ARGUMENT

Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintre

primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii
reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind
40%, iar in populatia de 55-0 de ani numarul lor creste la 50-0%. !um stresul este
un "actor "avorizant al instalarii #$A, iar astazi este "oarte crescut pentru intreaga
populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invat cat mai multe despre aceasta
a"ectiune si despre importanta unei vieti echilibrate% mai ales sa le pot transmite si
celorlalti aceste in"ormatii, in special celor predispusi sa "aca #$A.
#ipertensiunea arteriala &#$A' reprezinta o crestere a valorilor tensiunii
arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin ( determinari realizate
in doua sau mai multe vizite dupa screeningul initial. )alorile normale ale tensiunii
arteriale au "ost stabilite de catre "oruri internationale* $A + 1,0-.0 mm#g,
interpretate /n raport cu v0rsta, se1ul si greutatea, iar tensiunea arteriala optima "ara
risc cardiovascular este +1(0-.0 mm#g.
2rezen3a /n "amilie a #$A, c0t 4i dorin3a de a cunoa4te mai multe lucruri despre
boal5 pentru a putea acorda primul a6utor /n "olosul celui de l0ng5 mine m-a
determinat s5 aleg aceast5 tem5 a lucr5rii de diplom5. 7e cunoa4te c5 organismul
realizeaz5 un tot unitar cu mediul /ncon6ur5tor prin intermediul 78!. 9n condi3ii
normale de adaptare, /ntre organism 4i mediu se stabile4te o stare de echilibru biologic
care se poate aprecia subiectiv 4i obiectiv prin starea de s5n5tate.
:nii "actori de mediu &intern, e1tern' pot perturba aceast5 stare de echilibru,
a6ung0ndu-se ast"el la starea de boal5% o anumit5 boal5 pe care, prin "elul ei de
mani"estare o putem identi"ica si care are o anumit5 cauz5. $rebuie s5 re3inem totu4i
c5 aceea4i boal5 se mani"est5 /n mod di"erit de la un organism la altul, deoarece
"iecare organism reac3ioneaz5 /ntr-un mod particular, propriu, numai lui, la aceea4i
1
cauz5 de boal5. ;eci, identi"ic0nd o boal5 la un organism uman, vom trata nu boala, ci
bolnavul cu particularitatile sale. 9n3elegerea acestei no3iuni are o mare /nsemn5tate
practic5, deoarece, de ea depinde succesul tratamentelor.
:n bolnav su"erind de o anumit5 boal5 are psihicul s5u, "elul s5u de
mani"estare, de a reac3iona biologic la boal5. 9n3eleg0ndu-l /n comple1itatea
mani"est5rilor sale, se realizeaz5 4i acea leg5tur5 su"leteasc5 /ntre bolnav 4i cei ce-i
/ngri6esc, premis5 hot5r0toare pentru ob3inerea unor rezultate pozitive c0nd trat5m
bolnavul.
Asistentul medical trebuie sa se aproprie si sa-i cunoasca mai bine pe
bene"iciarii ingri6irilor, sa o"ere ingri6iri mai bune, individualizate, complete si
continue. <oala este ruperea echilibrului armoniei, care se traduce prin su"erinta
"izica, psihica, o di"icultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau
de"initiva.=elatia asistent medical - pacient va "i de acceptare reciproca, o atitudine de
respect, caldura si intelegere empatica "ata de pacient.
!ompetentele pro"esionale necesare asistentului medical in vederea ingri6irii
pacientului cu hipertensiune arteriala sunt*
1. :rmarirea si notarea in "oaia de observatie a "unctiilor vitale si vegetative.
(. !unoasterea si aplicarea regimurilor dietetice in di"erite boli.
,. :tilizarea rezultatelor evaluarii pentru identi"icarea prioritatilor in ingri6irea
pacientului si elaborarea unui plan de ingri6ire .
4. !unoasterea stilului de viata, a conditiilor de trai si de munca, a e"ectelor
asupra starii de sanatate.
5. Asigurarea mediului adecvat odihnei si supravegherea bolnavului.
. !unoasterea metodelor de administrare a medicamentelor.
>. Acordarea de ingri6iri pentru prevenirea complicatiilor in di"erite a"ectiuni.
.. !unoasterea pregatirii bolnavilor si a materialelor necesare pentru recoltari
de produse biologice,patologice, e1plorari "unctionale, e1amen radiologic etc.
?. Acordarea de ingri6iri in situatii de urgenta.
(
10. =ealizarea educatiei in scopul prevenirii complicatiilor si mentinerea unui
grad de sanatate.
11. Aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii.
In cei trei ani de studiu in 7coala 2ostliceala 7anitara si e"ectuand practica
pro"esionala in toate sectiile spitalului, am avut ocazia sa vad su"erinta in toate
gradele si aspectele ei si am considerat ca pot sa a6ut pe cei ce au o asemenea
problema si pot sa /i sustin psihic.
,
CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE
7istemul circulator este "ormat din inima, vase sanguine si lim"atice, care
alcatuiesc o unitate "unctionala coordonata si permanent adaptata
nevoilor organimului.
Aparatul circulator este un tot unitar dar paote "i /mp5r3it /n sistemul sanguin,
reprezentat prin inim5 vase sanguine 4i sistemul lim"aticrepre@entat de vasele
lim"atice 4i ganglionii lim"atici
I . Anatomia inimii.Inima este un organ situat /n mediastin, orientat cu v/r"ul
la st/nga, /n 6os 4i /nainte 4i cu ba@a /n sus, la dreapta si /napoi. ;in punct de vedera
anatomic,"i@iologic 4i patologicse deosebesc o inim5 st/nga 4i o inim5 dreapt5. Inima
st/nga este alc5tuit5 atriul 4i ventriculul st/ng,prin ori"iciul atrio-ventricular.Atriul
st/ng prime4te s/nge arterial care vine din pl5m/n prin vene pulmonare.
Ari"iciul atrio-ventricular st0ng sau mitral este preva@ut cu dou5 valve care /l
/nchid /n timpul sistolei 4i /l las5 deschis /n timpul diastolei. )entriculul stang
primeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in
artera aorta prin ori"iciul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar &valvula
sigmoida aortica'.
Ari"iciul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reuma-
tismale &stenoza mitrala si insu"icienta aortica'. Inima dreapta este alcatuita din atriul
si ventriculul drept, separate prin ori"iciul atrioventricular drept. Atriul drept primeste
sange venos din marea circulatie prin ori"iciile venei cave superioare si al venei cave
in"erioare.
Ari"iciul atrioventricular drept sau ori"iciul tricuspid este prevazut cu trei valve,
care inchid ori"iciul in sistola si il deschid in diastola.)entriculul drept primeste
sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera
4
pulmonara, prin ori"iciul pulmonar, prevazut ca si ori"iciul aortic - cu trei valve de
aspect semilunar. Inima dreapta este motorul micii circulatii.E1ista deci o mare
circulatie sau circulatie sistematica si o mica circulatie sau circulatie
pulmonara.2eretii atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic * mai intai cele doua
atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, e1pulzand aceeasi cantitate de sange pe care o
primesc.
Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele cave si il
impinge in ventricu-lul drept, de unde, prin arterele pulmonare, a6unge in plamani,
unde se o1igeneaza, pierzand !A(.2rin venele pulmonare a6unge in atriul stang, de
unde trece in ventriculul stang si de aici - prin artera aorta - este distribuit in toate
tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici * endocardul, miocardul si
pericardul.
Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale
"ormeaza aparatele valvulare.
Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mi6locie, "iind alcatuit din
miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul speci"ic sau
e1citoconductor.Biocardul contractil are o grosime di"erita in cei doi
ventriculi.Ast"el, ventriculul stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul,
are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi
plamani.Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor. $esutul speci"ic
este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, "oarte bogat in celule nervoase, si
cuprinde *
- nodul sino-atrial Ceith-DlacE, situat in peretele atriului drept, aproape de
ori"iciul de varsare al venei cave superioare %
- sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio-ventricular
Ascho""-$aFara, situat in partea postero-in"erioara a septului interatrial, si "asciculul
#is, care ia nastere din nodul Ascho""-$aFara, coboara in peretele interventricular si
5
se imparte in doua ramuri &dreapta si stanga', care se termina prin reteaua
anastomotica 2urEin6e in miocardul ventricular.
Pericardul este tunica e1terna a inimii - o seroasa care cuprinde, ca si pleura,
doua "oi * una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine in contact
cu organele de vecinatate.Intre cele doua "oi se a"la cavitatea pericardiaca. In stare
patologica, cele trei tunici pot "i a"ectate separat &miocardita, endocardita sau
pericardita' sau simultan &pancardita'. )ascularizatia inimii este realizata prin cele
doua artere coronare.)enele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul
coronar, care se deschide in atriul drept. Inervatia inimii se "ace prin "irisoare
nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic.
II. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE =evolutia cardiaca * trecerea sangelui din
atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular, impreuna cu "enomenele care determina
si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca . =evolutia
cardiaca dureaza 0,. secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care
dureaza 0,1 secunde% contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara, care dureaza 0,,
secunde, rela1area &repausul' intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza circa
0,4 secunde.
Inima este o pompa aspiratoare - respingatoare, circulatia sangelui "iind
posibila datorita contractiilor ei ritmice.=evolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor
in timpul diastolei atriale, sangele venosdin venele cave patrunzand in atriul drept, iar
sangele din venele pulmonare, in cel stang.
2atrunderea sangelui destinde peretii rela1ati ai atriilor, pana la o anumita
limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele
atrial in ventriculi Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii
intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare &contractia ventriculilor'. in timpul
sistolei ventriculare, datorita presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea
din artera pulmonara si aorta, se inchid valvele atrio-ventriculare si se deschid valvele
sigmoide. ;upa e1pulzarea sangelui din ventriculi, peretii acestora se rela-1eaza si

incepe diastola ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din ventriculi, se inchid
valvele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare Ga inceputul diastolei
ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre ventriculi. Ga s"arsitul diastolei
ventriculare, contractia atriala &sistola atriala' contribuie la varsarea in ventriculi a
restului de sange din atrii.
=ezulta ca, in timpul revolutiei cardiace, atriile si ventriculii prezinta sistole
&contractii' si diastole &rela1ari' succesive, care se e"ectueaza in acelasi timp in
cavitatile drepte si cele stangi. ;iastola generala, adica rela1area intregii inimi, se
suprapune pe diastola ventriculara, dar dureaza mai putin decat aceasta, din cauza
sistolei atriale care incepe in ultima perioada a diastolei ventriculare. Ga individul
normal au loc >0 - .0 de revolutii cardiace-min, care reprezinta de "apt bataile inimii.
!ontractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare - unul
intracardiac, altul e1tracardiac .
