FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

ŞCOALA POSTLICEALA SANITARA BRASOV

SPECIALIZAREA:A.M.G

LUCRARE DE PRACTICA

ROLUL
ASISTENTULUI MEDICAL
IN ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU
INFARCT MIOCARDIC ACUT

CLASA:A.M.G IID
ELEV:BOHANCANU ANDREEA

BRASOV
2021
CAPITOLUL I -ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CIRCULATOR
1.1 Anatomia aparatului circulator
1.2.Fiziologia Aparatului circulator
CAPITOLUL II -INFARCTUL MIOCARDIC ACUT(I.M.A)
 2.1. Infarctul miocardic acut
 2.2.Simptomatologie
 2.3.Clasificare
 2.4.Investigatii
 2.5.Diagnostic
 2.6.Tratament
 2.6.1.Tratament igieno-dietetic
 2.6.2.Tratamentul medicametos
CAPITOLUL III -ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU INFARC MIOCARDIC ACUT
3.1. ROLUL PROPRIU
 3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare
 3.1.2.Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului
 3.1.3.Supravegherea pacientului
 3.1.4.Pregatirea preoperatorie si ingrijirea post operatorie
 3.1.5.Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului
 3.1.6.Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor cu angina
pectorala
3.2.ROLUL DELEGAT
 3.2.1.Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
 3.2.2.Rolul asistentului medical in administrarea paraclinica
 3.3.Descrierea a doua tehnici
 3.3.1 Electrocardiograma
 3.3.1. Punctia venoasa
CAPITOLUL IV-STUDIU DE CAZ
 Caz nr I
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI

CARDIOVASCULAR

1.1.ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Sistemul cardiovascular este

alcatuit din inima si reteaua de
vase sanguine.Compusa
aproape in intregime din tesut
muscular, inima este
responsabila pentru pomparea
sangelui in organism. Sangele
nu numai ca transporta
substante nutritive, oxigenul şi
dioxidul de carbon de la o parte
a corpului la alta,ci actionează
de asemenea ,ca un mijloc de
comunicatie prin transmiterea
mesajelor chimice hormonale
de la glandele endocrine la
organe si tesuturi.

1.1.ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.Inima organ musculos,se afla in cutia toracica,intre cei doi plamani.Are forma de
para,cu varful indreptat in jos si spre stanga,sprijinandu-se pe diafragma.Cantareste
250-300g (aproximativ de marimea pumnului drep
Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi:
1.      Pericardul este capsula fibro-conjunctiva care acopera si protejeaza inima.
Stratul intern al pericardului = epicardul adera pe suprafata inimii.
2.      Miocardul este un tesut muscular cu proprietati particulare care realizeaza prin
contractie functia de “pompa” a inimii. Miocardul/muschiul inimii este mai gros in
 dreptul ventriculului (varful inimii) pentru ca de acolo sangele este pompat prin
artere in organism.
3.      Endocardul imbraca peretii celor 4 camarute si este un tesut epitelial de
acoperire.

Structura interna a inimii

-          Inima este un organ tetracameral format din 2 atrii la baza si 2 ventricule in
varf
-          Cele 2 atrii, ca si cele 2 ventricule sunt complet separate prin cate un perete
interatrial, respective interventricular.
-          Acesti pereti impart inima in doua jumatati si anume jumatatea drepata prin
care curge sangele cu CO2 si jumatatea stanga prin care curge O2 (sangele).
-          Prin inima mamiferelor sangele circula intr-un singur sens, din atria (care
primesc sangele) in ventricule care il trimit in corp.
-          Sangele nu se poate intoarce din ventricule in atria pentru ca la nivelul
orificiilor atrio-ventriculare se gasesc niste valve. In partea drepata se afla valva
tricuspida, iar in partea stanga valve bicuspida (mitrala).
-          Valvele sunt inchise si deschise cu ajutorul unor cordaje care le leaga de
muschii papilari ai miocardului ventricular.
 Activitatea electrica a inimii
- Miocardul este singurul tip de tesut muscular cu proprietatea de automatism.
- Acesta contine un tip de celule care pot sa-si modifice incarcarea electrica a
membranelor celulare si sa declanseze unde electrice de contractie care se
propaga in tot miocardul.
Tesutul care genereaza aceste unde se numeste TESUT EXCITOCONDUCTOR
NODAL. El este alcatuit din urmatoarele formatiuni:
- nodulul sinoatrial
- nodulul  atrioventricular
- fascicolul HISS
- reteaua PURKINJE
I.Nodulul sinoatrial se afla in peretele atriului drept si contine celulele care
genereaza undele de contractii. Frecventa cardiaca pe care o imprima acest nodul
este de  70 – 75 batai/minut
II.Nodulul atriventricular se afla tot in peretele atriului, dar in apropierea
peretelui atrioventrular. El preia unda de contractie si o trimite catre miocard.
III. Fascicolul HISS se afla in peretele interventricular si se ramifica in reteaua
PURKINJE, in miocard unde distribuie unda de contractie.
- Afectarea nodului sinoatrial duce la preluarea activitatii de catre nodulul
atrioventricular, dar cu reducerea frecventei cardiac la 40 contractii/minut
- Daca activitatea este generate doar de fascicolul HISS frecventa scade la 25
contractii/minut
- Ciclul cardiac reprezinta alternanta dintre contractii si relaxari, adica dintre
sistole si diastole (sistola = contractie; diastola = relaxare)
- In mod normal un ciclu cardiac dureaza 0,8 sec (sistola atriului drept – 0,1
sec, sistola ventriculului drept – 0,8 sec; sistola atriului stang – 0,3 sec;
sistola ventriculului stang – 0,5 sec)
- Vascularizatia inimii este realizata de arterele si venele coronariene care se
desprind de la baza arterei aorte si se ramifica in tot miocardul pe care il
aprovizioneaza cu O2, elemente nutritive si glucoza. Infundarea arterelor cu
colesterol duca la perturbarea activitatii cardiac, preinfarct si infarct.
2.Vasele de sange sunt:
a)      Arterele
b)      Venele
c)      Capilarele
a) Arterele sunt vase mari care transporta sangele de la inima la organe si tesuturi.
          Majoritatea arterelor transporta sange cu O2, cu exceptia arterelor pulmonare
care duc spre plamani sange cu CO2
b) Venele sunt vase mari care aduc sangele din corp la inima. Majoritatea aduc sange
cu CO2 produs in urma metabolsimului. Exceptie fac venele pulmonare care aduc de
la plamani sange cu O2.

c) Capilarele sunt vase deosebit de fine (de 50 de ori mai subtiri decat firul de
par),asa incat ,din cauza ingustimii lor,globulele rosii nu pot inainta decat intru-un
 singur sir.Peretele lor ,extrem de subtire ,este format dintr-un singur strat de celule
foarte turtite.Acest perete subtire poate fi strabatut cu usurinta de substantele din
plasma si de leucocite .Datorita acestui fapt,se faca schimbul nutritiv dintre sange
si celule.

