteral, avand

grija sa asiguram eel putin 200 g. de hidra^i de C, se vor administra solu$ii glucozate
de NaCl 0,9 %, iar daca avem posibilitatea i solutii de aminoacizi si lipide
perfuzabile intravenos circa 1500 - 2000 mi/24 h.).
224.

*.

225.

In urmatoarele doua - trei zile se va incepe realimentarea orala,

initial cu cantita^i mici de ceaiuri, lapte (50 ml. din doua in doua ore), supe
strecurate de legume, ulterior mese mici cu piureuri, smantana, gris cu lapte, oua
moi, branza de vaci, unt, iar dupa inca ttei - patru zile se pot adauga paine alba,
biscuiti, carne alba fiarta, sote de legume, budinci.
226.

Daca evolutia este favorabila bolnavul va fi alimentat in continuare cu

mese mici, fractionate (cinci - sase/zi) care sa asigure un raport caloric de circa 920 1550 Kcal./zi, asemanator cu eel din boala ulceroasa in perioada de acalmie, dar
cu evitarea consumuhii excesiv de lichide in timpul si imediat dupa masa, precum si
alimentelor hiperosmolare (dulciuri concentrate, alimente sarate excesiv sau alimente
bogate in celuloza dura) pentru a evita un sindrom postprandial precoce
(DUMPING).
227.

Alimente permise:

- paine alba veche de o zi;

-

cartofi piure, fier^i, cop^i;

- paste fainoase;
- orez;
228.

- fructe fara coaja si fara samburi sub forma de compot, coapte

sau crude, dar de preferinta rase;

229.

33

- legume taiate i fierte;

- lapte de vaca, smantana, iaurt;
- carne slaba de vita, peste slab, gaina fiarta sau friptura;
- branza de vaci, telemea desarata;
- ulei, unt.
Alimentele nu vor fi consumate fierbinti 51 nici foarte red (ideal la 48

230.

C). Ele vor fi bine masticate.

Alimente interzise:

231.

- condimente (piper, boia, hrean, ojet, mutar);

- alcool, tutun;
- sosuri nedietetice, rantasuri, grasimi prajite;
- cafea in exces;
- varza, castraveti, ridichi;
- fructe cu coaja sau samburi;
-

miere i alte dulciuri concentrate.

Dupa trei saptamani de la operate ra^ia calorica va fi adaptata in functie

232.

de varsta, sex, talie si profilul activitatii desfaurate.

233.

INGRIJIRI SPECIFICE

234.

Asistenta medicala, pe langa efectuarea tratamentului indicat de medic,

are un rol foarte important in satisfacerea nevoilor bolnavului. Principalele nevoi ce

trebuie satisfacute in cadrul procesului terapeutic sunt:
1. Nevoia de a se misca i de a avea o buna postura;
2. Nevoia de a se alimenta i hidrata;
3. Nevoia de a elimina.
235.

1. Nevoia de a se misca i de a avea o buna postura

236.

Pentru satisfacerea acestei nevoi la un bolnav de cancer gastric

asistentul trebuie sa previna tulburarile proVenite din imobilizare.

237.

34

238.

Sa previna atrofia musculara 51 sa favorizeze micarile peraiise

239.

Respecta planul de imobilizare activa si pasiva).

240.

Combate staza venoasa.

241. Previne

escarele de decubit, anchilozarea.

242. Efectueaza
243.

miscari active si pasive.

Exercitii de corectare a pozijiilor vicioase.

244. Determine

valorile P, R, TA.

245.

Individualizeaza programul specific fiecarui bolnav.

246.

Informeaza i pregates.te psihic pacientul pentru efectuarea

progresiva a miscarilor.
247. Evita

reactiile de aparare a pacientului nefortand exerci|iile i

dovedind r&bdare.
248.

Transporta pacientul pentru examinari i tratamente de specialitate.

249.

Alege in mod optim timpul in care se efectueaza mobilizarea

pacientului. 2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

250.

Pentru satisfacerea acestei nevoi asistentul calculeaza necesarul

de calorii pe 24 ore in ftmctie de starea si varsta bolnavului.

251.

Favorizeaza procesul de vindecare prin menajarea organelor

bolnave.
252.

Efectueaza o alimenta^ie cu scop terapeutic pentru a

influenta simptomatologia clinica progresul evolutiv prin regim rational.

253.

Asistentul efectueaza o nutritie modificata prin subalimentatie

datorita capacita^ii slabe de ingerare a bolnavului realizand un regim de crutare.

254.

Recupereaza deficitul ponderal respectand dieta tmpusa

cunoscand grupele alimentare i con^imitul in factori nutritivi.

255.

Asistentul va alimenta artificial in situatii speciale pacientul.

256.

Diferentiaza tulburarile de apetit anorexic, disfagie, greata,

inapetenta.
257.

Intocmeste foaia de alimentatie.

258.

Cunoate regimurile dietetice i modul de preparare al alimentelor.

259.

35

260. Asigura

condi$ii de mediu in vederea servirii hranei - norme de igiena,

circuital alimentelor.

263. In

261. Cunoaste

modurile de alimentajie - activa, pasiva, artificiala aplicate.

262. Folosirea

sondei gastrice a fistulei.

evaluarea uigrijirilor asistentul observa prezen^a sau absenta reflexului de

degluti^ie a nivelului de nutritie, modificarile de apetit, obinuintele alimentare

tranzitul intestinal, greutatea corporala, nivelul de cunotin$e, sau alte semne asociate.
3. Nevoia de a elimina
264. Pentru

satisfacerea acestei nevoi asistentul . observa modificari ale

eliminarilor de urina prin retenfie - glob vezical, incontinenta - totala fiinctionala,

reflexa stimulanta sau de stres.
265.

Potential de deshidratare sau acumulare excesiva de lichide in

tesuturi -edem.
266.

EHminari insuficiente.

267.

Asistentul va actiona pentni ameliorarea tranzitului intestinal.

268.

Amelioreaza edemele periferice realizand o diureza normala.

269.

Pacientul trebuie sa elimine un scaun fara dificultate, sa inceteze

a fi incontinent.
270.

Asistentul inregistreaza diureza determinarea ei cantitativa.

271.

Masoara, interpreteaza i noteaza varsaturile i ingrijeste

pacientul in aceasta situatie, ia masuri de suplinire prin sondaje, spalaturi, clisme,

punctii, drenaj, stoma.
272.

Verifica daca in final pacientul a ajuns la independent in

satisfacerea nevoii, daca apar modificari ale imaginii de sine ale statutului social,
observa nivelul de cunostinte sau alte semne asociate.

273.

36

PARTEAA-II-A

274.
275. STUDIUL DE
276.

CAZ

CAZULNR.1

Bolnavul A. M., nascut pe data de 23.05.1940, pensionar, domiciliat

277.

in Campulung Moldovenesc, se interneaza in sectia chirurgie pe data de 10.11.2009,

ora 11.30.
278.

Diagnostic la internare: Neoplasm gastric stenozat.

279.

Diagnostic la 72 de ore:
1. Neoplasm gastric cvasitotal, stenozat, mediogastric, perforat cu peritonita

generalizata i metastaze peritoneale (operat);

2. Fistula anastomotica postoperatorie;
280. 3.

Pneumonic bazala

stanga.
Motivele internarii:
- dureri epigastrice iradiate dorsal;
- varsaturi post-prandiale tardive cu alimente vechi, nedigerate;
- slabire in greutate.
Anamneza:
281. a)

antecedente heredo-colaterale: far& knportanja;

282. b)

antecedente personate: neoplasm gastric depistat in sectia

Medicala
aprilie 2009;
283. c)

condhii de munca si viata:

corespunzatoare.
Istoricul bolii
284.

In luna aprilie 2009 a fost tratat in sectia Medicala II din cadrul

Spitalului Universitar Bucureti pentru o suferin^a dispeptico - dureroasa epigastrica

i o anemic moderata). In urma explorarilor executate s-a stabilit diagnosticul de
neoplasm gastric, pentru care a fost transferal m Serviciul Chirurgie al Spitalului

Campulung Moldovenesc, in vederea operatiei.

285.

37

286.

Bolnavul insa refuza interventia i paraseste spitalul fara acordul

medicului curant. Continua sa prezinte dureri, nu se alimenteaza corespunzator,

scade in greutate. Cu cinci zile inainte de internare durerile devin permanente si
vomita dupa fiecare tentativa de alimentare. S-a prezentat la spital i a fost operat.
Examen clinic general:

287.

tegumente i mucoase: palide;

- sistemul musculo-adipos: normal reprezentat;

- sistemul ganglionar-Hmfatic: nu se paipeaza;
-

sistemul osteoarticular. Integra;

288.

- aparatul respirator: torace emfizemaios, dispnee ; vibratiile vocale se

transmit normal; hipersonoritate toracica; murmurul vezicular prezent, diminuat;
- aparatul cardie-vascular: oc apexian in spatiul V intercostal stang pe
linia medioclaviculara; zgomotele cardiace ritmice, bradicardie fara sufluri;
289.

-puls: 60 batai/minut;

- aparatul digestiv: abdomen suplu elastic, dureros la palpare in epigastru,

subombilical; ficat i splina nepalpabile;
-

aparatul urogenital: - oligurie;

- lojile normale libere nedureroase la palpare;

- organele genitale externe normale.
Examenul preanestezic
290.

Diagnosticul de neoplasm gastric perforat la pacient tn varsta Sra

antecedente analgetice sau algice. Starea generala precara asociata cu cardiopatie

ischemica cu frecvente extrasistolice ventriculare, semiinanitie neoplazica,
paraclinic m curs de investigare propus pentru laparatomie, operatic impusa de
urgen^a, rise VIII, acceptat anestezie generala tip analgetic.
291.

Interventie chirurgicala

1. Sutura perforatiei cu plombaj epiploic.

2. Biopsie gastrica. Triplu drenaj periodic.
292.

38

Manifes
fundamentale
tari de
298.
independenta

293.
294.
297.
1 .A respire si
a avea o buna
circulatie
301. 2.A bea si a
manca
305.
3.Ase
miscasia avea o
buna postura

313.

