FUNDATIA ACADEMICA VASILE ALECSANDRI

GRUP SCOLAR PREUNIVERSITAR IASI FILIALA BOTOSANI

PROFESOR DOCTOR DOCENT ENESCU LONGINUS

SPECIALITATEA ASISTENT FARMACIE

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR,
PROFESOR DOCTOR DOCENT ENESCU LONGINUS

CANDIDAT,
GEANINA MIHAELA PETRARIU

PROMOTIA 2009

Page
1
 FUNDATIA ACADEMICAVASILE ALECSANDRI

GRUP SCOLAR PREUNIVERSITAR IASI FILIALA BOTOSANI

PROFESORDOCTOR DOCENT ENESCU LONGINUS

SPECIALITATEA ASISTENT DE FARMACIE

MEDICATIA ANTIANGINOASA

COORDONATOR,
PROFESOR DOCTOR DOCENT ENESCU LONGINUS

CANDIDAT,
GEANINA MIHAELA PETRARIU

PROMOTIA 2009

Page
2
 PLANUL LUCRARII

CAP.I.Generlitati pag. 4

1.Aparatul cariovascular

2.Cordul si sistemul de vase

3.Activitatile si proprietatile fundamentale ale cordului

CAP.II.Boli ale aparatulului cardiovascular pag.

1.Angina pectorala

2.Infarctul miocardic

3.Tamponada cardiaca

4.Encefalopatia hipertensiva

5.Tulburari de ritm

6.Embolie pulmonara

7.Edem pulmonar acut

CAP.III.Medicatia antianginoasa pag.

CONCLUZII pag.

BIBLIOGRAFIE pag.

CAPITOLUL I.
Page
3
 GENERALITATI

1.APARATUL CARDIOVASCULAR

Aparatul cardiovascular este alcatuit din inima si sistemul de vase prin care circula
sangele si limfa. Functional, prin rolul de transport pe care il indeplineste, el contribuie, alaturi
de sistemul nervos, la realizarea unitatii functionale a intregului organism. In cadrul sau se
disting sistemul circulator, sistemul sanguine si sistemul limfatic.

Sistemul circulator sanguin este format din inima, artere, capilare si vene. El transporta
prin artere sange incarcat cu oxigen si substante necesare metabolismului celular, care,
ajunse in reteaua capilara din tesuturi, strabat peretele acestora, integrandu-se lichidului
interstitial, de unde sunt incorporate in cellule.In acelasi timp, bioxidul de carbon si alti produsi
rezultati din metabolism trec din celule in lichidul interstitial si de aici in capilare, de unde, prin
vene, sunt transportati la inima si trimisi mai departe spre organelle de excretie.Prin sange
sunt vehiculati, dupa cum se stie, hormonii produsii de secretie ai glandelor endocrine, cu o
mare influenta asupra metabolismului celular si functiilor visceral, realizand astfel legatura
intre sistemul endocrin si organele corpului uman. In cadrul sistemului circulator sanguine se
deosebesc doua circuite ale sangelui, strans legate intre ele si denumite marea circulatie sau
circulatia sistemica si mica circulatie sau circulatia pulmonara. In marea circulatie, un loc
deosebit il ocupa circulatia porta hepatic.

Sistemul limfatic reprezentand o cale derivate a aparatului cardiovascular transporta

partea mediului intern ale organismului numita limfa.Aceasta incepe sa se formeze din lichidul
interstitial si este transportata prin capilare limfatice, vase si ganglion limfatici, ajungand in
doua trunchiuri colectoare limfatice, prin care se varsa in sistemul venos al marii circulatii.

2.Cordul si sistemul de vase

Page
4
 Inima este organul central al aparatului cardiovascular care se aseamana, din punct de
vedere structural, cu vasele sanguine, fiind alcatuita, ca si acestea, din trei straturi
concentric.Dar prin marea dezvoltare a stratului sau mijlociu, respective a miocardului, ea
devine un muschi cavitar, cu activitate ritmica si rol de pompa aspiratoare-respingatoare
pentru circulatia sanguine.

Inima este asezata in cavitatea toracica, in etajul inferior sau cardiac al mediastinului
anterior. In aceasta regiune este adapostita intr-un sac fibroseros denumit pericard, fixat in
partea inferioara de muschiul diaphragm. Fata de planul mediosagital al corpului, care trece
prin linia de mijloc a sternului, doua treimi din inima se afla in stanga acestui plan si o treime
la dreapta. Varful inimii se proiecteaza in spatial al v-lea intercostals stang, putin inauntrul
liniei medioclaviculare.Proiectata pe coloana vertebrala, ea corespunde vertebrelor T4-T3
(vertebre cardiace).

Ca alcatuire generala, inima este formata din doua atrii unul drept si altul stang, fiecare
prezentand cate o prelungire numita auricul sau urechiusa, si din doua ventricule: drept si
stang. Atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial, iar ventriculele, prin septul
interventricular. Atriile comunica prin orificiile atrioventriculare cu ventricului de aceeasi parte,
fapt pentru care inima a fost subimpartita in inima dreapta si inima stanga. Inima dreapta,
formata din atriul si ventriculul drept, este inima venoasa, deoarece prin atriu primeste
sangele venos din circulatia mare si prin ventricul il trimite in circulatia pulmonara.Inima
stanga, formata din atriul si ventriculul stang este inima arterial, care, prin atriu, primeste
sangele arterial din circulatia pulmonara si, prin ventricul, il trimite in marea circulatie.

Capacitatea totala a inimii este in medie de 500-600 cm3, iar greutatea de proximativ 300
g.

Inima are forma unui con turtit, cu axul longitudinal dispus oblic in torace.O extremitate a
axului corespunde bazei inimii, care priveste posterior, la dreapta si in sus, iar cealalta,
varfului inimii si priveste anterior, la stanga si in jos. Pe langa baza si varf, inima prezinta fete
si margini.

3.Activitatile si proprietatile fundamentale ale cordului

Page
5
 Cordul este un organ cavitar musculos constituit din fibre musculare striate asemanatoare
celor scheletrice. Fibrele miocardice sunt grupate in manunchiuri si formeaza o retea, in
ochiurile careia se gasesc numeroase vase sanguine, neuroni si fibre vegetative.

Dubla structura morfologica a miocardului corespunde unei duble activitati functionale.

Inima paote fi considerate ca fiind constituita dintr-un sistem electric, care genereaza ritmic
impulsuri contractile si dintr-un system mecanic care reactioneaza la aceste impulsuri prin
contractii ritmice. Pentru ca inima sa-si poata efectua functia de pompa, este necesar sa
existe o corelatie perfecta intre activitatea electrica si cea mecanica.

Activitatea electrica a cordului precede pe cea mecanica si determina frecventa si ritmul

batailor inimii. Ea poate fi inregistrata grafic sub forma elctrocardiogramei (ECG), care
evidentiaza suma algebrica a modificarilor de potential al tuturor fibrelor miocadrului, in timpul
diverselor faze ale ciclului cardiac.

Activitatea mecanica a inimii este impresionanta de-a lungul vietii, desi este un organ care
cantareste doar 300 g. Daca se calculeaza pentru un om normal in varsta de 70 ani
activitatea cardiac la o frecventa de 70 ml sange aproximativ, reiese ca inima a batut de 2,5
miliarde ori si fiecare ventricul a pompat de 170 milioane litri de sange. Activitatea cardiac
este caracterizata printr-un numar de aproximativ 70 cicluri | min., prin ciclu sau revolutie
cardiac delimitandu-se o contractie (sistola) si o relaxare (diasistola).

Miocardul este, din punct de vedere structura, un muschi striat care poseda o serie de
proprietati functionale commune si altor tesuturi, dar si o serie de proprietati specifice.

Proprietatile fundamentale ale cordului sunt:

ritmicitatea-functia cronotropa;
conductibilitatea-functia dromotropa;
excitabilitatea-functia batmotropa;
contractilitatea-functia inotropa;
tonicitatea-functia tonotropa.