1.2.FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Vasele de sange participa la realizarea a doua tipuri de circulatie:
1.      Circulatia mare sau sistemica, care se realizeaza intre inima si majoritatea
organelor corpului
2.      Mica circulatie sau circulatia pulmonara care se realizeaza intre inima si
plamani.

Sangele cu CO2 produs in urma metabolsimului este colectat de la nivelul celulelor,

de catre capilarele venoase. Acestea se unesc in vene din ce in ce mai mari astfel
 incat in atriul drept al inimii se varsa doar doua vene mari Cvena cava inferioara
care adduce sangele cu CO2 din partea de jos a corpului si Cvena cava superioara
care adduce sangele de la cap si gat. Din atriul drept sangele trece in ventriculul
drept, iar de aici este trimis prin arterele pulmonare in cei 2 plamani unde se
realizeaza schimbul respirator.
Sangele incarcat cu O2 se intoarce la inima prin venele pulmonare in atriul
stang. Trece in ventriculul stang si de aici prin artera aorta este trimis in organism.
Din artera aorta se despirnd arterele care vascularizeaza toate organele corpului.

Circulatia arteriala se desfasoara relativ usor pentru ca peretii arterelor sunt

elastici, air sangele are presiunea imprimata de sistola ventriculara
Presiunea pe care fluxul sanguin o exercita asupra peretilor arterelor se
numeste TA (tensiune arteriala)
Valoarea normala a TA este cuprinsa intre 120mmHg – maxima, sau
valoarea sistolica, cu 70 mmHg minima – valoare diastolica.
Valorile TA pot varia in functie de varsta, sex, stare patologica sau activitate
fizica.
Circulatia venoasa se desfasoara mai greu decat circulatia arteriala pentru ca
peretii venelor sunt mai putin elastici, iar pe venele din partea inferioara a corpului
intervine atractia gravitationala care se opune ascensiunii fluxului sanguin.
            Pentru ca circulatia sa se desfasoare normal exista mai multi factori
favorizanti:
1.      Aspiratia toracica exercitata de golirea atriilor in ventricule, golire care creaza
un vid atrial ce functioneaza ca o pompa aspiratoare pentru sangele din vene;
2.      Presiunea exercitata de catre muschi in contractie;
3.      Presine exercitata de catre arterele care pulseaza;
4.      Prezenta in interiorul venelor de la picioare a unor valve care nu lasa sangele sa
se intoarca o data ce a urcat.

CAPITOLUL II
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (I.M.A)

2.1.Definitie
Infarctul miocardic acut (I.M.A)este un sindrom dureros produs prin obstrucţia
brusca a unei artere sau ramuri coronariene printr-un tromb sau printr-un spasm
prelungit. Aparitia ischemiei coronariene determină necroza unei porțiuni din
miocard.

2.2.Simptomatologie
Durerea: retrosternala sau precordiala.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
- o senzatie de constrictie sau in gheara"
-o senzație de presiune, sau ca un corset de fier care impiedică respiratia -
uneori ca o simpla jena retrosternala,o senzatie de arsura, de greutate sau apasarea
insuportabila.Durerea iradiaza in umarul si in bratul stang, in regiunea cervicala, in
mandibula.
Durerea mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brațe,
antebrate, coate, pumni.
De asemenea, ea poate iradia in orice regiune a toracelul, depasind in sus
gatul, iar in jos poate iradia in epigastru, hipocondrul drept sau stang.
Cea mai frecventa localizare si iradiere a durerii sunt zonele din fig.29

-Durata durerii poate fi de la 30 de minute, pana la cateva ore (48 de ore), nu

cedează la nitriti, apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.
Durerea este insotita de:
-anxietate extrema,
-senzație de moarte iminenta,
-greata şi varsaturi mai rar diaree,
- distensie abdominala, senzație de plenitudine epigastrica,
-transpiratii reci, adinamie, astenie şi ameteli.
Hipotensiunea arterială poate să apara imediat sau la cateva ore, precedata
de o uşoară creştere a T.A.(datorita actiunii stresante a durerii). Cand tensiunea
arteriala scade brusc, pericolul socului cardiogen este iminent. T.A. trebuie
supravegheata tot timpul,fiind un element capital nu numai pentru diagnostic,
dar şi pentru prognostic şi tratament. Hipotensiunea arteriala este însoțită de reguli
de tahicardie.
Febra, absenta la inceput, apare la 12-24 de ore de la debut in (jur de 38°C).
Alte semne: Uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput,
manifestat prin paloare, tegument rece şi umed, puls rapid filiform, alterarea starii
generale, oligurie gravă. Şocul ,,inexplicabil",edemul pulmonar, insuficienta
cardiacă rapid progresiva, tulburarile de ritm atrag atenţia asupra unui infarct
miocardic chiar in absenta durerii.
De retinut : debutul atipic este frecvent, indeosebi la varstnici; debut nedureros,
mascat de unele din simptomele şi semnele mentionate anterior, care aparțin
complicatiilor infarctului miocardic acut.
I.M.A. este una din afetiunile in care evoluţia poate sa ducs la moarte, iar ingrijirea
acestor bolnavi constituie o urgenta medicala. Asistenta medicala trebuie sa stie sa
acorde primul ajutor oricand şi oriunde va fi solicitata