5. A se odihni

6.A se
imbraca si
dezbraca
321. 7.A fi curat si
ingrijit
317.

inapetenta
307. -dificultati in
miscare

303.

306.

310.

311. -oligurie

314.

315. -somn

-nu prezinta
dificultate in
satisfacerea nevoii
322.
-nu prezinta
dificultate in
satisfacerea nevoii

319.

318.

326.
8.A evita
pericolele
329.
9. A mentine
330.
-nu prezinta
temperatura corpului dificultate in
In limits normale
satisfacerea nevoii
334.
333.
10.Acomunica

1 1 .A-si practica
religia

339.

342.

12.A se recrea

343.

346.

13.Ainvata

347.

350.

14.A se realiza

351.

365. 10
370.
375.
380.
385.

366.
371.
376.
381.
386.

DIAGNOSTI
NURSING
-disconfort
abdominal
manifestat
durere
-astenie

320.

324.

-lipsa
cunostintelor

327. -teama

328.

331.

332.

-depresie
-dificultate de a se
concentra
340.
-nu participa
la activitati cu
specific religios
344.
lipsa de
interes pentru
activitati curente
348.
-lipsa de
cunostinte medicale
despre boala si
352.
anxietate
-dezinteres

336.

335.

354.
355.
D 356.
360.
361.

ineficient

sade
dificultate
300.
-emfizem
-durere
-anxietate, stres
304.
-boala
actuala
-anxietate
308.
-durere si
reducerea mobilitatii
-ameteli
-deshidratare
312.
varsaturi
316.
-durere
epigastrica

323.

325.

337.
338.

Sur

296.

tari de
dependenta
299. -dispnee

302.

309. 4. A elimina

Manifes

295.

341. -boala actuala

durere
-anxietate
349. -lipsa educatiei
345.

353.

varsta
-boala

39

357. OBIECTIVE
362.

358.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

363.

PREOPERA 368. -masurarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si notarea

372. -linistirea
373. -pregatirea psihica si fizica a pacientului in vederea
377. pacientului
378.
-recoltarea de sange prin punctie venoasa pentru efe
382. 383. de laborator la indicatia medicului
387. hidroelectroli 388.
-pozitionarea bolnavului in repaus total la pat

367.

390.
395.
400.
405.
410.
415.
420.
425.
430.
435.
440.
445.
450.
455.
460.

391.
-alimentatie
396.
inadecvata
401.
de inapetenta
406.
-oligurie
411. -hematemeza
416.
-dispnee
421.
426.
431.
436.
441.
446.
451.
456.
461.

465.

11.
11.09 or
475.
470.

480.
485.
490.
495.
500.
505.
510.

392. -combaterea
397. -diminuarea
402. inapetentei
407. -combaterea
412. hematemezei
417. -ameliorarea
422. dispneei
427.
432.
437.
442.
447.
452.
457.
462.

393. -instituie o perfuzie la indicatia medicului pentru hi

398. -toaleta generala a pacientului si schlmbarea lenjeri
403. -insotirea pacientului la examinarile paraclinice rec
408. (tranzit baritat,ecografie,endoscopie)
413. -introduce sonda de aspiratie gastrica la recomanda
418. -mobilizarea pasiva a bolnavului si se intrerupe alim
423. -instruieste pacientul sa-si recolteze expectoratia si
428. exercitii de respiratie
433. -se administreaza la indicatia medicului Glucoza 10
438. Aminosteril 1000ml;Fitomenadion f2;Adrenostazi
443. Digoxin fl;Metronidazol lfl/12h; Penicilina lmil./6
448. -administreaza calmante la indicatia medicului(Piaf
453. -efectueaza transfuzie de sange izogrup izoRh 1 un
458. -efectueaza clisma evacuatorie la indicatia medicul
463. -pregateste zona de incizie prin raderea pilozitatii s

466.

467.

471. -disconfort

472. -linistirea

ei dupa
468. care
se acopera cu un pansament steril
473. -masurarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si notarea

476. abdominal
481. manifestat
486. durere
491. - inapetenta
496. -oligurie
501.
506.
511.

477. pacientului
482. 487. hidroelectroli
492. -combaterea
497.
502.
507.
512.

478. -continuarea pregatirii psihice si fizice a pacientulu

483. -toaleta generala a pacientului si a cavitatii bucale
488. -introducerea sondei vezicale la indicatia mediculu
493. -instituirea unei perfuzii cu ser glocozat la indicatia
498. -administreaza medicatia preanestezica indicate de
503. Fenobarbital fl,Atropina fl/2)
508. -se insoteste pacientul cu P.O. pana in blocul opera
513. de asistenta de la sala de operatic
515. 40

516.
D 517. DIAGNOSTI
521.
522. NURSING
526.
11
531.
or
536.
541.
546.
551.
556.
561.
566.
571.
576.
581.
586.
591.
596.
601.
606.
611.
616.
12
621.
or
626.
631.
636.
641.

-durere
postoperatori
-anemie
postoperatori
-anxietate
-tulburari de
557. intestinal
562.
-febra
567.
-deshidratare
527.
532.
537.
542.
547.
552.

572.
577.
582.
587.
592.
597.
602.
607.
612.

617. -anxietate
622. -tulburari de
627. intestinal
632. -febra
637. -deshidratare
642.

518. OBIECTIVE
523.
528. POSTOPERA

-combaterea
538. -prevenirea
543. compHcatiilor
548.
-calmarea
553. pacientului
558.
-hidratarea
563. organismului
568.
-prevenirea
573. infectiilor
578. -remiterea
583. febrile
533.

588.
593.
598.
603.
608.
613.

618. -prevenirea
623. compHcatiilor
628. -calmarea
633. pacientului
638. -remiterea
643. febrile

519.
524.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

529. -pregatirea patului pacientului si a camerei

534. -pregatirea materialului in vederea reanimarii post
539. -se aseaza in pozitie decubit dorsal cu capul intr-o
544. -monitorizarea tunctiilor vitale TA,AV,T,D,R si no
549. -oxigenoterapie
554. -supravegherea permanenta a faciesului,a pansame
559. operatorii
564. -schimbarea pozitie pentru prevenirea escarelor d
569. -ingrijirea mucoasei bucale si toaleta partiala a pac
574. -schimbarea pansamentului plagii operatorii de ca
579. -supravegherea perfuziei si continuarea administra
584. glucozat 10%1000ml;NaCl 9% 500ml; Aspatofort
589. Metronidazol sol.lfl/12h; Penicilina lmil/6h;
594. -efectueaza transfuzie de sange izogrup izoRh 1
599. -combaterea durerii la indicatia medicului prin adm
604. Algocalmin 2f si Mialgin 20mg/6h
609. -aplicarea de comprese reci pe frunte
614. -efectuarea bilantului hidroelectrolitic
619. -monitorizarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si no
624. -oxigenoterapie
629. -aerisirea salonului si asigurarea unui climat adec
634. - schimbarea pozitie pentru prevenirea escarelor d
639. -ingrijirea mucoasei bucale si toaleta partiala a pa
644. -schimbarea pansamentului plagii operatorii

646.
651.
656.
661.
666.
671.

647.
652.
657.
662.
667.
672.

648. -hidratarea
653. organismului
658.
663.
668.
673.

649. -supravegherea perfuziei si continuarea administra

654. glucozat 10%1000ml;NaCl 9% 500ml; Aspatofort
659. Metronidazol sol.lfl/12h; Penicilina lmil/6h;
664. combaterea durerii la indicatia medicului prin adm
669. Algocalmin 2f si Mialgin 20mg/6h
674. -aplicarea de comprese reci ,efectuarea bilantului

676.
677.
DAT 678. DIAGNOS
679. OBIECTIVE
682.
684.
683.
DE
687.
13.1 688.
-durere
689.
POSTOPER
692.
ora9 693.
epigastrica 694. -combaterea
697.
698.
-anxietate durerii
699.
-prevenirea
702.
703.
-tulburari de
704. complicatiilo
707.
708. tranzit
709. -calmarea
712.
713.
714. pacientului
717.
718.
719. -restabilirea
722.
723.
724. tranzitului
727.
728.
729. intestinal
732.
733.
734. -hidratarea
737.
738.
739. organismului
742.
743.
744. c
747.
748.
749.
752.
753.
754.
757.
758.
759.
762.
763.
764.
767.
768.
769.
772.
773.
774.
777.
778.
779.
782.
14.1
783. -durere
784. -combaterea
787.
ora9
788. epigastrica
789. -prevenirea
792.
793. -anxietate
794. complicatiilo
797.
798. -tulburari de
799. -calmarea
802.
803. tranzit
804. pacientului
807.
808.
809. -restabilirea
812.
813.
814. tranzitului
817.

818.

819. intestinal

823.
829.

824.
830.

825.
831.

680.
685.
690.

-monitorizarea filnctiilor vitale TA,AV,T,D,R si not

700.

-aerisirea salonului si asigurarea unui climat adecva

695. -oxigenoterapie

705. - mobilizarea progresiva ,masarea usoara a extretnitatilo

710. -schimbarea pansamenrului plagii operatorii
715. -alimentarea paslva la pat cu regim hidro-lacto
720. - calmarea bolnavului .oxigenoterapie, cantareste pacie
725. - respectarea normelor de prevenire a infectiilor nozoco
730. - se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in F.O
735. -supravegherea perfiiziei si continuarea administrar

10%1000ml;NaCl 9% 500ml; Aspatofort f2 ;VitC f

745. sol.lfl/12h; Penicilina lmil/6h;
750. -combaterea durerii la indicatia medicului prin adm

740.

755. Piafen2f i.m.

760. - pregatirea psihica si fizica a bolnavului pentru scoater
765. vezicale
-supravegheaza comportamentul pacientului sesizand s
770. a starii sale
775. -pregatirea bolnavului pentru recoltarea de sange in ved

verificarii hematologice si biochimichice

780. analizelor
785. -monitorizarea filnctiilor vitale TA,AV,T,D,R si not
790. -oxigenoterapie, cantareste pacientul
795. -asezarea bolnavului la marginea patului si in fotoliu
800. -alimentarea activa a bolnavului conform regimului die
805. - se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in F.O.
810. - toaleta generala a bolnavului si schimbarea lenjeriei d

-educa pacienta si antreneaza familia pentru a respecta

alimentatia si normele de viata impuse de stadiul bolii

815.