Ritmicitatea sau automatismul este proprietatea cordului de a se contracta ritmic, ca

urmare a unor impulsuri contractile generate in interiorul sau.

Conductibilitatea este proprietatea miocardului si in special a tesutului nodal de a

transmite unda de excitatie generate la nivelul nodului sinoatrial.

Excitabilitatea sau iritabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde printr-o

contractie la stimuli adecvati.

Contractilitatea este proprietatea inimii de a se contracta ca urmare a undei de

depolarizare descarcate ritmic din nodul sinoatrial.

Tonicitatea este proprietatea miocardului care a dat loc la numeroase discutii

contradictorii, deoarece tonusul miocardic se deosebeste de cel al altor muschi striate sau

Page
6
netezi.Prin tonus muscular se intelege starea de contractie sustinuta prin care un muschi se
opune unei intinderi suplimentare.

Functionarea mecanica a inimii este o pompa dubla aspiratoare-respingatoare.Ciclul

cardiac este succesiunea unei contractii (sistola) si a unei relaxari (diasistola).Sistola atriala
(0,1 s)-are loc o crestere a presiunii in atria si ventricolele sunt aproape pline de
sange.Eficienta este redusa deoarece sangele nu poate umple venele mari din cauza
contractiei fibrelor muscular din jurul orificiilor de varsare a venelor in atria. Este urmata de
diasistola atriala (o,7 s).Sistola ventriculara (0,3 s )urmeaza dupa cea atriala, se inched
valvele atrioventriculara, se inchid apoi valvele semilunare si se evacueaza sangele din
ventricul in artera aorta sic ea pulmonara.Sistola ventriculara este urmata de o relaxare,
diasistola ventriculara (0,5 s).Diasistola generala (0,4 s)repaus mecanic general al
inimii.Debitul sistolic este cantitatea de sange (70-90 ml) pompata de ventricule la fiecare
sistola. Debitul cardiac este obtinut prin inmultirea debitului sistolic cu frecventa cardiaca pe
minut are valori de 5,5 l dar poate creste in timpul efortului muscular. Travaliul cardiac este
lucrul mecanic efectuat de inima intr-un timp anume (86g/m pentru fiecare sistola a
ventriculului stang si doar 1/5 din aceasta valoare pentru ventriculul drept).Zgomotele inimii
este rezultatul activitatii mecanice a inimii (sistolic-prelungit si de frecventa joasa, diastolic-
scurt si inalt). Tensiunea arteriala este presiunea sub care circula sangele in artere transmisa
peretilor vasculari (in sistola ventriculului stang presiunea in aorta creste pana la 120-140
mmHg, iar in diasistola scade la 70-80 mmHg ). Pulsul arterial se simte la comprimarea unei
artere pe un os ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang.

CAP.II.Boli ale aparatulului cardiovascular

1.Angina pectorala

Page
7
 Angina pectorala este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinate
de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si apartul coronarian. Se
caracterizeaza prin crize durerose, localizate de cele mai multe ori inapoia sternului cu
iradiere in umarul stang, bratul si antebratul stang, pana la ultimele doua degete.Criza
dureroasa apare dupa effort, emotii, mese copioase.

Mecanismul de producere al durerii din angorul pectoral este strans legat de perturbarile
care survin in muschiul inimii in timpul ischemiei tranzitorii, adica a decalajului dintre
necesitatile de oxigen ale miocardului si posibilitatile de aprovizionare ale acestuia cu
substante nutritive, inclusive oxigen, de catre fluxul sanguin coronarian.

Debitul coronarian redus care determina starea de hipoxie, duce la randul sau la o
acumulare de produsi metabolic (acid lactic), fenomene ce pot fi la originea durerii din
miocardul ischemiat.

Se recomanda pacientului repaus- oprirea imediata a efortului fizic.Repaus la pat si

inlaturarea stresului psihic.

Angina pectorala are doua forme clinice, de efort rapid si spontana.Angina pectoral de
efort are episoade pasagere de durere precordiala declansate de conditii care cresc nevoile
de oxigen ale miocardului si care dispare la repaus sau nitroglicerina sublingual. Ea are trei
variante clinice. Angina de novo,aparuta de cel mult o luna. Angina stabile, cu durata de peste
o luna. Angina agravata, cu episoade inrautatite privind frecventa, intensitatea, durata. Angina
pectorala spontana are episoade dureroase precordiale nelegate de efort. Crizele sunt mai
lungi, mai intense si mai putin influentate de nitroglicerina. Angina de efort de novo, angina de
efort agravata si angina spontana sunt denumite si angina instabila.

2.Infarctul miocardic

Infarctul miocardic este o zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin obliterarea
unei ramuri coronariene.

Etiologia in 90-95% din cazuri ateroscleroza coronariana. Factorii care favorizeaza aparitia
infarctului cunoscuti sub numele de factori de risc sunt: varsta, sexul, hipertensiunea arterial,
diabetul zaharat, hiperlipemia, obezitatea, fumatul, stresurile, sedentarismul etc.Factorii
declansatori: effort, mese copioase, stres ,infectii acute ale tractului respirator, factorii
meteorologici etc.

3.Tamponada cardiaca

Page
8
 Prin tamponada cardiaca intelegem acumularea anormala de lichid in spatial
intrapericardic.

Are loc astfel o comprimare a inimii prin cresterea presiunii intrapericardice, care
impiedica umplerea cu sange a inimii in timpul diasistolei.

4.Encefalopatia hipertensiva

Encefalopatia hipertensivaeste un sindrom clinic care consta din simptome si semen

neurologice cu character acut, tranzitoriu, determinat de o criza hipertensiva( cresterea
brusca a tensiunii arteriale). Ea apare in general la bolnavii cu hipertensiune arteriala cronica,
in cursul crizelor de hipertensiune.

5.Tulburari de ritm

In grosimea miocardului exista tesut specific, autoexcitabil si bun conducator al

impulsurilor. Se mai numeste si sistemul de comanda al inimii. Acest tesut specific care
formeaza tesutul exocitoconductor al inimii este alcatuit din nodul sinoatrial situate in peretele
atriului drept si nodul atrio-ventricular situat in grosimea septului interatrial. De la acest ultimo
nod pleaca fascicolul Hiss, care patrunde in septul interventricular, de unde se ramifica
alcatuind reteaua Purkinje.In mod normal impulsul pentru asigurarea contractiilor cardiac ia
nastere in nodul sinuzal, care emite stimuli cu o frecventa de 60-80 pe minut.

In cazuri patologice impulsurile pot porni din alte locuri si astfel determina aparitia
aritmiilor.

6. Embolie pulmonara

Embolia pulmonara este obstructia arterei pulmonaresau a unor ramuri ale acesteia;se
dezvolta rapid o insuficienta cardiaca dreapta,numita si cord pulmonar acut. Obstructia arterei
pulmonare sau a ramurilor acesteia este data in 90% din cazuri de mobilizarea de
trombi( cheaguri) care au ca punct de plecare o tromboza venoasa profunda a membrelor
inferioare si numai intr-un numar restrains de cazuri, venele pelviene ( flabitele pelviene).
Aparitia trombozei venoase este favorizata de: insuficienta cardiaca, infarct miocardic,
interventii chirurgicale, traumatisme, nasteri, neoplasme, boli infectioase, imobilizari
prelungite.
Page
9
 7. Edem pulmonar acut

Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutala a alveolelor pulmonare de un

trasudat sanguinolent necuagulabil din capilarele pulmonare inundare provocata de cresterea
presiunii sangelui in capilarele venoase pulmonare , cresterea permeabilitatii membrane
alveolo-capilare si de alte cause.

CAP.III.Medicatia antianginoasa

Cardiopatia ischemica (angor pectoral, angina pectorala) este afectiunea cardiaca

rezultata prin reducerea sau intreruperea aportului de sange in miocard datorita ingustarii
lumenului arterelor coronare prin leziune organica sau functionala.