2.3.Clasificare
→ Dupa localizare
Localizarea anterioara a infarctului:
- Infarct anterolateral
- Infarct anteroseptal (mic)
- Infarct apical (mic)
- Infarct anterobazal
Localizarea posterioara a infarctului:
- Infarct postero-inferior
- Infarct postero-septal
- Infarct postero-lateral
- Infarct postero-bazal
2.4.INVESTIGATII
- Electrocardiograma la pat. – un criteriu major de precizare a diagnosticului.
- Masurarea tensiunii arteriale şi a pulsului.
- Coronarografie,Cateterism cardiac.
- Recoltări de sânge pentru determinarea unor constante biologice: enzime,
fibrinogen, glicemie, VSH, leucocite etc.

rocedurile de diagnostic
cuprind:
 măsurări repetate ale tensiunii
arteriale
 evidenţierea antecedentelor
personale şi eredocolaterale
(caseta 2)
 examenul clinic (caseta 5)
 investigaţiile de laborator şi
paraclinic
rocedurile de diagnostic
cuprind:
 măsurări repetate ale tensiunii
arteriale
 evidenţierea antecedentelor
personale şi eredocolaterale
(caseta 2)
 examenul clinic (caseta 5)
 investigaţiile de laborator şi
paraclin
Procedurile de diagnostic
cuprind:
 măsurări repetate ale tensiunii
arteriale
 evidenţierea antecedentelor
personale şi eredocolaterale
(caseta 2)
 examenul clinic (caseta 5)
 investigaţiile de laborator şi
paraclinice
2.5 DIAGNOSTIC

Diagnostic pozitiv
Diagnosticarea infarctului miocardic se bazează pe trepiedul bine cunoscut: durere
retrosternală, modificări EKG, modificări enzimatice.
Diagnosticul clinic evidenţiază:
- durerea precodială sau retrosternală de origine ischemică
- hipotensiunea arterială
Modificările EKG evidenţiază semne de leziune:
- ischemie
- necroză
Modificările enzimatice:
- enzime miocardice crescute
Diagnosticul de infarct miocardic este sigur când două din cele trei elemente sunt
prezente şi când durerea este tipică. Chiar dacă celelalte două elemente sunt
absente.
Diagnosticul diferenţial
Există o serie de afecţiuni care au o simptomatologie asemănătoare cu cea din
infarctul miocardic acut, uneori fiind greu de precizat diagnosticul cert.

Diagnosticul diferenţial se face cu următoarele afectiuni:

- angina pectorala
- angor de tip Prinzmetal
- pericardită acută
- sindrom Dressler
- embolia pulmonară
- anevrismul disecant al aortei
- ruptura spontană a esofagului
- emfizemul mediastinal spontan
- tahiaritmiile.

2.6.TRATAMENT
Tratarea bolnavilor cu IMA reprezintă una din urgentele cardiologice cele
mai importante. Aceasta rezulat pe de o parte, din incidenaa mare şi gravitatea
bolii, iar pe de alta parte din rolul foarte activ aşteptat de la echipa medicala care
preia în grija bolnavul.
Obiectivele principale ale tratamentului sunt:
1. restabilirea fluxului coronarian;
2. limitarea intinderii necrozei;
3. tratamentul complicatiilor și in primul
rand al mortii subite aritmice sau prin alt mecanism.

Tratamentul include o faza prespital, tratamentul în spital şi faza de recu-

perare, cu tratament majoritar ambulatory

2.6.1.TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Masura terapeutica principala este repausul la pat asociat cu mobilizarea
precoce. Repausul la pat reduce la minimum a muncii inimii evitand aparitia unor
complicaţii. Insa repausul absolut la pat, timp de cateva saptamani, creste riscul
tromboemboliilor, al constipatiei, al insuficientei cardiace congestive si influ -
entează defavorabil psihicul bolnavului. Pacientul va sta în decubit dorsal
semisezand, iar daca nu exista complicatii importante poate incepe sa faca miscari
active încă din primele 24-48 ore, în special la nivelul membrelor superioare, dar şi
la membrele inferioare. La sfarşitul primei saptamani bolnavul trebuie sa-si asigure
singur pozitia in pat prin miscari active şi de asemenea sa execute singur activitati
precum: alimentaţta, spalatul pe fata si dinti, etc. In urmatoarele 2 saptamani se
poate ridica la marginea patului si poate incepe sa mearga prin camera. Ulterior
poate face exercitii de gimnastica ale membrelor superioare si inferioare, precum si
la nivelul gatului. Cand evolutia este buna, bolnavul poate fi externat în a 4-a
saptamana, cu indicatia de a continua la domiciliu programul de exercitii fizice. Un
alt element important este dieta. În primele 2-3 zile sunt permise numai lichide
(dieta hidro-zaharata) cum ar fi: ceai indulcit, compoturi, sucuri de fructe, etc.
împartite în 6 mese mici. Aportul hidric si caloric este constituit din alimente
semilichide (supe, pireuri, gris au orez cu lapte, oua fierte moi) ce se adauga
treptat, în mese mici şi frecvente, fara a se depasi ratia calorica de 1200 calorii/zi,
tinand seama de eforturile minimale.
În cazul în care exista semne, chiar discrete, de insuficienta cardiaca, dieta
va fi hiposodata. Ulterior, pe masura reluarii unei activitaţi fizice, alimentatia va fi
variata si mai consistenta, dar sunt excluse alimentele greu digerabile sau cele care
reprezinta factori de risc cardiovascular (prajeli, mezeluri, varza, carne afumata si
branzeturi grase). De asemenea, importante sunt combaterea constipatiei şi a
retentiei de urină. Efortul de defecatie este deseori periculos, putand precipita
edemul pulmonar acut, embolia polmonara şi chiar oprirea inimii. De aceea acest
efort trebuie diminuat prin administrarea de laxative, regim hidric, clisme şi
mobilizare precoce. Facilitatea mictiunilor la bolnavii varstnici, prostatici se poate
face prin aşezarea bolnavului la marginea patului sau pe ploscă, langa pat. În cazuri
extreme, se plasează o sondă vezicala permanenta.

