PROIECT DE DIPLOMĂ

Domeniu:santatate si asistenta pedagogica

Specializarea:asistent medical generalist
 SESIUNEA AUGUST 2023

INGRIJIREA PACIENTULUI IN BOALA

CARDIACA ISCHEMICA
CUPRINS
I.       MOTIVATIA LUCRARE
II.       ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
A.  INIMA   
B.  ARBORELE CIRCULATOR

-CIRCULATIA SANGVINA SISTEMATICA -

CIRCULATIA PULMONARA -CIRCULATIA
LIMFATICA
C.  REGLAREA ACTIVITATE CARDIOVASCULARE
IV.   CARDIOPATIA ISCHEMICA
DATE GENERALE
CLASIFICARE
DIAGNOSTIC
TRATAMENT
PLAN DE INGRIJITI
V. PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE
VI.CONCLUZII
VII.BIBLIOGRAFIE

MOTIVATIA        LUCRARII
'Invatam pentru viata, nu pentru scoala'

( SENECA )

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si

solicitant trebuie sa invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam
in caz de imbolnavire.
Chiar daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta:
« E preferabil sa te epuizezi decat sa ruginesti »
( DAVID J. SCHAWARTZ - Puterea magica a gandului ), trebuie
sa stim si ce riscuri impune abordarea unui astfel stil de viata.
Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintre
primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii
reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind
40%, iar in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%.
 Anatomia  Si fiziologia
aparatului cardiovascular
 
 
Sistemul circulator este format din inima, vase sanguine si limfatice, care
alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent adaptata
nevoilor organimului . Desi aparatul cardio-vascular reprezinta un tot unitar, el
poate  fi impartit in :      
•        sistemul sanguin reprezentat
prin:        
•  -inima                                      
•   -vase sanguine
• o        sistemul limfatic reprezentat
de:                    
• -vasele limfatice
• -ganglioni limfatici

A).     INIMA

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui

functionare asigura circulatia sangelui interstitial.

*  Asezare  :     Inima se gaseste asezata in cutia   toracica ,   in

partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a ei este in
partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe fata mediastinala
a plamanului stang.

*Forma si dimensiuni : Are   forma aproximativa a unui con   turtit

antero-posterior,      marimea   pumnului unui adult si
cantareste aproximativ 300 g.

Configuratia externa a inimii  :  Inima prezinta : o fata anterioara, o

 fata inferioara a margini, un varf si o baza.

*  Structura inimii:
Inima este un organ cavitar si muscular, cu o
structura caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura ei,
vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima
in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul
antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o cavitate catre
baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul.
Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste sept  interatrial,
iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.
Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-
ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit  sens, spre
ventriculele : -stang (bicuspida)
              -si drept (tricuspida).
Histologic inima este alcatuita din trei straturi concentrice :
-pericard;
-miocard;
-endocard.
Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o
formatiune membranoasa, care inveleste si baza vaselor mari care pornesc din
inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala. intre acestea se
gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea
in timpul activitatii cardice.
Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel
stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace,
orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule.
Miocardul atrio-ventricular este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-
ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta
muschi papilari Y trabecule carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-
ventriculare. in peretele inimii, in afara celulelor miocardice,  mai exista celule
specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie
sistemul excito-conductor nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului
atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prin reteaua PURKINJE in fibrele
miocardului ventricular.
Endocardul  - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana
bazala ce se continua cu stratul subendotelial format din fibre colagene, fibre de
reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase
senzitive.

*Vascularizatia inimii
Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt  organ, prin
artere si vene.
Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara stanga
si artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara si
artera circumflexa.
Venele inimii sunt :
-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena
interventricularaposterioara si mica vena cororiala;
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.
Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si
ganglioni limfatici.

*  Inervatia inimii
Inima  are  o  inervatie  extrinseca  si  o  inervatie  intrinseca. Inervatia
extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice
formand plevul cardiac. Fibrele simpaticepromi din ganglionii para vertebrali cervicali
si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilitatoare coronariene.
Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial
si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor cordului.
Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de
sistemul excitoconductor.

* Proprietatile muschiului cardiac

Miocardul care din punct de vedere structural este un muschi  striat, are
proprietati comune cu muschi striati, dar si o serie de proprietati caracteristice.
-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se
contractiv succesiv, ca urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial.
-Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de a
conduce unde de a contractia de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul.
-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie
la stimulii adecvati.
-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand
este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile
- diastole.

* Activitatea mecanica a inimii

Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei
este caracterizata prin contractii si relaxari, care se succed cu regularitate.
Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu
diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia cardiaca sau un ciclu cardiac.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde,
timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile
intra in diastola, diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7
secunde. In timpul diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece
din vene in atrii, umplandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si
contractia ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde;
sistola ventriculara dureaza deci mai mult decat cea atriala. In timpul
sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule
creste
pana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si
sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-
ventriculare se inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina
sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara, care dureaza 0,5 secunde.
 Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza ,
inima, in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest
regim in care activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara
sa oboseasca.

B. ARBORELE CIRCULATOR

Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile

in care este inchis si prin care circula sangele. in functie de structura si functiile pe care
le au, sunt trei feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene.

1. ARTERELE
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe.
Ele pornesc din ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se
capilarizeaza. Dupa dimensiuni, arterele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si
mici; cele mai mici artere, care se continua cu capilare, se numesc arteriale. Arterele
sunt vase cu asezare variabila. Arterele mari sunt asezate, in general, profund pe cand
arterele mai mici sunt superficiale. In drumul ei, artera formeaza ramuri, care poarta
denumirea de colaterale iar la capat formeaza ramuri terminale. Diferitele artere pot
comunica intre ele prin ramuri, care se unesc si formeaza anastomoze.

STRUCTURA ARTERELOR

Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a)              Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule
turtite, numit endotelin.
Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibre  elastice,
colagene si de reticulina, iar sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica care
poarta denumirea de limita elastica interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a
globulelor albe spre tesuturi.
b)            Tunica mijlocie  sau media  este alcatuita din fibre elastice si fibre
musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care o separa de
tunica externa, limitanta elastica externa.
c)            Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv elastic
si cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si mijlocii se gasesc atriole si
capilare sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei.
In tunica mijlocie si tunica externa se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase
vegetative. La nivelul capilarelor, tunica mijlocie si cea externa au disparut.

2.VENELE

Venele sunt vase sanguine care se formeaza prin confluenta capilarelor

sanguine si care se termina la inima, in atrii. Prin ele sangele circula de la periferie spre inima.
Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele fiind de
aproximativ 2:1. In functie de dispozitia lor in organism, venele sunt: profunde si
superficiale. O alta caracteristica o formeaza marele numar de anastomoze, legaturi prin
ramuri colaterale. In functie de grosimea lor, venele se impart in trei categorii: mari, mijlocii
si mici. Cele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si se formeaza prin unirea
capilarelor.

SRUCTURA VENELOR

Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin rezistent
decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor este oval, turtit,in
timp ce arterele au un contur circular, regulat.
Peretele unei vene este format din trei tunici:
a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin, care captuseste
lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat conjunctiv
elastic, asezat in jurul endoteliului, care contine fibre elastice, dispuse in forma de retea.
Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare, numite
valvule venoase. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de jos
in sus. Si se numesc vene valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene
avalvulare.
b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie a arterelor si
are o structura variata.Ea este formata din tesut conjunctiv, in care sunt cuprinse si fibre
musculare.Tesutul conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si
proportii foarte variate.
c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie si este
constituita tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa fibre conjunctive si
elastice, si elemente musculare; de obicei , tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste
in continuarea tesutului conjunctiv al perivenei, fara o limita distincta.
Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza cu diferitele
tipuri de vene : -vene fibroase, fibroelastice si vene musculoase.
Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele
membrelor.

3. VASELE LIMFATICE

Vasele limfatice se formeaza prin confluenta capilarelor dand nostin vaselor

limfatice mici,care, prin confluenta, formeaza vase limfatice mari, iar aceasta dau
nastere, la randul lor, la trunchiuri limfatice, care comunica cu  sistemul vascular
sanguin.
Structural,vasele limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt
mai subtiri decat venele.

* CIRCULATIA      SANGUINA SISTEMATICA

Circulatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre organe si

teseturi prin sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la inima, prin sistemul venos.
Circulatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera,
aorta, din care se desprind apoi toate arterele mari ->artere->arteriole-> capilare apoi
prin venele->vene->venele->atriul drept.

* CIRCULATIA PULMONARA

Circulatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din

ventriculul drept fiind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc
schimbul de gaze, dupa care revine prin venele pulmonare in atriul stang.

* CIRCULATIA LIMFATICA

Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in
vene o parte din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine, circulatia limfatica
are loc in cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare
inchise, se colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari, si, in final,
formeaza   doua   colectoare   limfatice   mari,   care   se   desachid   in   venele subcla
viculare.

 
C.REGLAREA ACTIVITATII
CARDIOVASCULARE

Reglarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si extrinseci. 1.

Reglarea prin mecanisme intrinseci
O reglare  a activitatii cardiace se observa si la inima scoasa din  organism,
lipsita deci de influente nervoase si imorale.
      2.Reglarea prin  mecanisme extrinseci
Reglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si umorala:
a)  Reglarea reflexa
Se stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si
fibre parasimpatice.Fibrele simpatice sunt postganglionare si provin din
plexul cardiac.Fibrele parasimpatice provin din nervul vag si sunt fibre premergatoare.
Acesti nervi au actiune autogonista asupra inimii.Simpaticul
accelereaza contractiile cardiace si mareste intensitatea, pe cand
parasimpaticul(vagul) incetineste ritmul contractiilor cardiace si scade intensitatea lor.
Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea scoartei  cerebrale.
Este stiut ca starile emotionale pot provoca modificarea activitatii cardiace : frica,
mania, bucuria etc. pot determina o accelerare a contractiilor cardiace.
b) Reglarea umorala
Activitatea inimii este coordonata si pe calea umorala, adica prin actiunea
unor substante pe care le produc diferite organe si pe care sangele le  aduce la
inima.Dintre aceste substante, cele mai importante sunt hormonii.De exemplu
adrenalina,hormonul medulosuprarenalei, provoaca o intensificare si o accelerare a
contractiilor cardiace (obisnuit cantitatea de adrenalina din sange este redusa).
Aceeasi actiune o are si tiroxina, de aceea in hiperteroidism se  produce o accelerare a
ritmului cardiac. Acetilcolina, produs al sistemului nervos parasimpatic, are o
actiune inversa adrenalinei. Si diferitele saruri care intra in compozitia plasmei au
actiune asupra activitatii cardiace. Importante din acest punct de vedere sunt sarurile de
calciu, care accelereaza ritmul cardic, si arurile de potasiu, care incetinesc ritmul
cardic. Datorita reglarii reflexe si reglarii umorale se produce o adaptare fina a
travaliului cardiac la nevoile organismului.
  