-supravegherea perfuziei si continuarea administra

glucozat 10%1000ml; Aspatofort fl ;VitC fl; Penicilina lm
826. -pregatirea psihica si fizica a pacientului in vederea
832. sondei gastrice si schimbarea pansamentului plagii

820.

835.
836.

DA

TA 841.
846.
15.1
1.2010 ora
851.
9 856.
861.
866.

837. DIAGNOSTI
842. NURSING
847. -durere
852. -anxietate
857. -tulburari de
862. intestinal
867.

838. OBIECTIV
843.
848. 853. durerii
858. -prevenirea
863. complicatiil
868. f
869. -calmarea

41

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

839.
844.

42

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

849. -monitorizarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si not

854. -oxigenoterapie, cantareste pacientul,aeriseste salonul
859. -alimentarea activa a bolnavului conform regimului die
864. - se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in P.O.
870. - toaleta generala a bolnavului si schimbarea lenjeriei d

pacie
ntului
-restabilirea
tranzitului
879. intestinal

875.
-educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta
alimentatia si normele de viata impuse de stadiul bolii -ajutarea
bolnavului pentru a se deplasa singur in salon -bolnavul este c
toaleta
880. -pregatirea bolnavului pentru recoltarea de sange in ved
885. verificarii
analizelor hematologice si biochimichice

872.

873.

877.

878.

882.
887.
892.
897.
902.
907.
912.
917.
922.
16.1
927.
1.2010
932.
937.
942.
947.

883.
888.
893.
898.
903.
908.
913.
918.

884.
889.
894.
899.
904.
909.
914.
919.

923. -durere
928. -anxietate
933.
938.
943.
948.

924. 929. durerii

934. -prevenirea
939. complicatiil
944. -calmarea
949. pacientului 950.

952.
957.
963.
968.

953.
958.
964.
969.

954.
959.
965.
970.

973.
978.
983.

974.
979.
984.

975.
980.
985.

874.

890. -supravegherea perfuziei si continuarea administra

895. glucozat 10%1 000ml; Aspatofort fl ;VitC fl; Peni
lmil/6h;
900. -combaterea
durerii la indicatia medicului prin adm
905. Piafen2fi.m.
910. - respectarea normelor de prevenire a infectiilor nozoco

-bolnavul este insotit la

toaleta -linistirea bolnavului
955. - se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in P.O.
960.
-supravegerea toaletei generale a bolnavului si schimba

966. corp si de pat

971. -supravegherea perfuziei si continuarea administra

976. glucozat 10%500ml; Aspatofort fl ;VitC fl; Penic

981. -combaterea durerii la indicatia medicului prin adm
986. Piafen2f i.m.

988.
989. D

A
T
A

990. DIA

GN
OST
IC
DE
NU
RSI
NG

991. O

BI
EC
TI
V
E

915. -schimbarea pansamentului plagii operatorii

920. -linistirea bolnavului
925. -monitorizarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si not
930. -oxigenoterapie, cantareste pacientul
935. -alimentarea activa a bolnavului conform regimului die
940. - se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in F.O.
945. -supravegherea bolnavului cat timp se deplaseaza sing

43
993. E

992. INTERVENTII

V
A
L
U
A
R
E

PROPRII SI
DELEGATE

994.

995. 17.

11.
20
10
or
a9

996. 18.1

1.20
10
oral
O

durere
epigastri
ca
-anxieta
te
997.

998. -anxietate Bolnavul se externeaza ameliorat

combaterea
1000. dure
rii
1001. prevenirea
1002. com
plicatiilor
1003. calmarea
1004. paci
entului
999.

monitorizar
cal ea functiilor
m vitale
ar TA,AV,T,D,
ea R si notarea
in P.O.
pa
1007.
cie
nt
canta
ul
reste
ui

1005.

1006.

pacie
ntul,
aeris
este
salon
ul
1008. alimentarea
activa a
bolnavului
conform
regimului
dietetic
1009. se face
bilantul
ingestaexcreta

si se
note
aza
in
P.O.
supr
ave
gher
ea
boln
avul
ui
cat
timp
se
depl
asea
za
sing
ur in
salo
n
educ
a
paci
entu
l si
antr

eneaza familia pentru a respecta alimentatia si

normele de viata impuse de stadiul bolii
1010. -pregatirea bolnavului pentru recoltarea de
sange in vederea verificarii
1011.
analizelor hematologice si
biochimichice

1022.

1012.

TA=110
/70
mm
Hg
1025. AV=
80b/min

-supravegherea periuziei si continuarea

administrarii de ser glucozat
1013. 10%500ml; Aspatofort fl ;VitC fl;
Penicilina 1 mil/6h;
1014. -combaterea durerii la indicatia
medicului prin administrarea de Piafen
1015.
2fi.m.
-masurarea functiilor vitale
TA,AV,T,D,R si notarea in P.O.
1017.
-se face bilantul ingesta-excreta si
se noteaza in P.O.
1018.
-educa pacientul si antreneaza
familia pentru a respecta alimentatia si
1019.
normele de viata impuse de stadiul
bolii
1020.
-pregatirea psihica si fizica a
pacientului in vederea scoaterii firelor de la
1016.

stare
generala
1023. ame
liorata
1024.

1026.

T=36.4*
C
1027. D=1
400ml

1021._________________________________________________________

plaga operatorie_________________________________________
1028.

-stare
gene
rala
buna

EPICRIZA : Bolnav internal de urgenta cu diagnosticul de neoplasm gastric stenozat

pentru care dupa stabilizarea hemodinamica se practica sutura perforatiei cu plombaj
epiplonic si biopsie gastric.Postoperator evolutia pacientului este buna, se externeaza
ameliorat dupa 8 zile de tratament ,cu apetit prezent, durerea s-a ameliorat, cu somn
odihnitor noaptea,o stare de confort ziua, functiile vitale in limite normale, disconfortul
abdominal remis, parametrii biologic! in limite normale.

1029.

Bolnavul revine la control periodic peste o luna si continua tratarnentul cronic sub
stricta observatie a medicului de familie acesta reusind sa-si insuseasca cunostintele necesare pentru
a se autoingriji la domiciliu.
1030.

1031.

44

30.

1033.

1034.

CAZUL NR. 2

Bolnavul T. P. nascut pe data de 12.07.1935, domiciliat in comuna

VAMA, pensionar se transfera de la Medicala in sectia Chirurgie pe data de

12.01.2010.
1035.

Diagnostic la internare: neoplasm gastric.

1036.

Diagnostic la 72 de ore:

1037.

neoplasm gastric extins;

1038.

u-

- anemic secundara grava;

- suspect de metastaze gastrice.
1039.

Diagnostic la externarc:

- neoplasm gastric corporeoantral, forma vegetanta, stadiul III, p T4, p Nl,

pMO;
- decapsulare intraoperatorie a splinei.
1040.

Interventie ehirurgicala

1. gastrectomie subtotala T- L REICHEL - POLYA;

2. gastro - jejuno anastomoza;
3. splenectomie de necesitate. Dublu drenaj.
1041.

Motivele internarii

- varsaturi repetate;
- gust amar;
- astenie, adinamie;
- scaderea in greutate, 12 kg/ 3 luni;
- anorexic.

1042.

45

Anamneza:

1043.

- antecedente heredo-colaterale: Neaga antecedentele;

- antecedente personate: T.B.C. pulmonar 1975;
- conditii de munca si viata:
1044.

- pensionar de 10 ani;
- a fumat 20 de tigari pe zi timp de 35 de ani;
- consumator ocazional de alcool;
- comportare fa$a de mediu: activa.
1045.

1046.

Istoricuj bolij

1047.

Boala actuala debuteaza in urma cu trei luni prin inapetenta pentru

toate alimentele, scadere in greutate 13 kg/ 3 luni, gust acru la 2 - 3 ore

postalimentare. In urma cu trei saptamani apar brusc varsaturi alimentare insotite de
greata la 2 - 3 ore dupa ingestia de alimente.
Varsaturile cresc in frecventa ajungand la 10 - 12/zi. Initial sunt

1048.

alimentare, apoi contin sue gastric.

Examenul clinic general:

1049.

- stare generala alterata, astenie;

- faces necaracteristic;
- tegumentele si mucoasele palid - teroase;
- tesut celular subcutanat slab reprezentat (distrofie). Pliu cutanat persistent;
- sistemul ganglionar superficial - microadenopatie laterocervicala;
- aparatul respirator:
1050.

- torace alungit;
-

micari respiratorii simetrice;

- murmur vezical masprit cu crepitante la baza;

1051.

cardiace, ritmice bine batute, diminuate

ca intensitate, fara sufluri;

46

aparat cardiovascular: - zgomote

- puls cu ampHtudine mica, moale 84 batai/minut;

- T.A. 90 /60 mm. Hg.;
- aparatul digestiv: - abdomen suplu, spontan nedureros;
-

1052.

formatiune tumorala epigastrica cu diametrul de 9 -

10 cm., dura,
neregulatS;
- absenta clapotajului;
- ficat 2 cm, sub rebord, margine neregulata, consistenta ferma, nedureros;
- splina palpabila la rebord;
- aparatul urogenital: - lojii renale libere;
- micjiuni spontane;
- aparatul osteo-ligamentar: integru, mobil;
- sistemul nervos: orientat tempospatial.
ExamcH preanestezic
1053.

Diagnosticul de neplasm gastric la pacient var stnic, fara antecedente

anestezice sau alergice. Stare generala precara, denutrijie neoplazica, anemie,

insuficien|a respiratorie obstructiva dupa T.B.C. pulmonar. Propus pentru
laparotomie, rezectie gastrica, interventie mare. Bolnavul accepta operajia. Rise
anestezic IV.
1054.

Investigate paraclinice

1055.

Radiografia pulmonara:

- 2/3 inferioare ale hemitoracelor ceva mai accentuate cu aspect de staza.

Examen de laborator:
- sideremie 15 mg. %;
- reactia Addler = pozitiva;
- morfologie eritrocitara;
- reticulozitati 0,7 %.
- proteinograma senica:
1056.