2.6.2.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

1.Tratamentul durerii are un scop patogenic precis, de reducere a catecolaminelor

ce sunt proaritmogene și maresc zona de necroza. Durerea intensă este socogena.
Se incepe cu Algocalmin sau Piafer, insoțite eventual de 5-10 mg diazepam i.v. in
caz de ineficienta, după 5-10 minute se continua cu Fortral i.v. sau chiar opiaceu
subcutanat sau i.v. (Morfina 5-10 mg, Mialgin 25-50 mg).
Opiaceele trebuie evitate în caz de hipotensiune fara stazs pulmonara(in spe-
cial in infarctele inferioare).
2.Nitroglicerina. La orice bolnav cu TA normals sau crescuts nitroglice-
rina sublinguala este de preferat formelor retard de nitrati și o tableta de 0,5 mg
trebuie administrata la fiecare 15 minute. Ea poate ameliora direct perfuzia
coronariana şi poate reduce staza pulmonara in caz de congestie. Perfuzia cu
nitroglicerina se incepe numai daca o permite competenta echipei.
3.Oxigenoterapia. Aplicarea oxigenului pe sonda sau masca (6 l/minut),
chiar în absenta insuficientei cardiace, are rol dovedit în reducerea masei
necrozate şi, uneori, are rol direct analgetic.
4.Tratamentul antiaritmic. in caz de extasistole numeroase (care sunt cel
mai probabil ventriculare) şi, cu atat mai mult in cazul unor episoade tahiaritmice,
se recomanda bolus de Xilina i.v., 1 mg/kg c, urmat imediat de perfuzie
continua de 2-4 mg/minut. În caz ca nu se poate asigura linie venoasa permanenta,
repetarea bolusurilor i.v. la intervale de aprox. 15 minute are o eficacitate
comparabila. In nici un caz nu este recomandată Xilina intramusculara,care nu
realizează o concentrație serica eficace.
5.Tratamentul bradiaritmiilor. În caz de ritm cardiac rar (sub 50/minut) se
recomanda Atropina 0,5-1 mg TV şi evitarea Xilinei, care ar putea suprima centrul
idioventricular de inlocuire în caz de bloc Av complet.
6.Tratamentul altor complicatii (hipotensiune, fibrilatia atrials, insuficients
ventriculars stanga acuts, puseu hipertensiv), trebuie facute in mod corespunzator,
in raport cu dotarea şi gradul competentei echipei medicale din ambulanta.
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENT-ULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

3.1.ROLUL PROPRIU

3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare.

- Transportul bolnavului se face direct în secţie – de cardiologie, terapie
intensivă sau medicină internă, cu targa, într-un timp cât mai scurt.
- Mutarea bolnavului de pe targa in pat o face personalul sanitar fara sa
permita bolnavului nici o miscare ,pentru ca sa nu i se agraveze situatia.
- Asistenta va asigura un climat de linişte, salon luminos, bine încălzit,
aerisit, repaus la pat(se vor evita discutiile cu voce tare,chemarile la
telefon,vizitele lungii,comunicarea vestilor neplacute)
- Pozitie cat mai comoda in pat,paturile trebuie să aibă somiere reglabile
pentru a se evita pozitiile fortate.
- In prima saptamana se recomanda repaus total la pat ,durata imobilizarii
va fi insa adaptata in functie de evolutia si prezenta complicatiilor.
- Daca bolnavul nu are durerii ,febra sau alte complicatii ,incepand din
primele zile se va face miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare.
- Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat ,miscari active ale
membrelor.
- Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patuluu,ridicarea din
pat)sub controlul pulsului si a tensiunii arteriale,in prezenta medicului)
3.1.2. Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului. :
- In acest caz i se va explica bolnavului necesitatea fiecărei tehnici şi va
fi liniştit pentru a coopera cât mai bine.
- Transportul bolnavului pentru explorările funcţionale se va face cu
căruciorul pentru a nu obosi bolnavul şi pentru a nu apărea accese
dureroase de angină pectorală sau crize de dispnee.
- Dacă bolnavul este sub oxigeno-terapie ea se va continua şi pe timpul
transportului.
- Dacă mobilizarea bolnavului este contraindicată şi este posibil,
aparatele se vor aduce în salon şi se va face examinarea la pat.
- In sala de examinare asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace şi să se
îmbrace,va ajuta medicul la efectuarea examenului.

3.1.3.Supravegherea pacientului
- Urmarirea ideala aunui infarct este monitorizarea cu supravegherea
permanenta in primele zile E.C.G si T.A si a ritmului cardiac.In
sectile obisnuite de boli interne,in lipsa de aparatura de
monitorizare,supravegherea consta in masurarea T.A,frecventei
pulsului si respiratiei la o ora ,la nevoie mai des ,in functie de starea
bolnavului inregistrarea zilnica E.C.G precum si a temperaturii de
cate este indicat de medic

3.1.4.Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie

- Asistenta medicală are obligaţia să-l ajute pe bolnav să-şi exprime gândurile,
grijile, teama
- Îl ajută să-i insufle încredere în echipa operatorie.
- Asistenta îi explică ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala
- de preanestezie, cum va fi aşezat pe masa de operaţie, când va părăsi patul,
când va primi vizite.
- Îl asigură ca va fi însoţit.
 - Va răspunde cu amabilitate, profesionalism, siguranţă şi promptitudine
pacientului.
- Îngrijirile postoperatorii încep imediat după terminarea intervenţiei
chirurgicale şi durează până la vindecarea completă.
- Scopul îngrijirilor pentru restabilirea funcţiilor organismului este asigurarea
cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor.

3.1.5.Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului

- Mesele vor fi fracţionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantităţi
mari de alimente la o masă.
- La început se face alimentaţie pasivă la pat, treptat trecând la alimentaţie
activă. După mobilizarea bolnavului, se poate servi masa în sala de mese.
- Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile se dă o
alimentaţie lichidă cu ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă
moi, evitând alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal.
- Se interzice fumatul.