CARDIOPATIA ISCHEMICA
 
Cardiopatia este afecţiunea cardiacă acută sau cronică care rezultă din reducerea sau întreruperea aportului de
oxigen la nivel miocardic, în asociere cu procese patologice de la nivelul sistemului coronarian.
Fiind un organ cu metabolism prin excelenţă aerob, inima are rezerve adaptative scăzuteîn condiţiile unui aport
deficitar de oxigen.În situaţii fiziologice, aportul (oferta) de O  la nivel miocardic este egal cu consumul
acestuia. Când balanţa dintre aportul şi consumul de O se dezechilibrează, apare ischemiamiocardică.
In functie de severitate exista mai multe forme de cardiopatie ischemica.
• Moarte subita
• Angina stabila
• Angina instabila
• Infarctul miocardic
• Angina pectorală este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin
crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emoţii,
durează câteva minute şi dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor
compuşi nitrici (Nitroglicerină, Nitrit de amil).
Angina este modul prin care inima ne spune cã nu are suficient oxigen pentru ceea ce i
se cere sã facã.
Aceasta se întâmplã atunci când arterele coronare (arterele care irigã inima cu sânge)
sunt blocate din cauza procesului de aterosclerozã. În urma acestui proces, pe peretele
arterelor se depun plãci de grãsime calcificatã, care vor reduce debitul sanguin la acel
nivel.
O altã cauzã a angine este reprezentatã de situatia în care efortul care se solicitã din
partea inimii este peste capacitățile pe care ea le are sau când are nevoie de mai mult
oxigen decât în condiții normale. Angina mai apare și în cadrul altor boli, cum ar fi
anemia, bolile valvulare aortice, tulburările de ritm cardiac sau funcționarea exagerată a
glandei tiroide.
II.2. ETIOPATOLOGIE
Principala cauză (90 - 95%) este ateroscleroza coronariană, care se manifestă sub formă
de stenozări sau obliterări coronariene şi zone de necroză şi fibroză miocardică difuză.
Valvulopatiile aortice, anemia, tahicardiile paroxistice, hipertiroidismul etc. reprezintă
cauze mult mai rare.
Fiziopatologie: angina pectorală este expresia unei insuficicienţe coronariene acute,
datorită dezechilibrului brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în O2) şi
posibilităţile arterelor coronare. În mod normal, circulaţia coronariană se adaptează
necesităţilor miocardului, putând creşte la efort de 8 -10 ori. Angina pectorală apare pe
fondul unei insuficienţe coronariene cronice datorită coronarelor stenozate.
Condiţiile declanşatoare - efort, emoţii etc. - impun miocardului un efort suplimentar,
deci necesităţi suplimentare de O2, dar circulaţia coronariană cu leziuni de ateroscleroză
este incapabilă să-şi mărească debitul. Apar astfel o ischemie miocardică acută, o
insuficienţă coronariană acută, cu acumularea unor produse de catabolism (acid lactiv,
piruvic etc.) care excită terminaţiile nervoase locale şi produc impulsul dureros (criza de
angină).
II.3. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul principal este durerea, care are caracter constrictiv, "ca o gheară, arsură sau
sufocare", şi este însoţită uneori de anxietate (sentiment de teamă, teamă de moarte
iminentă), este variabilă - de la jenă sau disconfort la dureri atroce. Sediul este
reprezentat de regiunea retro- sternală mijlocie şi inferioară şi de regiunea pre-cordială,
pe care bolnavii o arată cu una sau ambele palme. Iradiază în umărul şi membrul toracic
stâng, de-a lungul marginii interne, până la ultimele două degete, uneori către mâna
dreaptă sau bilateral, spre gât, mandibule, arcada dentară, omoplat. Iradierile nu sunt
obligatorii. Importante sunt iradierile în regiunea cervicală anterioară şi mandibulă sau
în ambele membre superioare, durata este de 1 - 3', rar 10 - 15', iar frecvenţa crizelor
este variabilă. Durerea apare în anumite condiţii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort
fizic, de obicei la mers, emoţii, mese copioase, frig sau vânt etc. Cedează prompt la
repaus şi la administrarea de Nitroglicerină (1 - 2' rar 3', test de diferenţiere).
Criza dureroasă este însoţită uneori de palpitaţii, transpiraţii, paloare, lipotimie, lipsă de
aer, eructaţii.
Tipologie:
Durerea poate să apară în timp ce persoana depune un efort fizic (urcă pe scări sau urcă
o pantă, merge în frig sau contra vântului, practică un sport, etc). Este cazul anginei de
efort, un caz tipic şi cel mai frecvent întâlnit. Încetarea efortului fizic produce o
întrerupere a durerii.
Durerea poate fi stabilă - durerile sunt puţin frecvente şi apar doar în cazul depunerii de
efort substanţial. Caracteristic este faptul că durerea se declanşează doar atunci când
persoana depune un efort de aceeaşi intensitate (de exemplu, durerea apare sistematic
doar după 30 de minute de mers pe jos). Acesta este elementul care defineşte stabilitatea.
Durerea poate fi instabilă şi invers proporţională cu efortul despus - în acest caz, durerile
apar atunci când persoana depune un efort de mică intensitate şi încetează destul de greu
chiar şi după administratea de nitraţi. Dacă durerea se produce în stare de repaus, situaţia
este gravă. Evoluţia către infarct este foarte frecventă dacă nu se intervine pe cale
medicală.
Durerea de tipul Prinzmetal este o formă particulară şi foarte rară de angină pectorală, ce
apare doar la anumite ore, cu regularitate, în general când pacientul este în stare de
repaus, dimineaţa, fiind însoţită de o pierdere a cunoştinţei. Tulburările ritmului cardiac
la acest tip de angină pot fi importante şi într-o treime din cazuri, boala evoluează către
infarct.
II.4. CLASIFICAREA
Forme clinice:
Angorul spontan, adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar fără un factor
declanşator, se datorează unei crize tahicardice, hipertensive, unei intricări coronaro-
digestive, stări psiho- nevrotice sau anunţă un infarct;
Angorul de decubit, însoţeşte fenomenele insuficienţei acute a ventriculului stâng şi
apare tot în condiţii de creştere a muncii inimii (contact cu aşternutul rece, tahicardii,
hipertiroidism etc.);
Angorul intricat, cu modalităţi atipice de declanşare, iradiere, durată, aspect al durerii, se
datorează intervenţiei unei alte afecţiuni dureroase viscerale (litiază biliară, ulcer, hernie
hiatală, spondiloză, periartrită scapulohumerală);
Se mai descrie angorul cu dureri atipice sau starea de rău anginoasă - prima criză de
angor corespunde frecvent unui infarct miocardic prin tromboză şi trebuie tratată cu 7 -
10 zile repaus, analgetice, coronaro-dilatatoare şi anticoagulante. Accentuarea duratei şi
frecvenţei angorului anunţă, de obicei, un infarct miocardic.
Angina pectorală stabilă
Angina pectorală este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin
discomfort sau presiune precordială, care este în mod tipic precipitat de efortul fizic și
ameliorat de repaus sau nitroglicerină sublingual. Angina pectorală stabilă este o formă
clinică a cardiopatiei ischemice care se caracterizează prin:
-durată sub 5 secunde sau peste 20 de minute
-accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii
-declanșarea la o simplă mișcare
-calmarea la înghițire (apă, alimente)
-aria foarte mică, indicată cu vîrful degetului
-accentuarea la presiune asupra toracelui
-debut și sfârșit brusc.
În România prevalența bolii este de 10, 9% și în creștere. Diagnosticul este confirmat
prin efectuarea de teste de efort, care urmăresc adaptabilitatea coronariană prin
realizarea unui efort cât mai apropiat de cel maximal și se fac
până la apariția modificărilor EKG și clinice ale pacientului. Testele imagistice
apreciază defectele de perfuzie, tulburări diskinetice cardiace, fluxul de sânge
coronarian, extinderea leziunilor aterosclerotice. Tratamentul cuprinde corecția
factorilor de risc, măsuri generale privind schimbarea modului de viață, prevenirea și
tratamentul crizelor anginoase,revascularizarea miocardică. Mortalitatea este mult mai
cunoscută decât morbiditatea, reprezentând în România 60% din totalul deceselor prin
boli cardiovasculare.În țările industrializate mortalitatea a scăzut constant în ultimii 25
de ani cu circa 3-5% pe an, spre deosebire de țările est-europene unde continuă să
crească. Încetarea fumatului este cea mai eficientă intervenție preventivă pentru a reduce
ateroscleroza coronară, cauza principală a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al
diabetului, hipertensiunii, hipertrofiei hepatice,hiperlipidemiei și obezității, factori de
risc predominanți, are un rol important intervenția bolii coronare. Complicațiile anginei
pectorale includ: angina instabilă, infarctul miocardic și decesul. Ateroscleroza
coronariană este responsabilă în 95% din cazuri de angină pectorală și cardiopatia
ischemică. Sediul principal al dezvoltării leziunilor aterosclerotice este la nivelul inimii.
Aici se formează progresiv striațiile grase care încep să apară de la naștere în aortă și de
la vârsta de 15 ani în coronare. Aceste leziuni nu au consecințe hemodinamice sau
clinice și pot persista, regresa sau evolua spre plăci fibroase. Plăcile fibroase apar după
25 de ani în coronare. Leziunile avansate a căror incidență crește cu vârsta provin din
plăcile fibroase prin: vascularizare deneoformație, calcificarea centrului necrotic,
ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.Studiile epidemiologice au
permis conturarea noțiunii de factor de risc,caracteristici care sunt prezente la persoanele
sănătoase dar asociate posibilității ulterioare de dezvoltare de boli cardiovasculare
aterosclerotice. Acestea sunt:
- sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv
- vârsta înaintată
- agregarea familială prin obiceiuri alimentare și ereditate poligenică
- factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grăsimi saturate,alcool),
zona geografică (consum de apă nedură cu carențe în microelemente)
- obezitatea
- fumatul
- sedentarismul
- factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambițios,
agresiv,nerăbdător)
- factori sociali (profesiunile cu responsabilități crescute, grad înalt de stres) . Factori
metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- și macroangiopatie-hiperuricemia-
hipercolestorelemia
>230 mg/dL (normal <200 mg/dL)-hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL-hipo-HDL-
colesterolemia <40 mg/dL-hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL) .
Factori hemodinamici:
-hipertensiunea arterială care crește stresul parietal și secundar crește necesarul de
oxigen, iar trauma hemodinamică scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.
Cauze ale anginei pectorale care nu țin de ateroscleroză:
-spasmul coronarian
-angina Prinzmetal
-sindromul X-boală inflamatorie sistemică sau boală de colagen: sclerodermia, lupus
sistemic eritematos, boala Kawasaki, poliarterita nodosa și arterita Takayasu-stenoza
aortică, cardiomiopatiile, hipertensiunea arterială-anemia severă-anomalii cardiace sau
ale vaselor de sânge-anevrism sau fistula coronariană, ectazia coronariană, fibroza
coronariană.
Semne si simptome
Majoritatea pacienților cu angină pectorală experimentează disconfort retrosternal decât
durere francă. Acesta este descris ca o presiune, greutate,gheară, arsură sau senzație de
sufocare. Durerea anginoasă este localizată primar în epigastru, spate, gât și umeri.
Localizările tipice sunt brațe, umeri și gât.
Tipic angina este pecedată de exerciții fizice, alimentație, expunerea la frig sau emoții și
stres. Durează aproximativ 1-5 minute și este ameliorată de repaus sau nitroglicerină.
Durerea de piept durează doar o secundă și nu este de obicei angină. Intensitatea anginei
nu se modifică cu respirația, tuse sau modificări ale poziției. Durerea deasupra
mandibulei și sub epigastru este rar cauzată de angină.
Asociația cardiacă din New York clasifică angina pectorală astfel:
-clasa I-fără limitarea activității fizice, fără simptome
-clasa II-limitare usoară a acitvității fizice, cu simptome moderate
-clasa III-limitarea moderată a activității fizice, pacientul nu prezintă simptome în
repaus, iar activități fizice moderate declanșează simptomele
-clasa IV-pacientul nu poate să efectueze nici o activitate fizică fără discomfort,chiar și
în repaus.
Examenul fizic clinic este sărac. În prezența aterosclerozei se pot observa:
- xantelasme: acumulare de celule conjunctive încărcate cu granulații lipidice,tradusă
prin pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor către partea nazală
-gerontoxon: inel cenușiu pericornean de obicei bilateral
-sufluri arteriale la auscultație-în criză: tahicardie cu sau fără hipertensiune arterială și
auscultarea zgomotului Z4 cu suflu sistolic mitral.
Diagnostic
Electrocardiografia-EKG:*Între crize:-aspect normal in 80% din cazuri-leziuni
subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardică -T negativ sau
subendocardică-T înaltă, pozitivă, simetrică-reducerea amplititudinii sau inversarea
undei T-alungirea intervalului QT.*În criză:- aspect normal în 50% din cazuri-
subdenivelări ale segmentului ST-unda T negativă sau turtită- blocuri
atrioventriculare.Testele de efort urmăresc adaptabilitatea coronariană prin realizarea
unui efort cât mai apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecvenței
ventriculare maximale- (220-vârsta). Aceste teste se fac până la apariția crizei de angor,
alterărilor EKG sugestive. Frecvența la care apare durerea se numește prag anginos.
Efortul poate fi:general (cicloergometric, covor sau scară rulantă) sau pur
cardiac(electrostimulare cardiacă) .
Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acută,disecția de
aortă, pneumonie, embolie pulmonară, pneumotorax, reflux gastroesofagian, acalazia
cardiei, artrita
condro-costală, mialgii, radiculite,hernie diafragmatică, ulcer peptic subcardial, colica
biliară, nevroza cu acuză cardiac.
Tratament
Tratamentul conservator .Corecția factorilor de risc este prima intenție a medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale
-echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate în colesterol (creier,rinichi,
ficat, unt, smântână, untură, ouă, ciocolată) .
La nevoie se asociază medicație anticolesterolemiană. Dieta și stilul de viață:
-schimbarea locului de muncă dacă acesta presupune stres sau eforturi fizice excesive
-renunțarea la sporturile care predispun efort fizic major
-evitarea drogurilor care cresc consumul de O2 ale miocardului:amfetamine,
izoproterenol, cocaina
-combaterea obezității: grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale sub 2/3
din totalul grăsimilor
-suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian, creste
necesarul de O2 miocardic si scade eficiența medicației antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat în raport cu toleranța
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu:aport
caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardică
-reducerea consumului de cafea.
Terapia medicamentoasă
Nitrații și nitriții determină doar venodilatație, cu scăderea umplerii distolice a
ventricolului stâng, a stresului parietal și consumului de O2. Induc coronarodilatație care
se însoțește de redistribuirea sângelui spre zonele ischemiate și colaterale.
Nitroglicerina, se administrează în criză o tabletă sublingual sau o doză spray, preventiv-
preparate cu eliberare lentă, discuri transdermice sau unguent. Efecte secundare imediate
: cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efecte secundare tardive:
methemoglobinemie, toleranță, dependență. Isosorbiddinitratul are proprietăți
asemănătoare și se recomandă în profilaxia imediată cu 15 minute înaintea efortului sau
profilaxia de durată. Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la
primul pasaj hepatic ceea ce-i prelungește eficiența spre 6 ore.
Prognostic
Factorii importanți pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ funcția
ventricolului stâng, severitatea și localizarea leziunii aterosclerotice și răspunsul
simptomelor la tratament.
Angina pectorală instabilă
Termenul de angină instabilă a fost utilizat prima dată acum trei decenii și semnifică
statusul intermediar intre infarctul miocardic și cel cronic al anginei stabile. Angina