Mecanismul intracaidiac este datorat tesutului speci"ic. 2roprietatile
miocardului sunt*
- automatismul, adica posibilitatea de a-si crea singur stimuli e1citatori%
- e1citabilitatea, care este dealt"el o proprietate generala a materiei vii%
- conductibilitatea, proprietatea de a conduce stimulul%
- contractilitatea, proprietatea de a raspunde la e1citatie prin contractie.
Automatismul si conductibilitatea se datoreaza tesutului speci"ic si e1plica acti-
vitatea ritmica, regulata, a inimii. Drecventa batailor cardiace &>0 - .0-min' este
realizata de nodul Ceith si DlacE, denumit si nodul sinusal, care emite stimuli cu
aceasta "recventa. ;e aceea, ritmul cardiac normal se mai cheama si ritm sinusal.
Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si para-simpatic.
7impaticul &adrenalina, e"edrina si toate substantele simpatomimetice'
accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.
>
ARORELE CIRCULATOR
Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in
care este inchis si prin care circula sangele. in "unctie de structura si "unctiile pe care
le au, sunt trei "eluri de vase sanguine* artere, capilare si vene
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe.Ele
pornesc din ventricule si rami"icandu-se se raspandesc la toate organele, unde se
capilarizeaza.;upa dimensiuni arterele se impart in trei categorii*mari,mi6locii si
mici%cele mai mici artere care se continua cu capilarele se numesc arteriole.Arterele
sent vase cu asezare variabila.Arterele mari sent asezate,in general pro"ound pe cand
arterele mai mici sent super"iciale.In drumul ei artera "ormeaza ramuri,care poarta
denumirea de colaterale iar la capat "ormeaza ramuri terminale.;i"eritele artere pot
comunica intre ele prin ramuri, care se unesc si "ormeaza anastomoze.
!tructura arterelor.
2eretele arterei este "ormat din trei paturi numite tunici *
a' $unica interna sau intima este "ormata dintr-un strat subtire de celule
turtite, numit endotelin.
7ub endotelin se a"la stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de
"ibre elastice, colagene si de reticulina, iar sub aceasta se a"la o membrana groasa
si elastica care poarta denumirea de limita elastica interna. Ea permite
trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesutur.b' $unica
mi6locie sau media este alcatuita din "ibre elastice si "ibre
musculare netede dispuse circular. 2roportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. 7tratul de tesut elastic se subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
departam de inima. Ga peri"eria tunicii medii se a"la o membra elastica, care o separa
de tunica e1terna, limitanta elastica e1terna.
c' $unica e1terna sau adventicea este alcatuita din tesut con6unctiv elastic si
cateva elemente musculare. In tunica e1terna a vaselor mari si mi6locii se gasesc
.
atriole si capilare sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei. In tunica
mi6locie si tunica e1terna se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase
vegetative. Ga nivelul capilarelor, tunica mi6locie si cea e1terna au disparut .
"ENELE
)enele sunt vase sanguine care se "ormeaza prin con"luenta capilarelor
sanguine si care se termina la inima, in atrii. 2rin ele sangele circula de la peri"erie
spre inima.
)enele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele "iind de
apro1imativ (*1. In "unctie de dispozitia lor in organism, venele sunt* pro"unde si
super"iciale. A alta caracteristica o "ormeaza marele numar de anastomoze, legaturi
prin ramuri colaterale. In "unctie de grosimea lor, venele se impart in trei categorii*
mari, mi6locii si mici. !ele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si
se "ormeaza prin unirea capilarelor
!RUCTURA "ENELOR
;in punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin
rezistent decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor
este oval, turtit,in timp ce arterele au un contur circular, regulat.2eretele unei vene
este "ormat din trei tunici*
a' $unica interna sau endovena este "ormata dintr-un endotelin, care captuseste
lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat
con6unctiv elastic, asezat in 6urul endoteliului, care contine "ibre elastice, dispuse in
"orma de retea. $unica interna "ormeaza in interiorul unor vene niste pliuri
semilunare, numite valvule venoase. )alvulele venoase se gasesc numai in venele in
care sangele circula de 6os in sus. 7i se numesc vene valvulare.)enele care nu
au valvule poarta denumirea de vene avalvulare.
b' $unica mi6locie sau mezovena este mai subtire decat tunica mi6locie
a arterelor si are o structura variata.Ea este "ormata din tesut con6unctiv, in care sunt
?
cuprinse si "ibre musculare.$esutul con6unctiv contine "ibre con6unctive si "ibre
elastice, cu dispozitie si proportii "oarte variate.
c' $unica e1terna sau perivena este mai groasa decat tunica mi6locie si este
constituita tot din tesutul con6unctiv la1, in care se gasesc, pe langa "ibre con6unctive
si elastice, si elemente musculare% de obicei , tesutul con6unctiv al mezovenei se
gaseste in continuarea tesutului con6unctiv al perivenei, "ara o limita distincta.
7tructura peretelui si in special structura tunicii mi6locii variaza cu di"eritele
tipuri de vene * -vene "ibroase, "ibroelastice si vene musculoase.
)enele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele
membrelor.
"A!ELE LIMFATICE
)asele lim"atice se "ormeaza prin con"luenta capilarelor dand nostin vaselor
lim"atice mici,care, prin con"luenta, "ormeaza vase lim"atice mari, iar aceasta dau
nastere, la randul lor, la trunchiuri lim"atice, care comunica cu sistemul vascular
sanguin.
7tructural,vasele lim"atice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt
mai subtiri decat venele.
CIRCULATIA !ANGUINA !I!TEMATICA
!irculatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre organe si
teseturi prin sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la inima, prin sistemul venos.
!irculatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera, aorta,
din care se desprind apoi toate arterele mari artere-arteriole-capilare apoi prin venele-
vene-venele-atriul drept.
CIRCULATIA PULMONARA
!irculatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din
ventriculul drept "iind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc
schimbul de gaze, dupa care revine prin venele pulmonare in atriul stang.

10
CIRCULATIA LIMFATICA
!irculatia lim"atica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in
vene o parte din lichidele interstitiale. 7imilar circulatiei sangvine, circulatia lim"atica
are loc in cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare
inchise, se colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari, si,
in"inal"ormeaza doua colectoare lim"atice mari, care se desachid in venele
subclaviculare. E1amenul obiectiv al unui cardiac utilizeaza cele patru metode
clasice* in#$ectia, $al$area, $ercutia, au#cultatia.
In#$ectia
Inspectia implica inspectia generala si inspectia regiunii precordiale. Inspectia
generala permite sa se evidentieze*
- $o%itia &olna'ului* ortopneea indica o insu"icienta cardiaca stanga, iar pozitia
genu-pectorala, o pericardita cu lichid abundent%
-culoarea te(umentelor #i a mucoa#elor* paloarea apare in endocardita lenta,
cardita reumatica, insu"icienta cardiaca, iar cianoza, in insu"icienta cardiaca globala,
in unele boli cardiace congenitale%
-)dan#ul arterialH &artere hiperpulsatile' indica o insu"icienta aortica sau un
hipertiroidism%
*tur(e#centa 'enelor +u(ulare la nivelul regiunii cervicale este un semn de
insu"icienta cardiaca dreapt
-&om&area a&domenului prin ascita sau hepatomegalie de staza este un alt
semn de insu"icienta cardiaca dreapta%
-in#$ectia (enerala mai permite remarcarea edemelor in regiunile declive
&membre in"erioare, regiunea sacrata etc.', a degetelor hipocratice &endocardita lenta'.
Inspectia regiunii precordiale poate decela* bolirea regiunii precordiale &prin marirea
accentuata a inimii la copii sau adolescenti' sau retractia sa &in sim"iza pericardica'%
sediul socului ape1ian &al var"ului etc.'.
11
Pal$area
2alparea permite sa se aprecieze*
- #ocul a$e,ian care, normal, predomina in spatiul al )-lea intercostal stang,
putin inauntrul liniei medico-claviculare. Este limitat si puncti"orm. :neori,
socul sistolic ape1ian nu se percepe decat in decubit lateral stang sau chiar
nu este palpabil. In stare patologica, prin marirea inimii, socul ape1ian se
deplaseaza in 6os si spre stanga &in hipertro"ia ventriculara stanga' sau numai
spre stanga &in hipertro"ia ventriculara dreapta'%
- -reamatele &vibratii provocate de unele su"luri valvulare mai intense si mai
aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand
palma pe spatele unei pisici care toarce' si "recaturile pericardice%
- $al$area arterelor $eri-erice &temporala, radiala, humerala, carotida,
pedioasa, tibiala posterioara, "emurala' permite aprecierea elasticitatii si
permeabilitatii arteriale.
Percutia.
2ercutia "ace posibila aprecierea maririi si "ormei inimii.
Auscultatia se "ace cu urechea libera sau cu stetoscopul, bolnavul "iind asezat
pe rand in decubit dorsal, apoi lateral stang, in s"arsit in picioare.
Ga inima normala se percep doua zgomote* zgomotul I sau sistolic, surd si
prelungit, datorat inchiderii valvulelor atrioventriculare si contractiei miocardului.
7e aude mai bine la var"% zgomotul al II-lea sau diastolic, mai scurt si mai inalt,
datorat inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare% se aude mai bine la baza.
2rimul zgomot este separat de al doilea prin pauza mica &sistola', iar al doilea este
separat de primul zgomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pauza mare sau
diastola. In stare patologica pot aparea modi"icari de zgomote, zgomote
supraadaugate &#u-luri', tul&urari de ritm.
Bodi"icarile cele mai caracteristice ale zgomotelor sunt* intarirea primului
zgomot la var"I&stenoza mitrala'% intarirea zgomotului al doilea la aorta
1(
&hipertensiunea arteriala' sau la pulmonara &stenoza mitrala% zgomot in trei timpi la
var" &stenoza mitrala% zgomotul de galop este un ritm in trei timpi, datorit asocierii
unui al treilea zgomot anormal la cele doua zgomote normale, care apare in di"erite
"orme de insu"icienta cardiaca.
Z(omotele #u$raadau(ate sunt su"lurile si zgomotele pericardice. ;upa
cauzele care le determina, su"lurile pot "i e,tracardiace &anorganice', cand apar
accidental la persoane "ara leziuni cardiace, si cardiace. 7u"lurile cardiace pot "i
organice &leziune a aparatului valvular' sau "unctionale &dilatare a cavitatilor inimii
sau a arterei aorte ori pulmonare'. :ltimele apar "recvent in insu"icienta cardiaca.
;upa timpul revolutiei cardiace in care apar, su"lurile pot "i sistolice &ins"uicienta
mitrala, stenoza aortica' sau diastolice &stenoza mitrala, insu"icienta
aortica'.Auscultatia inimii permite uneori descoperirea -recaturii $ericardiace J
semn important pentru diagnosticul pericarditelor.
E,$lorari -unctionale.