3.1.6.Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor

Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de la viata la externare.

- Se instruieşte bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor,
semnele supradozajului medicamentos.
- Se recomandă prezentarea la controlul periodic.
- Se recomandă un regim de viaţă ordonat, raţional.
- O buna educatie a bolnavului reduce sansele uneu decompensari sau
agravari.
- Se va incerca sa se restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si
capacitatea de munca anterioara imbolnaviri.
- Se va insitata asupra respectarii regimului alimentar nocivitatii
fumatului,programului rational de munca si viata.

3.2. ROLUL DELEGAT

3.2.1.Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
- Asistenta pregateste si asigura transportul pacientilor pentru
efectuarea examinarilor
radiologice,electrocardiografice,fonocardiografice,spirografice si alte
explorari paraclinice,pe care le va cere medical.
- Rolul asistentului este acela de a pregati pacientul de a-i masura
tensiunea,pulsul,greutatea de asemenea si pregatirea pshica a acestuia.
Printre sarcini se mai numara si:
-adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
-dezbracarea si imbracarea pacientului
-aducerea bolnavului in conditii necesare examinarilor
-deservirea medicului cu instrumente
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare

3.2.2.Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor

-Se va face cu punctualitate deoarece orice întârziere poate provoca

emoţii inutile bolnavului.
-Tratamentul medicamentos se face la pat in pozitie orizontala.
-In caz de urgenţă asistenta poate interveni cu administrare de
Oxigen,Nitroglicerină.
-Asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentru eventualele
complicatii.
-Medicaţia analgezică,cardiotonică,diuretică se face numai la indicaţia
medicului în dozele prescrise de acesta.
3.3.Descrierea a doua tehnici

1.3.1. ELECTROCARDIOGRAMA

Definiţie  Înregistrarea grafică a fenomenelor biolectrice din

cursul unui ciclu cardiac.
 Este o metodă de diagnostic.
Aparat  Electrocardiograf de diferite tipuri.
 Legătura cu bolnavul se face printr-un cablu la care sunt
ataşate plăcuţele metalice – 10 electrozi – pentru
înregistrarea a 4 derivaţii standard şi unipolare şi 6
derivaţii precordiale.
Înregistrarea  Diagrama este numită electrocardiogramă .
 Înregistrarea se face pe hârtie specială imprimată cu
sistem de coordonate.
 În practică se înregistrează 12 derivaţii:
 3 derivaţii bipolare – D1, D2, D3.
 3 derivaţii unipolare de membre notate aVR,
aVL, aVF.
 6 derivaţii precordiale notate V1, V2, V3, V4,
V5, V6.
aVR – derivaţia unipolară a braţului drept.
aVL – derivaţia unipolară a braţului stâng.
aVF – derivaţia unipolară a piciorului stâng.
Pregătirea  Se explică bolnavului necesitatea efectuării tehnicii,
bolnavului apoi bolnavul va fi aşezat în decubit dorsal, relaxat fizic
şi psihic. Temperatura camerei să fie de circa 200,
tegumentele vor fi degresate cu alcool, iar electrozii puşi
în contact cu membrele pe regiuni nepăroase prin
 intermediul unor fâşii de pânză udate cu soluţie salină
(clorură sau bicarbonat de Na).Se înlătură factorii
emoţionali.
 Se transportă bolnavul în sala de înregistrare – de
preferinţă cu căruciorul – cu 15 minute înainte.
 Pacientul va fi culcat în decubit, comod, cu musculatura
complet relaxată.
Montarea  Se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcilor de
electrozilor pe metal ale electrozilor.
bolnav  Între placa electrodului şi tegument se aşează o pânză
înmuiată în soluţie de electrolit (o lingură de sare la un
pahar cu apă) sau pastă specială pentru electrozi.
 Fixarea electrozilor se face în felul următor:
o Montarea electrozilor pe membre:
 Roşu – mâna dreaptă.
 Galben – mâna stângă.
 Verde – picior stâng.
 Negru – picior drept.
o Montarea electrozilor precordiali:
 V1 – spaţiul IV intercostal pe marginea
dreaptă a sternului.
 V2 – spaţiul IV intercostal, pe marginea
stângă a sternului.
 V3 – între V2 şi V4.
 V5 – la intersecţia liniei orizontale dusă din
V4 cu linia axilară anterioară stângă.
 V6 - la intersecţia liniei orizontale dusă din
V4 cu linia axilară mijlocie stângă.
Notarea  Asistenta notează pe electrocardiogramă numele şi
electrocardiograme prenumele, vârsta, sexul, talia, greutatea, medicaţia
i folosită, data şi ora înregistrării, viteza de derulare,
semnătura celui care a înregistrat.
Interpretare  Pe o electrocardiogramă se definesc:
o Unde – numite convenţional P, Q, R, S, T, U.
o Segmente – distanţa dintre două unde (PQ), (ST).
o Intervale – undă + segment (PQ = P + segmentul
PQ), (OT = unda QRS + segmentul ST + unda T),
(TP = linie izoelectrică).
  Linia izoelectrică este linia cu potenţial electric zero.
 Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive,
cele care se găsesc dedesubtul ei sunt negative.
 Intervalul PQ corespunde timpului în care stimulul
străbate atriile de la nodulul Keith-Flack până la nodulul
atrio-ventricular – Aschoff-Tawara = 0,12’’- 0,21’’.
 Unda P şi segmentul PQ reprezintă expresia electrică a
activităţii atriilor.
 Unda ORS, segmentul ST şi unda T reprezintă
expresia electrică a activităţii ventriculare.
Observaţii  Interpretarea traseului este făcută de medic în lumina
datelor clinice.