In cadrul cardiopatiei ischemice se disting doua grupe de afectiuni:

- cardiopatia ischemica dureroasa:

angina pectoris;
infarctul miocardic;
Page
10
 iminenta de infarct.

- cardiopatia ischemica nedureroasa:

edem pulmonar acut;

insuficienta cardiaca cronica;
aritmii.

Corectarea dezechilibrului rezultat din aportul scazut si consumul crescut de oxigen la

nivelul miocardului, impus de necesitati, se poate realize prin vasodilatatie coronariana,
scaderea consumului de oxigen si ameliorarea conditiilor de lucru ale inimii prin scaderea pre-
si post-sarcinii.

Dupa mecanismul de actiune medicamentele antianginoase se clasifica,

astfel:

1. Vasodilatatoare, (produc vasodilatatie venoasa, arteriolara si vasodilatatie

coronariana),

2. Blocanti ai canalelor de calciu (diminua calciul disponibil pentru contractia

miocardului, produc vasodilatatie sistemica si coronariana),

3. Beta-adrenergice( diminua tonusul simpatico si travaluiul cardiac

4. Alte anginoase (cu mechanism complex).

1. VASODILATATOARE NITRATI SI NITRITI

Nitratii produc relaxarea muschilor netezi indifferent de tonusul anterior.Nu sunt influentati
muschii striate si miocardul.Se produce dilatatia tuturor vaselor sanguine, mai evident a
venelor, mai putin a arteriolelor si sfincterelor precapilare din cauza mecanismelor reflexe.
Unele artere sunt dilatate mai mult indeosebi jumatatea superioara a corpului ( cerebrale,
meningee, retiniene). Ca urmare a acestor efecte dimunua munca inimii si nevoia de oxygen
prin: 1)venodilatatie, cucresterea capacitantei venoase, scaderea presiunii de umplere a
inimii (presarcina), a volumului diastolic ventricular, debitului cardiac, presiunii vasculare
pulmonare, presiunii sangelui;2)arteriolodilatatie, cu reducerea rezistentei periferice
(postsarcina), a incarcarii ventriculare;3) imbunatatirea fluxului sanguine coronar prin:a)
dilarea arteriolelor in miocardul neieschemic cu influentarea indirect a zonelor ieschemica si
b) diminuarea presiunii ventriculare endodiasistolicesi atensiunii peretelui ventricular
Page
11
( determinanat major al cererii de oxigen). Poate aparea hipotensiune arteriala si tahicardie
reflexa. Nitratii ar produce vasodilatatie in venele subendocrinice si colaterale, efect
considerat optim pentru eficacitate antianginoasa. Toti ceilalti muschi netezi din organism sunt
relaxati de nitrati (tub digestive, cai biliare, bronhii, aparat excretor).

Clasificare

1. Substante si forme farmaceutice cu latenta si de durata de actiune scurte:

nitroglicerina sublingual, nitrit de amil inhalator, isosorbid dinitrat sublingual;

2. Cu actiune lunga:

nitroglicerina comprimate orale retard,unguent 2%, sistem transdermic, isosorbid dinitrat

sublingual,oral, pentaeritril tetranitrat.

Efectele adverse apar mai ales in dozele mari sau la interval prea mici. Hipotensiune
arteriala, sincope si lipotimii. Cefalee cu caracter pulsatil, datorita dilatarii vaselor meningee si
cresterii presiunii intracraniene. Ochi, dureri ale globilor ocular datarata cresterii tensiunii
intraoculare.Cianoza sau anemia functionala poate fi de asemenea una din reactiile
adverse.Sindrom de sevraj la persoanele care manipuleaza nitroglicerina in industrie.

Farmacoterapie. Nitratii sunt medicatia de prima alegere in toate formele de angina ( de

efort, angiospastica, nestabila, mixta). Nitratii cu latenta si actiune scurta reprezinta medicatia
principal in criza de angina. Pot fi folositi si profilactic inaintea unui efort. Celelalte substante
si forme farmaceutice se folosesc in tratamentul de intretinere, inclusive si pentru prevenirea
dispneei paroxistice nocturne ortopneei care creeaza insomnia. Pe cale i.v. nitroglicerina si
isosorbidul dinitrat in angor instabil si angor vasospastic. Nitroglicerina i.v. este utila in unele
cazuri de infarct miocardic acut, in insuficienta cardiaca neasociata cu infarct sau ischemie,
hipertensiune arteriala severa, pentru realizarea unei hipotensiuni controlate in interventii
neurochirurgicale. Nitratii pot fi folositi si in insuficienta ventriculara stanga cronica, in post-
infarct, hipertensiune pulmonara. Pot fi utili in criza de astm bronsic, in sughit rebel, in
asociere cu digitalice la bolnavii refractori.

NITROGLYCERINUM
Nitroglicerina este un lichid galbui, volatile, insolubil in apa;se absoarbe bine sublingual,
din tubul digestive si transcutan.

Farmacocinetica Absorbtie sublinguala cu biodisponibilitate 40%. Latenta 2-3 minute,

durata actiunii 10 -40 minute. Se absoarbe bine si din tubul digestive si dupa aplicare
cutanata, dar latenta si durata sunt mai lungi. Unguentul 2% alpicat pe torace sau pe flancuri
determina efect dupa 15-30 minute, cu durata 3-6 ore. Comprimatele retard pot actiona 6-10
ore.

Page
12
 Farmacodinamica Produce veno- si arteriole-dilatatie, diminua munca inimii si nevoia de
oxigen. Dilata coronarele si diminua presiunea ventriculara endodiastolica.

Indicatii Toate formele de angina pectorala. Preparatele cu latenta si durata scurta

reprezinta medicatia principal in criza de angina. Profilactic inaintea unui efort. Perfuzie
intravenoasa in insuficienta cardiaca asociata cu infarct miocardic acut, edempulmonar acut
cardiogen, angina severa, realizarea hipotensiunii controlate preoperator.

Reactii adverse Hipotensiune arteriala, sincopa, lipotimie (mai frecvent la varstnici si

hipertensivi), cefalee, dureri ale globilor ocular, toleranta, methemoglobinimie ( cianoza sau
anemie functionala).

Contraindicatii : hipertensiune intracraniana, cardiomiopatia hipertrofica.

Precautii Ateroscleroza, glaucoma,hipertensiune arteriala.

Interactiuni Alcoolul creste severitatea cefaleei si favorizeaza lipotimia. Tutunul scade

efectul nitroglicerinei.

Administrare Preparatele cu eliberare imediata, avand latenta si de actiune scurte, se

administreaza sublingual. Preparatele retard se inghit intregi.

Adulti Comprimate obisnuite, 0,5 mg in criza si preventive. Se poate repeat, la nevoie,

dupa 5-15 minute. Daca dupa 3-4 cpr durerea anginoasa nu dispare complet, se consulta
medical.

Comprimatele retard, cate unul de 2-3 ori pe zi.

Preparatele transdermice se aplica pe pielea toracelui o data pe zi si se tin 8-12

( transport discontinuu) sau 24 ore ( tratament continuu).

Spray oral, in criza, puful se aplica pe limba, se poate repeta la 3-5 minute, cel mult de 3
ori in 15 minute.

Perfuzie intravenoasa cu monitorizarea cel putin a tensiunii arteriale, frecventei cardiace,

ecg.Doze individualizate, intre 0,75 8 mg nitroglicerina /ora, incepand cu doze mici.
Trinitrosan se administreaza numai diluat, minimum 1:4, in ser fiziologic sau glucoza
5%sau10%. Lenitral, fiola de 10 ml la 250 ml sol. Izotonica sau 2 fiole la 500ml sol. Izotonica.
Perfuzoarele din Pvc determina pierderea unei parti din substanta active. Durata administrarii
este in functie de evolutia clinica. Trinitrosan nu se administreaza mai mult de 3 zile.

NITRODERM TTS Sistem transdermic, continand 25 mg nitroglicerina si eliberand 5 mg

nitroglicerina in 24 ore, in functie de suprafata de contacta sistemului therapeutic, care este
de 10 cmp.;

NITROGLICERINA compr. 0,5 mg;

NITROMINT compr. Retard 2,6 mg;

Page
13
 aerosol 1% -0,4 mg/ doza .