Pul#ul
2ulsul este o e1pansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand se
comprima o artera pe un plan rezistent. Abisnuit, "iecarui bolnav i se cerceteaza
$ul#ul radial, care se palpeaza de obicei la ambele maini, cu trei degete &inde1,
mediu si inelar', bolnavul "iind in repaus, si se numara de pre"erinta timp de un
minut.7e studiaza succesiv*
Frec'enta #i ritmul. 8ormal, "recventa este de ce /0 de $ul#atii1min, iar
ritmul regulat. 7ub in"luenta unor boli, pulsul se accelereaza &tahis"igmie', se rareste
&bradis"igmie' sau devine neregulat &ritmul si intensitatea pulsatiilor sunt inegale'.
In "ibrilatia atriala se numara pulsatiile si apoi bataile cardiace, auscultate direct
la inima. ;aca primele sunt mai putin numeroase, se spune ca pulsul este de"icitar.
2ulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii J una puternica si alta
slaba, urmata de o pauza mai lunga% se intalneste in e1trasistole.
1,
Am$litudinea #au inten#itatea masoara gradul e1pansiunii arteriale. ;in acest
punct de vedere se deosebesc*
- pulsul mic si rapid, uneori aproape imperceptibil, care apare in colapsul
vascular%
- pulsul saltaret si depresibil, care loveste degetul cu "orta si apoi scade brusc%
se intalneste in insu"icienta aortica si poarta denumirea de pulsul !orrigan.
E(alitatea &atailor* pulsul poate "i alternant cand o pulsatie slaba alterneaza cu
una puternica, ritmul "iind regulat.
;uritatea sau presiunea in artere se apreciaza prin presiunea care trebuie
e1ercitata asupra arterei pentru a "ace sa dispara unda pulsatila. 2ulsul este dur in
hipertensiunea arteriala, datorita presiunii diastolice 6oase. In mod normal, pulsul este
cu atat mai rapid, cu cat $K este mai ridicata. Dace e1ceptie "ebra ti"oida, cand pulsul
nu creste corespunzator cu $K.
Ten#iunea arteriala
$ensiunea arteriala este "orta cu care sangele circulant apasa asupra peretilor
arteriali. Bai corect este termenul de presiune arteriala, deoarece valorile tensionale
inregistrate re"lecta presiunea sangelui in artere, si nu tensiunea peretelui arterial. In
practica se "oloseste termenul de tensiune arteriala.
7e deosebesc o ten#iune arteriala ma,ima #au #i#tolica care corespunde
sistolei ventriculare, si o ten#iune minima #au dia#tolica, care corespunde s"arsitului
diastolei.
;i"erenta dintre aceste doua valori se numeste ten#iunea di-erentiala. )alorile
normale sunt considerate astazi pentru ma1ima 140 J 10 mm #g, iar pentru minima
?0-?5 mm #g &!omitetul de e1perti al A.B.7.'. :nii autori deosebesc* tensiunea
arteriala bazala, inregistrata cand subiectul investigat se gaseste in repaus psihic, "izic
si metabolic. 2entru acelasi individ, aceasta este o constanta% tensiunea ocazionala,
reprezentata de valorile inregistrate in conditii obisnuite de e1aminare. Aceasta este o
valoare variabila, care scade in repaus.
14
In general e1ista variatii ale $.A. In "unctie de varsta, se1, pozitie, e"ort
muscular, e1citatii psihice, mese, greutatea corporala, sarcini, apnee, tuse.
2entru evitarea "actorilor care in"luenteaza $.A., aceasta se ia cand bolnavul
este in repaus "izic si psihic &culcat timp de 10 J ,0 de minute', e"ectuand mai multe
inregistrari si notandu-se cea mai mica valoare, respectand intotdeauna aceeasi ora de
inregistrare si utilizand acelasi tip de aparat. !orect, $.A. trebuie masurata la
2umerala, bilateral &pentru a surprinde o eventuala asimetrie tensionala', in
clinostatism sau in pozitie sezanda, in ortostatism, iar uneori si la membrele pelviene
&indispensabil in unele "orme de hipertensiune'.
Ga membrele pelviene, $.A. este mai mare decat la cele toracice cu (0 J 40 mm
#g, pentru cea sistolica, si cu 10-(0 mm #g, pentru cea diastolica. 7e utilizeaza "ie
metoda palpatorie, "ie cea oscilatorie sau auscultatorie, ultima "iind "olosita in practica
curenta. Aparatele se numesc #-i(momanometre% in metoda ausculatatorie se
intrebuinteaza aparatul =iva-=occi sau aparatul )iLuez-Geubr@. Este pre"erabil ca
pacientul sa stea culcat, cu bratul rela1at, dezvelit pana la umar si asezat orizontal la
inaltimea cordului. Banseta se aplica pe partea interna a bratului, la doua laturi de
deget de plica corului, avand gri6a sa nu "ie nici prea stransa, nici prea larga.
7tetoscopul se aplica pe artera humerala, la cativa centimetri sub marginea in"erioara
a mansetei.
Aceasta nu va "i mentinuta um"lata prea mult timp, deoarece provoaca
hipertensiune venoasa, care ridica tensiunea diastolica. $.A. se inregistreaza pompand
aer in manseta si decomprimand progresiv in timp ce se asculta artera cu stetoscopul.
)aloarea aratata de manometru la aparitia primului zgomot indica tensiunea ma1ima
&sistolica'. $ensiunea diastolica se noteaza in momentul cand zgomotele devin mai
asurzite. :nii autori noteaza si momentul cand zgomotele dispar complet. !resterea
tensiunii sistolice se intalneste in 2i$erten#iunea arteriala, in#u-icenta aortica,
&locul total, 2i$ertiroidi#m, coarctatia de aorta. 2resiunea diastolica este mai
importanta, deoarece re"lecta presiunea permanenta care actioneaza asupra arterelor.
15
;e aceea, hipertensiunea diastolica are un prognostic mai grav, aparand in "ormele
maligne de hipertensiune, in insu"icienta aortica, tensiunea diastolica scade uneori la
%ero. In cola$# #cad am&ele ten#iuni.
E,$lorari $araclinice.
E1plorarea paraclinica se "ace in senul stabilirii etiologiei #$A, a stadializarii
ei si pentru identi"icarea altor "actori de risc asociati.
E1amenul sumar de urina da rezultate normale in "ormele necomplicate.In
"ormele avansate se preteaza la con"uzii cu ne"roangioscleroza sau #$A secundara
renoparenchimatoasa.Dunctia renala si eventuala implicare a rinichiului in etiologia
hipertensiunii se evalueaza prin dozarea ureei, creatinineisi ionogramei serice.
Evaluarea "actorilio de risc asociati si a e"ectelor secundare ale unor medicamente se
"ace prin dozarea glicemiei, colesterolului,trigliceridelor si acidului uric.
E1amenul "undului de ochi o"era in"ormatii asupra severitatii #$A si in special
asupra rasunetului ei pe cerebrala. 7e descriu*
-stadiu I* ingustarea lumenului arterial
-stadiul II* artere Min "ir de argintM comprimarea venelor la locul
incrucisarii &semnul 7AG:7-N:88'
-stadiul I)* edem papilar
=adiogra"ia toracica arata un cord de dimensiuni normale sau crescute in
momentil in care apar dilatarea si semnele de insu"icienta cardiaca.Bai poate
evidential prezenta uniu eventual anevrism de aorta.
Electocardiograma poate "i normala sau poate evidential hipertro"ie atriala
stanga, hipertro"ie ventriculara stanga,modi"icari secundare,ischemice sau mi1te ale
segmentului 7$ si undei $.:neori pot "i surprinse di"erite aritmii.
Echocardiogra"ia este mult mai sensibila decat electrocardigrama in ceea ce
priveste depistarea hipertro"iei ventriculare stangi precum si in aprecierea
per"ormantei sistolice si diastolice.
1
CAPITOLUL II
3IPERTEN!IUNEA ARTERIALA
Definitie : hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea
presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. ;upa AB7 se considera
valori normale pentru presiunea ma1ima 140-10 mm#g, interpretate in raport cu
varsta, se1ul si greutatea, iar pentru minima ?0-?5 mm#g.
Clasificare : in "unctie de etologie se deosebesc
a' #$A esentiala in care nu se poate evidentia o cauza organica
b' #$A secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza se
deosebesc hipertensiuni secundare* renale, endocrine, neurogene si
cardiovasculare.
#$A este una dintre cele mai raspandite boli.2resiunea arteriala poate creste "ie
prin marirea debitului, "ie prin cresterea rezistentei.!ele mai multe hipertensiuni au la
baza cresterea rezistentei peri"erice &hipertensiunea esentiala, renol.'.
Initial,procesul este "unctional-vasoconstructie-apoi leziuni organice care
permanentizeaza hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste "actorii care realizeaza
vasoconstructia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central,
sistemului hipo"izo-suprarenal si hiper reactivitatii vasculare.in evolutia hipertensiunii
arteriale,dupa mai multi ani de evolutie apoi leziuni organice de ateroscleroza, care
agraveaza tulburarile.
Stadiul I- caracterizat prin dep54irea valorilor normale de 140-10-?0-?5 mm
#g, iar5 atingeri vasculare sau viscerale.
Stadiul al-II-lea - caracterizat prin semne de hipertro"ie cardiovascular5.
#ipertro"ia ventricului st0ng poate "i constatat5 clinic, electrocardiogra"ie, radiologie
4i prin e1amenul "undului de ochi &angiopatie hipertensiv5'.
1>
Stadiul al-III-lea - caracterizat prin apari3ia complica3iilor cardiace,
coronariene, cerebrale 4i renale.
#ipertensiunea arterial5 este una dintre cele mai raspandite boli. . 2resiunea
arterial5 poate cre4te "ie prin m5rirea debitului, "ie prin cre4terea rezisten3ei.. !ele mai
multe hipertensiuni au la baz5 cre4terea rezisten3ei peri"erice &hipertensiunea
esen3ial5, renal5 etc'. Ini3ial procesul este "unc3ional - vasoconstric3ie -, ulterior apar
leziuni organice care permanentizeaz5 hipertensiunea arterial5. /n ceea ce prive4te
"actorii care realizeaz5 vasoconstric3ia arterial5, se acord5 un rol "oarte imporatnt
78!-ului, sistemului hipo"izar suprarenal 4i hiperreactivit53ii vasculare. /n evolu3ia
hipertensiunii arteriale, dup5 mai mul3i ani de evolu3ie apar leziuni organice de
ateroscleroz5, care agraveaz5 tulbur5rile.
1. 3IPERTEN!IUNEA ARTERIAL4 E!ENIAL4 - prin care se /n3elege
orice sindrom clinic hipertensiv /n care valorile presiunii arteriale sunt crescute, /n
absen3a unei cauze organice. 7e mai nume4te 4i boal5 hipertensiv5. Este cea mai
"recvent5, reprezent0nd .0-?0% din totalul hipertensiunilor, 4i apare de obiucei dup5
,0 de ani cu un ma1imum de "recven35 /ntre 40 4i 50 de ani. /n absen3a unei etiologii
certe o aten3ie deosebit5 se acord5 "actorilor de risc care ar putea interveni /n
producerea bolii 4i asupra c5rora s-ar putea ac3iona /n vederea reducerii num5rului de
bolnavi hipertensivi.