- albumine (55 - 65 %) = 46,0 %

1057.

47

- 1 globuline (3 - 5 %) = 7,6 %;
- 2 globuline (7,5 - 9,5 %) = 12,8 %;
- globuline (9-11 %) = 1 6,2 %;
- globuline (13-18 %) - 17,4 %.
Raportul albumine/globuline (1,2-2 %) - 0,85 %.
Proteina totala = 5,7 g. %.
1058.

- VDRL = negativ;
-TGP=15u.i./ml.;
- TOO = 7 u.i./ml.;
- glicemie = 85 mg. %;
-VSH-32mm./h.;
1059.

- HF = 35 %;
- uree = 22 mg. %.
- Formula
leucocitara:
- neutrofile nesegmentate 6 %;
- neutrofile segmentate 57 %;
- euzinofile 3 %;
- bazofile 0 %;
- leucocite 27 %;
- monocite 7 %.
1060.

Evolujia postoperatorie

favorabila. Se externeaza ameliorat.

1061.

Se recomanda:

- evitarea eforturilor fizice mari timp de 2 luni;

- regim igienico - dietetic;
- brofimen solutie 4x1 linguri|e/zi.
1062.

48

1063.

Nevoil

e
1067.
1 .A respire si
fimdamentale
a avea o buna
circulatie
1071.

2.A bea si a

manca

3.A se
misca si a avea o
buna postura

1076.

1064.

Manife

1065.

stari de
independenta
1068.

Manife

stari de
dependenta
1069.
dispnee

1072.

inapetenta
1078.
dificultati in
miscare
1073.

1077.

1080.

4. A eiimina

1081.

1082.

1084.

5. A se odihni

1085.

1086.

6.A se
imbraca si
dezbraca
1092. 7.A fi curat si
ingrijit
1088.

8.A evita
pericolele
1100. 9. A mentine
temperatura corpului
In limite normale
1104. lO.Acomunica
1096.

1 1 .A-si
practica religia
1108.

oligurie
-somn
ineficient

-nu prezinta
dificultate in
satisfacerea nevoii
1093. -nu prezinta
dificultate in
satisfacerea nevoii
1089.

1097.

-nu prezinta
dificultate in
satisfacerea nevoii

12.A se recrea

1113.

1116.

13.Ainvata

1117.

1120.

14.A se realiza

1121.

1094.

1095.

-teama

1102.

1124.

49
1125.

DAT

1126.

DIAG

N
OS

-lipsa
cunostintelor

1099.

1103.

1106.

1109.

sade
dificultate
1070.
-TBC
pubnonar -durere
-anxietate, stres
1075. -boala
actuala
-anxietate
1079.
-durere si
reducerea mobilitatii
-ameteli
-deshidratare
1083. varsaturi
1087. -durere
epigastrica
1091.

-depresie
-dificultate de a se
concentra
1110. -nu participa
la acti vitati cu
specific religlos
1114. lipsa de
interes pentru
activitati curente
1118. -lipsa de
cunostinte medicale
despre boala si
diagnostic
1122. anxietate
-dezinteres

1105.

Sur

1090.

1098.

1101.

1112.

1066.

TI
C

1107.

1111.

-boala

actuala
1115.

durere
-anxietate
1119. -lipsa educatiei
1123.

varsta
-boala

D 1127.
E OBJ
N
E
U
C
R
T
S
I
I
V
N
E
G

1128.

INTE
R
V
E
N
TI
IP
R

OP
RI
I
SI
D
EL
E
G
AT
E

1129.

EVAL
U
A
R
E

1130.

1131. 1133.
12. 01.
discon
20
10 fort
1134.

abdom
inal
manife
stat
1135.

prin
1136.

durere
epigast
rica
1137.

astenie

1132.

o
r
a
f
i

di
sc
on
fo
rt

1143.

abdo
mi
na
l
m
an
ife
st
at
1144.

1138.

prin

deshid
ratare
cauzat
a

1145.

1139.

de
13.0 varsat
1 uri
.
2
0
1
0

1142.

durere
ep
ig
as
tri
ca
1146.

1140.

dispne
e
1141.

va
rs
at
ur
i

1147.
tulbura di
ri de
sp
tranzit
ne
e
1148.

tul

burari de tranzit

1149.

PREO
PERA
TORII
1150.

linisti
rea
1151.

pacien
tuiui
1152.

reechi
librare
a
1153.

hidroe
lectrol
itica
1154.

comb
aterea
1155.

dureri
i
1156.

comb
aterea
1157.

varsat
urilor
1158.

ameli
orarea
1159.

dispne
ei

1160.

1166.
lini dispne
stir
ei
ea
1161.

paci
e
n
t
u
i
u
i
1162.

ree
chi
lib
rar
ea
1163.

hidr
o
e
l
e
c
t
r
o
l
i
t
i
c
a

1167.

masu
rarea
functi
ilor
vitale
TA,A
V,T,D
,R si
notar
ea in
P.O.
1168.

prega
tirea
psihic
a si
fizica
a
pacie
ntuiui
in
veder
ea
opera
tiei
1169.

co
mb
ate
rea

recolt
area
de
sange
prin
punct
ie
venoa
sa
pentr
u
efectu
area

1165.

1170.

1164.

dur

e
r
i
i
s
i

exam
enelo
r de
labor
ator
la
indica
tia
medic

ului

-pozitionarea
bolnavului in repaus total
la pat
1172. -instituie o
perfuzie la indicatia
medicului pentru
hidratare
1173. -toaleta generala a
pacientuiui si schimbarea
lenjeriei de pat si corp
1174. -insotirea
pacientuiui la examinarile
paraclinice recomandate
de
1175. medic (tranzit
baritat,ecografie,endosco
pie)
1176. -introduce sonda
de aspiratie gastrica la
recomandarea medicului
1177. -mobilizarea
pasiva a bolnavului si se
intrerupe alimentatia
1178. -instruieste
pacientul sa-si recolteze
expectoratia si il invata
diverse
1179. exercitii de
respiratie
1180. -se administreaza
la indicatia medicului
Glucoza 10% 1500ml;Vit
C
1181. f2 ; Calciuc
fl;Metoclopramidf2;Mio
stinf3;Atropinaf2;Penicil
ina
1182. lmil./6h
1183. -administreaza
calmante la indicatia
medicului(Piafen f2)
1184. -efectueaza
transfuzie de sange
izogrup izoRh 1
unitate(400ml)
1185. -efectueaza
clisma evacuatorie la
indicatia medicului
1186. -pregateste zona
de incizie prin raderea
pilozitatii si aseptizarea
ei
1171.

1187.

dupa
care
se
acoper
a cu
un
pansa
ment
steril^
1188.

monit
orizar
ea
functii
lor
vitale
TA,A
V,T,D,
R si
notare
a in
P.O.
-conti
nuare
a
pregat
irii
psihic
e si
fizice
a
pacien
tuiui
pentru
operat
iei
-toalet
a
gener
ala a
pacien
tuiui
si a
cavita
tii
bucale
-intro
ducer
ea
sondei
vezica

le
la
ind
ica
tia
me
dic
ulu
i
-in
stit
uir
ea
un
ei
per
fuz
ii
cu
ser
glo
co
zat
la
ind
ica
tia
me
dic
ulu
i

-admi
nistrea
za
preane
stezia
indicat
e de
medic(
Mialgi
n fl,
Fenob
arbital
fl,Atro
pina
fl/2)
1189.

-se

ins
ote
ste
pac
ien
tul
cu
P.
O.
pa
na
in
blo
cul

op
er
at
or
un
de
es
te
pr
el
ua
t:
de
as
ist
ej
vt
a
de
la
sa
la
de
op
er
ati
c

-stare
generala
1191.
alterata
1192.
-pacientul
este
1193.
agitat
1194.
-varsaturile
persista
1195.
si strarea de
1196.
deshidratar
e
1197. -tegumete palide
1198.
AV=84B/m
m
1199.
TA=90/60
mmHg
1200.
T=36.7*C
1190.

1204.

ameli
orat
1205.

TA=1
00/70
mmH
g
1206.

AV=9
0b/mi
n
1207.

T=36.
6*C
1208.

R=19/
min
1209.

D=11
00
ml

1201. -pacientul este

1202.
linistit
1203. -durerea s-a

1210.

0
1211. DAT
1216.
1221. 14.0
1.2010 ora
1226.
16 1231.
1236.
1241.
1246.
1251.
1256.
1261.
1266.
1271.
1276.
1281.
1286.
1291.
1296.

1212.
1217.
1222.
1227.
1232.
1237.
1242.
1247.
1252.
1257.
1262.
1267.
1272.
1277.
1282.
1287.
1292.
1297.

DIAG
NURSI
-durere
postop
postop
intestin
-stare
-

1213. OBIECTIVE
1218.

1214.

INTERVENTII PROPRII SI DE

1219.

1223. POSTOPERA
1224.
-pregatirea patului pacientului s
1228. -combaterea
1229. -pregatirea materialului in vederea rean
1233. -prevenirea
1234.
-se aseaza in pozitie decubit do
1238.
compli 1239. -monitorizarea functiilor vitale TA,AV,
1243. -calmarea
1244.
-supravegherea permanenta a f
1248.
pacient
1249.
operatorii ,oxigenoterapie
1253. -restabilirea
1254.
-schimbarea pozitie pentru prev
1258.
echilibr
1259.
mobilizarea membrelor inferioa
1263.
hidroel
1264.
venoase
1268.
1269.
-ingrijirea mucoasei bucale si t
1273.
infectiil
1274.
-schimbarea pansamentului pla
1278.
1279.
nevoie
1283.
febrile
1284.
-supravegherea perfuziei si con
1288.
de ser
1289.administrarii
glucozat
10%1000ml;NaCl 9%
1293.
1294.
Gentanicina lfl/12h; Penicilina
1298.
1299.
-efectueaza transfuzie de sange

1301.
1306.
1311.
1316.
1321. 15.0
1326. ora9
1331.
1336.
1341.
1346.
1351.
1356.
1361.
1366.

1302.
1307.
1312.
1317.