TRINITROSAN fiole 5mg/ml in etanol 77%, cu 2 g ulei de ricin 35 poli (oxietilenic).

ISOSORBIDI DINITRAS

Farmacocinetica Absorbtie perlinguala, digestive, cutanata. Dupa administrare

perlinguala atinge concentratii plasmatice eficiente la 5-10 minute. Excretie urinara.

Farmacodinamica Efecte asemanatoare nitroglicerinei. Latenta si durata actiunii pentru

comprimate sunt: 5-10 minute, respective 1-2 ore, dupa administrarea sublinguala; 20-30
minute, respective 3-6 ore, dupa administrarea orala; o ora, respective 6-10 ore, pentru
comprimate retard; 30-60 minute, respective 10-12 ore, pentru unguent 10%.

Indicatii Toate formele de angina pectorala. Preparatele cu latenta si durata scurta

reprezinta medicatia principal in criza de angina. Profilactic inaintea unui efort. Perfuzie
intravenoasa in insuficienta cardiaca asociata cu infarct miocardic acut, edempulmonar acut
cardiogen, angina severa, realizarea hipotensiunii controlate preoperator.

Reactii adverse Hipotensiune arteriala, sincopa, lipotimie (mai frecvent la varstnici si

hipertensivi), cefalee, dureri ale globilor ocular, toleranta, methemoglobinimie ( cianoza sau
anemie functionala).

Contraindicatii : hipertensiune intracraniana, cardiomiopatia hipertrofica.

Precautii Ateroscleroza, glaucoma,hipertensiune arteriala.

Administrare Oral. Profilactic in angina pectorala 5-20mg de 2-4 ori/zi. La nevoie se

creste gradat pana la 120mg/zi, in 2-3 prize. In angor pectoral 5-10 mg sublingual.
Comprimate retard de 2 ori/zi. In acalzie 5-10 mg sublingual cu 15 minute inainte de masa
sau 10 mg oral cu 30-60 minute inainte de masa. In insuficienta ventriculara stanga 40-
160mg, pana la 240mg/zi, in mai multe prize.

Dinocord retard caps. elib. prel. 20mg;

Diniter caps. elib. prel. 20mg,40mg;

Isodinit compr.10mg, compr. retard 20 mg

Isosorbid compr. 20mg;

Isosorbid dinitrat compr. 10 mg;

Isosorbide dinitrate compr. 5mg, 10 mg;

Maycor compr. 10mg.

Page
14
 ISOSORBIDI MONONITRAS

Farmacodinamica Are actiuni asemanatoare cu dinitratul duratamai lunga.

Administrare Oral, 20-40 mg de 2-3 ori/zi. Comprimate retard de 1-2 ori/zi.

MONONITRON EP compr. film.elib.prel. 60mg;

MONOTER R SR cap. elib.prel. 20mg,40 mg, 60 mg;

OLICARD RETARD caps.retard 40mg, 60mg.

PENTAERITHRYLI TETRANITRAS

Farmacocinetica Absorbtie buna digestive. Eliminare prin urina si fecale.

Farmacodinamica Efecte asemanatoare nitroglicerinei. Latenta o ora, durata actiunii 4-8

ore.

Precautii Glaucom, varstnici, conducatori auto, piloti, muncitori langa masini

periculoasesau la inaltime.

Interactiuni.Alcoolul scade tensiunea arteriala, tutunul reduce efectul.

Administrare Oral, inainte de masa, 10-30 mg de 2-3 ori/zi, pana la 60 mg de 2-4 ori/zi.

NITROPECTOR 20 mg compr.

2. BLOCANTI AI CANALELOR DE CALCIU

Aceste medicamente blocheaza transportul active al ionilor de calciu catre interiorul

celulelor muscular miocardice si netede, decupland procesul de excitatie de cel contractil.
Antagonistii calciului inhiba selective intrarea calciului in celule prin canale activate lent de
potentialul de actiune ce se gasesc in miocardul contractile si muschii netezi vasculari, dar, si
in tesutul excitoconductor, indeosebi nodulii sinoatrial si atrioventricular. Fixarea antagonistilor
calcici la nivelul canalelor reduce disponibilitatea intracelulara de calciu, scazand astfel
contractilitatea fibrelor muscular miocardice si netede vasculare (inotropism negative,
vasodilatatie coronara, scaderea rezistentei periferice si atensiunii arteriale).

Clasificare

A. In functie de structura chimica

Page
15
 1. Dihidropiridine
Nifidipina, nitrendipina, nimodipina, niludipina, nisoldipina, nicardipina;
2. Derivati dimetoxifenil-alchilaminic (papaverinici )
Verapamil, galopamil, tiapamil.
3.Derivati de benzotiazepina
Diltiazem;
4. Derivati difeniperazinici
Lidoflazina,cinarizina,flunarizina;
5. Difenilpropilamine
Fendilina, prenilamina, terodilina, perhexilina.
6. Alte structuri
Benciclan, bepridil.
B. In functie de specificitatea actiunii pentru anumite tesuturi.
Nifedipina: muschi netezi vasculari>miocard>>tesut nodal.
Diltiazem: vase>miocard= tesut nodal.
Verapamil: tesut nodal>miocard=vase.
Selectivitatea dominant este Verapamil-nodul A-V, Nifedipina- vase de periferice,
Diltiazem-coronare.

Prescrierea unui blocant de calciu se face tinand seama de proprietatile lui farmacologice
particulare si de efectele adverse. Antagonistii calciului reprezinta o medicatie de prima
alegere, de alternative sau de aditie in numeroase boli cardiovasculare.

Ca indicatii principale sunt de mentionat:Verapamilul si Nifedipina in angina cronica

stabila, angina vasospastica, hipertensiunea arteriala. Verapamilul si diltiazemul in
tratamentul acut si in profilaxia tahiaritmiilor supraventriculare (tahicardie arteriala, flutter,
fibrilatie).

Antagonistii calciului pot fi folositi in toate cazurile cand sunt contraindicate beta-
adrenoliticele, exceptand insuficienta cardiaca cand se impugn precautii.

In insuficienta cardiaca teoretic toti blocantii de calciu produc agravari. Nifidipina, scazand
rezistenta artiolara poate compensa efectul inotrop negative. Cu prudenta nifedipina si
diltiazem se pot prescrie la astfel de bolnavi. Nifedipina influenteaza putin conducerea
atrioventriculara si poate fi folosita cand exista tulburari la acest nivel. La hipotensivi
nifedipina accentueaza scaderea tensionala. Verapamil si diltiazem au un efect mai redus. In
schimb la digitalizati verapamil este contraindicate crescand toxicitatea glicozidului. Dintre
asocieri trebuie subliniata cea a verapamilului sau diltiazemului cu betaadrenergice care
poate produce bloc atrioventricular si deprimare ventriculara.

AMLODIPINUM

Farmacocinetica Absorbtie orala buna, pic plasmatic la 6-12 ore.Excretie urinara 60%, ca
metabolite inactive si 10% nemodificata.
Page
16
 Farmacodinamica Coronarodilatator. Vasodilatator sistemic, hipotensiv.

Indicatii Hipertensiune arteriala esentiala, tratament de prima alegere sau in asociere cu

diuretice, alfa-blocante, beta-blocante, inhibitori ECA. Angina pectorala cronica stabile, angina
vasospastica.

Reactii adverse Leucopenie, trombopenie, reactii alergice, hiperglicemie, insomnia, tulb,

dispozitiei, somnolent, ameteli, cefalee,tremor, parestezie, hipertonie, tulburare de vedere,
palpitatii, aritmie, vasculita.

Contraindicatii Hipotensiune arteriala severa. Soc cardiogen. Insuficienta cardiaca dupa

infarct miocardic acut ( in primele 28 zile). Stenoza aortic. Angina pectorala instabila(exceptie
angina Prinzmetal).