- Ereditatea - hipertensiunea prezent5 la p5rin3i 4i descenden3i direc3i, sau la
gemenii monozigo3i
- 7e1ul - inciden3a bolii este echilibrat5 /ntre cele ( se1e p0n5 la 50-0 ani,
dup5 care cre4te la "emei. 20n5 la menopauz5 inciden3a este mic5 datorit5 relativei
hipovolemii secundare pierderilor menstruale lunare.
- )0rsta - dup5 0 de ani se constat5 o cre4tere a $A cu 5-10 mm #g-an
determinat55 de reducerea elasticit53ii vaselor
- =asa - inciden3a #$A cre4te la rasa neagr5 care pentru o adaptare la clima
uscat5 4i c5lduroas5 /4i diminu5 e1cre3ia de sodiu, duc0nd la hipovolemie.
1.
- Aport alimentar de sare e1cesiv &O 10 g -(4 ore'
- Abezitatea, sedentarismul, consum e1cesiv de carne de porc
- !onsumul de alcool &mai ales bere 4i vin', chiar moderat cre4te valorile
tensionale
- Dumatul cre4te riscul complica3iilor cardio-vasculare 4i cerebrale ale #$A, ca
4i evolu3ia spre #$A malign5
- !a"eaua prin co"ein5 determin5 cre4teri acute ale $A datorit5 vasoconstric3iei
- Dactorii psihoemo3ionali &via3a /ncordat5, stresant5'
- Asocierea cu diabetul zaharat, ateroscleroza cre4te de (-, ori riscul de apari3ie
al #$A
- !onsumul cronic de anticoncep3ionale orale &mai ales cele care con3in
estrogeni /n cantitate mare'
5. 3IPERTEN!IUNILE ARTERIALE !IMPTOMATICE
De cauz renal. ;in acest grup "ac parte hipertensiunile renovasculare
&anomalii congenitale ale vaselor renale, stenoze aterosclerotice, anevrisme,
tromboze, embolii', hipertensiunile din bolile parenchimului renal & glomerulone"rit5
acut5 4i cronic5, leziunile renale de diabet, pielone"rite etc'. /n apari3ia hipertensiunii
renale, rolul principal este de3inut de o enzim5 care ia na4tere /n rinichiul ischemic
& cu circula3ia insu"icient5' 4i care se nume4te renin. Aceasta se trans"orm5 /n s0nge
/ntr-o substan35 numit5 angiotensin. E important5 precizarea etiologiei renale,
deoarece unele "orme sunt susceptibile de o interven3ie chirurgical5 & hipertensiune
renovascular5, unele pielone"rite'. $ratamentul se adreseaz5 at0t bolii de baz5, c0t 4i
hipertensiunii arteriale.
De cauz endocrin. ;in acest grup "ac parte*
- feocromocitomul - o tumoare localizat5 /n medulara glandei suprarenale,
caracterizat5 prin crize paro1istice de hipertensiune datorit5 desc5rc5rii /n circula3ie
de catecolamine & adrenalin5 4i noradrenalin5', dup5 care tensiunea revine rapid la
1?
normal, "iind adesea urmat5 de transpira3ii pro"iize 4i diurez5 e1cesiv5% .tratamentul
este chirurgical
- rezec3ia tumorii% hiperaldosteronismulprimar &adenom corticosuprarenal cu
secre3ie e1cesiv5 de aldosteron' care duce la reten3ie de sodiu 4i hipertensiune prin
e1pansiune de volum%
- sindrom Cushing- datorat unei tumori corticosuprarenale sau hipo"izare care
se caracterizeaz5 prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism 4i cre4terea
elimin5rii urinare a 1>-cetosteroiziior% tratamentul este chirurgical-rezec3ia tumorii.
- Hipertensiuni endocrine-niai apar /n hipertiroidism i in cursul sarcinii: /n
cursul primei sarcini poate ap5rea o hipertensiune reversibil5, recidiv0nd eventual cu
"iecare nou5 sarcin5% alteori graviditatea agraveaz5 o hipertensiune arterial5
pree1istent5, de alt5 natur5.
De cauz neurogena.. In boli traumatice, tumorale, in"lamatorii ale creierului
care duc la o cre4tere a presiunii intracranienc sau /n caz de leziuni ale centrilor
vasomotori se observ5, uneori, o cre4tere a tensiunii arteriale.
De cauz cardiovascular . <olile /nso3ite de hipertensiune arterial5 sunt*
- coarcta3ia aortic5 - anomalie congenital5 cu /ngustarea lumenului aortei,
mani"est0ndu-se caracteristic prin #$A /n amonte de stenoz5 4i normo-hipotensiune
/n aval de stenoz5 &la nivelul membrelor in"erioare'
- blocul complet
- insu"icienta aortic5
- ateroscleroza
#$A esentiala* prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv, in care
valorile presiunii arteriale sunt crescute, in absenta unei cauze organice. 7e mai
numeste si boala hipertensiva.Este cea mai "recventa, reprezentand .0-?0 % din
totalul hipertensiunilor, si apare de obicei dupa ,0 de ani, cu un ma1imum de
"recventa intre 40 si 50 de ani. Incidenta este mai mare la "emeie, dar "ormele mai
grave apar la barbarti. Benopauza si obezitatea sunt "actori "avorizanti, la "el viata
(0
incordata, stresanta si ereditatea. Ereditatea ar 6uca un rol "oarte important, a"ectiunea
intalnindu-se in proportie de (0-.0% &dupa di"erite statistici' in antecedentele
"amiliale ale bonlavilor. !eea ce se transmite ar consta intr-o tulburare a
metabolismului catecolaminelor &adrenalina si noadrelina', care ar sta la baza
vasoconstructiei arteriale. 7e pare ca si alimentatia bogata ar 6uca un rol.
ETIOLOGIE
Ast5zi este acceptata conceptia nervist5, potrivit c5reia predispozi3ia ereditar5
este de natur5 neurogen5, legat5 de o anumit5 structur5 a personalit53ii 4i de o anumit5
modalitate de r5spuns la situa3iile de stres* durere, "ric5, sup5rare. <oala ar "i esen3ial
nervoas5, produs5 de o tulburare /n activitate a centrilor nervo4i superiori. ;i"eri3i
e1citan3i din s"era psiho-emo3ional5 & necazuri, gri6i, nesiguran35', ac3ion0nd pe
"ondul unei predispozi3ii ereditare duc la apari3ia unor "ocare de e1cita3ie permanent5
la nivelul scoar3ei cerebrale determin0nd secundar o vasoconstric3ie arterial5. $ot /n
lan3ul patogenic al hipertensiunii mai intervin - prin intermediul scoar3ei - sistemul
endocrin 4i rinichiul.
Bodi"ic5rile "undamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt
vasoconstric3ia arterial5 4i cre4terea con3inutului peretelui arteriolar /n ap5 4i sare. Bai
t0rziu apar leziuni organice 4i ateroscleroza, care gr5besc evolu3ia 4i /ntunec5
prognosticul prin complica3ii.
Fiziopatologia hipertensiunii arteriale
2entru practica clinica si patologica, importanta este nu atat valoarea ci"rica a
cresterii tensionale cat consecinta vasculara si hemodinamica a acestia.
=elatia dintre hipertensiune si patologia vasculara este binecunoscuta,
imbracand in mare urmatoarele aspecte *
- hipertensiunea arteriala include modi"icari modi"icari arteriolare speci"ice
-arteridopatia hipertensiva.
:ltimul aspect retine atentia in mod deosebit atat prin mecanismele sale de
(1
producere cat si prin consecintele asupra evolutiei hipertensiunii arteriale. E1ista doua
"orme distincte de arteridopatii hipertensive* arteriloscleroza si necroza "ibrinoida a
mediei arteriolare .
Arterioloscreloza consta in ingrosarea si , ulterior , in hialinizarea arteriolelor ,
"enomenul parand sa debuteze subendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In
patologeneza hialinului sunt implicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea
membrelor bazale, e1sudatia plasmatica cu depunere de "ibrina si degenerescenta
musculaturii netede.Geziunile de arterioloscreloza sunt parcelare% intereseaza cu
precadere rinichiul si constituie substratul asanumitei ne"roangioscrelozei benigne,
de invaluire in #$A esentiala. 7ommerst constata ca leziunile de arterioloscreloza
evolueaza in mai multe stadii* spasm al celulelor musculare din media arteriolei
a"erente, ingrosare a peretelui vascular datorita edemului, hipertro"ie a celulelor
musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingustarea lumenului
vascular. 8ecroza "ibrinoida arteriolara constituie PmarcaP mor"ologica a #$A
maligne. 7e caracterizeaza prin rupturi ale "ibrelor musculare netede din media
arteriolara, e1udatia plasmatica enorma in peretele vascular, reactie
in"lamatorie e1udativa si plori"erativa in adventice cu obliterare sau stenozare
consecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar, monilo"orm,
avand zone dilatate care alterneaza cu altele stramtorate. Geziunile a"ecteaza in
masura di"erita rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si
"icatul. Ga nivelul rinichiului, leziunile arteriale se sistematizeaza, "iind reprezentate
de endorterita proli"erativa, arteriolita necrozanta glomerulita necrozanta.
2atogenia leziunilor arteriale este comple1a si doar partial cunoscuta, mai ales
in ceea cepriveste secventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanismului
renina-angiotensiva, hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, e1cesul de
8a
Q
,constituie elementele patogenice principale care stau la baza
vasculozei plasmatice, a depunerii de "ibrinoid in media arteriolara si a
necrozelor arteriolare.
((
ANATOMIA PATOLOGICA
#$A entitate nosologica individualizata pe criterii "iziologice, nu are un
echivalent anatomic. In cursul evolutiei sale apar multiple aspecte mor"ologice, in
"unctie de stadiul bolii, de rapiditatea instalarii ei, de intensitatea tulburarilor
"unctionale si de gradul de interesare a di"eritelor organe in procesul patologic.
$endinta veche de a identi"ica hipertensiunea cu modi"icarile structurale a "acut
di"icila cunoasterea rolului 6ucat de arteriole vasculare organice in istoria naturala a
bolii. Intr-adevar #$A si degradarile mor"ologice nu sunt neaparat doua aspecte
di"erite aleunuia si aceluiasi proces. Barimea tensiunii si gradul arterioscrelozei nu
sunt legate intre ele prin legaturi matematice, de cauza la e"ect. Intre importanta
leziunilor si gravitatea mani"estarilor lor chimice, de asemenea, nu e1ista o
proportionalitate stricta.