instabilă este sinonimă cu termenii sindrom intermediar și angina de preinfarct.
Incidența anginei instabile este în creștere și aproape un milion de persoane internate
primesc acest diagnostic. Riscul de deces, infarct miocardic și complicații este variabil
datorită spectrului clinic variat care este acoperit de termenul
de angină instabilă. Studiile arată că incidența morții în prima săptămână după internare
este de 4% iar incidența în infarctul miocardic este de 10%.Factorii de prognostic
negativ sunt: denivelarea segmentului ST, vârsta înaintată, disfuncție de ventricul stâng
și extinderea bolii coronare.Femeile cu angină instabilă sunt în vârstă și au o prevalență
crescută a hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficienței congestive cardiace și istoric
familial de boli cardiace mai bogat decât al bărbaților. Bărbații tind să prezinte incidența
crescută de infarctizare miocardică și revascularizare, nivel crescut de enzime cardiace
la diagnostic și rate înalte ale revascularizărilor si cateterizărilor. Prognosticul este totuși
dependent mai mult de severitatea bolii decât de sex.Vârsta medie de prezentare a
pacienților este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai în vârstă la diagnosticare. Cauzele
anginei instabile sunt aceleași ca și pentru cea stabilă: ruperea unei plăci de aterom cu
formarea de trombi care obstruează complet sau parțial un ram coronar principal, anemia
severă, hipertensiunea si insuficența cardiacă congestivă. Față de angina stabilă durerea
sau disconfortul asociat cu angina instabilă:
-apare adesea în repaus, noaptea în somn sau la activități fizice minime
-este bruscă, este mai severă și durează mai mult până la 30 de minute
-nu este ameliorată de repaus sau nitroglicerină
-este un semn care prevestește un atac de cord în viitorul imediat.Pentru persoanele cu
angină instabilă opțiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni infarctul cardiac. In
peste 85% dintre pacienți tratamentul de urgentă va stabiliza simptomele. Se poate opta
pentru o cateterizare, angioplastie sau by-pass cardiac. Angioplastia de urgență și
operația pe cord deschis sunt necesare la pacienții care nu raspund la restul metodelor.
Patogenia anginei pectorale instabile
Angina instabilă derivă din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorită patogeniei
comune. Cauza tipică a declanșării anginei instabile este ruperea placii de aterom cu
formarea rapidă de trombi cu deficit hemodinamic secundar sau microembolizare. Este
diferită etiologic de angina stabilă care este determinată de cele mai multe ori de o
stenoză coronară fixă care compromite scurgerea sângelui și o placă ateromatoasă care
crește progresiv și care permite formarea de colaterale.
Factorii care intevin în patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerere-ofertă
miocardică de oxigen, ruperea plăcii de aterom, tromboza,vasoconstricția și fluxul
sanguin ciclic.
Cauze si factori de risc în angina pectorală instabilă
Creșterea cererii de O2 miocardic:
-febră, tahiaritmii, hipertensiunea malignă
-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaină
-consumul de amfetamine, stenoza aortică, stenoza aortică supravalvulară
-cardiomiopatia obstructivă, sunturile aortovenoase
-insuficiența cardiacă congestivă.Scăderea aportului de O2 cardiac:
-anemie
-hipoxemie
-policitemie.
Factorii de risc cuprind:
-vârsta inaintată peste 60 de ani
-istoric familial de boli cardiace ischemice
-nivele înalte de colesterol în sânge
-hipertensiune arterială, fumatul
-diabetul tratat cu insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii având rol protector
-consumul excesiv de zaharuri rafinate, grăsimi saturate, alcool
-tipul psihosomatic A: ambițios, energic, agresiv, nerăbdător
-profesiunile cu stres crescut.
Semne si simptome
Angina instabilă cuprinde următoarele forme clinice:
-angor de novo - sub o lună de la apariția primei crize
-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn
-angor crescendo-creșterea frecvenței, intensității și duratei crizei (15-30 de minute),
concomitent cu reducerea pragului anginos-reapariția angorului după o perioadă de
remisiune la un vechi anginos, post-by-pass sau post-APTL-angor vasospastic.
Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabilă. Diagnostice
specifice care pot determina angor sunt: disecția aortică, ruperea unui anevrism toracic,
pericardita cu tamponadă, embolism pulmonar si pneumotorax. La 10 minute de la
internare pacientului i se va face un EKG. Alte semne și simptome pe care bolnavul
poate să le experimenteze cuprind:
-palpitații cardiace care se pot observa cu ochiul liber în zona precordială a pacientului
-presiunea sanguină sistolică sub 100 mmHg
-apex diskinetic-dedublare a zgomotului cardiac Z2-prezența unui zgomot cardiac Z3
sau Z4
-murmul apical nou sau care crește în severitate datorită disfuncției muschilor papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzația de scurtare a respirației
-greață și vărsături
-anxietate extremă și senzația de moarte iminentă
-ritm de galop.
Clinic este tipică lipsa de legatură cu factorii agravanți ai insuficienței coronariene:
anemie, tireotoxicoza, infecții, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar și incomplet.
Diagnostic
Studii de laborator :
-creșterea creatinkinazei și a izoenzimei sale MB
-creșterea nivelului troponinelor care evidentiază moartea celulelor miocardice
-măsurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore în primele 24 de ore
-determinarea nivelului de troponină T sau I de două ori la fiecare 6-8 ore mai ales în
primele 2-4 ore de angor cardiac-nivelul de troponină T de 0. 4 ng/mL sau mai mari și a
troponinei I de 0. 1ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive și asociate cu
mortalitate crescută pe termen lung și scurt
-nivelul de troponine poate să indice un eveniment cardiac la pacienții care au întârziat
prezentarea la medic deoarece semi-viața serică a acestora este mai lungă decât a CK-
MB și pot rămâne crescute la 7-14 zile după eveniment
-datorită kineticii lor troponinele sunt mai puțin folositoare pentru evaluarea crizelor
anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscută după nivelul de CK-MB-peptidul
natriuretic cerebral este un factor independent de predicție a mortalității pe termen lung
și scurt și a riscului de insuficiență cardiacă congestivă la pacienții cu angină instabilă
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indică prognostic negativ pe termen scurt și lung
la pacienții cu angină instabilă
-pacienții cu RCP crescută au un risc înalt de infarct miocardic recurent.
Electrocardiografia:
-subdenivelări St-leziuni subendocardice-ischemie subepicardica-T negativă sau
subendocardica-T inaltă, pozitivă,simetrică-reducerea amplitudinii sau inversarea undei
T-alungirea intervalului QT- blocuri intraventriculare. Aspectele EKG sunt identice cu
cele din angorul stabil dar foarte mobile.Monitorizarea Holter evidentiază numeroase
episoade ischemice silențioase.
Tratament
Pacienții cu angină instabilă necesită internare în spital pentru repaus la pat și
monitorizare cardiacă continuă. Este necesar un acces intravenos și începerea terapiei cu
O2.Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiacă cu posibilă revascularizare și
metoda conservativă care cuprinde un control inițial medicamentos al anginei cu
posibilitatea utilizării cateterizării cardiace dacă este indicată de eșecul terapiei medicale
sau de evidențierea ischemiei.Indiferent de strategia aleasă, controlul inițial medical
cuprinde:
-terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagoniști aiglicoproteinei
IIb/IIIa)- terapia anticoagulantă (heparina)
-betablocanții și nitrații-terapia vasodilatatoare.
Medicația complexă cuprinde terapia antilipemiantă (statine) si utilizarea inhibitorilor
enzimei de conversie = IECA. Nitroglicerina se administrează în perfuzie intravenoasă
pentru a reduce tensiunea arterială sistolică cu 10% dar nu mai mică de 110 mmHg. În
caz de hipotensiune se ridică piciorul patului în poziție Trendelemburg, iar în caz de
tahicardie reflexă se asociază beta-blocante.
Prognostic
Durata medie de supraviețuire nu diferă notabil după procedurile chirurgicale
comparativ cu tratamentul medical convențional, dar calitatea vieții este incomparabilă.
Factorii de prognostic negativ:
-lipsa ameliorării după 48 de ore de terapie intensivă
-modificări EKG persistente sau episoade de ischemie silențioasă la supravegherea
Holter.
Angina Prinzmetal
Angina variantă sau angorul vasospastic este o formă specială de angina instabilă prin
spasm coronarian care determină ischemie transmurală acută cu alterări EKG pasagere
de tip infractoid.Spasmul coronarian acut este o contracție bruscă, temporară cu o
anumită localizare în miocard corespunzător unei coronare. Spasmul încetinește sau
oprește fluxul sanguin prin artere și lipsește inima de O2 și nutrienți. Spasmul poate
apare în artere care apar normale sau în cele care au devenit calcificate datorită
aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauză a ischemiei cardiace și afectează
aproximativ 4 din 100. 000 de persoane și 2% din pacienții cu angină.
Spasmul poate fi silențios fără simptome sau poate apare la persoanele cu angină stabilă
sau instabilă. Apare de obicei ca o variantă a anginei, un tip de durere retrosternală care
pare a fi determinat de disfuncție endotelială, o condiție patologică în care arterele
coronare pot apare normale dar nu funcționează optim.Spasmul prelungit poate provoca
chiar infarct miocardic. Factorii care declanșează spasmul coronar sunt: consumul de
alcool, emoțiile puternice, expunerea la frig și medicația care determină vasoconstricție.
Consumul de cocaină și fumatul poate provoca spasm coronarian sever prin creșterea
travaliului cardiac. La multe persoane angina variantă poate apare fără nicio cauză
evidentă.
Simptomul principal este angina de repaus, spontană, intensă, prelungită (10-15minute),
survenind în primele ore ale dimineții, eventual cu orar fix. De obicei capacitatea de
efort este păstrată. Alte semne și simptome de însoțire sunt:senzația de presiune toracică,
de gheară, de sufocare, strivire. Durerea este severă și poate iradia spre gât, umăr sau
braț.Persoana afectată își poate pierde cunoștința.
Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia coronară și
EKG- ul. Scopul tratamentului este de a controla durerea și de a preveni infarctul
miocardic. Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat în angina variantă.
Calciumblocantele sunt extrem de eficiente în angina variantă față de angina stabilă.
Asocierea cu nitrații este benefică. Se pot asocia două calciumblocante.
Prognosticul pacienților este favorabil. Rata de supraviețuire la 3 ani variază între 84-
98%. Mortalitatea și morbiditatea sunt dependente de boala aterosclerotică cauzatoare.
Pacienții fără stenoză de 70% au o supraviețuire de 93% la 1 an, în timp ce cei cu boală
aterosclerotică multivasculară coronariană și angină variantă au doar 65% șanse să
supraviețuiască la 1 an.
Patogenia Anginei Prinzmetal
Angina variantă este determinată de spasmul arterial coronarian focal și o anormalitate
generală a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apare de obicei la locul unei stenoze
sau adiacent acesteia. Un număr mare de pacienți prezintă o angiogramă coronariană
normală deși au evidența de boală aterosclerotică demonstrată prin examinarea
intravasculara echografică.
Factori de risc pentru Angina Prinzmetal
Factorii care pot declanșa o criză de angină variantă cuprind:
-vârsta înaintată, agregarea familială prin poligenism cât și prin obiceiuri culinare
comune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apă dură
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul, stresul emoțional și profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arterială, care crește stresul parietal coronarian. Asocierea a 3 factori de
risc major (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat,
hipercolesterolemia) crește de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiecții care prezintă
un singur factor de risc.
Semne și simptome
Angina variantă se declanșează la repaus, spontan, cu episoade care au un ciclu
circadian, cele mai multe crize apărând dimineața devreme. Durerea este severă și poate
fi asociată cu palpitații sau sincopă secundară aritmiilor. O parte din pacienți pot
prezenta un tonus vascular modificat și să prezinte simptome ale migrenei și
fenomenului Raynaud. Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subită (5-
10% din cazuri) sau evoluție spre infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc
sunt nesemnificativi. Nitroglicerina administrată este adeseori eficientă.
Diferențierea anginei instabile de cea variantă este dificilă și necesită investigații
speciale, incluzând angiografia coronară. Diferențierea se face arbitrar deoarece
vasospasmul este cauza și consecința rupturii unei placi de aterom și trombozei arteriale
coronare la un pacient cu angină pectorală instabilă, iar mulți pacienți cu angină variantă
au boala arterială coronariană obstructivă. Absența factorilor de risc pentru boala
arterială coronariană aterosclerotică sugerează angina variantă, deși fumatul este un
factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice și este raportat la mulți dintre
pacienții cu angină variantă. Infarctul miocardic este o complicație a anginei variantă. Se
dezvoltă tipic în regiunea corespunzătoare localizării electrocardiografice a modificărilor
intervenite în atacurile anginoase primare. Acestă localizare sugerează teoria conform
căreia vasospasmul arterial coronarian este mecanismul primar.
Diagnostic
Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completă, biochimia serică și profilul
lipidic pentru a exclude infecția, disfuncție plachetară primară, insuficiența renală,
hiperglicemia, dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor
cardiace este importantă dacă se suspectează un infarct miocardic imediat. Confirmarea
diagnosticului se realizează prin reproducerea crizei și alterărilor EKG la testul cu
ergonovina care declanșează spasm coronarian.
Testul se efectuează prudent, în doze progresive și sub monitorizare EKG, având la
îndemână nitroglicerină pentru a cupa criza prin injectare intravenoasă sau
intracoronariană. Diagnosticul diferențial se face cu următoarele afecțiuni: infarctul
miocardic acut, ischemia silențioasă, angina stabilă și instabilă, dureri toracice de alte
cauze: pneumotorax, pneumonie, pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.
Tratament
Pacienții cu angină variantă sunt internați pentru investigare și inițierea terapiei
medicale. Prima masură este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivații care
trebuie repetată după fiecare episod de angină, monitorizarea telemetrică în primele 24-
48 de ore și enzimele cardiace.
Terapia medicală
Aceasta include inițial administrarea de nitroglicerină sublingual sau intravenos și un
blocant de calciu oral.
Calciumblocantele. Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente în angorul
vasospastic, de preferință în doză maximală tolerată. Asocierea cu nitrații este benefică,
mecanismul de acțiune fiind diferit. Se pot asocia și două calciumblocante din subclase
diferite: dihidropirine și verapamil sau diltiazem. Întreruperea bruscă poate da rebound
la nifedipină și verapamil, dar nu și la diltiazem. Administrarea de durată a
calciumblocantelor ameliorează prognosticul pe termen lung.
Dieta
Deoarece ateroscleroza este comună între pacienții cu angină variantă, terapia prin dietă
pentru dislipidemie este utilă.
Combaterea displipidemiei prin:
-evitarea alimentelor bogate în colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smântână,untură,
ouă,
ciocolată
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grăsimi saturate, alcool.
Sevrajul tabagic este un pas important în terapia anginei variantă. Majoritatea pacienților
fiind fumători, sevrajul imediat, total și definitiv constituie masura terapeutică
fundamentală și care poate permite reducerea progresivă până la suspendare a medicației