Administrare Oral 5 mg/zi, intr-o prize. Se poate crestela 10 mg/zi. Nu este necesara
ajustarea dozelor la batrani sau in insuficienta renala.

AMLODIPIN compr. 5mg; 10 mg

AMLODIPIN AL compr.5 mg; 10 mg

AMLOHEXAL compr. 5mg; 10 mg

CRISTACOR compr. 5 mg; 10 mg

NORVASC compr. 5 mg; 10 mg

TENOX compr. 5 mg; 10 mg.

FELODIPINUM

Farmacocinetica Absorbtie orala rapida si complete metabolizare intensa la primul pasaj

si biodisponibilitate 15%. Legare de proteinele plasmatice in proportie de 99%. Metabolizare
hepatica intense, eliminare sub forma de metabolite, 70% in urina si restul in fecale.

Farmacodinamica Coronarodilatator.Vasodilatator sistemic, hipotensiv.

Indicatii Hipertensiune arteriala, angina pectorala. Tulburari de motilitate esofagiana.

Spasm al cardiei. Sughit.

Reactii adverse Cefalee, ameteli, astenie, parestezii, depresie, confuzie, greturi,

epigastralgii, tahicardie, palpitatii, edeme maleolare.

Contraindicatii Hipotensiune arteriala

Page
17
 Administrare Oral, doza initiala 5 mg/zi, intr-o prize, poate fi crescuta, daca este necesar,
pana la 20 mg/zi. In insuficienta hepatica si la varstnici, se reduc dozele. Comprimatele cu
eliberare prelungita HTA 2,5 10mg x 1/zi. Angina pectorala 5-10 mg x 1/ zi.

AURONAL compr. elib. prel. 2,5 mg, 5 mg, 10 mg.

FELOCORD draj. elib. prel. 5 mg, 10 mg.

FELODIPIN AL RET compr. elib. modif. 2,5 mg, 5 mg, 10 mg.

FELODIPIN EP compr. film.elib. prel. 5 mg, 10 mg.

FELOHEXAL compr.film. elib. prel. 5 mg, 10 mg

FELOTARD compr.film. elib. prel. 2,5 mg, 5 mg, 10 mg

PLENDIL compr.retard. 2,5 mg, 5 mg, 10 mg

PRATOL compr. elib. prel. 2,5 mg, 5 mg, 10 mg.

PRESID compr. elib. prel.modif. 2,5 mg, 5 mg, 10 mg

SISTAR compr. 2,5 mg, 5mg, 10 mg.

NIFEDIPINUM

Farmacocinetica Absirbtie orala 90% cu pic plasmatic dupa 30-60 minute. Eliminare
urinara 70-80%.

Farmacodinamica Coronarodilatator. Vasodilatator sistemic, hipotensiv.

Indicatii Hipertensiunea arteriala, angina pectorala. Tulburari de motilitate esofagiana.

Spasm alcardiei. Sughit.

Reactii adverse Cefalee, ameteli, astenie, parestezii, depresie, confuzie, greturi,

epigastralgii, tahicardie, palpitatii, edeme maleolare.

Contraindicatii Hipotensiune arteriala.

Precautii Insuficienta ventriculara stanga, sarcina. Preparatele obisnuite, cu actiune

scurta, nu sunt recomandate in angina pectorala si hipertensiune arteriale

Administrare Oral. Initial 10 mg de 3 ori/zi. Doza medie de intretinere 10 20 mg de 2-3

ori/zi. La varstnici 5 mg de 3 ori/ zi. Pentru preparatele retard doza medie 20 mg de 2 ori/zi. In

Page
18
spasm al cardiei 10-20 mg sublingual cu 30 minute inainte de masa. In sughit 10-20 mg x 1-3/
zi.

ADALAT compr. elib. modif. 30 mg.

ADALAT RETARD compr. 20 mg.

CORDIPIN, -RETARD compr. 10 mg, compr.retard 20 mg.

CORINFAR,-RETARD compr. retard 20 mg.

EPILAT RETARD draj. 20 mg.

NIFECARD XL compr. elib. prel. 60 mg.

NIFEDIPIN draj. 10 mg, compr. elib. prel. 20 mg.

LERCANIDIPINUM

Farmacocinetica Absorbtie complete din tubul digestive.Pic seric la 1,5-3 ore.

Biotransformare intense la primul pasaj hepatic. T1/2 8-10 ore.

Farmacodinamica Blocheaza selective canalele de calciu voltaj-dependente de tip 1.

Scade tensiunea arteriala prin relaxarea muschilor netezi vasculari. Nu are efect inotrop
negative.

Indicatii Hipertensiune arteriala esentiala, forme usoare si moderate.

Reactii adverse Cefalee, eritem facial, edeme declive, palpitatii, ameteli, astenie,
dispepsie, greturi, dureri epigastrice, diaree, poliurie, hiperplazie gingivala.

Contraindicatii Angor instabil, infarct miocardic, datand de cel mult 30 zile, insuficienta
renala si hepatica severa.

Administrare Oral. Initial 5 mg. Doza uzuala 10 mg o data/zi, inaintea micul dejun, cu
putin lichid (nu suc de grapefruit). la nevoie pana la 20 mg/zi.

LERIDIP compr. 10 mg, 20 mg.

VERAPAMILUM

Page
19
 Farmacocinetica Absorbtie orala 92%, rapida. Pic plasmatic dupa 30-45 minute.
Eliminare urinara 70-90 % si prin fecale 8-20%.

Farmacodinamica Efecte predominante la nivelul nodului sinusial si al celui atrio-

ventricular. Scade conducerea atrio-ventriculara, frecventa cardiaca, debitul cardiac si
tensiunea arteriala. Efect inotrop negative semnificativ. Latenta 1-2 ore.

Indicatii Tahicardie supraventriculara, extrasistole, fibrilatie arteriala,flutter. Profilactic in

angina de efort si infarct miocardic. Perioada preinfarct. Hipertensiune arteriala usoara si
medie. Cardiomiopie hipertrofica obstructive. Migrena.

Reactii adverse Greturi, gastralgii, constipatie, ameteli, somnolent, cefalee, bradicardie,

hipotensiune, insuficienta cardiaca, edeme declive.

Contraindicatii Tulburari de conducere atrio-ventriculara, insuficienta cardiaca, soc

cardiogen, bradicardie, hipotensiune, accidente vasculare acute.

Interactiuni. Cu alcoolul poate scadea mult tensiunea arteriala. Tutunul favorizeaza

aritmiile cardiace. Nu se asociaza cu betablocante.

Administrare Oral. Angor, 80-120 mg x 3 /zi. Aritmii supraventriculare, 40-120 mg.

Hipertensiune 240-480mg/zi, in trei prize. Preparate retard 240 mg/zi intr-o prize sau 480
mg/zi in 2 prize. In aritmii acute inj. i.v. lent timp de 2 minute (3 minute la varstnici), 5-10 mg.
La nevoie repeat 5 mg dupa 5-10 minute. Dupa alta schema, perfuzie i.v. cu solutie preparata
cu ser fiziologic sau solutie glucoza 5%, se injecteaza 5-10 mg/ora pana la 25-100 mg/zi. In
cardiomiopatie 480-720 mg/zi, 4-24 luni. In migrena 80 mg x 3-4/zi.

CORDAMIL compr. film. 40 mg, 80 mg

ISOPTIN compr.film. 40 mg, 80 mg;compr. retard 240 mg.

VERAPAMIL draj.40mg, 80 mg, caps. 80 mg.

VEROGALID compr. film. elib. prel. 240mg.

DILTIAZEMUM

Farmacocinetica Absorbtie orala 70-90% cu pic plasmatic dupa 2-4 ore. Eliminare urinara
si prin fecale.

Farmacodinamica Vasodilatator periferic si coronarian. Inhiba conducerea cardiaca.

Latenta 1-2 ore.

Page
20
 Indicatii Angina pectorala, hipertensiune arteriala.

Reactii adverse Astenie, cefalee, ameteli, somnolent, gastralgii, bradicardie, edeme.