Bulte dintre aspectele lezionale constatate nu au nimic caracteristic intre ele
si, mai mult chiar, cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot "i corelate mai de
graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de hipertensiune, decat cu insusi #$A.
Bulte alte leziuni, de asemenea, nu se deosebesc de degenerarile arteriale legate de
procesul de senescenta, indi"erent de ci"rele tensionale. In general, lipsesc studii de
mare anvergura, bazate pe criterii unitare, bine precizate, care sa caute sa stabileasca o
corelatie stricta , comparativa, intre tipul si gradul unor anumite leziuni, pe de o parte,
si grupa de varsta, se1ul, ci"ra tensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe de alta.
;e aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la o e1punera catagra"ica
a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa "acem numai presupuneri care
dintre modi"icarile degenerative ce alcatuiesc ParterioscrelozaP sunt legate de o
tensiune mare. 2rocesele patologice, care duc la degenerarea "ibrelor
peri"erice elastice din media aortei si din media arterelor mari, cresc presiunea
pulsului si duc la o hipertensiune e1clusiv sistolica. In parte, aceste procese sunt in
"unctie de varsta.
(,
=idicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice sunt legate in primul
rand de modi"icarile, "unctionale sau structurale, din arterele mici, musculare.
!IMPTOMATOLOGIE
!lasic se deosebesc trei stadii*
Stadiui prehipertensiv - poate /l a"irmat pe baza ascenden3ei ereditare
hipertensive, apari3iei unor puseuri tensionale trec5toare 4i a unor teste care stabilesc
cre4terea anormal5 a presiunii arteriale, comparativ cu normalul. !el mai cunoscut
este testul presor la rece, care este pozitiv c0nd, introduc0nd m0na /n ap5 la 4 K,
valorile $A cresc cu peste 40 mm#g.
Stadiul de hipertensiune intermitent - caracterizat prin perioade de
hipertensiune, "5r5 alte semne clinice, altern0nd cu perioade normale.
Stadiul de hipertensiune permanent - /n peste ?0 % din cazuri, hipertensiunea
arterial5 este depistat5 /n acest stadiu.
;up5 mani"est5ri se deosebesc*
R orma benign care evolueaz5 progresiv 4i se caracterizeaz5 prin* o semne
care apar la e1amenul arterelor, artere sinuoase 4i rigide, puls bine b5tut o semne de
"ragilitate capilar5% diverse mani"est5ri hemoragice & epista1is, metroragii, uneori
hematemeze, hemoragii retiniene' semne cerebrale* ce"alee occipital5, de obicei
diminea3a, la trezire, ame3eli, oboseal5, astenie, insomnie, tulbur5ri de memorie 4i
concentrare, modi"ic5ri de caracter, "recvent tulbur5ri de vedere & M mu4te zbur5toareM,
vedere /nce3o4at5'% ce"alee cu caracter pulsatil, ame3eal5, tulbur5ri de vedere 4i
tulbur5rile trec5toare de con4tient5 4i de limba6 sunt cele mai "recvente tulbur5ri
"unc3ionale comune tuturor "ormelor de hipertensiune o "urnic5turi la nivelul
e1tremit53ilor, ame3eli, senza3ia de M deget mortM o e1amenul inimii relev5 subiectiv
palpita3ii, dureri precordiale, di"erite grade de dispnee, iar obiectiv, semne de m5rire a
inimii st0ngi & hipertro"ie',radiogra"ia, elecrocardiogra"ia, "undul de ochi 4i probele
"unc3ionale renale apreciaz5 gradul de evolutivitate a hipertensiunii arteriale.
(4
In ultimul stadiu al "ormei benigne - care se instaleaz5 dup5 mul3i ani de
evolu3ie - apar complica3ii* insu"icien35 cardiac5 st0ng5 sau total5, cardiopatie
ischemic5, complica3ii cerebrale sau renale. orma malign are evolu3ie rapid5 4i o
mortalitate ridicat5. 2oate ii malign5 de la /nceput sau se poate maligniza pe parcurs.
)alorile tensionale suni mari, /n special cea diastolic5 dep54ind 1,0 mm#g, rezistente
la tratament 7tarea general5 este alterat5 rapid &astenie, sl5bire, paloare, ce"alee
intens5', "undul de ochi este grav 4i precoce alterat, complica3iile apar de timpuriu, /n
special insu"icien3a renal5 progresiv5 4i ireductibil5.
DIAGNO!TICUL 3TA !I E"ALUARE
#$A "iind o boala de "recventa crescuta in populatia generala, adevaratele
probleme pe care le pune sunt cele ale depistarii sale in masa si nu cele ale stabilirii
diagnosticului la nivel individual. ;e aceea populatia trebuie sa "ie avizata si sa
spri6ine e"ortul medico-sanitar de depistare activa a bolii. 7pri6inul cel mai direct este
materializat prin prezentarea la actiunile dedepistare a #$A pe de o parte, iar pe de
alta parte, prin e"ectuarea constiincioasa a e1aminarii medicale impuse cu diverse
prile6uri &anga6ari in munca, admitere in invatamantul superior, e1amene pentru
permis de conducere auto, e.t.c'. In "ond, problema centrala a diagnosticului
individual al #$A este legata de valoarea ci"rei tensionale.
In "elul acesta masurarea $A devine mi6locul esential de diagnostic. Asistentei
medicale, si in special celei care lucreaza in comunitati, ii revine un rol insemnat in
depistarea hipertensivilor prin prisma "aptului ca ea este cea care masoara $A, dar
mai ales prin natura muncii sale care-i permite sa culeaga mai multe in"ormatii despre
pacient si mediul sau. 7a nu uitam ca uneori valorile crescute, peste limita, ale $A nu
indica neaparat o hipertensiune arteriala ci se pot datora unor "actori de mediu. ;e
aceea conte1tul in care se inregistreaza aceste valori este "oarte inportant. ;e
asemenea AB trbuie sa stapaneasca "oarte bine tehnica masurarii tensiunii arteriale
stiut "iind "aptul ca masurarea incorecta duce la valori eronate.
(5
!e trebuie sa "aca pacientul caruia la o e1aminare medicala i s-a gasit crescuta
$AS =aspunsul va trebui sa tina seama de ci"ra $A si varsta persoanei in cauza.
Ast"el, pentru adulti, indi"erent de varsta, descoperirea unei $Ad egala sau mai mare
de 100 mm-#g trebuie sa "ie urmata de prezentarea la medic pentru investigatiile de
rutina si prescrierea tratamentului.
;upa descoperirea si con"irmarea hipertensiunii arteriale este necesar sa se
e"ectueze pentru "iecare bolnav un bilant clinico-biologic in scopul individualizarii
diagnosticului si eventual al gasirii unei etiologii a hipertensiunii. E"ortul diagnostic
va "i limitat la un minim concludent de date, in asa "el incat sa se poata evidentia*
-severitatea bolii
-gradul de a"ectare cardiovasculara
-coe1istenta altor "actori de risc pentru ateroscreloza
-un posibil "actor etiologic
-elemente orientative pentru prognostic si tratament
#ipertensivul este prin e1celenta un bolnav ambulator, internarea sa in spital
ne"iind indicata decat in cateva situatii si anume*
T 2ersoanele tinere &sub 40 de ani' cu #$A moderata sau severa%
T 2ersoanele cu $As mai mare sau egala cu (40 mm-#g si-sau $Ad mai
mare sau egala cu 1(0 mm-#g%
T <olnavii la care se suspicioneaza clinic o "orma de #$A secundara%
T Indivizii cu #$A rezistenta la tratament%
T #ipertensivii a caror #$A PbanalaP isi modi"ica brusc cursul evolutiv
&e"ecte adverse ma6ore ale medicatiei autihipertensive, instalarea rezistentei
la tratament, aparitia unor complicatii, e.t.c'%
T <olnavii la care #$A se asociaza cu alte a"ectiuni cronice &metabolice,
cardiovasculare, pulmonare, e.t.c.' care a"ecteaza prognosticul si
tratamentul.
Abordarea unui bolnav hipertensiv va incepe in mod obligator cu o anamneza
(
atenta, un e1amen clinic complet si o investigatie paraclinica de rutina, strict necesara.
A8AB8EUA Asistenta medicala "iind prima care intra in contact cu pacientul
&de cele mai multe ori' trebuie sa conduca discutia ast"el incat sa poata procura
urmatoarele date* debretul apro1imativ sau sigur al #$A, simptomele de debut sau
cele pentru care se adreseaza medicului, sa orienteze si sa ierarhizeze investigatiile
paraclinice pentru stabilirea etiologica a #$A si a caracterului sau evolutiv, sa
e"ectueze un bilant orientativ privind riscul cardiovascular, bolileasociate si evetualele
conditii de mediu "avorizante pentru cresterea valorilor $A. Anomneza bolnavului cu
#$A este etapa initiala si indispensabila stabilirii debutului hipertensiunii.
Interogatoriul precizeaza unele tulburari "unctionale comune tuturor "ormelor
de #$A si anume*
-ce"alee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare% are sediul cervico-
occipital sau se prezinta ca o hemicranie predominant preorbitara, alteori
este pulsatila, insotita sau precedata de tulburari vizuale sau digestive%
bolnavii relateaza ca ce"aleea este "avorizata de ingestia de alcool si de
suprasolicitare intelectuala% -
verti6 de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,
-tulburari de vedere
-va6aieli in urechi
-oboseala "izica si intelectuala
-parestezii, pareze, disartrii trecatoare
-palpitatii, precordialgii, dispnee de e"ort
-an1ietate, insomnii, iritabilitate
-prezenta in antecedentele patologice personale a unor a"ectiuni ne"rologice
sauurologice &albuminurie sau hematurii pasagere, in"ectii urinare, colici
ne"retice,a"ectiuni renale diagnosticate, e.t.c.' traumatisme lombare, #$A pe timpul
uneisarcini
(>
-e1istenta antecedentelor heredocolaterale de #$A, de ateroscreloza si
"ormeleclinice de mani"estare a acestora
-unele obiceiuri alimentare individuale si "amiliale &consum de sare, de
dulciuri',"umatul si conumul de alcool
-pro"ilul pro"esional, gradul de solicitare pro"esionala Pcompetitivitatea
e"icacitateaP sociala a bolnavului
-e1istenta unor simptome care pot sugera o #$A secundara &crize
sudoraleinsotite de palpitatii, an1ietate si paloare, astenie musculara, parestezii,
mialgii,paralizii intermitente, poliurie, e.t.c.',
-prezenta unor simptome ce sugereaza e1istenta unor complicatii
vasculare&eclipse cerebrale, claudicatie intermitenta, crize de angina pectorala' etc.
E"OLUIE
In "orma benign5, cea mai obi4nuit5, boala dureaz5 ani sau chiar zeci de ani.
7ub in"luen3a unui tratament corect 4i precoce pot ap5rea remisiuni importante.