(in 12 luni) .
Tratamentul chirurgical
Revascularizarea percutană coronariană și chirurgia de by-pass coronarian pot fi utile la
pacienții cu manifestări mixte, care includ angina de repaus și cea de efort, cu afectarea
proximală a arterei coronare principale.
Prognostic
Prognosticul pacienților cu angină variantă este favorabil. Rata de supraviețuire la 3 ani
este de 84-98% iar supraviețuirea fără infarct miocardic la 3 ani este de 63-98%.
II.5. EVOLUȚIA ȘI PROGNOSTICUL
Evoluţia este obişnuit progresivă. Durata medie a supravieţuirii este de 4 - 5 ani, sfârşitul
producându-se fie prin moarte subită, fie prin infarct miocardic, tulburări de ritm şi de
conducere sau insuficienţă cardiacă.
Prognosticul este nefavorabil în cazurile cu ereditate încărcată, infarct în antecedente,
diabet zaharat, leziuni valvulare aortice, tulburări de ritm etc.
II.6 DIAGNOSTICUL
DIAGNOSTIC POZITIV
Angina pectorală este un sindrom definit prin durere precordială localizată retrosternal
sau precordial, cu durată scurtă (mai puțin de cincisprezece minute)cu iradiere tipică în
umărul și membrul superior stâng sau atipică în mandibulă, abdomen sau membrul
superior drept, declanșată de efort, emoții, sau alți factori care cresc munca inimii și trec
în repaus sau după administrarea de nitroglicerină. Examenul subiectiv nu evidențiază
deseori nimic. Alteori se găsesc semnele bolii care produce acest sindrom:
- arteroscleroza
-hipertensiunea arterială
-tulburari de ritm
-dispnee
-agitatie
-anxietate.
De regulă diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din
examenul EKG.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
În cazurile în care înfățișarea durerii coronariene este neconcludentă iar
electrocardiograma este normală sau conține unele modificari discutabile se impune un
diagnostic cu urmatoarele boli:
-nevroza cu manifestări cardiace
-boli ale esofagului
-ulcerul gastro- duodenal
-hipertensiune arterială pulmonară
-pericardita( atenție deosebită, prin masurile terapeutice și pronostic se impune față de
diagnosticul diferențial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.)
II.7.TRATAMENTUL
Tratamentul anginei pectorale începe cu stabilirea cauzelor şi al factorilor care precipită
apariţia sau favorizează accesul de angor. Deoarece majoritatea cazurilor este urmarea
aterosclerozei coronariene, tratamentul va viza regimuri şi tratamentul aterosclerozei.
Uneori angina pectorală este provocată de stenoza aortică, de cardio-miopatii sau de
hipertensiunea arterială. În acest caz tratamentul său se suprapune tratamentului acestor
boli. După caz se tratează anemia, hipoxemia, hipertiroidia, insuficienţa cardiacă,
hipertensiunea arterială şi unele aritmii cu ritm rapid. Trebuie combătut fumatul,
obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertiroidismul,
stressurile, cu alte cuvinte toţi factorii de risc.
Efortul nu trebuie înlăturat total. Se recomandă efort dozat, în primul rând mersul. Când
este cazul, repaus după mesele principale. Repausul la pat are indicaţii speciale: crize
frecvente, de durată, intense şi rezistente la nitroglicerină, crize de decubit. Somnul este
obligatoriu 8 h noaptea şi 1 oră după amiază.
Regimul va fi echilibrat la norrnoponderali, hipocaloric la obezi. Se vor evita mesele
copioase şi după fiecare masă bolnavul va sta în repaus 60 - 90 minute. în general
regimul va fi cel recomandat în ateroscleroză, obezitate, hiperlipoproteinemii (vezi cap.
Noţiuni de alimentaţie şi dietetică). Deci dietă hipocolesteronemiantă şi hipolipemiantă,
cu evitarea în special a grăsimilor bogate în acizi graşi saturaţi.
Se va combate aerocolia, aerogastria şi constipaţia, prin supozitoare cu glicerina,
administrare de ulei de parafină etc.
Se vor utiliza sedative şi tranchilizante (Fenobarbital sau Ciclobarbital o jumătate tabletă
x 2, Diazepam 10 mg o jumătate tabletă x 2, Napotom 2 - 3/zi, Bromosedim, Bromaval,
Extraveral etc), ori de câte ori este nevoie.
Tratamentul crizei anginoase începe cu întreruperea efortului sau cauzei declanşatoare şi
administrare de Nitroglicerină (1 comprimat de 0,0005 g sfărâmat între dinţi sau 2-3
picături de soluţie), sublingual. Administrarea acestora se poate repeta de mai multe ori
pe zi, se poate lua şi profilactic, deoarece nu creează obişnuinţă; acţiunea este de scurtă
durată şi este bine tolerată. Dacă durerea nu cedează în 20 - 30 de minute, se suspectează
un angor intricat sau un sindrom coronarian sever. Nitritul de amil (fiolă inhalată),
acţionează mai rapid (10 - 15"). Prevenirea crizei se face prin evitarea circumstanţelor
declanşatoare (efort, emoţii mese copioase, tutun) şi medicamente cu acţiune
coronarodilatatoare şi de favorizare a circulaţiei coronariene: Intensain (drajeuri de 75
mg, 3 - 6/zi), Persantin (drajeuri de 25 mg, 3 - 6/zi), Agozol (Prenilamină) (capsule de
15 şi 60 mg x 3/zi), nitrocompuşi cu acţiune prelungită (Pentalong 2-6 tablete, oral/zi),
Oxiflavil (tablete de 15 mg, 2 - 6/zi), substanţe betablocante adrenergice (Propranolol -
Inderal - 10- 40 mg/zi, Eraldin-Practolol), cu respectarea contraindicaţiilor (bronhos-
pasm, insuficienţă cardiacă severă, blocuri A-V, hipotensiune). Tratamentul
anticoagulant este controversat, iar cel chirurgical – de excepţie. Tratamentul bolii de
fond -ateroscleroza - presupune corectarea factorilor de risc, reducerea din alimentaţie a
grăsimilor animale şi a zaharurilor rafinate şi administrarea de Clofibrat (Atromid-S) (4 -
8 capsule/zi), în tratament de durată.
Deoarece vazodilatatoarele cu acţiune coronariană, reprezintă principalul tratament în
angina pectorală, în continuare prezentăm principalele droguri cu acţiunea lor şi efectele
lor adverse.
- Nitroglicerina, este singura medicaţie cu acţiune promptă şi reală. Se prezintă în
comprimate de 0,5 mg sau soluţie alcoolică l%o (trinitrina). Comprimatele se
administrează sublingual iar soluţia 3 picături tot sublingual. Criza trebuie să dispară în
1 - 2 minute şi efectul să dureze 30 - 60 minute. Dacă criza de angor nu cedează după
primul comprimat se administrează al doilea. Dacă durerea nu dispare nici acum, poate
fi în cauză un sindrom intermediar sau un infarct miocardic. Nitroglicerina se
administrează şi preventiv, când bolnavul urmează să facă un efort. Pentru prevenirea
crizelor există şi preparate sub formă de pomadă (nitrol), întinsă pe o bandă de hârtie
impermeabilă, care se aplică seara la culcare, pe regiunea stemală sau pe antebraţ. Deşi
este bine suportată, nitroglicerina poate provoca uneori efecte neplăcute: pulsaţii
temporale, cefalee, valuri de căldură cefalică, înroşirea feţei, hipotensiune ortostatică.
Uneori poate da obişnuinţă.
- Derivaţii nitrici cu acţiune prelungită (retard), se administrează zilnic 2 - 3/zi. Dintre
aceştia cităm: Pentaeritrol tetanitrat (Peritrate, Pentalong, Nitropector, comprimate de 20
mg 1 - 3/zi). Efectul apare după o oră şi jumătate şi durează 4-5 ore. Aceste preparate
reduc consumul de nitroglicerină. Alt preparat mult utilizat este Isosorbiddintratul
(Isoket, Isordil, Maycor). Acesta este utilizat pe scară largă în comprimate de 5 mg
sublingual, de 10 - 30 mg comprimate oral, 2 - 3/zi şi sub formă retard (tablete de 20
mg). Efectul apare după 20 minute şi durează 2-4 ore. Indicaţia majoră este angina
pectorală în criză sau profilactic şi insuficienţa cardiacă acută după infarct sau cronică.
Ca efecte secundare poate apare vasodilataţie cutanată, cefalee sau ameţeli.
- Alte medicamete cu acţiune coronaro dilatatoare. Dintre cele clasice menţionăm
Miofilinul i.v., 1-2 fiole/zi de 0,24 g fiola şi papaverina oral sau i.m. Alte preparate
utilizate sunt: Dipiridamolul (Persantin) cu efect coronaro dilatator, antiagregant
plachetar şi blocant al calciului, în doze de 3 x
2 - 3 drajeuri de 0,025 g/zi, sau 3x1 fiolă/zi; Prenila-mina (Segontin, Corontin, Agozol),
drajeuri de 0,015 g 3/zi; Anginina; Carbocromena (Intensain, Intercordin), drajeuri de 75
sau 150 mg de 3/zi, sau 1-2 fiole i.v/zi; Benziodarona (Amplivix) 3-6 comprimate/zi,
0,100 g comprimatul; Iproniazid (Marsilid).
- Amiodarona (Cordarone), înrudită cu Benziodarona este mult folosită în angina
pectorală. Acţionează frenator, alfa şi betacatecolaminic, reducând astfel travaliul
cardiac, fără a reduce fluxul coronarian. Se administrează pe perioade limitate, per os 3
x 1 capsulă de 200 mg, în prima săptămână apoi 1-2 capsule/zi.
- Blocanţii betaadrenergici, sunt în mod curent folosiţi ca vasodilatatori coronarieni. Se
întrebuinţează Propanololul, Inderalul, Tenorminul, Stresson, Trasicor, Visken, Seta-lex
etc. Asocierea cu derivaţi nitrici cu acţiune prelungită (Pentalong, Nitropector) le
măreşte efectul. Toate aceste droguri inhibă acţiunea catecolamidelor şi nevoia de
oxigen a miocardului acţionând bradicardizant, hipotensor şi scăzând contractilitatea
miocardului. Se începe cu 4 x 10 mg/zi (comprimate de 10 sau 40 mg) şi se ajunge până
la 60 mg/zi. Sunt contraindicate în tulburările de ritm şi conducere bradicardice, în astm
bronşic şi în insuficienta cardiacă.
- Antagonista calciului, sunt foarte utili în tratamentul anginei pectorale şi cardiopatiei
ischemice. Inhibând pătrunderea calciului în celula miocardică, ei reduc consumul de
oxigen scăzând necesităţile sale în oxigen. Principalele preparate sunt Verapamilul şi
Nifedipinul. Verapamilul are şi acţiune vasodilatatoare scăzând rezistenţa periferică (cu
utilitate în hipertensiune arterială). Verapamilul (Isoptil, Cordilex) se administrează de 3
x 40 - 80 mg/zi sau o fiolă i.v. lent de 5 mg. Este contraindicată în insuficienţa cardiacă,
şocul cardiogen, infarctul miocardic, blocul A-V. Ca efecte secundare pot apare greţuri,
vărsături, constipaţie, reacţii alergice cutanate. Nifedipinul (Adalat, Corinfar, Epilat), tot
blocant al calciului este şi antiaritmic şi vasodilatator. Se prezintă sub formă de drajeuri
de 10 mg şi se administrează 3x1, după mese. Este contraindicat la femei gravide. Ca
efecte adverse pot apare cefalee, bufeuri de căldură, vertij şi roşeaţă a feţei.
Tratamentul endocrin în angina pectorală urmăreşte diminuarea necesităţilor în oxigen
ale miocardului. Se administrează antitiroidiene de sinteză (Carbimazol) sau Iod
radioactiv, fără rezultate certe.
Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratamentul anticoagulant.
Acesta se începe cu Heparină şi se continuă cu Trombostom sub controlul timpului de
Protrombină. Nu există acord unanim în ceea ce priveşte eficienţa sa.
Metodele chirurgicale folosite în angina pectorală sunt realizarea unui by-pass aorto-
coronarian unic sau multiplu, cu ajutorul unui transplant din vena safenă internă sau
anastomoza arterei mamare interne cu ramura cororaniană post-stenotică.
Unii autori recomandă o tabletă de aspirină pe zi timp mai îndelungat.
CAPITOLUL III.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGINĂ
PECTORALĂ
INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINĂ PECTORALĂ
I. ÎNGRIJIRI IGIENICE. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE MEDIU
1. Saloane aerisite (ventilație ușor reglabilă prin ferestre)
- curate
- luminate corespunzator
- cu număr mic de paturi
- mobilier redus, ușor de întretinut
- pereți vopsiți în culori pastelate
- dotat cu apă curentă
- calduroase
- pentru adulti ± 18- 20 grade
- pentru copii mici ± 20 ± 22 grade
- pentru sugari ± 22 ± 24 grade
2. Paturile să fie comode
- să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort al pacientului
cât si ale personalului de îngrijire
- să-i permită pacientului să se poată mișca în voie
- să poată la nevoie să coboare din pat
- ușor de manipulat și curățat
-saltelele confecționate dintr-o singură, din două sau trei bucăți, din burete, sau material
plastic se curață și se dezinfectează mai ușor
- saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu apă sau aer au avantajul că permit
umflarea succesiva a compartimentelor după necesitatea(pentru prevenirea escarelor)
-pernele în număr de două- dimensiuni ± 55 cm lățime- 75 cm lungime-pătura -
confecționată din lână moale- trebuie să se poată spăla ușor -lenjeria să aibă cât mai
puține cusături- cearșaful dintr-o singură bucată- curat
- să se fixeze bine sub saltea- mușama confecționată din cauciuc sau material plastic- rol
de a proteja salteaua de diferite dejecții- aleza acoperă mușamaua- confecționată din
pânza- față de pernă din același material ca și restul lenjeriei- se va încheia cu șiret în
partea laterală.
II. ASIGURAREA IGIENEI
-se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să faca eforturi prea mari
-se verifică temperatura ambiantă pentru a evita răcirea bolnavului
-se izolează bolnavul cu un paravan
-va fi dezbrăcat complet și se va acoperi cu cearșaf si pătură
-se descoperă progresiv numai partea care se va spăla
-se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa în pat sau pe bolnav
-se săpunește și se clătește cu o mână fermă fără brutalitate pentru a favoriza circulația
sanguină
-apă caldă din abundență, schimbată de câte ori este nevoie
-se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini și în spațiile interdigitale la coate și axile
-se mobilizează articulațiile în toată amplitudinea lor și se masează coatele și zonele
predispuse escarelor
-pielea trebuie menținută curată și uscată deoarece se poate infecta ușor
-schimbarea lenjerie de pat și de corp, zilnic pentru că acești bolnavi transpiră.
III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC
-se ferește bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
-trebuie să câștige încrederea bolnavului printr-o bună pregătire profesională prin calm
si seriozitate
-se vor administra la timp medicamentele și va raspunde prompt la orice solicitare
-recoltarea probelor de laborator se va face fără a fi traumatizantă pentru bolnavi
-bolnavii vor fi însoțiți la consultațiile de specialitate
-se va supraveghea starea psihică a bolnavului vizitându-l cât mai frecvent,fără să se
deranjeze odihna bolnavului
-va instrui vizitatorii asupra modului de comportare față de bolnav.
INVESTIGAȚII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN SUPRAVEGHEREA
PACIENTULUI
SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE
Tensiunea arterială = presiunea cu care sângele apasă asupra pereților arteriali- se
măsoară ori de câte ori este nevoie în primele zile apoi de două ori pe zi dimineața si
seara- valorile obținute se notează în foaia de observație
Pulsul = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos - urmărim :
- frecvența, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se măsoară dimineața și seara
- valorile se notează în foaia de observație
Respirația
- se măsoară dimineața și seara, pacientul stând în poziție semișezând; urmărim :
frecvența, ritmul, amplitudinea, simetria mișcărilor, aspectul toracelui.
- valorile obținute se notează în foaia de temperatură
Temperatura
- se măsoară cu ajutorul termometrului : locuri de elecție - axilă, plica inghinală,
cavitatea bucală, rect,vagin
- în funcție de zona în care se măsoară se ține termometrul între trei și zece minute
-după terminarea timpului de menținere a termometrului, acesta se scoate și se șterge cu
o compresă
-se citește gradația la care a ajuns termometrul
-se spală termometrul, se scutură
-se introduce în soluție dezinfectantă
-notăm valoarea în foaia de temperatură
ASPECTUL TEGUMENTELOR
- curate, fără leziuni
- normal colorate
- elastice
- să nu prezinte transpirație excesivă
PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORĂRI PARACLINICE
Pregătim pacientul psihic pentru proba la care urmează să fie supus, îi explicăm în
termeni simpli, pe înțeles proba, pentru ca bolnavul să nu fie speriat sau stresat.
ELECTROCARDIOGRAMA = înregistrarea grafică a rezultanței fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac
- pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii emoționali
- transport bolnavul în sala de înregistrare
- așez bolnavul culcat pe patul de consultații și îl rog să-și relaxeze musculatura
- dezbrac pacientul în zonele în care se aplică electrozii
- după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
- îl transport înapoi în salon
OSCILOMETRIA = metoda prin care se evidențiaza amplitudinea pulsațiilor peretelui