Precautii Poate creste sensibilitatea la radiatiile solare.

Interactiuni.Alcoolul (scaderea tensiunii arteriale). Tutun (aritmii cardiace).

Administrare Oral. Angina, 60 mg x 3/zi. Preparate retard, 90-270 mg/zi, intr-o priza
(preparate retard).

CORZEM compr.film. 60 mg,120 mg.

DILMACOR compr. 60 mg.

DIACORDIN compr. 60mg,compr. ret.90 mg.

DILTIAZEM compr. 60 mg, 90 mg.

DILTIAZEM SR compr. elib.prel. 90 mg,120mg,180 mg

DILTIAZEM LPH compr. 60 mg.

DILZEM, -RETARD, -PARENTERAL compr. 60mg, compr. ret. 90 mg, pulv. liof. inj. 25mg.

3.BETA-ADRENERGICE

Blocajul -adrenergic determina scaderea raspunsului cardiac la cateocolamine, deci,

actioneaza cronotrop(-), batmotrop(-) si sunt inotrop(-), avand ca efect reducerea consumului
de oxigen miocardic prin actiunile de bradicardizare( prin reducerea automatismului sinusial
sau, in caz de fibrilatie atriala, prin scaderea conductibilitatii ventriculare) si deprimare a
contradictilitatii miocardice; in consecinta, creste pragul anginas, deci creste toleranta la efort,
prevenind crizele anginoase.

Asocierea -adrenergicelor cu nitratii organic este avantajoasa prin anularea reciproca a

unor efecte nedorite (exemplu: propranolul impiedica tahicardia care poate aparea sub
influenta nitroglicerinei, iar nitroglicerina reduce presarcina-presiunea telediastolica, ce tinde
sa creasca sub influenta propanolului).

PROPRANOLOLUM
Page
21
 Farmacocinetica Absorbtie digestive rapida si complete. Pic seric la 1-2 ore, T 3 ore.
Metabolitul principal, 4-hidroxipropranolol active farmacodinamic. Excretia renala (3-4%
neschimbat, 15-20%glicuronoconjugat), complete in 48 ore. Concentratia in laptele matern,
din cea sanguine. Sugarul absoarbe 1% din doza teraputica.

Farmacodinamica Latenta 1-4 ore.

Indicatii Hipertensiune arteriala, angina pectorala, aritmii cardiace.Aministrarea precoce,

in infarctul miocardic, reduc dimensiunile si dezvoltarea; post infarct, anxietate, tremor
esential, sindrom de abstinenta la alcoolici.

Reactii adverse Astenie, hipotensiune, bradicardie, hipoglicemie, accelerarea tranzitului

digestive, bronhospasm, depresie, impotent, agravarea insuficientei cardiace, depresie,
impotent, insomnia, delir.

Contraindicatii Insuficienta cardiaca, bradicardie, bloc a-v, astm bronsic, bronsita cronica,
emfizem, hipoglicemie, hipertensiune pulmonara.

Precautii Tulburari circulatorii periferice, insuficienta hepatica / renala, diabet,interventii

chirurgicale, stomatologice, anestezie generala, soferi, piloti, muncitori langa masini
periculoase sau la inaltime. Tratamentul nu se intrerupe brusc.

Interactiuni.Cu alcoolul se obtine scaderea marcata a tensiunii arteriale. Tutunul poate

favoriza aritmii cardiace.

Administrare Oral, HTA, initial 80 mg x 2/zi. Creste saptamanal,la nevoie. Intretinere 120-
320mg/zi, in 2-4 prize. Angor, initial 40 mg de 2-3/zi. Intretinere 120-240 mg/zi. Aritmii,
cardiomiopatie hipertrofica obstructive, tireotoxicoza (adjuvant), 10-40 mgx 3-4/zi.Anxietate cu
fenomene vegetative, 40 mg o data/zi, creste la 40 mg x3/zi, la nevoie.Profilaxie dupa
infarctul miocardic 40 mg x4/zi, 2-3zile, apoi 80 mg x2ori/zi, incepand cu ziua 5-21 dupa
infarct. Migrena si tremor esential, initial 40 mg x 2-3 /zi. Intretinere, 80-160 mg/zi.
Hipertensiune portal, initial 40 mg 2ori/zi. Creste la 80 mg x 2/zi, functie de frecv. cardiaca.
Max. 160 mg x 2 /zi. Inj. i.v., in aritmii, crize de tireotoxicoza, 1 mg intr-un minut; repeat , la
nevoie, dupa 2 minute. Maxim 10 mg. In anestezie 5 mg. In varice esofagiene din ceroza
hepatica, doxa care scade cu 25% pulsul, in repaus.

N-PROPRANOLOL compr. 10 mg, 40 mg;

PROPRANOLOL compr. 10 mg, 40 mg.

ATENOLOLUM

Page
22
 Farmacocinetica Absorbtie orala 50%.

Farmacodinamica Latenta 1-4 ore. Indicatii Hipertensiune arteriala, angina pectorala,

aritmii cardiace.Aministrarea precoce, in infarctul miocardic, reduc dimensiunile si
dezvoltarea; post infarct, anxietate, tremor esential, sindrom de abstinenta la alcoolici.

Reactii adverse Astenie, hipotensiune, bradicardie, hipoglicemie, accelerarea tranzitului

digestive, bronhospasm, depresie, impotent, agravarea insuficientei cardiace, depresie,
impotent, insomnia, delir.

Contraindicatii Insuficienta cardiaca, bradicardie, bloc a-v, astm bronsic, bronsita cronica,
emfizem, hipoglicemie, hipertensiune pulmonara.

Precautii Tulburari circulatorii periferice, insuficienta hepatica / renala, diabet,interventii

chirurgicale, stomatologice, anestezie generala, soferi, piloti, muncitori langa masini
periculoase sau la inaltime. Tratamentul nu se intrerupe brusc.

Interactiuni.Cu alcoolul se obtine scaderea marcata a tensiunii arteriale. Tutunul poate

favoriza aritmii cardiace.

Administrare Oral, in prize unica. Hipertensiune 50-100mg/zi. Angor pectoris pana la 200
mg/zi.

ATENOCOR compr. 50 mg,100 mg;

ATECOR compr. 100 mg;

ATENOLOL compr. film. 50 mg, 100 mg;

VASCOTEN comp. 100 mg;

EPHITENSIN compr. 100 mg.

METOPROLOLUM

Farmacocinetica Absorbtie orala rapida. Biodisponibilitatea creste prin administrare cu

alimente. Metabolizare 10% la primul pasaj hepatic. Excretie renala (95%).

Farmacodinamica Latenta 1-4 ore. Blocheaza receptorii beta1 din miocard la doze
inferioare celor care afecteaza receptorii beta 2 din vasele periferice si din bronhii. Nu are
Page
23
efect beta-stimulent si are efect redus de stimulare membranara. Reduce mortalitatea in
infarctul miocardic acut. Scade riscul de recidiva al infarctului miocardic.

Indicatii Angina, migrene, hipertensiune, aritmii cardiace, infarct miocardic.

Administrare Oral. Profilaxia crizelor de angina, initial 50 mg/zi in 1-2 prize. In functie de
efect doza poate fi crescuta saptamanal. in hipertensiune 100mg/zi in 1-2 prize prize sau 100
mg x 2/zi sau 200 mg/zi in prize unica, dimineata. Administrare singur sau asociat. in infarct
miocardic acut initial 50 mg dupa 15 minute de la ultima inj. i.v., daca acesta a fost bine
tolerate. Se repeat doza la 6 ore timp de 48 ore. Intretinere 200 mg/zi in 2 prize sau prize
unica. Aritmii cardiace, 100-200 mg o data pe zi. In insuficienta cardiaca 10 mg/zi in 2 prize.
Profilaxia migrenei, 100-200 mg o data pe zi. Comprimate cu eliberare prelungita se
administreaza o data pe zi, dimineata, cu cel putin pahar lichid. la nevoie pot fi divizate. Nu
se amesteca, nu se zdrobesc. Dozele se adapteazapentru a evita bradicardia. Nu este
necesara ajustarea dozei la varstnici, hepatici, renali.