In "orma malign5, evolu3ia este "oarte rapid5, etapele bolii "iind parcurse /n 1-,
ani. Indi"erent de etiologie, "iecare "orm5 de hipertensiune arterial5, /n raport cu
caracterul s5u evolutiv, poate "i benign5 sau malign5 4i parcurge /n evolu3ia sa, cele
trei stadii din clasi"icarea propus5 de A.B.7.
In stadiul al III lea apar complica3ii*
-la nivelul aparatului cardiovascular &insu"icien35 ventricular5 st0ng5,
acut5 4i cronic5, insu"icien35 cardic5 global5, in"arct miocardic, anevrism disecant'%
-la nivelul circula3iei cerebrale &ence"alopatie hipertensiv5, tromboze 4i
hemoragii cerebrale'% -la nivelul rinichiului &tulbur5ri variate, de la alter5ri
"unc3ionale, p0n5 la scleroz5 cu insu"icien35 renal5'. !omplicatiile depind de "orma
clinic5 - benign5 sau malign5. Ast"el /n hipertensiunea benign5 complica3iile se
datoresc aterosclerozei, cele mai "recvente "iind tromboza cerebral5 4i in"arctul
miocardic. /n hipertensiunea malign5 domin5 degradarea arteriolar5. Aici se /nt0lnesc
(.
"recvent ence"alopatia hipertensiv5, hemoragia cerebral5, insu"icien3a cardiac5 4i
insu"icien3a renal5.
PROGNO!TICUL
;epinde de "orna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii
diastolice si bazale, de varsta &tinerii "ac "orme mai grave', de
respectarea tratamentului, de modul de viata recomandat si, in s"arsit, de
aparitiia complicatiilor.
2rognosticul este "avorabil in primul stadiu de boala, "iind mai rezervat in
stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Boartea se datoreaza indeosebi complicatiilor
cardiace, cerebrale si renale. 7ub in"luenta tratamentului actual, prognosticul s-a
imbunatatit.
TRATAMENT
$ratamentul hipertensiunii arteriale, trebuie sa vizeze anumite obiective si in
primul rand normalizarea valorilor tensionale. El trebuie sa tina seama de anumite
principii si orientari*
-e1plorarea trebuie bine "acuta deoarece sunt hipertensiuni care bene"iciaza de
tratament chirurgical &hipertensiunile renovasculare'.
-tratamentul trebuie sa "ie comple1, igieno dietetic, medicamentos etc.
-tratamentul trebuie individualizat si stabilit in conditii de ambulator, nu de
spital.
-drogurile hipotensive vor "i administrate la inceput in cantitati mai mici si
marite apoi progresiv pana la normalizarea tensiunii arteriale. Este bine ca drogurile
hipotensive sa "ie asociate si la inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un
hipotensiv cu un diuretic tiazidic. $rebuie tinut seama de ateroscleroza asociata, de
aici &mai ales la varstnici' decurgand prudenta, pentru a nu precipita accidente
(?
vasculare cerebrale, coronariene si peri"erice &niciodata nu se va incepe cu doze mari,
brutale'.
;eoarece multe hipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate aterosclerozei,
regimul si tratamenutul vor "i adaptate acesteia din urma. 7e vor combate obezitatea,
guta, diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile etc.
=epausul nu trebuie sa "ie absolut. E1ercitiile "izice, mersul pe 6os si gimnastica
medicala, "ac parte din tratament. E"ortul "izic va "i dozat si adaptat posibilitatilor
bolnavului. sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare. ;ieta va "i
saraca in colesterol si in grasimi saturate, este bine ca tratamentul sa "ie si
vasodilatator coronarian, deoarece asociatia cardiopatie ischemica J hipertensiune
arteriala, este "oarte "recventa.nu orice hipertensiune urmeaza sa primeasca tratament
hipotensiv. Ast"el in "ormele labile, de gradul I, este su"icient regimul dietetic,
eventual tranchilizante si sedative.
Tratamentul i(ieno*dietetic
=egimul de viata consta in limitarea e"orturilor "izice, cu lucru de J . ore pe
zi, dupa caz, cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa. Au o mare importanta
mi6loacele psihoterapice, combaterea an1ietatii si evitarea situatiilor con"lictuale din
mediul de viata sau de munca. )or "i cautate si incura6ate elementele de satis"actie din
pro"esiunea bolnavului, vor "i cultivate preocuparile care produc rela1area &plimbari,
lectura, muzica, teatru'.
=egimul va "i echilibrat si su"icient, urmarindu-se mentinerea unei greutati
normale, in caz de obezitate, va "i hipocaloric% in caz de ateroscleroza, hipolipidic si
hipocaloric etc. ;ar, indi"erent de bolile asociate, va "i hipo- sau desodat. =egimul
strict desodat &orez, "ructe, zahar', cu mai putin de 0,5 g sare-zi, se aplica in "ormele
"oarte severe, dar este greu de respectat. =egimul desodat relativ &( J 5 g sare-zi' este
mai usor de acceptat, "iind utilizat in ma6oritatea hipertensiunilor.
2entru aprecierea generala a continutului in sare se ia ca reper "aptul ca ratia de
8a!l consumata zilnic de un adult sanatos este de 10 J 14 g, din care (-5 provin din
,0
sare "olosita la pregatirea alimentelor si cea pusa la masa, (-5 sunt "urnizate de sarea
din paine si 1-5 de sarea din lapte si derivatele sale, produse de mezelarie etc.
=egimul desodat nu poate "i standardizat, ci adaptat in "unctie de starea clinica.
ALIMENTE PERMI!E.
-supe* de zarzavat simple sau cu adaos "ainos, bors de zarzavat sau cu
carto"i,supe de legume, supe de rosii, toate "ara sare%
-"ainoase* in cantitate limitata, gris, orez, "ulgi de ovaz, "idea, toate "ierte
"arasare
-oua incantitate redusa &1-( pe saptamana', "ara galbenus%
-carne in cantitate redusa, de, ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui,
slaba,"iarta ca rasol, "ripta, cu patrun6el, carto"i, morcovi, orez, perisoare "ierte in
aburisau apa, toate "ara sare, peste slab &lin, salau, stiuca, crap, pastrav' "iert,
rasol,"ript sau copt in pergament &in zilele cu carne nu se da peste si invers'%
-grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, "loarea soarelui, margarina nesarata.
$otul se da crud la salate, cam 50g-zi.
-paine* alba sau intermediara, "ara sare, veche de o zi sau pra6ita%
-legume si zarzavaturi* crude sau "ierte, trecute prin sita, piureuri,
strecurate,chi"telute de zarzavat, carto"i copti, morcovi, dovlecei, "asole verde,
mazareverde, s"ecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata,
"arasare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau "ierte ca soteuri sau budincide
legume%
-lapte si branzeturi* lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda
nesarata, lapte cu ca"ea%
-"ructe sub orice "orma* crude, coapte, piureuri, compoturi%
-dulciuri* preparate "ara bicarbonat si sare, din aluat "iert, uscat, cu branza
devaci, cu "ructe sau gelatina de "ructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de "ructe, cumiere
si "risca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar%
-bauturi* lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de "ructe
,1
sauzarzavaturi, ceaiuri de plante%
-condimente* sos de rosii, sosuri dietetice &"ara grasime pra6ita' cu "aina
rumenitape uscat, cu zeama de zarzavat &seara in cantitate redusa', verdeturi tocate
&patrun6el, marar, telina, leustean, cimbru', zeama de lamaie si sare limitata
ALIMENTE INTERZI!E.
-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau
carne,a"umaturi% oua in cantitate crescuta &mai ales galbenusuri', oua tari,
6umari,maioneza%
-grasimi animale in cantitate crescuta &unt, untura, "risca, smantana, slanina',
grasimi pra6ite%
-paine cu sare si paine neagra%
-"ainoase preparate cu sare si in cantitate mare%
-branzeturi* grase, sarate, "ermentate%
-sosuri* cu grasimi pra6ite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza%
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu &telina, spanac, varza
acra,muraturi'%
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata
saucacao*
-bauturi alcoolice, ca"ea, ceai tare, lichide in e1ces%
-condimente* sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de
ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi.
-paine cu sare si paine neagra%
-"ainoase preparate cu sare si in cantitate mare%
-branzeturi* grase, sarate, "ermentate%
-sosuri* cu grasimi pra6ite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza%
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu &telina, spanac, varza acra
muraturi'%
,(
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau
cacao*
-bauturi alcoolice, ca"ea, ceai tare, lichide in e1ces%
-condimente* sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de
ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi. <olnavul trebuie a duca o viata ordonata,"ara
e"orturi,"ara "umat,"ara stresuri,"ara alcool,mesele trebuie sa "ie mici,"ractionate,la ore
regulate.:ltima masa inainte de doua ore inainte de culcare,se va combate obezitatea
cand e1ista.
TRATAMENT MEDICAMENTO!
Tratamentul medicamento# "oloseste numerosi agenti hipotensivi* sedative si
hipnotice &&ar&iturice, romo'al, Clordela%in, tranchilizante', 36der(ine
&=edergin', reserpina &3i$o#er$il', comprimate de 0,(5 mg% Rauner'il, "iole de 1 ml
J (,5 mg i.v., hidrazino-"talazine &3i$o$re#ol, dra6euri de 0,0(5 g% A$re#olina%
3i$a%in J &asociere de reserpina si hidralazina J Guanetidina, comprimate de 0,010
g', clonidina &Cata$re#an', ganglioplegice &Ganlion, Pendiomid, "iole de ( ml J
0,0>5 g'. Metildo$a &Do$e(6t, comprimate de 0,(50 g sau "iole' Pro$ranolol
&Inderal', Par(6lin si diuretice &Ne-ri,, Furo#emid, Acid etacrinic, Aldactona
etc.'.$ratamentul vizeaza normalizarea valorilor tensionale. E"ectul este atins daca
$.A. oscileazaa intre ?0->0 si 1,0-?0 mm #g in ortostatism si nu depasessc 1>0-110
mm #g in decubit. A atentie deosebita trebuie acordata scaderii $.A. In cazul
hipertensiunii cu insu"icienta renala sau cu tulburari de irigatie cerebrala sau
coronariana.
Tratamentul 2i$oten#i' e#te com$le,, cuprinde numeroase droguri cu di"erite
moduri de actiune. In "unctie de locul si mecanismul de actiune, #ipotensoarele pot "i
clasi"icate ast"el* "a#odilatatoare7 cu actiune asupra peretului vascular "ara relatie
cu terminatiile nervoase* 3idrala%ina, Mino,idilul, "era$amilul, Ni-edi$ina,
Diureticele &care actioneaza reducand volumul sanghin', Nitro$ru#iatul de #odiu si
Dia%o,idul.
,,
#ipotensoare cu actiune $e rece$torii #im$atici, blocand transmiterea
adrenergica* blocante ale receptorilor al"a adrenergici &2razosin, Dentolamina'
-blocante ale receptorilor beta adrenergici* &2ropranololul si celelalte'.