arterial cu ajutorul oscilometrului
-pregătesc bolnavul psihic
-îl transport într-o cameră încălzită corespunzator
-bolnavul este culcat în repaus cel puțin 15 minute înainte de efectuarea probei
-descopăr membrele superioare și inferioare
-mă asigur ca îmbrăcămintea să nu fie strâmtă
-după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
-îl transport în salon
ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazată pe înregistrarea ultrasunetelor
străbătute și reflectate la nivelul cordului:
-îi explic bolnavului tehnica
-îl însoțesc până la camera de examinare
-îl ajut să se așeze pe pat în poziția indicată de medic
-îi descopăr zona unde se aplică electrozii
-după efectuarea probei ajut bolnavul să se îmbrace
-conduc bolnavul în salon si îl supraveghez
PUNCȚIA VENOASĂ = reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncție.
Scop: - explorator = recoltarea sângelui pentru examene de laborator
(biochimice,hematologice, serologice, bacteriologice)
-terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecției și perfuziei
intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
-executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
-sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterială
LOCUL PUNCȚIEI
- venele de la plica cotului (bazilică și cefalică) unde se formează M venos prin
anastomozarea lor
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugulare si epicraniene mai ales la sugari și copii mici
MATERIALE NECESARE
- mănuși chirurgicale
-pernă elastică pentru sprijinirea brațului
-mușama
-aleză
-substanță dezinfectantă și degresantă, alcool iodat, tinctură de iod
-ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, în funcție de scop
-pense, tampoane
-garou sau bandă ESMARCH eprubete uscate și etichetate
-cilindru gradat
-fiole cu soluții medicamentoase
-soluții perfuzabile și tăviță renală
PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ȘI MATERIALELOR NECESARE
-se aleg materialele necesare și se asează pe tavă
-se transportă tava cu materiale în apropierea bolnavului
PREGĂTIREA FIZICĂ ȘI PSIHICĂ A BOLNAVULUI
-se anuntă bolnavul și i se explică necesitatea tehnicii
-se așează bolnavul în poziția necesară (în funcție de sediul în care se execută)
-în laborator, dispensar bolnavul stă în poziție șezând pe scaun cu membrul superior în
abductie, extensie si supinație
-în salon bolnavul stă culcat în pat în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit în
extensie abducție si supinație
-se dezbracă brațul ales astfel ca hainele să nu împiedice circulația de reîntoarcere
-se asează subrațul bolnavului, perna elastică și apoi mușamaua
-se solicită bolnavului, să mențină brațul în poziție necesară
STABILIREA LOCULUI PUNCȚIEI
-se stabilește brațul la care se face puncția
-se examinează calitatea și starea venelor de la plica cotului
-se stabilește locul de executare a puncției
EFECTUAREA PUNCȚIEI
-se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a brațului
-cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncție
-se dezinfectează locul puncției cu un tampon cu alcool sau tinctură de iod
-se cere bolnavului sa închidă și să deschidă pumnul de câteva ori și să rămâna cu el
închis
-se fixează vena cu policele mâinii stângi la patru cinci cm sub locul puncției,exercitând
o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine
-se fixează seringa cu gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă
între police și restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine tegumentul în
direcția oblică (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos învingând o rezistență elastică
până când acul înaintează în gol
-se schimbă direcția acului cu 1-2 cm în lumenul venei
-se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa
-se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui, perfuzii
-în caz de sângerare se prelungește acul de puncție cu un tub din polietilenă care se
introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braț
-se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului și
desfacerea pumnului
-se aplică tamponul îmbibat cu soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și se
retrage brusc acul
-se comprimă locul puncției 1-3 min, brațul fiind în poziție verticală.
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ TEHNICĂ
-se face toaleta locală a tegumentului
-se schimbă lenjeria dacă este murdară
-se asigura o poziție comodă în pat
-se supraveghează pacientul
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
-se aruncă materialele de unică folosință
-se curăță instrumentarul folosit
ACCIDENTE SURVENITE ȘI INTERVENȚIILE ASISTENTEI
-hematom (pin infiltrarea sângelui in țesutul perivenos ) - se retrage acul și se comprimă
locul puncției 1-3 minute
-străpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul în lumenul venei
-amețeli, paloare, lipotimie - se întrerupe puncția, pacientul se așează în decubit dorsal
fără pernă, se anunță medicul.
ELECTROCARDIOGRAMA =înregistrarea grafică a rezultanței fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.Este o metodă de investigație extrem de
prețioasă în diagnosticul unei cardiopatii în general, în suferințele miocardo-canariene în
special, și totodată este metoda de a recunoaște o boală de inimă care evoluează clinic
latent, când se efectuează EKG-ul de efort.
PREGĂTIREA BOLNAVULUI
Se pregătește bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii emoționali
- se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferință cu căruciorul, cu 10-15
minute înainte de înregistrare
-aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultații și va fi rugat să-si relaxeze
musculatura.
MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV
-se montează pe părțile moi ale extremităților plăcile de metal ale electrozilor
-sub placa de metal a electrozilor se va așeza o pânză înmuiată în soluție de electrolit (o
lingură de sare la un pahar de apă) sau pastă specială pentru electrozi se fixează pe
bolnav în felul urmator:- montarea electrozilor pe membre:- roșu = mâna dreaptă;-
galben = mâna stângă;- verde = picior stâng;- negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:V1= spațiul IV intercostal, pe marginea dreaptă a
sternuluiV2= spațiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternuluiV3 = între V2 si V4
V4 = spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară (apex)V5 = la intersecția de la
orizontală dusă din V4 și linia axilară anterioară stângă V6 = la intersecția dintre
orizontală dusă din V4 și linia axilară mijlocie stângă.
NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI
-asistenta notează pe electrocardiogramă:- numele/prenumele pacientului- vârsta-
înălțimea- greutatea- menționează medicația folosită- data/ora înregistrării- viteza de
derulare- semnătura celui care a înregistrat.
INTERPRETARE
Pe o electrocardiogramă normală definim:
1. Unde convențional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente =distanța dintre două unde (PQ), (ST)
3. Intervale = undă+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT cuprinde unda
QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectrică) Între două cicluri cardiace se
înregistrează linia 0 potențial (linia izoelectrică).Undele situate deasupra liniei
izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei sunt negative.Intervalul PQ se
măsoară de la începutul undei P și corespunde timpului în care stimulul străbate atriile
de la nordul sinuzal KEITH - FLACK până la nodul atrio-ventricular ASCHOFF -
TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi normali 0,12 ´ -
0,21´.Unda O și segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activității atriilor.Unda
QRS, segmentul ST și unda T sunt expresia electrică a activității ventriculare.
MĂSURAREA ȘI NOTAREA PULSULUI
PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmică a arterelor comprimate pe un plan osos
SCOP: evaluarea funcției cardio-vasculare
ELEMENTE DE APRECIAT:
- ritmicitatea
- frecvența
- celeritatea
- amplitudinea
LOCURI DE MĂSURARE: - oricare arteră accesibilă palpării și care poate fi
comprimată pe un plan osos (artera radială, femurală, humerală, carotidă,temporală,
pedioasă)
MATERIALE NECESARE:
- ceas cu secundar sau cronometru- creion roșu sau pix cu mina roșie
- foaie de temperatură.
PREGĂTIREA PSIHICĂ ȘI FIZICĂ A BOLNAVULUI
-se anunță bolnavul că i se va măsura pulsul
-se explică bolnavului modul de măsurare; o stare emotivă creată de necunoscut îi poate
modifica valorile pulsului
-bolnavul se menține în stare de repaus fizic și psihic 5-10 min cu brațul sprijinit, pentru
relaxarea mușchilor antebrațului.
EXECUTAREA TEHNICII: MĂSURAREA ÎN ARTERA RADIALĂ
-spălarea pe mâini cu apă și săpun
- se reperează santul radial pe extremitatea distală a antebrațului, în continuarea policelui
- se fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei și cu ajutorul policelui se
îmbrățișează antebrațul la acest nivel
-se exercită o ușoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor (index, mediu,
inelar) de la mâna dreaptă și se percep zvâcniturile pline ale pulsului
- se numără zvâcniturile percepute urmărind secundarul ceasului timp de un minut
NOTAREA GRAFICĂ ÎN FOAIA DE TEMPERATURĂ
-pentru fiecare linie subțire orizontală a foii de temperatură se socotesc 4 pulsații
-unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obținerea curbei
INTERPRETAREA FRECVENȚEI PULSULUI
Frecvența pulsului variază fiziologic după vârstă, emoții si efort.
VARIAȚII FIZIOLOGICE ALE FRECVENȚEI PULSULUI
- puls tahicardic : - în ortostatism- efort fizic și psihic- emoții puternice- în cursul
digestiei
- puls bradicardic : - în decubit- în stare de repaus- liniște psihică
VARIAȚII PATOLOGICE ALE CALITĂȚILOR PULSULUI
-frecvența : puls tahicardic (mai rapid) și puls bradicardic (mai rar)
-ritmicitatea : puls ritmic si aritmic
-amplitudinea : puls cu amplitudine mică (filiform) și puls cu amplitudine mare
-volum : puls dur și puls moale
Frecvența pulsului crește paralel cu temperatura: la 1grad crește cu 8-10 pulsații pe
minut.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Medicamentele = sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau chimică (de
sinteze) transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluții) prescrise
de medic.
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
1. Respect medicamentul prescris de medic.
2. Identific medicamentul prescris după : etichetă, forma de prezentare,culoare, miros,
consistență.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor solide,
sedimentarea, tulburarea, opalescența medicamentelor sub formă de soluție.
4. Respect căile de administrare prescrise de medic
5. Respect orarul și ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menține
concentrația constantă în sânge
6. Respect doza de medicament = doză unică și doză zilnică
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilitățile medicamentoase datorate asocierilor unor soluții
medicamentoase în aceeași seringă, în același pahar
9. Servesc pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe calea orală
10. Respect următoarea succesiune în administrarea medicamentelor: solide,lichide
injecții, ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce privește efectul
urmărit și efectele secundare
12. Anunț imediat medicul privind greșelile produse în administrarea medicamentelor
legate de doză, calea și tehnica de administrare
13. Administrez imediat soluțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
14. Respect măsurile de asepsie, igienă, pentru a preveni infecțiile intraspitalicești.
DIETA
- Alimentația pacientului :
-evitarea eforturilor fizice mari
-evitarea frigului
-repaus după mesele principale
-evitarea meselor abundente
-ceaiul, cafeaua și alcoolul sunt contraindicate
-se interzice fumatul
-regim alimentar - hipocaloric - pentru menținerea greutății corespunzătoare
- hiposodat - pentru a împiedica reținerea apei în organism
- evitarea medicamentelor care conțin sodiu
- cantitatea de lichide nu va depăși 1,5-2l/24h
- rația zilnică de alimente se împarte în 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puțin 3 ore
înainte de culcare.
ALIMENTE PERMISE:
-pâinea, în cantitate de 200-250g/zi
-preparate fără zahăr făcute în casă din griș
-paste făinoase
-cartofi fierți sau copți
-legume și zarzavaturi
-fructe proaspete sau preparate sub formă de compoturi, piureuri, marmelade
-băuturi sub formă de sucuri de fructe sau legume, apă minerală carbogazoasă
-carnea slabă de vacă, vițel, pasăre, vânat preparate la grătar sau fierte
-2-4ouă/saptamână
-lapte degresat, brânză de vaci slabă, iaurt degresat
-aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi
ALIMENTE INTERZISE:
-lapte integral
-smântână
-brânză
EDUCAȚIA SANITARĂ
Educația sanitară a pacienților internați cu angină pectorală se adresează în principal
înlăturării sau diminuării efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de viață și
muncă.Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completează cu :
-tratamentul bolilor asociate
-exerciții de cultură fizică
-alimentație rațională
-renunțarea la obiceiul de a fuma
-măsuri sociale, cum ar fi conferințe la locul de muncă sau în familie, evitarea discuțiilor
emotive, evitarea ocupațiilor personale stresante, repaus periodic în timpul zilei, somn
liniștit.Efortul fizic la bolnavii cu angină pectorală va fi controlat și supravegheat pentru
a nu atinge frecvențe cardiace prea mari care duc la apariția anginei pectorale. Nu se
recomandă repaus absolut!
PROFILAXIA PRIMARĂ Se adresează întregii populații; se realizează prin:
-alimentație rațională cu evitarea excesului caloric
-evitarea sedentarismului și dozarea eforturilor fizice
-evitarea stresurilor psihoemotive
-excluderea fumatului și a băuturilor alcoolice
-reducerea greutății corporale
-tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat,hipertensiune
arterială)
-exercițiu fizic adaptat organismului
-acțiunile profilactice depinde de speranța de viață a subiecților, reducerea speranței de
viață duce la intensificarea controalelor pentru înlaturarea factorilor de risc
-profilaxia primară la copii are în vedere formarea unui comportament - stil de viață
pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace
-femeia tânără, până la menopauză, se consideră mai protejată de riscul cardiovascular
decât barbatul de aceeași vârstă
PROFILAXIA SECUNDARĂ : Se adresează bolnavilor cu angină pectorală cu scopul
de a împiedica evoluția bolii:
-regim dietetic (reducerea aportului caloric)
-evitarea stării de oboseală, eforturile fizice mari
-controlul stilului de viață
-controlul factorilor de risc
-utilizarea profilactică a medicamentelor : aspirina , dipiridamol, beta-blocante în special
la cei cu complicații de conducere cardiacă, disfuncții ventriculare etc.
ÎNGIJIRI DIETETICE : Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentația trebuie să fie echilibrată cu evitarea grăsimilor animale și a alimentelor
bogate în colesterol (creier, carne grasă, mezeluri, unt, ouă,brânzeturi grase, smântână,
ciocolată)
2. Combaterea obezității - grăsimi sub 30% din necesarul caloric, grăsimi animale sub
2/3 din totalul grăsimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie să reprezinte 40% din rația calorică zilnică
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de bază al dietei rămâne regimul hiposodat. Cantitatea de sodiu pe care o
poate consuma bolnavul este stabilită de medic de la caz la caz și este în funcție de
retenția de lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie să se îngrijească
de alimentație prin adăugarea de lamâie, oțet sau alte substanțe permise. Să fie cât mai
gustos servite. Alimentele trebuie să asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane),
mai ales dacă bolnavul primește și medicație diuretică. Mesele să fie fracționate,
evitându-se consumul cantităților mai mari la o masă. Masa de seară să fie săracă în
lichide și servită la 2-3 ore distanță de ora de culcare.
Asistentul se va îngriji de menținerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme
evacuatoare.

DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

AUTONOME DELEGATE
1. Dispnee de efort -Să respire normal - Dozarea activității Asigurarea unei poziții care
să ușureze respirația ( semișezând) Oprirea oricărei activități Oxigenoterapie
Administrez la indicația medicului Propanolol , Nitroglicerină, Nifedipin Bolnavul se
liniștește Dispneea dispare
2. Dureri
retrosternale -Înlăturarea durerilor Oprirea oricărei activități Repaos la pat Administrare
de : Nitroglicerină ( sublingual) , Algocalmin , Propanolol Durerile dispar Pacientul se
simte bine
3. Creșterea în
greutate -Reducerea rației alimentare -Informarea asupra valorilor nutritive ale
alimentelor și necesarul organismului -Convingerea bolnavului că efortul fizic are efecte
benefice Îi explic efectul nociv al kilogramelor în plus asupra inimii și necesitatea
respectării regimului hipocaloric -Îi explic pacientului efectul benefic al activității fizice
asupar organismului Institui la indicația medicului un regim hiposodat , hipolipidic ,
hipoprotidic , hipoglucidic Bolnavul incearcă să respecte regimul indicat și nu mai are
nicio reținere față de activitatea fizică
36
Nevoile fundamentale ale pacientului
Nr. crt Nevoia fundamentală Diagnostic de nursing Sursa de dificultate
1 Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație Dispnee de efort Modificarea funcției
cardiace Dureri precordiale la efort
2 Nevoia de a bea și a mânca Alimentație neadecvată cantitativ și calitativ Greutate
peste limita normală Lipsa de cunoaștere a valorilor nutritive și a nevoilor organismului
3 Nevoia de a elimina Independent 1 scaun /24 h Diureză = 1300ml/24 h
4 Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură Refuză să facă activitate Stare
depresivaă Oboseală , slăbiciune Neadaptarea la rolul de bolnav Lipsa de cunoaștere a
efectelor benefice ale mișcării asupra organismului
5 Nevoia de a dormi , de a se odihni Independent Doarme în medie 7-8 h /24 h Somn
odihnitor
6 Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca Independent Poartă haine corespunzătoare Se
îmbracă și se dezbracă singur Este ordonat
7 Nevoia de a menține temperatura corpului constantă Independent Afebril = 37oC
8 Nevoia de a păstra tegumentele curate și integre Independent Își efectuează singur
igiena Tegumente curate , normal colorate
9 Nevoia de a evita pericolele Durere la nivelul regiunii retrosternale.Anxietate
moderată Neliniște față de diagnostic și tratament
10 Nevoia de a comunica Singurătate Izolare de anturaj și de mediu Lipsa de interes
Anxietate Neacceptarea bolii Schimbarea mediului de viață
11 Nevoia de a acționa conform propriilor credițte și valori Independent Acționează
conform propriilor credințe și valori
12 Nevoia de a se realiza Neputință Dificultate de a se implica într-o activitate
Dificultate de a lua decizii Atitudine nefavorabilă anturajului Neacceptarea bolii
13 Nevoia de a se recrea Dificultate de a desfășura activități recreative Lipsa de activități
recreative Epuizare
14 Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea Dezinteres în a învăța cum să-sți
păstreze sănătatea Lipsa de informații referitoare la boala sa Lipsa de cunoaștere a
mijloacelor ce pot folosi pentru a-și menține sănătatea
CULEGEREA DATELOR:
l SURSE DE INFORMARE :
-pacienta ;
-foaia de observație ;
-familia .

PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:  DATE RELATIV STABILE :
 SURSE DE INFORMARE :
-pacienta ;
-foaia de observație ;
-familia .
 DATE RELATIV STABILE :
CAZUL I
-Nume : D.
-Prenume : E.
-Sex :feminin
-Vârsta :70
-Naționalitate: română
-Ocupație :pensionară
-Stare civilă : căsătorită
-Religie : ortodoxă
-Alergii : nu este alergică la nici un tip de alergen ,
medicament sau aliment
-Aspectul cavității bucale : -dentiție incompletă
-gingii roz , aderente dinților
-Aspectul faciesului : ușor palid , suferind
-Acuitate vizuală : normală
-Acuitate olfactivă : percepe gustul și mirosul mâncării
-Acuitate auditivă : in limite fiziologice
-Acuitate tactilă : integră
-Acuitate dureroasă :dureri retrosternale
-Mobilitate articulară : articulații mobile , nedureroase
-Sistem osos : integru
-ROT : prezente bilateral
-Date antropometrice : G=79 kg , I= 1,56 m ( supraponderală
)
-Grup sanguin : OI , Rh ( + )
-Domiciliu : sat Popești, oraș Mihăilești, jud. Giurgiu
-Condiții de locuit : pacienta locuiește împreună cu soțul
într-o casă cu 2 camere.
-Condiții psiho-sociale : -grad de autonomie prezent
-anxietate moderată
-își acceptă rolul de pacient
APP : -spondiloză cervicală
-HTA , Angor la efort.
 APO : 2 nașteri la termen
MOTIVELE INTERNĂRII :
-Durere precordială
-Durere retrosternală
-Tahicardie : 96 p/min
-Anxietate
-Dispnee
ISTORICUL BOLII : Bolnava este cunoscută ca hipertensivă de aproximativ 3 ani,cu
ascensiune maximă pâna la 190 mmHg. A urmat tratament ambulatoriu și internare în spital în
urmă cu un an de zile. Se internează pentru dispnee , durere retrosternală si dureri precordiale ,
frică de moarte iminentă , tenesme vezicale , simptome ce au apărut in urma cu 2 zile. Este
examinată de medic și i se recomandă internarea . După efectuarea tuturor investigațiilor medicul a
stabilit următorul diagnostic : Cardiopatie ischemică cu angină instabilă .
EXAMEN CLINIC GENERAL:
-tegumente și mucoase: palide
-tesut musculo-adipos: normal reprezentat
-sistem ganglionar limfatic : nepalpabil
-sistem osteo-articular : integru
Examen pe aparate :
Aparatul respirator : -torace normal conformat
-respirație de tip costal superior
-sonoritate pulmonară normală
-MV prezent bilateral
-ritm respirator : 16 r/min
Aparatul cardio-vascular :
-șoc apexian în spațiul V intercostal stâng , pe linia medioclaviculară
-zgomote cardiace bine bătute , ritmice
-TA =180/95 mm Hg
-P= 94 p/min
Aparatul digestiv : - abdomen suplu , mobil , nedureros
-tranzit intestinal prezent
-ficat și splină în limite normale
Aparatul uro-genital :
-loje renale libere , nedureroase
-Giordano (- ) bilateral
-micțiuni frecvente
S.N.C. : -orientată temporo-spațial
-nu prezintă semne de iritație meningeală
- R.O.T. prezente,cefalee,anxietate
 ELIMINĂRI:
Urină : - Cantitatea : 1300 ml /zi
-Frecvența : 6-7 micțiuni /24 h
-Ritmul : 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
-Culoarea : galben deschis
 -Aspectul : clar , transparent
Scaun : -Frecvența : 1 scaun /zi
-Orarul ; ritmic , dimineața la trezire
Transpirație : minimă , pentru a menține umiditatea pliurilor
Vărsături :nu prezintă vărsături alimentare
ELEMENTE DE IGIENĂ :
Pacienta este independentă în efectuarea îngrijirilor igienice .
NEVOI PERTURBATE :
1) Nevoia de a respira
2) Nevoia de a evita pericolele
3) Nevoia de a avea o bună circulație
4) Nevoia de a se alimenta și hidrata
5) Nevoia de a elimina
6) Nevoia de a dormi și a se odihni
7) Nevoia de a comunica
8) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
9) Nevoia de a fi curat îngrijit,de a păstra tegumente și mucoase integre
Probleme:
1) Dispnee
2) Durere
3) Circulație inadecvată
4) Alimentație inadecvată prin deficit
5) Eliminare inadecvată calitativ și cantitativ
6) Disconfort
7) Comunicare ineficace la nivel senzorial și motor
8) Postură inadecvată
9) Carențe de igienă
Surse de dificultate :
1) Dureri precordiale
2) Insuficiență cardiacă
3) Creșterea rezistenței periferice
4) Creșterea valorilor TA
5) Insuficiență circulatorie
6) Durere,anxietate
7) Dispnee
8) Anxietate,tulburări de echilibru
Manifestări de dependență:
1) Tahipnee,oboseală la efort
2) Insomnie,facies crispat
3) Valori crescute ale TA
4) Grețuri si vărsături
5) Iritabilitate,incomoditate
6) Dificultate de schimbare a poziției
7) Dezinteres față de măsurile de igiena
Diagnostic de Obiective INTERVENȚII Evaluare
nursing Autonome Delegate
1.Disconfort Asigurare Psihoterapie - am
general produs a liniștit bolnava cu Am administrat medicația prescrisă de medic :
de crizele confortul privire la boala sa. -PEV cu glucoză 5% 500ml,
anginoase ui -Miofilin iv 10ml,
manifestat prin prin -Enap5 mg – 1 cp /zi;
durere diminuar -Captopril 25 mg – 3cp / zi ( cu o oră înainte de m
retrosternală ea durerii -Algocalmin II f,
și precordială -Propanolol -40 mg / 3 ori zi ,
cu iradiere în -Diazepam 1 tb seara,
umăr și -Clexane 1 mg/ Kg corp la 12 h subcutanat;
mâna stângă, -Aspenter 75 mg – 1 cp /zi
până în vârful
degetelor

2. Asigura Am măsurat Am administrat la indicația medicului un

Alterarea rea unei funcțiile vitale și bronhodilatator
funcțiilor respiraț vegetative I-am administrat bolnavei oxigenul necesar
respiratorii ii in Am aerisit salonul
manifestat limite pentru o mai bună
ă prin fiziolog ventilație a aerului
dispnee. ice și și am asigurat
măsurar bolnavei o poziție
ea favorabilă (
funcțiil semișezând).
or
vitale
3. Stare de Aducerea Am informat Am administrat la indicația medicului
disconfort pacienta în vederea antihipertensive
circulator TA la unui regim
produs de valori normale alimentar
HTA
(180/90 hiposodat,
mm Hg) hipolipidic,
manifestat prin hipocaloric.
Am administrat
cefalee, pacientei lichide
înțepături fracționat pentru a
precordiale, diminua TA
astenie.

4. Risc de Pacienta să Supraveghez Am administrat la indicația medicului

modificare a prezinte puls starea bolnavei medicație antiaritmică.
ritmului cardiac normal în cel și masor P ori
produs de mai scurt de câte ori este
tahicardie timp fără nevoie și notez
manifestat prin palpitații in FO Însoțesc
palpitații.
bolnava la
efectuarea

examenelor
paraclinice( E
KG ecografie
cardiacă)
5. Insomnii datorită Pacienta să Stabilesc un La indicația medicului am administrat un sedativ
durerii precordiale prezinte un program seara
un somn de odihnă înainte de culcare
odihnitor, împreună
liniștit. cu pacienta
6. Inadaptarea la Asigurarea Am asigurat -
condițiile de un
spitalizare datorită unui climat climat
mediului nefamiliar corespunzăto corespunzător-
r salon aerisit,pat
confortabil,lenje
rie de corp
și de pat curată
1. Modificarea Combaterea Psihoterapie ± -
stării generale explic
datorită stării de pacientei
anxietății anxietate importanța de a
fi relaxată și
liniștită
2. Respirație Pacienta să Așez pacienta O
într-o Am administrat la 2
Inadecvată ± prezinte
dispnee respirație poziție care să-i
din cauza imbunătățită favorizeze
durerii respirația cu
precordiale în decurs de extremitatea
24 h cefalică și
trunchiul
ridicate, poziție
semișezând
3. Recoltarea Am pregătit La indicația medicului am recoltat sânge pentru
Modifica de sânge și transaminaze
rea produse materialele , TGO , TGP , glicemie , acid uric ,
constante biologice necesare cholesterol și urina
lor pentru recoltării. pentru examenul sumar de urină.
biologice. examenele I-am explicat
. de laborator. pacientei
necesitatea

efectuării
recoltărilor,
am informat-o
că înainte de recoltare
să nu mănânce.
Am măsurat
fucțiile vitale și
vegetative .
4. Riscul modificării Pacienta să Ajut pacienta în -
tegumentelor prezinte efectuarea igienei și
datorită igienei tegumente curate o sfătuiesc să-și
deficitare . și uscate mențină o
igienă
corespunzătoare .
Alimentație Să-și Psihoterapie - i-am Am administrat la indic
insuficientă din cauza bolii explicat pacientei medicului,
manifestată prin greață , recâștige treptat cât de importantă raport cu orarul meselor, următoa
vărsături. apetitul. este alimentația Metoclopramid 1 tb/ zi;
Diminuarea hiposodată. -fermenți digestivi în timpul mese
senzației de (Triferment Digest-duo)
greață și a
vărsăturilor
2. Dificultate în a se odihni Pacienta să Am asigurat liniștea La indicația medicului i- am adm
din cauza bolii, manifestat prezinte un un în salon și condiții (Diazepam, 1 tb seara).
prin insomnie nocturnă și somn odihnitor. de somn liniștit,
somnolenta diurnal confort termic.
produsă de zgomotele din
salon.
3. Modificarea funcțiilor vitale. Modificarea Am monitorizat La indicația medicului am adm
funcțiilor vitale funcțiile vitale și hipot ensoare:
și readucerea vegetative și am -Enap 1 tb/zi
la valori notat valorile in FO -Captopril 3 tb/zi.
fiziologice.
1. Alimentare Asigurarea Psihoterapie- i-am
inadecvată cauzată unei explicat pacientei cât
de durere manifestată alimentații de importantă
corespunzătoare este alimentația în
cazul
prin inapetență. unei boli.
2. Insomnii Combat Stabilesc un Am administrat la indicația medicului un
datorită durerii erea program de odihnă sedativ (Diazepam 1 tb sedativ seara, la culcare),
precordiale. insomni împreună cu
ei pacienta.
3. Postură Asigurarea Ajut pacienta să își
inadecvată unei posture găsească o poziție
din cauza adecvate cu antalgică.
durerii acute. diminuarea
durerii.
1. Circulație Asigurarea Învăț pacienta să La indicația medicului administrez
inadecvată, poarte Clexane 1 mg / Kg corp / 12 h .
cauzată de unei îmbrăcăminte lejeră,
boală, circulații care să nu jeneze
manifestată fiziologice. circulația, să aibă o
prin alimentație bogată în
tahicardie, fructe și legume.
extremități
reci.
2. Lipsa Pacienta Am învățat pacienta
cunoașterii cum să se
obiceiurilor să cunoasca alimenteze
dăunătoare obiceiurile, pentru a
cu privire la alimentare preveni
boală, cât și despre complicațiile
alimentație. boală. (supraîncărcarea
inimii)
3. Anxietate Pacienta Explic pacientei
produsă de evoluția și
necunoașterea să cunoască complicațiile bolii.
prognosticului, evoluția
manifestat prin bolii.
îngrijorare.
1. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în
modificării prezinte efectuarea
tegumentel tegumente igienei și o
or datorită uscate și sfătuiesc să-și
unei igiene curate. mențină

igiena
deficitare. corespunzătoare.
2. Stare de Liniștirea Am informat
disconfort cauzată bolnavei prin pacienta asupra
de necunoașterea explicarea orarului cu
regimului tratamentului la privire la
domiciliu. tratamentul
alimentar prescris de
și medic.
tratamentului
medicamentos
după
externare.
3. Explicarea I-am explicat
Exter tratamentului
narea medicamentos pacientei orarul
pacie medicației:
ntei. și -3tb/zi
alimentar Captopril;

la domiciliu. -1tb/zi Aspenter;