BETALOC ZOK compr. eliberare prel. 50mg. 100 mg.

BETALOC sol. inj. 1mg/ml-5ml;

BETAPROL compr. 50mg, 100mg;

BLOXAN compr. 100mg;

EGILOC compr. 25 mg,50mg,100 mg;

METOPROLOL compr. 50 mg,100 mg;

VASOCARDIN compr. 50 mg, 100mg; compr. elib. prel. 200 mg.

SOTALOLUM

Farmacocinetica Absorbtie complete digestive, pic plasmatic la 2-3 ore.T la eliminare

10-15 ore.

Farmacodinamica Beta-adrenergic neselectiv, pur. Blocant al canalelor de potasiu.

Intarzie repolarizarea ventriculara.

Indicatii Eficace pentru mentinerea ritmului sinusal la bolnavi cu fibrilatie atriala cronica.
Aritmii ventriculare. Hipertensiune arteriala, angina pectorala, aritmii cardiace.Aministrarea
precoce, in infarctul miocardic, reduc dimensiunile si dezvoltarea; post infarct, anxietate,
tremor esential, sindrom de abstinenta la alcoolici.

Page
24
 Precautii Datorita proprietatilor aritmogene, nu se administreaza in angor, hipertensiune
arteriala.Precautii in insuficienta renala.

Administrare In aritmii 120-480 mg/zi. In post-infarct miocardic 320mg/zi. In hipertrofie

120-240 mg/zi. Maximum 640mg/zi. In insuficienta renala cu clearance creatina 10-30
ml/min., doza se reduce la jumatate; cu clearance sub 10ml/minut, doza se reduce la sfert.

ALS-SOTALOL compr. 80mg, 160 mg;

DAROB si DAROB MITE compr. 80 mg, 160 mg;

SOTAGAMMA comp. 80mg, 160 mg;

SOTALOL AL compr. 80 mg, 160 mg.

BETAXOLOLUM

Farmacocinetica Absorbtie aproape complete din tubul digestive. Biodisponibile 80-

90%.Pic seric dupa 3 ore, metabolizare redusa la primul pasaj hepatic.T mare (15-20 ore).
Excretie urinara 80%, in 14-22 ore, 15 % neschimbat.

Farmacodinamica Cardioselectivitate mare

Indicatii Hipertensiune arteriala, angor de efort (profilaxia crizelor).

Administrare Oral 20 mg/ zi, in priza unica. Doza nemodificata in insuficienta hepatica si
in insuficienta renala cu clearance al creatininei pana la 20 ml/min.

BETAC compr. film.20 mg;

LOKREN compr. film. divizib. 20 mg.

BISOPROLOLUM

Farmacocinetica Absorbtie orala peste 90%. T 10-12 ore. Excretie renala, 50 % ca

atare, 50% ca metaboliti inactive.

Indicatii Hipertensiune arteriala, angina pectorala cronica stabile, insuficienta cardiaca.

Administrare Oral 5-20 mg /zi, in prize unica dimineata.In insuficienta cardiaca 1,25 mg/zi
intr-o priza , o saptamana. creste lent pana la 10 mg/zi.
Page
25
 BISOBLOCK compr. 5mg, 10 mg;

BISOGAMMA compr. film. 5 mg, 10 mg;

BISOMERCK compr. film. 5 mg, 1 mg;

CONCOR compr. film. 2,5 mg, 5 mg, 10 mg.

NEBIVOLOLUM

Administrare Oral, 5 mg o data pe zi. In insuficienta renala si la varstnici, se reduce doza.

NEBILET compr. 5mg.

CARVEDILOLUM

Farmacocinetica Absorbit rapid si aproape complet dupa administrarea orala.

Biotransformare in 3 metaboliti active, unul fiind de 13 ori mai active ca beta-blocant. Toti
metabolitii sunt mai slabi vasodilatatori. T 5-9 ore pt. enantiomoerul R (+) si 7-11 ore pt. S
(-).

Farmacodinamica Enantiomerul S(-) este alfa si beta blocant, neselectiv , enantiomerul R

(+) este numai alpa-blocant. Efectul asupra tensiunii arteriale si frecventei cardiace este optim
dupa 1-2 ore de la administrare. Creste fractia de ejectie, irigatia renala. Scade frecventa
cardiaca, pre si postsarcina, rezistenta la insulin, albuminuria.

Indicatii Hipertensiune arteriala esentiala. Tratamentul de lunga durata al cardiopatiei

ieschemice. Tratamentul insuficientei cardiace congestive simptomatice.

Reactii adverse Bradicardie, hipotensiune, tulburari de conducere intracardiaca, palpitatii,

edeme periferice.Ameteli, cefalee, somnolent, insomnia, uscaciunea gurii, greata, anorexie,
dureri abdominal, diaree, flatulenta, constipatie. Dispnee, obstructive nazala. TUlburari
mictiune si potenta. Cresterea colesterolului, trigliceridelor. Hiper sau hipoglicemie.

Contraindicatii Insuficienta cardiaca grava, insuficienta hepatica severa, astm bronsic,

cord pulmonar, hipertensiune, bradicardie, bloc AV.

Administrare Oral.In hipertensiunea arteriala se recomanda initial 12,5 mg de 2 ori/zi,

timp de doua zile, apoi 25 mg de 2 ori/zi, doza maxima recomandata este de 100mg/zi, in 2
prize. Pentru varstnici , doza zilnica maxima estede 50 mg divizata in 2 prize. In insuficienta
cardiaca congenitiva, initial 3,125 mg de 2 ori/ zi, intretinere 6,25 mg, 12,5 mg sau 25 mg x
Page
26
2/zi, dozele sunt individualizate, cu monitorizarea pacientului in perioada de crestere a
posologiei.

ATRAM compr. 6,25 mg, 12,5 mg, 25 mg;

CARDIOSTAD compr. 6,25 mg, 12,5 mg, 25 mg;

CARVEDIGAMMA compr.filmate 6,25 mg;12,5 mg,25 mg;

CARVEDILOL compr. 12,5 mg, 25 mg;

CARVEDILOL LPH 6,25 mg,12,5 mg;

DILATREND compr.6,25 mg,12,5 mg,25 mg;

TALLITON compr.6,25 mg,12,5 mg,25 mg.

4.ALTE ANGINOASE

DIPIRIDAMOLUM

Farmacocinetica Absorbtie buna digestive, concentrare in ficat,excretie predominant prin

scaun.

Farmacodinamica Creste debitul sanduin coronar, favorizeaza sinteza ATP in miocardl La

doze mari (300-800 mg/zi) inhiba captarea adenozinei si este slab inhibitor al
fosfodiesterazei, diminua adezivitatea trombocitelor si riscul trombozei.

Indicatii Prevenirea tromboemboliilor.

Reactii adverse Tahicardie, cefalee, ameteli, bufeuri, tendinte sincopale, mai ales la doze
mari (400 mg/zi), greturi, diaree, hipotensiune arteriala.

Contraindicatii Hipotensiune

Precautii Insuficienta cardiaca.

Interactiuni.Alcoolul poate scade tensiunea arteriala. Tutunul scade efectul D.

Administrare Ca antiagregant plachetar 300-400 mg/zi, in 3-4 prize cu o ora inainte de

masa.

DIPIRIDAMOL compr. filmate 25 mg

Page
27
 DIPIRIDAMOL compr. filmate 25 mg, 75 mg, sol. inj. 5 mg/ml- 2 ml.

MOLSIDOMINUL

Farmacocinetica Absorbtie buna digestive.Concentratia plasmatica maxima dupa 30-60

de minute.

Farmacodinamica Actiune predominant venodilatatoare, asemanatoare nitratilor.Durata

actiunii 2 ore.

Indicatii Angina pectorala, tratament de fond.

Reactii adverse Cefalee.