-blocantele receptorilor al"a si beta adrenergici &Gabetalolul J $enormin'.
Cu actiune a#u$ra -i&relor ner'oa#e7 #im$atice7 $o#t(an(lionare #au
terminatiile ner'oa#e* Nuanetidina, =ezerpina si Al"ametildopa.
Cu actiune a#u$ra (an(lionilor autonomi #im$atici* $rimetaphan.
Cu actiune a#u$ra #i#temului ner'o# central* !lonidina, Al"ametildopa si
=ezerpina.
Cu actiune a#u$ra 'olumului #an(2in* ;iureticele.
Anta(oni#ti ai #i#temului renina 8 an(ioten#ina. ;intre acestia 7aralazina
&Antagonist al Angiotensinei II' si $eprotid, !aptopril, #ipotensor &Inhibitor ai
angiotensinei I in II'. #idralazinele au "ost o perioada putin intrebuintate, datorita
tahicardiei si accidentelor coronariene provocate. 2rin aparitia beta blocantelor au
intrat din nou in tratamentul curent al hipertensiunii arteriale. Asocierea cu beta
blocante corecteaza e"ectul lor tahi-cartizant. 2roduce vasodilatatie prin scaderea
rezistentei peri"erice.
;eoarece retine sarea si apa, trebuie asociate si cu un diuretic saluretic &8e"ri1'.
Actiunea apare dupa (-, zile, in administrarea orala, si dupa , ore in cea i.v. !a e"ecte
secundare apar* ce"alee, hipersu-doratie, anore1ie, greturi, varsaturi, diaree, palpitatii
si uneori semne de lupus. 7e recomanda prudenta in cardiopatia ischemica, unde
trebuie administrata numai in asociere cu beta blocante &2ropranolol'.
;rogul principal este 3i$o$re#olul, &;ihidralazina' comprimate de (5 mg, care
se administreaza incepand cu 1 comprimat si se creste progresiv la , J comprimate.
Este utilizat in hipertensiunea usoara sau moderata. Asociat cu 3i$o#er$ilul
&=ezerpina' preparatul se numeste 3i$a%in &Adel-an'.
Mino,idilul, este utilizat pe scara redusa datorita e"ectelor secundare. Are
aceleasi reactii adverse ca si hidralazina. ;eci si el trebuie asociat cu beta blocant si
,4
un saluretic. ;oza zilnica este de 0,(0 mg si rareori 50 mg. &!omprimate de (,5 mg,
de 5 mg si 10 mg'. Este util in hipertensiunile bolnavilor cu insu"icienta renala.
"era$amilul &Isoptil' si 8i"edipinul &Adalat, Corin$2ar', sunt blocante ale
calciului, cu e"ect hipotensor dar cu indicatie ma6ora in angor si aritmii. 8i"edipinul
sub lingual, scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut.
Nitro$ru#iatul de #odiu, este un hipotensor energic, utilizat in hipertensiunea
arteriala paro1istica. Actioneaza prin vasodilatatie puternica si rapida. &8ipride si
8ipruss, in "iole de 50 mg'. 7e administreaza numai in spital si cu prudenta.
Dia%o,idul, este inrudit cu clorotiazida dar nu are actiune diuretica. Este
vasodilatator prin scaderea rezistentei peri"erice. &#iperstat, Eudemin, in "iole de (0
ml J ,00 mg substanta'. Este o medicatie de urgenta in Ence"alopatia hipertensiva,
Eclampsie, hipertensiune arteriala maligna. E"ectele secundare sunt asemanatoare
hidralazinelor, dar produce si hiperglicemie.
Pra%o#inul &Binipress' este un al"a blocant care produce vasodilatatie blocand
al"a receptorii. Este administrat in hipertensiunile moderate. In cele severe trebuie
asociat cu un diuretic si eventual un beta blocant. 2oate produce verti6, hipotensiune
ortostatica, tulburari de tranzit, ce"alee, astenie si eruptii cutanate. Ga prima doza
e1ista si risc de sincopa. 7e administreaza ,-(0 mg, comprimate de 0,5 mg, 1 mg, (
mg, 5 mg. Dentolamina &=egitina', cu actiune tot al"a blocanta este utilizat in
tratamentul Deocromocitomului.
Pro$ranololul &Inderal', $rasicor, )isEen etc, sunt droguri cu actiune beta
blocanta care actioneaza hipotensiv, antiaritmic si coronarodilatator. 2roduce
bradicardie, scade "orta de contractie a inimii si debitul cardiac. E"ectul hipotensor
este moderat, lent si progresiv. E"ectele secundare sunt reduse. Are o larga utilizare
singur sau asociat. Este contraindicat in insu"icienta cardiaca, blocul A-), astmul
bronsic, diabetul zaharat sever, ulcerul gastric in evolutie* ;oza zilnica este de 0 J
(40 mg. 7e prezinta in comprimate de10si40mg.
La&etalolul &$randate' este un al"a si beta blocant. E"ectul hipotensiv este
,5
similar asociatiei 2ropranolol J #idrazino"talazina.
Guanetidina este un drog mai putin utilizat datorita e"ectelor sale secundare
&#ipotensiune ortostatica, <radicardie, diaree, modi"icari de libidou, retentie de
lichide, uscaciune a gurii'. Actiunea hipotensiva apare dupa ,-4 zile si persista -l4
zile. 7e prezinta in comprimate de 10 mg. 7e incepe tratamentul cu 1 comprimat si se
creste la ( J 5 comprimate. Este indicata numai in hipertensiunea arteriala severa.
Gan(lio$le(icele sunt hipotensoare puternice dar greu de utilizat datorita
reactiilor secundare &#ipotensiune ortostatica, retentie de urina, constipatie, tulburari
vizuale'. 7uprima e1citatiile simpatice si parasimpatice realizand o simpatectomie
chimica. 7cade tensiunea arteriala in cateva minute, administrat i.v., dar scade si
debitul coronarian, renal si cardiac. Este tratamentul de electie al hipertensiunii
paro1istice si al hipertensiunilor severe si maligne. 7e administreaza (0 picaturi, de ,
J 4 ori per os, sau 1 "iola de 0.0>5 g i.m. sau i.v.
Al-ametildo$a &Aldomet, Do$e(it', actioneaza predominant central
simpaticolitic. 7cade rezistenta peri"erica, in special renala si nu in"luenteaza debitul
cardiac. Are actiune progresiva si este bine tolerata. !a e"ecte adverse produce
somnolenta, uscaciunea gurii, tulburari digestive &greturi, diaree', "ebra, stari
depresive si anemii hemolitice. 7e incepe tratamentul cu 1 comprimat &1 comprimat V
(50 mg', si se creste progresiv la , - comprimate-zi. Este indicat in hipertensiunea
usoara sau moderata, hipertensiunea din ne"ropatii, iar "orma in6ectabila in
hipertensiuni maligne.
Clonidina &3aemiton J 0,>5 mg compr., !lonidina si Cata$re#an J 0,100 mg
compr.', actioneaza central si peri"eric. Actiunea se aseamana cu al"ametildopei. Are
si e"ect sedativ si bradicardizant. E"ectele secundare sunt nesemni"icative. 8u este
contraindicata in hipertensiunea cu insu"icienta renala. $ratamentul se incepe cu 1
compr. &0,100 mg' si se a6unge la 0,450 J 0,00 mg. Este indiLats&m"orrnele moderate
iar in6ectabil si in "ormele severe.
,
Rau9ol-ia si derivatii sai actioneaza in hipertensiunea arteriala, central si
peri"eric, golind depozitele de catecolamine. E"ectul este si sedativ si bradicartizant.
Aral se administreaza 3i$o#er$ilul &0,(5 mg', se incepe cu 1 comprimat si a6unge la
( J 4 comprimate-zi. E"ectul apare dupa ,- zile iar actiunea ma1ima este dupa ,
saptamani. In urgente se administreaza parenteral &=aFunervil' cu e"ect dupa ,-4 ore
!a e"ecte adverse apar* somnolenta, astenie, diaree, transpiratii, congestie oculo
nazala, stari depresive, ulcer gastroduodenal etc. 7e administreaza in hipertensiunile
usoare sau moderate.
!arala%ina, utilizata ca test diagnostic pentru hipertensiunea reno-vasculara si
!aptoprilul &#ipotensor', cu actiune in hipertensiune arteriala cu renina crescuta &(5
-00 mg' sunt agenti hipotensivi actionand ca antagonisti ai sistemului renina
angiotensina.
In practica curenta sunt utilizate si alte substante hipotensive, rezultate "ie din
asocierea mai multor hipotensive, "ie din asocierea unui agent hipotensor cu unul
diuretic. ;intre acestia sunt utilizate curent Neocri#te$ina si rinaldinul.
7caderea $.A. trebuie sa "ie lenta,. deoarece scaderile bruste pot produce
accidente grave in teritorii vitale* creier, miocard, rinichi. In "ormele usoare de
hipertensiune arteriala se recomanda psihoterapia, eventual reorientarea pro"esionala,
regimul hiposodat si hipocaloric &daca este cazul', sedative, saluretice &8e"ri1, 1-(
comprimate-zi', controlul periodic.
In "ormele de gravitate medie, daca prescriptiile dietetice, sedativele si
salureticele &8e"ri1, Durosemid, Durantril' nu au dat rezultate, se adauga #iposerpil &,
comprimate-zi', #ipopresol &,-4 comprimate-zi' si Aldomet &0,>5 J 1 g-zi'.
In "ormele severe sau maligne, in diuretice si sedative se asociaza Aldomet
&0,15 J 1 g-zi' cu Nuanetidina &(0 mg-zi'. In caz de esec se recurge la !atapresan,
2arg@lin sau 2ropranolol.
In hipertensiunea cu insu"icienta cardiaca se administreaza 8e"ri1 sau
Durosemid cu Aldoctona si #iposerpil% in hipertensiunea cu cardiopatie ischemica si
,>
ateroscleroza cerebrala J 8e"ri1. #iposerpil, cu 2ropranolol sau Aldomet% in
hipertensiunea cu insu"icienta renala J #ipopresol, Aldomet si #iposerpil. :rgentele
hipertensive, reclama o atitudine prompta si di"erentiala .
TRATAMENTUL URGENTELOR 3IPERTEN!I"E
!rizele hipertensive survin ca o crestere brutala a valorilor $A la un bolnav cu
#$A permanenta, cunoscut si tratat sau ignorat pana la prima criza. Ele reprezinta o
urgenta terapeutica, punand in pericol "unctii vitale &cardiaca, cerebrala, prin
complicatiile imediat ce apar* insu"icienta ventriculara stanga, ence"alopatie
hipertensiva% "unctia renala -prin complicatiile tardive* ne"roangioscreloza'.