Întocmirea -1 tb/zi Enap
biletului de - 1tb/zi
externare. Nitroglicerina
la nevoie.
Am informat
pacienta asupra
dietei cu
evitarea oricarui
factor declanșator
al bolii.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta, în vârstă de 70 ani, a fost internată în secția Cardiologie a Spitalului Județean de
Urgență Giurgiu, pentru perioada 19. 03. 2020 - 23.03. 2020
cu următorul diagnostic:cardiopatie ischemică dureroasă,angină pectorală instabilă, insuficiență
ventriculară stângă, spondiloză cervico-dorso-lombară, manifestând dureri retrosternale severe,
dispnee, cefalee,palpitații.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei
prescrise de medic, cu următoarele medicamente:
-anticoagulante (Clexane 1 mg / Kg corp la 12 ore);
-antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoză);
-antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid);
-fermenți digestivi (Triferment, Digest-duo);
-sedative (1 tb Diazepam seara la culcare);
-bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml);
-antihipertensive (Enap 1 tb/zi, Captopril 3 tb/zi);
-Aspenter 75 mg – 1 cp /zi
I s-au făcut examene paraclinice pe perioada internării (EKG, ecografie
cardiacă) și i s-a recoltat sânge pentru examenele de laborator și urină pentru examen sumar de
urină. Se externează cu stare generală ameliorată în urma
tratamentului efectuat în spital, cu urmatoarele recomandări:
-respectarea tratamentului medicamentos;
-respectarea regimului dietetic și a măsurilor de prevenire prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat atunci când crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, și
răspund slab la nitroglicerină, evitarea supraalimentației cu reducerea aportului caloric și de
grăsimi animale, evitarea stresului;
-control periodic la medicul cardiolog.
 CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:  DATE RELATIV STABILE :
 SURSE DE INFORMARE -Nume : P.
: -Prenume : M.
-pacienta ; -Sex :feminin
-foaia de observatie ; -Vârsta : 50
-familia . -Naționalitate: română
-Ocupație :casnică
-Stare civila : căsătorită
-Religie : ortodoxă
-Alergii : nu este alergică la nici un tip de alergen ,
medicament sau aliment
-Aspectul cavitaății bucale : -dentiție incompletă
-gingii roz , aderente
dinților
-Aspectul faciesului : ușor palid , suferind
-Acuitate vizuală : normală
-Acuitate olfactivă : percepe gustul și mirosul mâncării
-Acuitate auditivă : în limite fiziologice
-Acuitate tactilă : integră
-Acuitate dureroasă :dureri retrosternale
-Mobilitate articulară : articulații mobile , nedureroase
-Sistem osos : integru
-ROT : prezente bilateral
-Date antropometrice : G=89 kg , I= 1,60 m (
supraponderala )
-Grup sanguin : AII , Rh ( + )
 DATE RELATIV STABILE :
-Domiciliu : com. Dărăști , jud. Giurgiu
-Condiții de locuit : pacienta locuiește împreună cu soțul
într-o casă cu 3 camere.
-Condiții psiho-sociale : -grad de autonomie prezent
-anxietate moderată
-își acceptă rolul de pacientă
-Echipa de sustinere : familia
-Data internării : 23.03.2020
-Data externarii : 28.03.2020
 ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
AHC :nesemnificative
 APO : 1 nastere la termen
MOTIVELE INTERNĂRII :
-Durere precordială
-Durere retrosternală
-Tahicardie : 98 p/min
-Anxietate
-Dispnee
ISTORICUL BOLII : Bolnava este cunoscută ca hipertensiva de aproximativ 1 an. A urmat
tratament ambulatoriu și o internare în spital în ultimul an. Se internează pentru dispnee , durere
retrosternală și dureri precordiale simptome ce au apărut în urmă cu 2 zile. Este examinată de
medic și i se recomandă internarea . După efectuarea tuturor investigațiilor medicul a stabilit
următorul diagnostic : Cardiopatie ischemică dureroasă , Angina Prinzmetal
EXAMEN CLINIC GENERAL:
-tegumente și mucoase: palide
-țesut musculo-adipos: în exces reprezentat( obezitate gradul II)
-sistem ganglionar limfatic : nepalpabil
-sistem osteo-articular : integru
Examen pe aparate :
Aparatul respirator : -torace normal conformat
-respirație de tip costal superior
-sonoritate pulmonară normală
-MV prezent bilateral
-ritm respirator : 18 r/min
Aparatul cardio-vascular :
-șoc apexian în spațiul V intercostal stâng , pe linia medioclaviculară
-zgomote cardiace bine bătute , ritmice
-TA =190/95 mm Hg
-P= 98 p/min
Aparatul digestiv : - abdomen suplu , mobil , nedureros
-tranzit intestinal prezent
-ficat și splină în limite normale
Aparatul uro-genital :
-loje renale libere , nedureroase
-Giordano (- ) bilateral
-micțiuni fiziologice
S.N.C. : -orientată temporo-spațial
-nu prezintă semne de iritație meningeală
- R.O.T. prezente,cefalee,anxietate
 ELIMINĂRI:
Urina : - Cantitatea : 1250 ml /zi
-Frecvența : 5-6 micțiuni /24 h
-Ritmul : 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
-Culoarea : galben deschis
-Aspectul : clar , transparent
 Scaun : -Frecvența : 1 scaun /zi
-Orarul ; ritmic , dimineața la trezire
Transpirație : minimă , pentru a menține umiditatea pliurilor
Vărsături : nu prezintă vărsături alimentare

1.1.1) Dezinteres față de măsurile de igienă

Diagnostic de Obiectiv INTERVENȚII Evaluare
nursing e Autonome Delegate
1.Disconfort general Comba Psihoterapie - am Am administrat medicația prescrisă de medic :
produs de crizele terea liniștit bolnava cu -PEV cu glucoza 10% 500ml,
anginoase durerii privire la boala sa. - HSHC 150 mg ,
în cel - Verapamil 40mg – 1 cp de 3ori /zi( inainte de mese
manifestat prin mai - Miofilin iv 10ml, -
durere scurt - Nifedipin 10 mg- 3 tb/zi(în timpul meselor),
retrosternală timp. - Aspacardin 1 tb/zi,
și -Xanax 0,25 mg 3 tb/zi,
precordială -Diazepam 1 tb seara la culcare.
.

2. Alterarea Asigur Am măsurat Am administrat la indicația medicului un bronhodila

funcțiilor area funcțiile vitale și I-am administrat bolnavei oxigenul necesar
respiratorii unei vegetative
manifestată prin respiraț Am aerisit
dispnee. ii în salonul pentru o
mai bună
limite ventilație a
aerului și am
fiziolog asigurat
ice și bolnavei o
măsura poziție
rea favorabilă
funcțiil ( semișezând).
or
vitale
3. Stare de Aducer Am informat Am administrat la indicația medicului antihipertensiv
disconfort ea pacienta în
circulator produs vederea unui
de HTA (180/90 TA regim alimentar
mm Hg) hiposodat,
manifestat la hipolipidic,
hipocaloric.
prin
cefalee, valori Am administrat
înțepături normal pacientei lichide
precordiale, e fracționat pentru
astenie. a
diminua TA
4. Risc de modificare Pacienta Supraveghez Am administrat la indicația
a ritmului cardiac să starea bolnavei medicului
prezinte și
puls măsor P ori de
normal câte ori este
în cel
mai
scurt

produs de tahicardie timp fără palpitații nevoie și notez în FO medicație antiaritmică

manifestat prin Însoțesc bolnava la
palpitații. efectuarea examenelor
paraclinice(
EKG
ecografie cardiacă)
5. Insomnii Pacienta să Stabilesc un program La indicația medicului am admini
datorită durerii prezinte un un de odihnă împreună cu Diazepam, seara înainte de
precordiale somn odihnitor, pacienta culcare
liniștit.
6. Inadaptarea Asigurarea unui Am asigurat un climat -
la condițiile corespunzător- salon
de climat aerisit, pat
spitalizare corespunzător confortabil,lenjerie de
corp și de
datorită pat curată
mediului nefamiliar
1. Risc de modificare Pacienta să Psihoterapie - explic La indicația medicului administre
a ritmului cardiac , prezinte puls în pacientei importanța de a tb
produs de CID , limite fiziologice fi relaxată și liniștită.
manifestat Supraveghez starea de
sănătate a pacientei ,
prin tahicardie monitorizez funcțiile
vitale și
vegetative și le notez în FO
2. Respirație Pacienta să Așez pacienta într-o administrare O
2
inadecvată ± dispnee prezinte respirație poziție care să-i favorizeze
din cauza îmbunătățită în respirația cu extremitatea
durerii decurs de 24 h cefalica și trunchiul
precordiale ridicate, poziție
semișezând
3. Recoltarea de Am pregătit materialele La indicația medicului am recolta
Modificarea analize necesare recoltării. I-am transaminaze, TGO, TGP, gl
constantelor explicat pacientei cholesterol și urină pentru examen
biologice. necesitatea efectuării
. recoltărilor, am informat-o
că înainte de recoltare să
nu mănânce. Am măsurat
fucțiile vitale și
vegetative .

4. Riscul Pacienta să prezinte Ajut pacienta -

modificării tegumente curate și în efectuarea
tegumentelor uscate igienei și o
datorită igienei sfătuiesc să-și
deficitare . mențină

igienă
corespunzătoare
.
1. Alimentație Să-și recâștige Psihoterapie ± Am administrat la indicația medicului,
insuficientă din treptat i-am raport cu orarul meselor, următoarele medicam
cauza bolii apetitul. explicat 1 tb/ zi;
manifestată prin Diminuarea pacientei cât -fermenți digestivi în timpul
greață , vărsături. de importantă mesei (Triferment Digest-duo)
senzației de este
greață și a alimentația
vărsăturilor . hiposodată ,
dar și
importanța
unei diete
hipocalorice
pentru a
ajunge la
o greutate
corespunzătoare
.
2. Dificultate în a Pacienta să Am asigurat La indicația medicului i- am administrat un se
se odihni din prezinte liniștea în seara).
cauza bolii, un somn salon și
manifestat prin odihnitor. condiții de
insomnie somn liniștit,
nocturnă și confort termic.
somnolent a

diurnal produsă
de
zgomotele din
salon.
3. Modificarea Am măsurat La indicația medicului am administrat medicați
Modificar funcțiile -Nifedipin 3 tb/zi
ea funcțiilor vitale si -Verapamil3 tb/zi.
Funcțiilor readucerea
vitale. la valori
fiziologice
.
1. Alimentare Asigurarea unei Psihoterapie-
inadecvată alimentații i-am explicat
cauzată de corespunzătoare pacientei cât
durere de importantă
manifestată este
prin inapetență. alimentația în
cazul unei
boli.
2. Insomnii Combaterea insomniei Stabilesc un program de Am administrat la indicația
datorită durerii odihnă împreună cu (Diazepam 1 tb sedativ seara, la
precordiale. pacienta. fiola
Algocalmin.

3. Postură Asigurarea unei Ajut pacienta să își

inadecvată posturi găsească o poziție
din cauza adecvate cu diminuarea antalgică.
durerii acute. durerii.
1. Circulație Asigurarea unei Învăț pacienta să poarte La indicația medicului administre
inadecvată, circulații fiziologice. îmbrăcăminte lejeră, care corp la 12 ore subcutanat.
cauzată de să nu jeneze circulația, să
boală, aibă o alimentație bogată
manifestată în fructe și
prin legume.

tahicardie,
extremități reci.
2. Lipsa Pacienta să Am învățat pacienta cum
cunoașterii cunoască să se alimenteze pentru a
obiceiurilor obiceiurile, alimentare preveni complicațiile
dăunătoare cu cât și despre (supraîncărcarea inimii)
privire la boală. și pentru a ajunge la o
boală, greutate corespunzătoare.
alimentație.
3. Anxietate Pacienta să Explic pacientei
produsă de cunoască evoluția și
evoluția bolii. complicațiile bolii.
necunoașterea
prognosticului,
manifestat
prin
îngrijorare.
1. Riscul Pacienta să Ajut pacienta în -
modificării prezinte efectuarea igienei și o
tegumentelor tegumente uscate și sfătuiesc să-și mențină
datorită unei curate. igiena corespunzătoare.
igiene
deficitare.
2. Stare de Liniștirea bolnavei prin Am informat pacienta asupra orarului cu privire la -
disconfort explicarea tratamentului tratamentul prescris de medic.
cauzată la domiciliu.