3.3.2 PUNCŢIA VENOASĂ

→ Definiţie:
~ Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncţie.
→ Scop:
~ Explorator:
o Recoltarea sângelui pentru determinări de laborator.
o Stabilirea diagnosticului.
~ Terapeutic:
o Administrarea de medicamente.
o Hidratarea şi mineralizarea. Efectuare de transfuzii.
o Sângerare 300-500 ml în edem pulmonar acut.
→ Locul puncţiei:
~ Venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică(.
~ Venele antebraţului.
~ Venele de pe faţa dorsală a mâinii.
~ Venele subclaviculare.
~ Venele femurale.
~ Venele maleolare interne.
~ Venele jugulare şi epicraniene la copil şi sugar.
→ Materiale necesare:
~ Alcool. Tampoane.
~ Ace sterile.
~ Garou.
~ Materiale necesare pentru recoltări. Medicamente.
~ Muşama şi aleză. Pernă elastică. Mănuşi de cauciuc.
→ Pregătirea bolnavului:
~ Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează. Se asigură confort
psihic şi fizic.
~ Se protejează lenjeria de pat şi de corp.
~ Se asigură poziţia decubit dorsal.
~ Se examinează calitatea şi starea venelor.
→ Execuţia puncţiei: Puncţia venoasă → se execută de către asistentă.
~ Se îmbracă mănuşile de cauciuc.
~ Se aplică garoul la 7-8 cm deasupra locului puncţiei. Se recomandă
pacientului să strângă pumnul.
~ Se palpează vena şi se alege locul puncţiei. Se dezinfectează locul ales.
~ Se pătrunde în venă cu bizoul în sus cca. 1-2 cm. Se verifică poziţia acului în
venă – prin aspirare în seringă.
~ Se continuă tehnica funcţie de scopul urmărit.
~ Se îndepărtează staza venoasă. Se cere bolnavului să deschidă pumnul.
~ Se aplică un tampon la locul puncţiei şi se retrage acul brusc.
~ Se menţine tamponul 1-3 minute – fără a îndoi braţul.
~ Îngrijeşte locul puncţiei. Reorganizează locul şi îndepărtează materialele
folosite.
~ Notează în foaia de temperatură – foaia de observaţie puncţia executată,
cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente şi accidente.
→ Îngrijirea bolnavului după tehnică:
~ Se face toaleta locală a tegumentelor dacă este cazul. Se schimbă la nevoie
lenjeria.
~ Se asigură o poziţie comodă. Se supraveghează pacientul.
~ Se pregăteşte sângele recoltat pentru laborator.
→ Accidente:
~ Hematom – prin infiltrarea cu sânge a ţesutului perivenos. Se retrage acul şi
se comprimă locul 1-3 minute.
~ Perforarea venei – se retrage acul.
~ Ameţeli, paloare, lipotimie, colaps – se întrerupe puncţia şi se acordă ajutor
de urgenţă – se anunţă medicul.
→ Observaţii:
 ~ Pentru evidenţierea venelor → se pot face mişcări circulare cu braţul, se
poate introduce mâna în apă caldă.
~ Pentru puncţia venelor jugulare, pacientul se aşează transversal pe pat, cu
capul atârnând la marginea patului.
~ Prin puncţie venoasă se pot fixa şi catetere transcutanate.
→ De evitat!
~ Puncţionarea venei din lateral. Puncţionarea venei cu acul cu bizoul în jos.
~ Atingerea produsului recoltat.
~ Flectarea antebraţului pe braţ cu tampon aplicat la plica cotului → împiedică
închiderea locului puncţiei.
 CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ I

CULEGEREA DATELOR
DATE RELATIV STABILE

Nume: I

Prenume: I

Vârsta: 69 ani

Sex: M;

Domiciliu: BV

Ocupatie:Pensionar

Religie: Ortodoxa

Limba: Romana

Inaltime 1,85 cm

Greutate 115 kg
Condiţii de viaţă:

Comportament:Consumă cafea.

Tutun-15 tigari pe zi

Antecedente heredo-colaterale:

- Mama-preinfart in 2017;HTA gradul II

- Tata:decedat la 57 de ani –afectiuni cardiace

Antecedente personale:HTA de 3 ani

Alergii: Nu se stie

Data internari:23.07.2021

Data externari:01.08.2021

Sectia:Cardiologie

DATE VARIABILE

TA = 140/80 mmHg:

Puls = 71 bpm;

Resp. = 20 r / min.;

Temperatura = 36,1 ºC.

Tesut adipos:(T=1,85; G=115kg)

MOTIVELE INTERNARII

Pacient in varsta de 69 de ani fumator,cunoscut HTA, se prezinta la serviciul

UPU acuzand durere violenta retrosternala care iradiaza spre baza gatului si
mandibular, asociata cu dispnee aparuta la eforturi medii-mici,transpiratii
reci.Pacientul este speriat,agitat si prezinta senzatia mortii iminente.

Se interneaza pentru investigatii si tratament de specialitate.

ANALIZE
HEMATOLOGIE

1.Hemoleucograma

Investigatie Valoare obtinuta UM Valori biologice de

referinta

Numar leucocite 18 10*3/uL 4.00-10.00

Numar eritroricite 5.01 10*6/uL 4.00-5.50

Hemoglobina 23 g/dl 12.50-17.40

HCT 42.4 % 31.00-51.00

VEM 84.6 fi 81.00-102.00

MCH 28 pg 27.00-35.00

MCHC 33.1 g/dl 32.00-36.00

Numar trombocite 136 10*3/uL 150.00-450.00

RDW-SD 50.7 fi 37.00-54.00

RDW-CV 19 % 11.00-16.00

PDW 13.9 fi 9.00-17.00

MPV 13.7 fi 9.00-13.00

P-LCR 70 % 11.00-45.00

PCT 0.155 % 0.08-0.35

HEMATOLOGIE

VSH(viteza de 18 mm/h 2-10.00 Sange total

sedimentare a
hematiilor)

BIOCHIMIE

Investigatie Valoare obtinuta UM Valori biologice de

referinta

LDH(lactat 2655 U/l 135.00-225.00

dehidrogenaza)serica

CK(creatinkinaza) 200 U/L 26.00-174.00

CK-MB(creatinkinaza 26 U/L 0.00-24.00

MB)

Uree serica 37.8 mg/dl 10.00-50.00

Creatina serica 0.87 mg/dl 0.50-1.20

Glucoza serica 140 mg/dl 75.00-105.00

TGO(transaminaza 27 U/L 5.00-48.00
glutamica oxaloacetica)