1303.
1308.
1313.
1318.

1322.
-durere
1327.
postop
1332.eratorie1337.
1342.
intestin
1347.
-febra
1352.
1357.
1362.
1367.

1323.
1328.
1333.calmarea
pacient
1338.
1343.
echilibr
1348.
hidroel
1353.
1358.
infectiil
1363.
1368.
febrile

1304.
-combaterea durerii la indicatia
1309.
Algocalmin 2f si Mialgin 20mg
1314.
-aplicarea de comprese reci pe
1319.
-efectuarea bilantului hidroelec
1324.
-monitorizarea functiilor vitale
1329.
-aerisirea salonului si asigurare
1334.adecvat- mobilizarea pasiva pentru pre
1339.
-ingrijirea mucoasei bucale si to
1344.
-schimbarea pansamentului pla
1349.
-supravegherea perfuziei si con
1354.
glucozat 10%1000ml;NaCl 9%
1359.
Gentamicina fll/12h; Penicilin
1364.
combaterea durerii la indicatia
1369.
Algocalmin 2f si Mialgin 20mg

1371.
1372. DAT 1373. DIAGNOSTIC
1377.
1378. NURSING
1382. 16.0 1383. -durere
1.2010ora9 1388. -anxietate
1387.
1392.
1393. -tulburari de
1397.
1398. intestinal
1402.
1403. -deshidratare
1407.
1408.
1412.
1413.
1417.
1418.
1422.
1423.
1427.
1428.
1432.
1433.
1437.
1438.
1442.
1443.
1447.
1448.
1452.
1453.
1457.
1458.
1462.
1463.
1467.
1468.
1472.
1473.
1477. 17.0
1478.
-durere
1482. ora9
1483.
-anxietate
1487.
1488.
-tulburari
1492.
1493.
intestinal
1497.
1498.
1502.
1503.

1374. OBIECTIVE
1379.
1384. -combaterea
1389. durerii
1394. -prevenirea
1399. complicatiilo
1404. -calmarea
1409. pacientului
1414. -restabilirea
1419.
tranzi
1424.
intest
1429. -hidratarea
1434.
organ
1439.
1444.
1449.
1454.
1459.
1464.
1469.
1474.
1479.
1484.
durer
1489.
1494.
comp
1499.
1504.
pacie

ntului
-restabilirea
tranzitului
1508.

1509.

1505.
1510.

51
1375.

INTERVENTII PROPRII SI D

1380.

1385. -monitorizarea functiilor vitale TA,AV

1390. -oxigenoterapie
1395.
-aerisirea salonului si asigurare
1400. - mobilizarea progresiva ,masarea usoara
1405. -schimbarea pansamentului plagii ope
1410.
-alimentarea pasiva la pat cu regi
1415.
- linistirea bolnavului
1420.
- respectarea normelor de preven
nozocomiale
1425.
- se face bilantul ingesta-excreta s
1430.
-supravegherea perfuziei si con
1435.
glucozat 10%1000ml;NaCl 9%
1440.
Penicilina lmil/6h;
1445.
-combaterea durerii la indicati
1450.
Piafen 2f i.m.
1455.
-invata bolnavul exercitii de re
1460.
- pregatirea psihica si fizica a bo
sondei
1465.scoaterea
vezicale
1470.
-pregatirea bolnavului pentru reco
1475.vederea verificarii analizelor hematologi
1480.
-monitorizarea functiilor vitale
1485.
-oxigenoterapie, cantareste pacie
1490.
-asezarea bolnavului la marginea
1495.
-alimentarea activa a bolnavului
1500.dietetic - se face bilantul ingesta-excreta
1506. - toaleta generala a bolnavului -educa pa

familia pentru a respecta alimentatia si normele d

stadiul bolii -pregatirea psihica si fizica a paci
extragerii sondei gastrice si schimbarea pans
intest operatorii
1511.
-continua administrarea tratam
medic

52

1514.
1515. D
1520.
ATA

1516. DIAGNOSTIC
DE 1521.
NURSI
1525. 18.0 1526. -durere
1530.
1.2010
1531. -anxietate
1535.
1536.
1540.
1541.
1545.
1546.
1550.
1551.
1555.
1556.
1560.
1561.
1566.
1567.
1572.

1573.

1578. 19.0
1583.
1.2010
1588.
1593.
1598.
1603.

1579.
1584.
1589.
1594.
1599.
1604.

1608.

EPICRIZA

1517. OBIECTIVE
1522.

INTERVENTII PROPRII SI DE

1527. -combaterea 1528. -monitorizarea functiilor vitale TA,AV,

1533.
- cantareste pacientul,aeriseste sal
1532. -prevenirea
1538.
-alimentarea activa a bolnavului c
1537. complicatiilo
1543.dietetic - se face bilantul ingesta-excreta s
1542.
1548.
-supravegherea bolnavului cat tim
1547.
pacie
1552.
1553.
-pregatirea bolnavului pentru reco
1557. *
1558.
verificarii analizelor hematologic
1562.
1563.
-supravegherea perfuziei si con
1568.
1569. glucozat 10%500ml;VitC fl;Bronfime

-combaterea durerii la indicatia medicului prin

1575. Piafen2fi.m. -recomanda exercitii de r
si evitarea fumatului

1574.

Bolnavul
ameliorat

1518.
1523.

1580.
1585.
1590.
1595.
1600.
1605.

pacie

1581.
1586.P.O.
1591.
1596.
1601.
1606.

Bolnav internal de urgenta cu diagnosticul

de neoplasm gastric extins ,pentru care dupa stabilizarea
hemodinamica se practica gastrectomie subtotala T-L
REICHEL-POLYA; gastrojejuno-anastomoza;
spenectomie de necesitate.Postoperator evolutia
pacientului este buna, se externeaza ameliorat dupa 7 zile
de tratament ,cu apetit prezent, durerea s-a ameliorat,este
hidratat, functiile vitale in limite normale, disconfortul
abdominal remis, parametrii biologici in limite normale.
1609.

Bolnavul revine la control periodic peste o

luna si continua tratamentul cronic sub stricta observatie a
medicului de familie acesta reusind sa-si insuseasca
cunostintele necesare pentru a se autoingriji la
domiciliu.Se recomanda evitarea stricta a fumatului.
1610.

1611.

53

-masurarea functiilor vitale TA,AV

-se face bilantul ingesta-excreta si
-pregatirea psihica si fizica a paci
de la plaga operatorie
-se recomanda pacientului respect
medicamentos

1612.

34.

1613.
Numele

FOAIE Ut Ttl

1614.
33. Nr. foil de

observafie

31. 2-o

Nr. salon _____ Nr.

pat __/_

1615.
1626. f i-

1617.
1618.
1619.1620.
1621.
1622.
1623.
1624. 1625.
C 1616.

orenumele

.
;

1627.

1628.

CAZUL NR. 3

Bolnavul C. F. ofer, nascut la data de 03.05.1953, domiciliat in

comnna Breaza, se interneazS la data de 16.02.2010, transferandu-se de la sectia

Contagioase adulti in sectia Chirurgie a Spitalului Campulung Moldovenesc.
1629.

Diagnostic la internare:

- neoplasm al micii curburi gastrice;

- icter mecanic;
1630.
1631.

1632.

CL.

rinichi atrofic drept.

Diagnostic la externare:

- neoplasm ai micii curburi gastrice invadat in canalul pancreasului cu

metastaze hepatice multiple, extinse;
- icter mecanic prin obstructie coledociana.
1633.

Interventia ehirurgicala:

- rezecjie gastrica superioara;

- coledocoduodenostomie L - L transversala;
- biopsie hepatica; drenaj subhepatic.
1634.

Motivele internarii:

- astenie; fatigabilitate;
- dureri in hipocondrul drept;
- icter sclero-tegumentar.
1635.

Anamneza:

a) antecedente heredo-colaterale: fara semnificatie clinica;

b) antecedente personale: fara semnificatie clinica;
1636.

54

c) condijii de munca si viata: corespunzatoare, consumator de alcool;

d) comportament fa$a de mediu: activ.
1637.

Istoricul bolii

1638.

Boala actuala a debutat insinuos m urma cu o luna prin astenie,

fatigabilitate, greturi, varsatun, dureri in hipocondrul drept. Asocial a prezentat de

circa 10 zile aparitia unui icter clero-tegumentar. A fost internal in Serviciul de boli
contagioase unde in urma investigajiilor efectuate se transfera in secjia Chirurgie.
1639. b

Examen clinic general:

1640.

- tegumentele i rnucoasele icterice;

- tesut celular subculanat normal reprezentat;
- sistemul ganglionar nepalpabil;
- sistem oslo-articular mobil, drept;
- aparatul respirator:
1641.

- torace normal conformat;

- sonoritate;
- murmur vezicular.
- miscari respiratorii simetrice;
- murmur vezical inasprit cu crepitante la baza;
1642.

- aparat cardiovascular: - zgomote cardiace, ritmice bine batute, diminuate

ca intensitate, lara sufluri;
- puls cu amplitudine mica, filiform
- T.A. 100 /60 mm. Hg.;AV=102b/min
- aparatul digestiv: - abdomen suplu, spontan nedureros;
1643.

formatiune tumorala epigastrica cu diametrul de 9 - 10

absenla clapotajului;

cm., dura,
neregulata;
1644.

1645.

55

ficat la rebord,marit de volum,

margine neregulatS, consistenta ferma,

dureros;
- splina palpabila la rebord;
- aparatul urogenital: - lojii renale libere;
- micjiuni spontane;
-

aparatul osteo-ligamentar: integru, mobil;

- sistemul nervos: oriental tempospatial.

1646.

56

1647.
Nevoile 1649. Manife
1648.
fundam stari de
independenta
1653.
1652. 1 .A respire si

a avea o buna
circulatie
1656. 2.Abea si
amanca
1660. 3.Asemis
casi a avea o
buna postura
4. A elimina

1665.

1668.

5. A se odihni

1669.

6.A se
imbraca si
dezbraca
1676. 7.A fi curat si
ingrijit

1658.

1661.