de
necunoașterea
regimului
alimentar și
tratamentului
medicamentos

după
externare.
3. Explicarea tratamentului I- am explicat pacientei orarul medicației: -
Extern medicamentos și dietei -3tb/zi Nifedipin 10 mg;
area de urmat la domiciliu. - 3tb/zi Verapamil 40 mg
pacient Întocmirea biletului de -1tb/zi Aspacardin;
ei. externare. - 1tb/zi Nitroglicerina la nevoie. Am informat
pacienta asupra dietei cu evitarea oricărui factor
declanșator al bolii.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta, în vârstă de 50 ani, a fost internată în secția
Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Giurgiu, pentru perioada 23.03.2020
- 28.03.2020 , cu următorul diagnostic: Cardiopatie ischemică dureroasă,
angina Prinzmetal,manifestând dureri retrosternale, precordiale și dispnee.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform indicației
medicului:
- antialgice (Algocalmin);
- bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);
- antiaritmice (1 tb Aspenter 75 mg);
- hipotensoare ( Nifedipin 3 tb, Verapamil 40 mg, 1tb / de 3 ori /zi).
- anticoagulante (Clexane )
- Atidepresive( Xanax)
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (EKG, ecografie
cardiacă), i s-a recoltat sânge pentru examenele de laborator și urină pentru examen
sumar de urină. Se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului
efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- respectarea măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului ,
supraalimentației, cu reducerea aportului caloric și de grăsimi animale, a stresului,
repaos la pat, control periodic la medicul cardiolog.
 CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:  DATE RELATIV STABILE :
 SURSE DE INFORMARE -Nume : G.
: -Prenume : S.
-pacienta ; -Sex :feminin
-foaia de observație ; -Vârsta :60
-familia . -Naționalitate: română
-Ocupație :pensionară
-Stare civilă : căsătorită
-Religie : ortodoxă
-Alergii : nu este alergică la nici un tip de alergen ,
medicament sau aliment
-Aspectul cavității bucale : -dentiție incompletă
-gingii roz , aderente
dinților
-Aspectul faciesului : ușor palid , suferind
-Acuitate vizuală : normală
-Acuitate olfactivă : percepe gustul și mirosul mâncării
-Acuitate auditivă : în limite fiziologice
-Acuitate tactilă : integră
-Acuitate dureroasă :dureri retrosternale , precordialgii
-Mobilitate articulară : articulații mobile , nedureroase
-Sistem osos : integru
-ROT : prezente bilateral
-Date antropometrice : G=83 kg , I= 1,62 m ( obezitate
moderată )
-Grup sanguin : OI , Rh ( - )
 DATE RELATIV STABILE :
-Domiciliu : cart.Broșteni, bl.B2, ap.7 jud. Giurgiu
-Condiții de locuit : pacienta locuiește împreună cu
soțul într-un apartament cu 2 camere.
-Condiții psiho-sociale : -grad de autonomie prezent
-anxietate moderată
-își acceptă rolul de pacientă
-Echipa de susținere : familia
-Data internării : 15.04.2020
-Data externării : 20.04.2020
 ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE :
AHC : neagă
APF : menopauză fiziologică
 APP : - constipație cronică
-HTA
- Hepatită B
APO : 3 nașteri la termen
MOTIVELE INTERNĂRII :
-Durere precordială
-Durere retrosternală
-Tahicardie : 99 p/min
-Palpitații
-Dispnee
ISTORICUL BOLII : Bolnava este cunoscută ca hipertensivă de aproximativ 5 ani. A urmat
tratament ambulatoriu și a avut 5 internări în spital în decurs de 1 an. Se internează pentru dispnee
, durere retrosternală și dureri precordiale , palpitații . Este examinată de medic și i se recomandă
internarea . După efectuarea tuturor investigațiilor medicul a stabilit următorul diagnostic :
Cardiopatie ischemică dureroasă, angor prelungit , HTA .
EXAMEN CLINIC GENERAL:
-tegumente și mucoase: palide
-țesut musculo-adipos: normal reprezentat
-sistem ganglionar limfatic : nepalpabil
-sistem osteo-articular : integru
Examen pe aparate :
Aparatul respirator : -torace normal conformat
-respirație de tip costal superior
-sonoritate pulmonară normală
-MV prezent bilateral
-ritm respirator : 20 r/min
Aparatul cardio-vascular :
-șoc apexian în spațiul V intercostal stâng , pe linia medioclaviculară
-zgomote cardiace bine bătute , ritmice
-TA =180/100 mm Hg
-P= 95 p/min
Aparatul digestiv : - abdomen suplu , mobil , nedureros
-tranzit intestinal prezent
-ficat și splină în limite normale
Aparatul uro-genital :
-loje renale libere , nedureroase
-Giordano (- ) bilateral
-micțiuni fiziologice
S.N.C. : -orientată temporo-spațial
-nu prezintă semne de iritație meningeală
- R.O.T. prezente,cefalee,anxietate
 ELIMINĂRI:
Urina : - Cantitatea : 1300 ml /zi
-Frecvența : 5- 6 micțiuni /24 h
 -Ritmul : 2/3 din numărul micțiunilor ziua și 1/3 noaptea
-Culoarea : galben deschis
-Aspectul : clar , transparent
Scaun : -Frecvența : 1 scaun /la 3 zile
Transpirație : minimă , pentru a menține umiditatea pliurilor

Diagnostic de Obiective INTERVENȚII

nursing

Autonome Delegate
1.Disconfort Asigurarea Psihoterapie - am liniștit Am administrat medicația pr
general bolnava

produs de crizele confortului cu privire la boala sa. de medic :

anginoase prin diminuarea -PEV cu ser fiziologic500ml,

manifestat
prin durere durerii. Monitorizarea -Miofilin iv 10ml,
retrosternală
și precordială , funcțiilor vitale. -Diazepam 1 tb seara,
paloare
-Tertensiv 2,5 mg 1cp/ zi dim
, - -Metoprolol 50 mg -2 cp/z
-Aspenter- 1 cp/zi
2.Alterarea Asigurarea unei Am măsurat funcțiile Am administrat la in
funcțiilor vitale și

respiratorii respirații în limite vegetative. Am aerisit medicului un bronhodilatator

salonul
manifestată prin fiziologice și pentru o mai bună I-am administrat bolnavei ox
ventilație a

dispnee. măsurarea funcțiilor aerului și am asigurat necesar.

bolnavei o

vitale poziție favorabilă

(semișezând).

3. Stare de Aducerea TA l Am informat pacienta în Am administrat la in

disconfort a vederea
circulator produs valori normale unui regim alimentar medicului antihipertensive.
de hiposodat,
HTA (180/90 mm hipolipidic, hipocaloric.
Hg) Am
manifestat prin administrat pacientei
cefalee, lichide
dureri fracționat pentru a
diminua TA.
precordiale,
palpitații, astenie.

4. Risc de Pacienta să prezinte Supraveghez starea Am administrat la in

modificare bolnavei și
 a ritmului cardiac puls normal în cel măsor P ori de câte ori este medicului
nevoie
produs de mai scurt timp fără și îl notez în FO. Medicație antiaritmică.
tahicardie
manifestat prin palpitații. Însoțesc bolnava la
efectuarea
palpitații. examenelor paraclinice(
EKG
ecografie cardiacă)

5. Insomnii Pacienta să prezinte Stabilesc un program La În urma

datorită
indicația

medicului
am
durerii un un somn odihnitor, de odihnă administrat acordate
precordiale împreună cu un sedative

- 1 tb
liniștit. pacienta.Asigur Diazepam, prezintă
seara
salon liniștit ,
ofer seara la culcare înainte de fiziologic.
o cană de culcare
ceai cald. Educ
pacienta să evite
ațipirile din timpul
zilei.
6. Asigurarea unAm asigurat un climat -
ui
Inadaptarea
la
condițiile de climat corespunzător. corespunzător- salon condițiilor d
spitalizare aerisit, pat
datorită confortabil, lenjerie spitalizare .
de corp și de
mediului
nefamiliar. pat curate.
Favorizezvizita
familiei.
1. Combaterea stării de Psihoterapie – explic - Pacienta e
pacientei că
Modificarea
stării
generale anxietate. e importanta de a fi starea de
 relaxată și
datorită
anxietății. liniștită. anxietate s-a
2. Respirație Pacienta să prezinte Așez pacienta într-o Am Obiectiv
inadecvată poziție care administrat
la
– dispnee respirație mbunătățită să-i favorizeze indicația primele 24
din respirația cu
cauza medicului O
2
durerii în decurs de 24 h extremitatea cefalică se menține
precordiale ,trunchi
ul
ridicate( poziție , dificilă , ta
semișezând)
r/min )
3. Modificarea Recoltarea de analize Am pregătit La indicația Glicemie = 1
materialele necesare medicului
am recoltat
constantelor recoltării. sânge pentru Hematocrit
: HLG ,
transaminaze
biologice. I-am explicat , TGO , TGP Colesterol =
pacientei , glicemie ,
acid uric ,
. necesitatea efectuării colesterol și Acid uric= 2
recoltărilor, urină pentru
examenul
am informat-o că sumar de TGO=34U/l
înainte de urină.
recoltare să nu TGP= 18U/l
mănânce.
Am măsurat TA = 180/85
fucțiile vitale și R= 24 r/ min
vegetative .
AV= 94 bat/
T = 36.6 0 C
4. Riscul Pacienta să prezinte tegumente -
modificării curate uscate. ș
tegumentelor i
datorită
igienei
deficitar
e.
1. Alimentație Să-și recâștige treptat apetitul. Am administrat la indicația medicului,în
insuficientă din Diminuarea senzației de greață. raport cu orarul meselor, următoarele
medicamente:
cauza bolii -Metoclopramid 1 tb/ zi;
-fermeți digestivi în timpul mesei (Triferment , D
manifestată
inapetență și
greață.
2. Dificultate în a Pacienta să prezinte un un somn Pacienta prezintă somn fiziologic.
se odihni din odihnitor.
cauza bolii,
manifestat prin
insomnie
nocturnă și
somnolent a

diurnal produsă de
zgomotele din
salon.
3. Modificarea funcțiilor La indicația medicului am administrat medic
Modific vitale readucerea ș ensoare:
area la valori i -Tertensiv- 1 tb/zi( dimineața)
funcțiilo fiziologice. -Metoprolol -2 tb/zi.
r vitale.
1. Alimentare Asigurarea unei alimentații
inadecvată corespunzătoare.
cauzată de
durere
manifestată
prin
inapetență.
2. Insomnii Combaterea Stabilesc un Am administrat la indicația
datorită durerii insomniei program de
odihnă
împreună cu medicului un sedativ (Diazepam 1
pacienta.
tb sedativ seara, la culcare), 1 fiola

Algocalmin.
3. Postură inadecvată Asigurarea Ajut pacienta să -
își găsească o
unei
din cauza durerii posturi adecvate poziție antalgică.
cu

acute. diminuarea
durerii.
1. Circulație Asigurarea Învăț pacienta La indicația medicului administrez
să
unei poarte
inadecvată, cauzată circulații îmbrăcăminte Clexane 1 mg / Kg corp la 12 h
 fiziologice. lejeră, care să
nu
de boală, manifestată jeneze S.C.

circulația,
să
aibă
o
prin tahicardie, alimentație bogată
în
extremități reci. fructe și legume.

2. Lipsa cunoașterii Pacienta să Am învățat

cunoasca pacienta cum să
se
obiceiurilor obiceiurile, alimenteze

pentru a

preveni
dăunătoare cu privire alimentare complicațiile
la boala, alimentație. cât și (supraîncarcarea
informații inimii și excesul
despre boală. ponderal). Am

instituit regim
hipocaloric ,
hiposodat.
3. Anxietate produsă Pacienta să Explic pacientei evoluția
de cunoască

necunoașterea evoluția bolii. complicațiile bolii.

prognosticului,
manifestat prin
îngrijorare.

1. Riscul modificării Pacienta să Ajut pacienta în

prezinte efectuarea igienei
tegumentelor tegumente și o sfătuiesc să-
uscate și și mențină igiena
datorită unei igiene curate. corespunzătoare.
deficitare.
2. Stare de disconfort cauzată Liniștirea bolnavei Am informat pacienta asupra
de prin explicarea orarului cu privire la tratamentul
necunoașterea regimului tratamentului la prescris de medic.
alimentar și domiciliu.
tratamentului medicamentos
după
externare.
3. Externarea Explicarea I-am explicat pacientei orarul
pacientei. tratamentului medicației:
medicamentos -2tb/zi Metoprolol;
și dieta pe care o -1cp /zi Tertensiv
va urma la -1tb/zi Aspenter 75 mg;
domiciliu.Întocmirea - 1tb/zi Nitroglicerină la nevoie.
biletului de externare. Am informat pacienta asupra
dietei cu evitarea oricărui factor
declanșator.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta, în vârstă de 60 ani, a fost internată în secția Cardiologie
a Spitalului Județean de Urgență Giurgiu, pe perioada 15.04.2020 - 20.04.2020 ,
cu următorul diagnostic:Cardiopatie ischemică dureroasă, angină pectorală instabilă, HTA, cu
următoarele manifestări: durere precordială, retrosternală severă, dispnee, cefalee,palpitații,
paloare.
În timpul spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu următoarele medicamente:
- Aspenter 75 mg – 1 cp /zi
- antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);
- hipotensoare (Metoprolol 2 tb/zi si Tertensiv – 1cp / zi);
- sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);
- bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);
- anticoagulante (Clexane 1 mg / Kg corp la 12 h).
A beneficiat de examene paraclinice în această perioadă (EKG, ecografie
cardiacă), i s-a recoltat sânge pentru examenele de laborator și urină pentru examen sumar de
urină.
Se externează cu stare generală ameliorată în urma tratamentului efectuat în
spital, cu următoarele recomandări:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- control periodic la medicul cardiolog.
 CAPITOLUL V.
CONCLUZII

Angina pectorală este un sindrom clinic care trădează o suferință miocardică determinată
de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a mușchiului inimii și aportul coronarian.Se
caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori înapoia sternului
cu iradiere, în cazurile tipice în umărul stâng brațul și antebrațul stâng până la ultimele degete.
Criza dureroasă apare după:
-efort
-emoții
-mese copioase
Durează două-trei minute până la maxim zece minute și dispare spontan sau la
administrarea de nitroglicerină.

CAUZE DETERMINANTE:
-arterioscleroză coronariană = se manifestă sub formă de stenozări sau obliterări coronariene;
-cardiopatii valvulare = stenoza aortică și mai rar stenoza mitrală și insuficiența aortică.
-alte cauze coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la zootehnicieni , veterinari)
trombangeita obliterantă.

CAUZE FAVORIZANTE:
-Diabetul zaharat
-Hipertensiunea arterială sistemică
-Tulburații de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
-Bolile aparatului digestiv:- litiaza biliară- colecistitele cronice- ulcerul gastric și duodenal-
hernia diafragmatică
- Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
- Tabagismul

SEDIUL, IRADIEREA ȘI TIPUL DURERII

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor (70%) retrosternal în partea inferioară,
mijlocie sau superioară și precordială. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii:
-flancuri
-maxilar inferior
-sprâncene
-obraji.
Important este modul în care pacientul arată sediul durerii toracice: cu întreaga palmă sau
cu ambele palme, niciodată cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strâns al mâinii
drepte plasat în plin stern exprimând din mimica feței senzația de zdrobire resimțită. Gestul ajută
mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferințele cardiace. Iradierea tipică a durerii se
face în umărul stâng de unde pleacă pe fața anterioară a brațului și antebrațului până la ultimele
două degete a mâinii stângi. Durerea poate iradia însă și numai în :
-membrul superior drept
-regiunea claviculară stângă
-în dinți
-în regiunea epigastrică
-fosa iliacă dreaptă
Este posibil ca durerea de angină pectorală să apară inițial în membrul superior stâng si
ulterior în regiunea precordială. Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii
și mai ales de personalitatea psihică a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzație de
presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghi (ca un cuțit) sau sfredelire,constricție (ca o
menghină sau arc).

CIRCUMSTANȚELE DE APARIȚIE
Sunt strâns legate de solicitările fizice și psihice. Circumstanțele cele mai obișnuite sunt:
-efort fizic de orice fel
-frigul are rol izolat sau potentează efortul fizic
-prânzurile copioase
-raporturile sexuale
-emoțiile acute (stresul psihic și general)

DURATA SI EVOLUȚIA CRIZELOR ANGINOASE

Tipic pentru angina pectorală este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata
medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criză anginoasă ce a
depășit cincisprezece douăzeci minute trebuie suspectată a fi:
-infarct miocardic- angină instabilă
-expresia unor tulburări nevrotice.
VII. BIBLIOGRAFIE

1. „ DIAGNOSTUCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE”de Roman Vlaicu, Corneliu

Dudea

2. „ GHID NURSING”de Lucretia Titirca

3.„MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE

ASISTENTA MEDICALA”de Lucretia Titirca

4.”PROFESIA DE ASISTENT”de L. Clocotici

5. ” MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII”de Constantin Borundel

6.” BREVIAR EXPLORARI FUNCTIONALE”de Lucretia Titirca

7.” TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI” de Carol Mozes

8. ” TEHNICI DE EVALUARE de Lucretia Titirca