TGP(transaminaza 25 U/L 5.00-41.00

glutamica piruvica)

GGT(gama glutamil 69.5 U/I 5.00-61.00

transferaza)

Sodiu seric 139.29 mmo/L 136.00-145.00

Potasiu seric 4.45 mmo/l 3.50-5.10

BIOCHIMIE

Investigatie Valoarea U/M Valori biologice de Tip

obtinuta referinta proba

Examen complet urina Urina

(sumar+sediment)

LEUCOCITE URINARE 3+ NEGATIV

NITRITI negativ NEGATIV

PROTEINE TOTALE negativ NEGATIV

URINARE

PH 5.5 5.50-6.50

BILIRUBINA URINARA negativ NEGATIV

DENSITATE URINARA 1010 1010.00-1030.00

CORPI CETONICI urme NEGATIV

ERITRORICITITE urme NEGATIV

URINARE
GLUCOZA URINARA negativ NEGATIV

UROBILINOGEN 0.2 E.U/dl 0.20-0.40

Examenul sedimentului urinar Rare cellule

epiteliale,rare
leucocite

Examen obiectiv la internare-TA 160/80 mm/Hg,AV 70 bpm,zgomote cardiace

ritmice,bradicardie,pulsuri periferice prezente bilateral simetric.

Biologic-hiperglicemie moderata,VSH crescur,cresterea

fibrinogenului, ,hiperleucocitoza,trombocite scazute,sediment urinar cu leucocite
frecvente si flora microbiana.

ECG-bradicardie sinusala AV=56 bpm,modificari nespecifice cu subdenivelare ST

si T negativ.

Radiografie cord-pulmon-transparente pulmonare in limite normale

Ecografie abdominala-ficat in limite normale,colecist cudat fara calculi,pancreas

hiperecogen omogen,RS,RD,fara calculi sau dilatatii pielocaliceale,splina
omogena,prostate aspect normal.

Ecocardiografie transtoracica-VS nedilatat ,fara tulburi de cinetica

segmentara,FEVS=60%

Pericard-cu tesut adipos

 GRILA DE DEPENDENTA

S E P

Manifestari de Surse de Problema de Grad de

dependenta dificultate dependenta dependenta

Nevoia de a Hipertensiune I.M.A Alterarea dependent

respire si a avea
Dispnee respiratie si a
o buna circulatie.
circulatiei
Durere

Nevoia de a se Greutate mare Obezitate Alimentare dependent

alimenta si inadecvata
hidrata prin surplus

Nevoia de a Transpiratii reci I.M.A Comunicare dependent

comunica inadecvata
Senzatie de moarte
iminenta

Nevoia de a fi Transpiratii reci I.M.A Intoleranta la

curat si a isi efort
proteja Durere
tegumentele Dispnee

Senzatie de moarte
iminenta
 Nevoia de a Senzatie de moarte I.M.A Lipsa dependent
invata cum sa isi iminenta cunostintelor
pastreze
sanatatea

Nevoia de a evita Senzatie de moarte I.M.A Durerea dependent

pericolele iminenta

PLAN DE INGRIJIRE

Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

nursing
Rol propriu Rol delegat
Alterarea Pacientul sa Pshioterapie-linistesc pacientul cu Oxigenoterapi In urma
respiratiei datorita prezinte o privire la boala sa. e ingrijirilor
I.M.A manifestata respiratie acordate
prin normala si o -asigurarea conditiilor de -participarea pacientul
dispnee,durere circulatie mediu :salon aerisit,curat cu la respire
buna. temperatura optima;asigurarea linistii investigatii:E normal si
in salon CG,angiografi are o
e coroniana circulatie
Alterarea -asigur repaus fizic si pshic
circulatiei datorita -recoltez buna.
I.M.A manifestata -asigurarea igienei probe
prin bradicardie -supravegherea functiilor biologice
vitale:masurarea TA,puls si respiratie Administrarea
de cate ori este nevoie tratamentului
-monitorizare ECG conform
indicatiilor:
-crearea mediului pshiologic
favorabil Sedarea
durerii:derivat
 -educatia sanitara;se explica ii de
pacientului modul de viata,explicarea opiacee(morfi
necesitati de a nu mai fuma,a manca na,mialgin)for
adecvat,de a duce o viata ordonata. tral sau
amestecurbliti
ce(romergan+
largactil+mial
gin)

Prevenirea
complicatiilor
tromboemboli
tice :Anticoag
ulante(heparin
a 300-400
mg/24 h)(1
fiola egal cu
50 mg),cate 2
fiole la 4-6
ore

Concomitent
trombostop
(4-6 tablete pe
zi,apoi in
functie de
timpul Quick)

Preintampinar
ea
excitabilitatii
miocardului:X
ialina 200 mg
intramuscular
(20 ml1%)sau
i.v ori in
perfuzie

Alimentare Pacientul sa Administrez regim Administrez Pacientul

inadecvata prin aiba o alimentar:hiposodat,hipocaloric la indicatia urmeaza un
surplus datorata greutate normohidric. medicului regim
obezitati normala. sedative. alimentar
manifestata prin Invat pacientul categoriile de adecvat si a
greutate mare Pacientul sa alimente din ghidul alimentar si inceput sa
fie constient echivalentele cantitative si scada din
de rolul unei calitative ,in vederea inlocuirii unui greutate.
alimentati aliment cu altul.
echilibrate.
-100 g glucide sunt cuprinse in 100 g
zahar;120 orez ;135 taietei;200 g
paine;450 g fructe uscate;200 g
legume uscate;500 6 cartofi;650 g
fructe proaspete.

-100 g protein sunt cuprinse in:3000

ml lapte;450 g carne
alba(pasare,vitel)650 g peste ;400 g
branza

-100 g lipide sunt cuprinse in :100 g

ulei vegeteal;100 g unt;100 g untura
de porc;

Urmaresc pacientul sa consume

numai alimente cuprinse in regim.

Urmaresc periodic greutatea

corporala.

Constientizez bolnavul in de
importanta exercitiilor fizice zilnice
moderate.