-nu prezinta
dificultate in
satisfacerea nevoii
1677. -nu prezinta
dificultate in
satisfacerea nevoii

1681.
8.A evita
pericolele
1684. 9.A mentine
1685. -nu prezinta
temperatura corpulul dificultate In
In limite normale
satisfacerea nevoii
1689.
1688. 10. A comunica
1680.

ILAsipractica religia
1692.

1693.

1696.

12. A se recrea

1697.

1700.

U.Ainvata

1701.

1704.

14. A se realiza

1705.

1708.
1709. D
1714.

1710.
DIA
GNOSTIC
1715.
DE

1719. 16.0
1724.
2.2010
1729.

1720.
1725.
1730.

abdo
mani

oligurie
1670.
-somn
ineficient
1666.

1673.

1674.

1678.

icter
-prurit

1682.

1679.

-boala

actuala
-teama

1686.

-lipsa
cunostintelor
1683.

1687.

-depresie
-dificultate de a se
concentra
1694. -nu participa
la activitati cu
specific religios
1698. lipsa de
interes pentru
activitati curente
1702. -lipsa de
cunostinte medicale
despre boala si
1706. anxietate
-dezinteres
1690.

1691.

1695.

-boala

actuala
1699. durere
-anxietate

-lipsa
educatiei

1703.

1707.

-boala

57

1711. OBIECTIVE
1716.

1717.

PRE
pacie

1722.
1727.
1732.

1721.
1726.
1731.

Sur
sa de
dificultate
1655.
-tuse cu
expectoratie -durere
-anxietate, stres
1659. -boala
actuals
-anxietate
1663.
-durere si
reducerea mobilitatii
-ameteli
-deshidratare
1667.
deshidratare
1671. -durere
epigastrica
1675.
-anxietate,stres
1651.

inapetenta
-varsaturi
1662.
dificultati in
miscare

1657.

1664.

1672.

Manife
stari de
dependenta
1654.
dispnee

1650.

1712.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

-masurarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si

-pregatirea psihica si fizica a pacientului in
-recoltarea de sange prin punctie venoasa pe

1734.
1739.
1744.
1749.
1754.
1759.
1764.
1769.
1774.
1779.
1784.
1789.
1794.
1799.
1804.
1809.
1814.
1819.

1735.
1740.
1745.
1750.
1755.
1760.
1765.
1770.
1775.
1780.
1785.
1790.
1795.
1800.
1805.
1810.
1815.
1820.

dure
inad
cauz
inap
-

1824. 17.0
1829.
2.2010
1834.
1839.
1844.
1849.
1854.
1859.

1825.
1830.
1835.
1840.
1845.
1850.
1855.
1860.

abdo
mani
dure
-

1865.

DATA
1866.

18.02.
2010

1867.

19.02.
20
10

1736.
1741.
hidro
1746. -combaterea
1751.
1756.
inapet
1761.
1766.
hemat
1771.
1776.
dispn
1781.
1786.
prurit
1791.
1796.
icterul
1801.
1806.
1811.
1816.
1821.

DIAG
NOSTIC
1869. DE
NURSING
1870. durere
1871. posto
peratorie
1872. anemic
1873. posto
peratorie
1868.

anxietate
1874.

tulburari de
1876. tranzi
t
1877. intesti
nal
1878. deshidratare
1875.

1826.
1831.
1836.
1841.
1846.
1851.
1856.
1861.

1879.
1880.
1881.

pacie
hidro
si a
icteru

1737.
examenelor de laborator la indicatia medicu
1742.
-pozitionarea bolnavului in repaus total la p
1747.
-instituie o perfuzie la indicatia medicului p
1752.
-toaleta generala a pacientului si schimbarea
1757.
-insotirea pacientului la examinarile paraclin
1762.
medic (tranzit baritat,ecografie,endoscopie,E
1767.
-introduce sonda de aspiratie gastrica la reco
1772.
-mobilizarea pasiva a bolnavului si se intrer
1777.
-instruieste pacientul sa-si recolteze expecto
1782.
exercitii de respiratie
1787.
-se administreaza la indicatia medicului Glu
1792.
f2 ;Aspatofort f2;Multiglutinf2;Ampicilina
1797.
-administreaza calmante la indicatia
1802.
-efectueaza transfuzie de sange izogrup izoR
1807.
-efectueaza clisma evacuatorie la indicatia m
1812.
-pregateste zona de incizie prin raderea pilo
1817.aseptizarea
dupaeicare se acopera cu un pansament steril
1822.
-administreaza medicatie calmanta a pruritu
1827.
-monitorizarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R
1832.
-continuarea pregatirii psihice si fizice a pac
1837.
-toaleta generala a pacientului si a cavitatii
1842.
-introducerea sondei vezicale la indicatia me
1847.
-instituirea unei perfuzii cu ser glocozat la i
1852.
-administreaza preanestezia indicate de
1857.
-se insoteste pacientul cu F.O. pana in blocu
1862.
preluat de asistenta de la sala de operatic

-icter

-prurit

-oligurie

1864.

58
1889.OBIE

CTIVE
POST
OPERATORI
I
1891. combaterea
durerii
1892. prevenirea
1893. compl
icatiilor
1894. calmarea
1895. pacie
ntului
1890.

1882. -durere postoperatorie

1883. -tulburari de
1884.
tranzh
1885. intestinal
1886. -icter,prurit
1887. -deshidratare
1888. -oligurie

hidratarea
1896.
1897.

smului
1898.

organi
-

preve
nirea

tr
ol
iti
c

1899.

infecti
ilor
1900.

comb
aterea
1901.

prurit
ului si
1902.

ameli
or
ar
ea
ict
er
ul
ui

1903.

comb
aterea
durerii
1904.

cal
m
ar
ea
pr
uri
tul
ui

1905.

restabi
lirea
1906.

echili
br
ul
ui
1907.

hidroe
lec

1910.

INT
ER
VE
NTI
I
PR
OP
RII
SI
DE
LE
GA
TE

1908.

pr
ev
en
ir
ea

1909.

infect
iil
or

preluarea
pacientului
din sala de
operatic si
supraveghere
a acestuia
1912. pregatirea
patului
pacientului si
a camerei
1913. pregatirea
materialului
in vederea
reanimarii
postoperatorii
1914. -se
aseaza in
pozitie
decubit dorsal
cu capul intro parte
1915. monitorizarea
functiilor
vitale
TA,AV,T,D,R
si notarea in
F.O.
1916. oxigenoterapi
e,aspirarea
secretiilor
traheobronsic
e
1917. supravegherea
1911.

permanenta a faciesului,a pansamentului plagii

operatorii
1918. -schimbarea pozitie pentru prevenirea
escarelor de decubit
1919. -ingrijirea mucoasei bucale si toaleta
partiala a pacientului
1920. -schimbarea pansamentului plagii
operatorii de cate ori este nevoie
1921. -supravegherea perfuziei si continuarea
administrarii de ser glucozat
1922. 10%1000ml;NaCl 9% 500ml; Aspatofort
2 ;VitC fl Multiglutinf2
1923. Ampicilinal/2gr la 6h;Digoxinfl ;Sirop
expectorant 21ing./2ori/zi
1924. -administreaza medicatie calmanta a
pruritului
1925. -efectueaza transfuzie de sange izogrup
izoRh 1 unitate(400ml
1926. -combaterea durerii la indicatia medicului
prin administrarea de
1927. Algocalmin 3f si Mialgin 20mg/6h
1928. -efectuarea bilanrului hidroelectrolitic
1929. - supravegheaza comportamentul
pacientului, sesizand semnele de
1930.
jgravarej. starj^sale
1931. -monitorizarea functiilor vitale

TA,AV,T,D,R si notarea in F.O.

-oxigenoterapie ,efectuarea Mlantului
hidroelectrolitic -aerisirea salonului si
asigurarea unui climat adecvat - schimbarea
pozitie pentru prevenirea escarelor de decubit
-ingrijirea mucoasei bucale si toaleta partiala
a pacientului -schimbarea pansamentului
plagii operatorii si combaterea durerii
-supravegherea perfuziei si continuarea
administrarii de ser glucozat
10%1000ml;NaCl 9% 500ml; Aspatofort
f2 ;VitC fl Multiglutinf2 Ampicilinal/2gr la
6h;Dtgoxinfl;Sirop expectorant
21ing./2ori/zi_

1932. EVAL

UARE
tegumente
palide
1934. durerea s-a
1935. dimin
uat
1936. icterul si
pruritul se
1937. menti
n
1938. deshidratarea
se
1939. menti
ne
1933.

-nu
preztnta
semne
1940.

de
infectie
1941.

TA=1
10/70mmHg
1942.
1943.

5b/min
1944.

8*C
1945.

0ml

AV=9
T=36.
D=80

expectoratie
1947. muco
purulenta
1946.

durerea s-a
1949. dimin
uat
1950. icterul si
pruritul se
1948.

1951.

mentin
deshidratarea
se
1952.

1953.

menti

ne
1954.

A=110/70m
mHg

1955.
1956.

AV=88b/min
T=36.6*C;D=900ml

59
1961.
INTERV
ENTIIPROPRII
SI DELEGATE
1957.

1958.

1959.

1960.

DA

DIA
G
N
O
S
T
I
C
D
E
N
U
R
S
I
N
G

OBI
E
C
T
I
V
E

T
A

1962.

EV
A
L
U
A
R
E

1963.

1964.

1966.

20.02.
2010

1967.

urere

p
ostopera
torie
1968. Jcter,pru
rit
1969. tulburari
de
1970.

1973.

-durere
epiga
stric
a
-anxi
etate
-icter

1974. combaterea durerii -prevenirea

1975. complicatiilor
1976. -calmarea
1977. pacientului
1978. -restabilirea
1979. tranzitului intestinal
1980. -hidratarea
1981. organismului
1982. -combaterea
1983.
pruritului si
1984. ameliorarea
1985. icterului

ranzh

i
ntestinal
1971.

deshidra
tare
1972.

1965.