Contraindicatii Hipotensiune arteriala, soc cardiogen.

Administrare Oral, 2-4 mg de 2-3 ori/zi. Comprimatele retard 8 mg x 2/zi sau 16 mg x

1/zi.

MOLSIHEXAL cpr. 4 mg; compr. elib. prel. 8mg.

TRIPHOSPHADENINUM

Farmacodinamica Nucleotid existent in toate celulele, intervenind in stocarea si

eliberarea energiei din tesutul muscular si cel nervos. Dilata moderat vasele coronare si
periferice, creste debitul circulator, scade putin tensiunea arteriala.

Indicatii Tulburari circulatorii coronariene si periferice. Distrofie muscular. Dorsalgii.

Reactii adverse Injectat repede i.v. scade excitabilitatea si conductibilitatea cardiaca,

poate produce oprirea inimii. Cefalee, dispnee.

Administrare Injectie i.m.Adulti, 10-30 mg/zi, in serii de 15-20 zile.Copii peste 3 ani, 5-20
mg/zi.

FOSFOBION fiole 10 mg/ml.

ADENOSINUM

Page
28
 Farmacodinamica Administrarea i.v. in bolus incetineste conducerea prin nodul AV,
pentru durata scurta.Restabileste ritmul sinusal normal in tahicardia paroxistica
supraventriculara.

Indicatii Tratamentul si diagnosticul tahicardiilor supraventriculare.

Reactii adverse Dispnee, bronhospasm, greata. Uneori bradicardie severa, cu risc de

aritmie ventriculara.

Contraindicatii Astm bronsic. Asociere cu dipiridamolul. Bloc AV grad 2 si 3.

Administrare Exclusiv in clinica, sub monitorizare cardiorespiratorie. Se injecteaza i.v.

rapid, in bolus, prima doza 3 mg in 2 secunde; daca tahicardia supraventriculara nu a fost
eliminate in 1-2 minute, se administreaza a doua doza, 6 mg, in bolus i.v.Daca tahicardia
persista dupa 1-2 minute se poate administra a treia doza, 12 mg, in bolus i.v.Nu se
recomanda doze suplimentare sau mai mari.

ADENOCOR sol. inj. 3mg/ml

TRIMETAZIDINUM

Farmacocinetica Absorbtia orala rapida. Pic seric la 2 ore. Eliminare urinara, mare parte
nemodificat. T 6ore.

Farmacodinamica Modulator metabolic ( in conditii de ischemie reduce oxidarea acizilor

grasi liberi si favorizeaza oxidarea glucozei), cu actiune citoprotectoare. Impiedica scaderea
intracelulara a ATP. Asigura functionarea pompelor ionice si fluxului transmembranar al Na-K.
Mentine homeostazia celulara.

Vasodilatator sistemic, cerebral, coronarian. Diminua frecventa crizelor anginoase.Scade

consumul de nitrati.

Indicatii Angina pectorala stabile, vertij vestibulocohlear, sindrom Meniere, tulburari

ischemice corioretiniene.

Reactii adverse Rar greturi, vome.

Administrare Oral, 20 mg de 2-3 ori/zi, la mese.

DILATAN compr. film. 20 mg, compr. elib. modif. 35 mg;

MODUXIN compr. film. 20 mg;

PREDUCTAL MR compr. film. 20 mg, compr. elib. modif. 35 mg;

Page
29
 TRIMETAZIDINA compr. film. 20 mg, compr. film. elib. prel. 35 mg.

IVABERINUM

Farmacocinetica Absorbtie rapida si aproape complete din tubul digestive.Pic seric la o

ora. Metabolit major active. T 11ore. Excretie prin urina (4% nemodificata) si fecale.

Farmacodinamica Scade frecventa cardiaca prin inhibarea selective si specifica a

curentului de pacemaker cardiac. Reducerea este de 10 bpm in repaus si in timpul efortului.

Indicatii Angina pectorala cronica stabile la bolnavii cu ritm sinusal normal care au
contraindicatii sau intolerant la beta-blocanti.

Reactii adverse Fosfene (14,5 %), vedere incetosata, bradicardie, extrasistole

ventriculare, greata, constipatie, diaree,cefalee, ameteala, dispnee.

Contraindicatii .Soc cardiogen, infarct miocardic acut, hipotensiune, insuficienta hepatica

severa, bloc sino-atrial, insuficienta cardiaca, angina pectorala instabila, bloc A-V, sarcina,
alaptare.

Administrare Initial 5 mg de 2 ori/ zi, dimineata si seara. Dupa 3-4 sapt. se poate creste
la 7,5 mg de 2 ori/zi. La nevoie se scade de la 2,5 mg de 2 ori/ zi.

CORLENTOR compr. film. 5 mg, 7,5 mg.

AMIODARONUM

Farmacocinetica Absorbtie buna digestive.Biodisponibilitate variabila (22-86 %), cu

eliberare de iod. Depozitare in tesuturi. Eliminare biliara si intestinala in proportii mari.
Eliminare renala a iodului. Dupa oprirea administrarii eliminarea complete din organism
dureaza circa 7 luni.

Farmacodinamica Diminua automatismul sinusal, incetineste conducerea atriala,

mareste perioada refractive atrio-ventriculara. Coronaro-dilatator, bradicardizant.

Indicatii Antiaritmic de alternative. Tahicardie sinusala si paroxistica, fluter si fibrilatie

atriala, extrasistole atriale si ventriculare. Util in infarct acut, preinfarct, postinfarct.

Reactii adverse Depozite corneene revrsibile, fotosensibilizare, infiltrate pulmonare cu

fibroza, ataxie, ameteli, tremor, bradicardie sinusala, anorexie,greturi, hepatita. Poate produce
tiroida cu hipertiroidie. pacientii trebuie monitorizati.
Page
30
 Contraindicatii Bradicardie sinusala, bloc A-V, distiroidii, sarcina.

Precautii Antecedente tiroidiene, expunere la soare. Control tiroidian (de la sase luni),
oftalmologoc (la un an).

Administrare Oral.Adulti>Doza de atac 400-600 mg/zi, timp de 8-15 zile.Intretinere cu

200 mg /zi 5 zile pe saptamana. Copii. Doza de atac se calculeaza impartind 400-600 mg la
1,73 (suprafata corporala medie la adult) si inmultind cu suprafata corporala acopilului tratat.
Intretinere cu jumatate din doza de atac, administrate 5 zile pe saptamana. Inj. i.v. Perfuzie
i.v. prin cateter, 5 mg/kg in 20-120 minute, cu control ecg. Maximum 1,2 g/24 ore. In fibrilatie
ventriculara sau tahicardie ventriculara, inj. i.v. 300 mg in cel putin 3 minute.

AMIODARONA compr. 200 mg ;

AMIOKORDIN compr. 200 mg , fiole 150 mg/ 3ml;

CORDARONE compr. divizibile 200 mg, fiole 150 mg/3 ml.

CONCLUZIA

Orice recomandare farmacoterapica trebuie sa se bazeze pe o cunoastere amanuntita a

bolnavului sip e un diagnostic cat mai complet. In acest sens trebuie precizate toate
suferintele bolnavului, acute sau cornice, localizarea si intensitatea fiecarei suferinte, istoricul
si faza evolutiva, forma clinica, tendinta evolutiva si prognosticul imediat si indepartat.
Page
31
 Trebuie intelese mecanismele fiziopatologice. Nu trebuie omisa precizarea calitatii
materialului biologic al organismului tratat si recivitatea lui, atat din punct de vedere fixiologic
cat si psihologic (varsta, sex, tip de metabolism si tip de metabolism si tipde sistem nervos,
starea fiziologica, stari patologice).

In acest scop se folosesc, anamneza, examenul clinic si examene de laborator:

biologice( probe functionale, biochimice),radiologice, examene de specialitate( endoscopie,
biopsie, cateterism etc.).

Se acorda atentie si datelor anamnestice care dovedesc existent unei stari de sensibilitate
sau predispozitie la reactii adverse ale bolnavului tratat.

Page
32