Comunicare Pacientul sa Pun in valoare capacitatile,talentele si La In urma

inadecvata la se poata realizarile bolnavului. recomandarea ingrijirilor
nivel afectiv afirma sis a medicului acordate
datorita I.M.A aiba o Dau posibilitatea pacientului sa isi combat pacientul
manifestata prin perceptie exprime nevoile,sentimentele, ideile anxietatea are o
dispnee,transpirat pozitiva de si dorintele sale. prin perceptie
ii reci,durere sine. sedative(niret pozitiva fata
senzatie de Pacientul sa Supraveghez in permanenta bolnavul. al,diazepam). de sine si
moarte iminenta fie ferit de Evitand pe cat este ferit de
pericolele Antrenez bolnavul in diferite posibil pericolele
interne si activitati care sa ii dea sentimental administrarea interne si
externe. utilitatii. sedativelor externe.
concomitant
cu opiaceele

Oxigenoterapi
e

Lipsa Pacientul sa Explorez nivelul de cunostinte al In urma

cunostintelor dobandeasca bolnavului privind boala.modul de ingrijirilor
datorata I.M.A cunostinte ,o manifestare si participare la acordate
manifestata biceiuri si interventii si la procesul de pacientul a
prin,durere,dispne atitudini noi. recuperare. acumulat
e ,senzatie de cunostinte
moarte iminenta -Stimulez dorinta de cunoastere. noi despre
-Motivez importanta acumularii noi boala sa si a
de cunostinte. dobandit
atitudini ,ob
-Verific daca bolnava a inteles iceiuri si
correct mesajul trimis si daca si-a desprinderi
insusit cunostintele. noi.

-Recomand bolnavului reducere

consumului de tutun,cafea,alcool.

-Recomand pacientului indepartarea

stresului psihic.

-Educ pacientul sa evite eforturile

mari ,deoarece cresc apetitul si
tensiunea arteriala.

Durere datorata Pacientul sa Ajut pacientul sa descrie corect Recoltez In urma

I.M.A manifestata nu mai durerea sânge (pentru îngrijirilor
prin senzatie prezinte dozările acordate
iminenta de durere. Aşez bolnavul în decubit dorsal și în enzimatice, ,d pacientul nu
moarte repaus absolut; eterminarea mai prezintă
Pacientul sa leucocitozei, a durere și
nu prezinte li interzic cu desăvârşire fumatul și
alcoolul VSH, complicații
complicatii Favorizez adaptarea pacientului la colesterolului, imediate
imediate sau noul mediu acidului
tardive. uric, )pentru
Creez un mediu optim pentru ca examenele de
pacientul să işi poată exprima laborator;
temerile, emotiile,nevoile;
Sedarea
Ajut pacientul să îşi recunoască durerii:
anxietatea;
-morfina 0,01
Furnizez mjloace de comunicare g -0,02 (1
adecvate stării pacientului. fiola egal cu
-Furnizez explicații clare și deschise 0,02
asupra îngrijirilor programate; mg)subcutant
saau
-Invat pacientul tehnici de relaxare; intramuscular,
eventual
-Incurajez pacientul la lectură și alte
intravenous
activități pentru a înlatura starea de
incet,diluata
anxietate;
in ser
Asigur legătura pacientului cu familia fiziologic,sub
prin vizite frecvente (dar evit controlul
vizitarea bolnavului în grup sau respiratiei.
vizitele lungi);
-mialgin 0,10
Ajut și suplinesc pacientul în g subcutant
satisfacerea nevoilor organismului; sau
intramuscular
Monitorizez în permanență funcțile eventual
vitale și vegetative; intravenous
diluat in 10
Mesele zilei le fracționez pentru a
ml ser
evita consumul de cantități mari la o
fiziologic sau
masă;
glucoza 10%.
Respect orele de administrare a
-fortral 30 mg
medicamentelor, deoarece întārzierile
intravenous
pot provoca bolnavului emoții inutile
sau
Tratamentul medicamentos il intramuscular
administrez numai la pat în poziție
Daca durerile
orizontală;
 Regimul alimentar pe care îl sunt de mica
administrez va fi hiposodat și intensitate se
hipocaloric. poate incerca
linistirea lor
Diureza și scaunul le notez în foaia cu
de observatie algocalmin,fe
Monitorizez în permanentă funcțiile nobarbil,codei
vitale și vegetative na.

Pregatesc psihic și fizic pacientul

pentru examenele radiologice și de
laborator

EPICRIZA: Pacient in varsta de 69 de ani fumator,cunoscut HTA, se prezinta la

serviciul UPU acuzand durere violenta retrosternala care iradiaza spre baza gatului
si mandibular, asociata cu dispnee aparuta la eforturi medii-mici,transpiratii
reci.Pacientul este speriat,agitat si prezinta senzatia mortii iminente. Pe parcursul
internarii,sub tratament beta-blocant,nitrat,statina,diuretic si
antialdosteronic,protector gastric,evolutia a fost favorabila ,pacient fara alte
manifestari ,fara fenomene IVS,se externeaza stabil clinic si hemodinamic cu
recomandarile de mai jos:

1.Control cardiologic peste 1 luna.

2.Regim hiposodat,hidric 1,5-2 l/zi,hipolipidic

3.Eforturi fizice in limita tolerantei.

4.Dispensarizare Cabinet Medicina de Familie.

5.Monitorizare VSH.glicemie,Hb,A1c,GOT,GPT
 BIBLIOGRAFIE

 ,,ATLAS DE ANATOMIE,,STEAUA NORDULUI,,2006

 ,,MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ,,CORNELIU
BORUNDEL,EDITURA ALL, BUCURESTI 2009.
 ,,TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE ASISTENTILOR
MEDICALI,, LUCREŢIA TITIRCĂ, EDITURA VIATA
MEDICALA,BUCURESTI 2001.
 „ MANUAL DE NURSING,MACEAN CRIN ,EDITURA ALL
EDUCATIONAL ,BUCURESTI 2002.
 ..ASOCIATIA DE NURSING,PROCEDURI DE NURSING
1,EX.PONTO,CONSTANTA 2007.