21.02.2
01
0

1986. -combaterea durerii

1987. -prevenirea
1988. complicatiilor
1989. -calmarea
1990.
pacientului
1991. -combaterea
1992.
pruritului si
1993.
ameliorarea
1994.
icterului

monitorizarea
fimctiilor
vitale
TA,AV,T,D,R
si notarea in
P.O.
1996.
1995.

o
x
i
g
e
n
o
t
e
r
a
p
i
e
,
a
s
p
i

r
a
r
e
a
s
e
c
r
e
t
i
i
l
o
r
t
r
a
h
e
o
b
r
o
n
s
i
c
e
a
e
r
i
s
i
r
e
a
s
a
l
o
n
u
l
u
i
s
i
a

s
i
g
u
r
a
r
e
a
u
n
u
i
c
l
i
m
a
t
a
d
e
c
v
a
t

sare
a
uso
ara
a
extr
emit
atilo
r in
pat
schi
mba
rea
pan
sam
entu
lui
plag
ii
oper
ator
ii

p
r
o
g
r
e
s
i
v
a
,
m
a

2007.

-durerea
s-a
2008. dimin
uat
2009.

-icterul si
prurit
ul s2010. au
remis

deshidratarea
se
2011.

2012.

mentine

prezinta

alimentarea
pasiva la pat
cu regim
hidro-lacto
-

tegumente
palide
2006.

2013. -nu
2003.____________________________________________________________

1998.

1997.

m
o
b
i
l
i
z
a
r
e
a

lantul ingesta-excreta si se noteaza in

F.O
-supravegherea perfuziei si continuarea
administrariJ de ser glucozat
10%1000ml;NaCl 9% 500ml;
Aspatofort f2 ;VitC fl; Multiglutinf2
Ampicilinal/2gr la 6h;Sirop
expectorant 21ing./2ori/zi
1999.
-combaterea durerii la indicatia
medicului prin administrarea de Algocalmin
3fi.m.
2000.
pregatirea psihica si fizica
a bolnavului pentru scoaterea sondei
vezicale
-supravegheaza coraportamentul pacientului
sesizand semnele de agravare a
starii sale
2001. -pregatirea bolnavului pentru recoltarea de
sange in vederea verificarii
2002.
analizelor hematologice si
biochimichice

calm
area
bolna
vului
,oxige
noter
apie

respe
ctare
a
norm
elor
de
preve
nire a
infect
iilor
nozo
comi
ale
s
e
f
a
c
e
b
i

-jdministreaza medicare calmantaji pruritului_______________________

semne
2004. -monitorizarea functiilor vitale
2014.

TA,AV,T,D,R si notarea in F.O.

-oxigenoterapie, cantareste pacientul
-asezarea bolnavului la marginea patului
si in fotoliu -alimentarea activa a
bolnavului conform regimului dietetic
- se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza
in F.O.
- toaleta generala a bolnavului si
schimbarea lenjeriei de corp si de pat
-educa pacienta si antreneaza familia
pentru a respecta alimentatia si
normele de viata impuse de stadiul
bolii
2005. -supravegherea perfuziei si continuarea
administrarii de ser glucozat 10%10QOml;
Aspatofort fl ;VitC fl; Ampicilinal/2gr la 6h;

de

infect
ie

2015.

TA=110/
70m
mHg
2016.

AV=85b/
min
2017.

T=36.8*
C
2018.

D=1000
ml
2019. expectoratie
2020.

seroasa
2021.

-tranzitul
intesti
nal
2022. s-a
reluat
durerea s-a
diminuat
2023.

e
s
t
e

2024.

bol
na
vul

hidratat
2026.

-nu
prezi
nta

2025.

semne de

2031.

2027. infectie
2028.
TA=110/60mmHg
2029.
AV=84b/mm
2030. T=36.6*C

D=1200m
l

2032.
2033. DA
2038.
2043. 22,0
2048.
2.2010
2053.
2058.
2063.
2068.
2073.

2034.
2039.
2044.
2049.
2054.
2059.
2064.
2069.
2074.

2078.

2079.

2084.
2089.
2094.
2099.
2104.
2109.
2114.
2119.
2124. 23.0
2129.
2.2010
2134.
2139.
2144.
2149.
2154.

2085.
2090.
2095.
2100.
2105.
2110.
2115.
2120.
2125.
2130.
2135.
2140.
2145.
2150.
2155.

2160.

2161.

2166.
2171.
2172.
2177.

T f

TA

DA

e
p
-

2087.verificarii
analizelor hematologice si biochimichice
2092.
-supravegherea perfuziei si continuarea administ
2097. 10%1000ml; Aspatofort fl ;VitC fl; Ampicilina l/2gr la
2102.
-combaterea durerii la indicatia medicului prin ad
2107.
Algocalmin 2f i.m.
2112.
- respectarea normelor de prevenire a infectiilor nozoc
2117.
-schimbarea pansamentului plagii operatorii
2122.
-linistirea bolnavului
2127.
-monitorizarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si n
2132.
-oxigenoterapie, exercitii respiratorii
2137.
-alimentarea activa a bolnavului conform regimului d
2142.
- se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in P.O.
2147.
-supravegherea bolnavului cat timp se deplaseaza sin
2152.
-bolnavul este insotit la toaleta
2158. - se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in P.O. -suprav

2086.
2091.
2096.
2101.
2106.
2111.
2116.
2121.
2126.
2131.
2136.
2141.
2146.
2151.
2156.

dure
com
paci
combaterea toaletei generale a bolnavului si schimbarea lenjeriei de corp si depat
2157.
vars
2162.
2163.
-supravegherea perfuziei si continuarea administ
2168.
2169.glucozat10%500ml; Aspatofort fl ;VitCfl; Ampicilina l/

F i^""l

2173.
2178.

2174.
2179.

2175.
2180.

-combaterea durerii la indicatia medicului p

Algocalmin 2f i.m.

""'

2182.
2183.

D
2035.
OBI
2036. INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
2040.
2041.
D
- 2045. -combaterea
2046.
-monitorizarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si n
2051.
-oxigenoterapie, cantareste pacientul,aeriseste salonu
e
2050.
dure
2056.
-alimentarea activa a bolnavului conform regimului d
- 2055. -prevenirea
2061.
- se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in P.O.
2060.
com
2066.
- toaleta generala a bolnavului si schimbarea lenjerie
2065. -calmarea
2071.
-educa pacientul si antreneaza familia pentru a respec
2070.
paci
2076. de
viata impuse
de stadiul bolii -ajutarea
alimentatia
si normele
2075. bolnavului
pentru
a
se
deplasa
singur in salon -bolnavul
restabilirea
este
condus
la
toaleta
functiei
2080.hepatice
2081.
-pregatirea bolnavului pentru recoltarea de sange in v

2167.
T

60

DIA
GNOSTIC

2184.

O
BJECTI

2186.

2187.

INTERVENTII PROPRII SI DELEGAT

2189.

.02.2010
2190. ___

anxietate

2191.

f
__----

prevenirea
complicatiilor
-calmarea
pacientului

2193.

2196.

2.2010

25.0 2197. Bolnavul se

externeaza ameliorat

externarea
pacientului

2198.

-monitorizarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si notarea

cantareste pacientul,aeriseste salonul -alimentarea activa a bolnavu
regimuliri dietetic - se face bilantul ingesta-excreta si se noteaza in P
-supravegherea bolnavului cat timp se deplaseaza singur in salon pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si rtorm
impuse de stadiul bolii -pregatirea bolnavului pentru recoltarea de s
vederea verificarii analizelor hematologice si biochimichice -supra
perfuziei si continuarea administrarii de ser glucozat 10%500
Aspatofort ft ;VitC ft; Ampicilina l/2gr la 6h -combaterea dur
indicatia medicului prin administrarea de Algocalmin2f i.m.
2194.

2192.

-masurarea functiilor vitale TA,AV,T,D,R si notarea in P.O.

bilantul ingesta-excreta si se noteaza in P.O. -educa pacientul si antr
familia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse de s
-pregatirea psihica si fizica a pacientului in vederea scoaterii firelor
operatorie -protejarea plagii operator!! cu un pansament steril

2199.

EPICRIZA :Bolnav internal de urgenta cu diagnosticul de neoplasm al micii curbu

dupa stabilizarea hemodinamica se practica rezectie gastric superioara,coledocoduodenostomie L-L transversal,bio
subhepatic.Postoperator evolutia pacientului este buna, se externeaza ameliorat dupa 8 zile de tratament ,cu apetit p
somn odihnitor noaptea,o stare de confort ziua, runctiile vitale in limite normale, disconfortul abdominal remis, pa
normale,icterul si pruritul au disparut. Bolnavul revine la control periodic peste o lima si continua tratamentul cro
medicului de familie acesta reusind sa-si insuseasca cunostintele necesare pentru a se autoingriji la domiciliu. Con
2201.

2202.

62

35.

2203.

FOAIt DETbMHbKAIUKA
AUULj CNP

PARTEA A-III-A
PREZENTAREA TEHNICILOR
2204.

2205.

2206.

TEHNICA NR. 1 EFECTUAREA

SONDAJULUI VEZICAL

SONPAJUL VEZICAL = introducerea unei sonde sau cateter prin

uretra in vezica urinara.

2207.

SCOP:

- recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator;

- golirea con^inutulu! (daca acesta nu se produce spontan);
- depistarea unor modificari patologice ale uretrei i vezacii urinare;
- executarea unor procedee de tratament prin sonda.
MATERIALS NECESARE:
- tava medicala;
- stativ cu 1 - 2 epruvete sterilizate, cu dop de vata (pentru urocultura);
2208.

- mediul de cultura in func^ie de germenii cauta^i;

- doua sonde sterile (una de rezerva) de latex, metal nichelat sau de

sticla, lungi de 15 cm.;
-

ser fiziologic steril;

- casoleta mica cu tampoane de vata sterile;

- sticlS cu oxicianura de mercur 1/5000;
- casoleta mica cu manusi de cauciuc sterile;
- un recipient/punga pentru colectarea urinei;
- muama i traversa;
- doua pense sterile.
2209.

Materialele pentru toaleta organelor genitals sunt: sapun, lubrifiant

(ulei de parafina steril - se fierbe 20 min. in baia de apa).

2210.

63

2211.

SONPAJUL VEZICAL LA

BARBAT Etapele de execute:

2212.

1.

Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:

- se pregatesc instrumentele i materialele necesare;

- se transports langa bolnav materialele si instrumentele pregStite.
2213.

2.

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

- se anunta bolnavul sa nu manance;
- cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavului cu un paravan;
- se aeaza musamaua 1 traversa;
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu genunchii ridicati sj coapsele
indepartate (pozi^ie ginecologica);
- se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la
picioare;
- se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea vulvara;
- se aseaza tavija renaia intre coapsele bolnavului;
- se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa i sapun.
2214.

3.

Efectuarea tehnicii:

- spalarea pe maini cu apa i sapun apoi se imbraca manusi de cauciuc;

- se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu
ser fiziologic i tampoane cu oxicianura de mercur;
2215.

- cu mana dreapta tnmanuata se prinde sonda si se lubrefiaza in ulei de

parafina sterila, in intregime;
- cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala i se introduce in meat
sonda, cu curbura spre simfiza pubiana, circa 12 cm.;
- cand - sonda a ajuns in vezica incepe sa curga urina care se capteaza in
tavita renala, recipient sau epruveta;
2216.

indeparteaza, extremitatea extrema

comprimandu-se;

64

cand vezica s-a gotit, sonda se

- spalarea pe malni cu apa curenta si sapun;

- se noteaza in foaia de observable sondajul, data, ora, cantitatea de urina
recoltata si numele celui care 1-a efectuat.
2217.

4.

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

- se efectueaza toaleta 1 se imbraca bolnavul;

- se schimba lenjeria de pat, daca s-a patat cu urina.
2218.

5.

Reorganizarea locului de munca:

- se curata si se spala cu apa curenta instrumentele folosite;

- dupa indepartare se verifica integritatea sondei;
- se aseaza sondele de sticla sau metalice la sterilizat iar cele de latex se
arunca; restul materiaielor se pun la locul lor.
2219.

Observa^ii:

- sondajul vezical se executa in conditii de asepsie riguroasa a materialelor,

mainilor si manevrelor;
- traumatismele chiar invizibile ale uretrei sau vezicii urinare pot constitui
por^i de intrare pentru infectii;
- in cazul aparitiei unei rezistente in timpul sondajului, sonda se retrage si
nu se for^eaza (se pot produce traumatisme si cai false);
2220.

recoltarea urinei se face in vase sterile, in absen^a

oricarei substance
straine pentru a impiedica fermentatia urinei care ar genera rezultate false ale
examinarilor.
2221.

INCIDENTE 1ACCIDENTE:

- astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de sange intravezicale (sonda se

destupa prin insuflare de aer sau cativa ml. de solutie dezinfectanta);
- traumatisme, hemoragii si infectii.
2222.

65

TEHNICA NR. 2
RECOLTAREA VARSATURILOR
2223.

2224.

VARSATURA = continut gastric care se elimina spontan; de regula

se produce in afec^iuni digestive, dar se insotesc i unele simptome majore in alte

sirua$ii (sarcina, alcoolism, tensiune intracraniana).
2225.

SCOP: explorator - se fac examinari microscopice, bacteriologice,

chimice, in vederea stabilirii diagnosticului.

2226.

MATER1ALE NECESARE:

- doua tavite renale, curate i uscate;

- pahar cu solutie aromata pentru clatirea gurii;
- musama;
- traversa;
- prosop.
2227.

ETAPELE DE EXECUTIE:

- pregatirea instrumentelor i a materialelor necesare;

- pregatirea bolnavului;
- in timpul varsaturilor bolnavul se aeaza in pozi^ie ezanda; dacS starea lui
nu permite, bolnavul va ramane culcat i numai capul ii va fi inters Tntr-o parte
asezandu-i sub cap un prosop;
2228.

se protejeaza lenjeria de pat si corp, aezand o muama si

apoi o traversa
i un prosop tn fa^a bolnavului.
2229.

Efectuarea tehnicii:

- spalarea pe maini cu apa si sapun; daca bolnavul prezinta proteza dentara

mobila, se indeparteaza din cavitatea bucala;
- asistenta se aeaza in partea stanga a patului i ofera bolnavului tavija
renala (sau i-o t'ne in cazul in care acesta nu poate) i sustine fhintea bolnavului cu
mana dreapta;

2230.

66

2231.

daca

acesta

prezinta

varsaturi dupa intervenjii chirurgicale

intraabdominale, se sfatuieste bolnavul ca in
timp ce vomeaza sa comprime usor cu
palma plaga operatorie, diminuandu-i in felul
acesta dureriie si pericolul de desfacere
a suturii;
- cand bolnavul s-a linistit se indeparteaza tavi^a renala;
- se ofera bolnavului paharul pentru a-i clati gura cu solutie aromata pe
care o arunca apoi intr-o alta tavita renala;
2232.

- spalarea pe maini cu apa si sapun.

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se sterge gura bolnavului;
- se indeprteaza musamaua, traversa i prosopul;
- se aseaza bolnavul in pat in pozi^ie comoda si se acopera cu invelitoarea;
- se aeriseste salonul;
- se supravegheaza bolnavul in continuare.
Pregatirea produsului pentru laborator:
2233.

- se completeaza buletinul de recoltare si se trimite imediat la laborator (pe

buletin se trece numele bolnavului si numarul salonului);
- se noteaza in foaia de observatie data recoltarii, numele celui care a
efectuat recoltarea.

2234.

ATENTIE! Nu se face spalatura stomacala inainte de a evacua

continutul acestuia pentru a-1 trimite la laborator.

2235.

67

TEHNICA NR. 3
EFECTUAREA TNJECTIE1 INTRAMUSCULARE
2236.

2237.

1NJECT1A INTRAMUSCULARA constituie introducerea unor

2238.

izotonice, uleioase sau substance cololdale in stratul muscular prin intermediul unui
ac atasat la seringa.
2239.

SCOP - introducerea in organism a unor substante medicamentoase.

2240.

LOCURIDE ELECTIE:

- regiunea superoexterna fesiera, deasupra marelui trohanter;

- fata externa a coapsei in treimea mijlocie;
- fata externa a brafului in muschiul deltoid.
MATERIALS NECESARE:
- tavija medicala;
2241.

- ace intramusculare (lungime 40 - 70 mm., diametrul 7/10 - 10/10 mm.,

bizou lung);
2242.

- seringa tip Record cu capacitate corespunzatoare;

- medicamentul de injectat.
ETAPELE DE EXECUTIE:
- pregatirea instrumentelor si materialelor necesare;
- pregatirea psihica i fizica a bolnavului;
- stabilirea locului injectiei;
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;
2243.

se aeaza bolnavul in decubit ventral, lateral, in pozitie

sezanda sau in
2244.

picioare;
2245.

se descopera regiunea aleasa pentru injectie

(locurile de elec^ie);
Pentru injectie in regiunea fesiera se repereaza urmatoarele puncte:

2246.

68

punctul Smamov la un o lungime

de deget deasupra marelui trohanter si

inapoia lui;
- punctul Barthelemy, la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne
ale liniei care uneste spina iliaca antero-superioara cu extremitatea superioara a
san^ului interfesier;
- zona situata deasupra liniei care uneste spina iliaca posterioara cu marele
trohanter;
- pentru pozitia sezand injecjia se situeaza in toata regiunea fesiera deasupra
punctului de sprijin;
2247.

Efectuarea injectiei:

- spalarea mainilor cu apa curenta si sapun;

- dezinfectarea mainilor cu alcool;
- se monteaza seringa in condi^ii de asepsie corecta;
2248.

se incarca seringa cu substanta de injectat; dupa

verificarea fisei, se
elimina bulele de aer,
- se schimba acul indepartandu-i pe eel cu care a fost aspirata substan^a si se
ataseaza un ac potrivit pentru injec|ie;
- se degreseaza locul injectiei cu eter si se dezinfecteaza cu alcool;
- se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit; se intinde
pielea intre policele si indexul sau medianul mainii stangi; se inteapa perpendicular
pielea (4-7 cm.) cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa;
- se verifica pozitia acului prin aspirare;
- se injecteaza lent lichidul;
- dupa injectare se scoate acul rapid numai pe directia de introducere;
2249.

- se maseaza locul cu un tampon cu alcool pentru a disocia planurile

tesuturilor sti-apunse activand circulatia pentru a favoriza absortyia;
- se aeaza bolnavul in pozitie comoda unde va sta in repaus fizic timp de 5
2250.

- 10 minute;

2251.

69

2252.

2253.

spalarea pe main! cu apS curenta si sapun.

Reorganizarea locului de munca:

2254.

se arunca la cos. deseurile de la injec^ii (fiole golite,

tampoane de vata,
seringa cu acul);
2255.

INCIDENTE 1ACCIDENTS:

1. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia;
se impune retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune.
2. Paralizie prin lezarea nervului sciatic.
3. Hematom prin in^eparea unui vas sanguin.
4. Supura^ie aseptica datorita unor substante care nu se resorb.
5. Ruperea acului - se va extrage pe cale chirurgicala.
2256.

6. Embolie - introducerea accidentala mtr-un vas de sange a unei substante

uleioase sau in suspensie.
7. Abcese sau injectite - deficiente grave de sterilizare.

2257.

OBSERVATIE - pozitia acului, pentru solu^ile injectabile

colorate, se verifica deta^and seringa.

2258.

70

2259.

2260.

BIBLIOGRAFIE

I.C. VOICULESCU, I.C. PETRICU- "Anatomia ifiziologia

omului"
2261.

Victor Emilian BANCU - "Patologia chirurgicala " Editura

didactica i
pedagogica, Bucureti 1979
- Constantin I. NEGOITA - Roman VLAICU, Dumitru DUMITRESCU
"Clinica medicala", Editura didactica i pedagogica, Bucureti 1983
- Alexandru POP - "Elemente de chirurgie" Editura H. Waither, Sibiu 1943
2262.

- Georgeta BALTA, Antoaneia METAXATOS, Aglaia KYOVOSKI "Tehnici

de ingrijire generala a bolnavilor" Editura didactica i pedagogica, Bucuresti 1983
- Prof. Dr. N. Gh. LUPU - "Medicina interna" Editura medicala, Bucuresti 1956

2263.

71