7pitalizarea este obligatorie. !a principiu general, se impune reducerea urgenta a
valorilor $A si ulterior cercetarea cauzei posibile a paro1ismului. Bedicatia se
administreaza parenteral, i.m. sau i.v., pentru a obtine o coborare cat mai rapida a
valorilor $A. 7e "olosesc urmatoarele substante*
-D:=A7EBI; &GA7IW' "iole (0mg i.v., repetate la nevoie la . ore%
-=EUE=2I8A &=A:8E=)IG' "iole de (,5mg, se administreaza im sau
i.v., repetate la -. ore%
-;IUAWI;, i.v., &rapid-bolus', 150-,00mg repetate la .-1( ore%
-8I$=A2=:7IA$ ;E 7A;I: in per"uzie continua l-(ug- Eg- minute,
bolnavul trebuie monitorizat%
-;I#I;=AGAUI8A i.v. lent, actioneaza in 15-,0 de minute%
-!GA8I;I8A &!A$A2=E7A8' i.m. in "iole de 0,150mg are actiune
prelungita
-GA<E$AGAG are o toleranta e1celenta, nu produce talucardie re"le1a,
produce o scadere treptata a $A, nu reduce semni"icativ debitul cardiac. ;oza este
de l,5mg- Eg corp in per"uzii scurte, se poate continua cu administrarea per os. Este
terapia speci"ica a puseurilor hipertensive din "eocromocitom%
-!A2$A2=IG, E8AGA2=IG administrate per os, actioneaza in 15-(0minute.
,.
In caz de esec se poate asocia un diuretic, obtinandu-se scaderea treptata a
valorilor tensionale%
-8IDE;I2E7A, 8I!A=;I2I8A sublingual produc o buna si rapida
vasodilatatie cu scaderea $A. 7e pot utiliza in crizele hipertensive de orice
etiologie se recomanda tratamentul anticonvulsivant cu sul"at de Bg (0% i.v.
&Denobarbital', in caz de edem cerebral. In urgentele hipertensive se incepe cu un
diuretic puternic administrat i.v. &Durosenid* 40-.0mg', care produce o rapida
deshidratare, cu diminuarea edemului pulmonar si cerebral. In "unctie de cauza, se
asociaza preparatul de electie*
-daca e1ista insu"icienta pulmonara stanga se asociaza un vasodilatator
tip 8itroprusiatul de sodiu, 2razosin%
-daca e1ista o disectie de aorta, asociem a-blocante pentru a diminua
viteza de e6ectie%
-daca e1ista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o
dilatatie arteriolara &;iazo1id, #idralazina'
P!FI"#$I# %IP&'&(SI)(II #'&I#"&
2ro"ila1ia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vederea
unui comportament adecvat de viata, chiar orientarea pro"esionala a
descendentilor din parinti hipertensivi, a bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a
persoanelor susceptibile de a "ace boala. Doarte important este si pro"ila1ia
complicatiilor, realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si prin recomandari
"erme si 6udicioase. $eoretic, masurile de pro"ila1ie a bolii ar trebui sa poata "i
aplicate intregii populatii, lucru imposibil de realizat insa si inutil pentru ca nu
toti oamenii "ac hipertensiune arteriala.
2ractic, masurile de pro"ila1ie trebuie sa se adreseze acelor grupe populationale
cu risc crescut de hipertensiune arteriala, "ie datorita tarelor ereditare, "ie ca urmare a
acumularii mai multor "actori de mediu* consum e1cesiv de sodiu, e1istenta
stressanta, sedentarism. #ipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata in
,?
populatia generala, pro"ila1ia trebuie conceputa la nivel comunitar, ca parte integrata
a programului comple1 de combatere si prevenire a bolilor cronice si degenerativ.
Educatia $entru #anatate
Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoanele predispuse la
hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei insasi in prevenirea bolii, dar maiales
prevenirea complicatiilor*
#ipertensiunea arteriala este considerata ca o Pboala de reglareP in patogenia
careia sunt implicati "actorii genetici si de mediu. 2onderea "iecaruia dintre ei di"era
de la un tip etiologic la altul, de la un hipertensiv la alt hipertensiv. Daptul ca in
etiologia bolii sunt implicati "actorii genetici, nu trebuie privit ca o "atalitate.
!ombaterea unor componente etiopatogenice din mediule1tern &consumul e1cesiv de
8a!l, stresul psihosocial, consumul cronic de medicamente prohipertensive e.t.c.'
poate preveni imbolnavirea sau atenua gravitatea bolii la un numar considerabil de
oameni, inclusiv la cei PmarcatiP genetic. Asadar, pro"ila1ia hipertensiunii arteriale nu
mai constituie astazi o himera, ci o posibilitate concreta, realizabila care nu necesita
cheltuielideosebite. Ea trebuie sa "ie multi "actoriala, din cauza polietiologiei
bolii. 2ro"ila1ia se va "ace la nivel social, comunitar si numai in situatii
concrete, speciale, la nivel individual. Actiunea pro"ilactica trebuie sa "ie
permanenta si sa inceapa inainte de nastere &s"at genetic' sau cat mai de timpuriu
posibil, in copilarie.
;aca adultul normotensiv are "actori de risc pentru imbolnavire,pro"ila1ia i se
va aplica in tinerete*
- !elor cu incarcare ereditara
- 2opulatiei active, in general si tinerilor in special
- Adolescentilor si tinerilor care, desi normatensivi, au in mod constant valori
ale $A la limita superioara a normalului
- !elor care au avut hipertensiune arteriala episodica
- 7upraponderalilor
40
- !elor cu tulburari de glicoreglare
- 7edentarilor
- Indivizilor cu stress pro"esional important &controlori de tra"ic aerian,
personal din transporturi, "urnalisti, cei e1pusi cronic la traume sonore .
a:Re(imul de 'iata.
)iata activa, care imbina activitatea intelectuala cu cea "izica, practicarea
educatiei "izice si a sportului, a turismului si a altor mi6loace de destindere in aer liber
sunt deprinderi care trebuie invatate si aplicate inca din copilarie. Alimentatia va "i
rationala, echilibrata calitativ si cantitativ. 7e va combate cu tenacitate obiceiul de a
consuma sare in e1ces. Dumatul va "i combatut inca din scoala.
&:Orientarea $ro-e#ionala #i $re(atirea $#i2olo(ica $entru
com&atereae'entualului 2andica$ $#i2o#ocial
2e cat posibil, persosnele cu risc crescut de a "ace hipertensiune arteriala vor "i
s"atuite sa nu-si aleaga pro"esiuni cu stress pro"esional mare. )or evita, de asemenea,
pro"esiunile care predispun la sedentarism si obezitate. ;eoarece acest lucru ar putea
determina unele comple1e de in"erioritate, mai ales la adolescentii si tinerii, pregatirea
psihologica pentru combaterea unui eventual handicap psihosocial va "i "acuta cu
multa abilitate. Antrenamentul psihologic are un dublu scop*
-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus, "apt
care nu trebuie privit ca o "atalitate. Aplicand cu seriozitate masurile
pro"ilactice individul poate evita-atenua boala.
-Il pregateste totodata, "ara a-i induce psihologia de in"irm, sa limiteze cat
mai mult posibil &prin educatie' e"ectul daunator asupra sanatatii al
stressului psihosocial la care in mod inevitabil este supus omul in
societatea contemporana.
c: !-atul (enetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mi6loc e"icace de
41
pro"ila1ie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se
asteapta in prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii
"actorului genetic in producerea sa.
d: !u$ra'e(2erea medicala acti'a
2rin sistemul de dispensarizare &valabil mai ales in colectivitati' a tuturor
celor supusi pro"ila1iei este si ea o actiune ce trebuie des"asurata cu seriozitate
si competenta.
!unoasterea mai completa a epidemiologiei bolii, apro"undarea etiopatogeniei
si geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la continua ameliorare a masurilor
pro"ilactice
4(
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
4,
8ume si prenume* 7 !
;ata nasteriiI* 15.04.1?(, 50 ani
;ABI!IG:I* =m. )0lcea
;ata internarii* 10.0(.(01,
;ata e1ternarii* 15.0(.(01,
7e1* D
!etatenie* romana
=eligie* ortodo1a
7tare civila* casatorita
Inaltime* 1.cm
Nreutate* >0Eg
;iagnosticul de internare* #.$.A. esentiala &primara'
;iagnosticul la >( de ore* Ence"alopatie hipertensiva, #.$.A.stadiulII,
!ardiopatie hipertensiva, ;islipidemie.
;iagnostice secundare, la e1ternare*
-#$A stadiul II, grup risc inalt
-!ardiopatie hipertensiva
-;islipidemie
-Abezitate Nr.II
Ga internare pacienta prezinta*$.A.-((1-110mm#g puseu hipertensiv
Botivele internarii*-apatie
-verti6
-$.A.
Antecedente heredocolaterale*
-nesemni"icative
Antecedente personale*
-peroana a"lata in tratament pentru #.$.A.
44
I#toricul &olii.
2acienta hipertensiva. ;in anamneza se trage concluzia ca pacienta a luat
tratament hipotensiv dar in mod incorrect din diverse motive.7e interneaza pentru
apatie,verti6,an1ietate,ce"alee,volum mare ale tensiunii arteriale &$.A.-(40-1>0mm#g'
2acienta a "oste1aminata in ambulatoriul de specialitate apoi orientate catre spitel
unde a "ost internata.
E,amen clinic (eneral
-stare generala medie
-stare de nutritie obezitategr*II
-"acies normal
-mucoase normale
-tesut con6uctiv, adipos* e1cesiv reprezentat
-sistem mucular* nepalpabil
-sistem oste-articular* normal
-aparat respirator* torace normal con"ormat,matitatenormala,murmur
vesicular "iziologic
-aparat cardiovascular* var"ul cordului in spatial ) intercostals,A)-
>0-min,$.A.-(40->0mm#g
-aparat digestive* abdomen mobil cu respiratia, nedureros la palpare, normal
-"icat cai biliare* normale
-aparat urogenital* in limite normale
-sistem nervos* verti6, ce"alee,
Ga internere pacientei I se e"ectueaza e1amen echogra"icabdominalla care se
observa*
-"icat cu ecostructura steatozica gr.II G7#->mm, G!-4,mm, G;#-?0mm
-colecist* sediment decliv "ara calculi
-pancreas* dimensiuni si ecostructura normala
45
-!<2* normala
-)2* normala
-rinichi drept* dimensiuni structura normala
-rinichi stang* dimensiuni normale,desen neregulat pielocaliceal
-vezica urinara* in semire"lectie
-nter* normal
-splina* a1 lung ?,mm
ANALIZE EFECTUATE
In data de ;;.0;.50;<
)alori gasite :-B Interval biologic de
re"erinta
GE:!A!I$E .,5 W10 X,-:G 4.00-11.0
E=I$=A!I$E 4,?, W10 X-:G ,.50-5.50
#EBANGA<I8A 1,0 g-dl 1(.00-1.00
#EBA$A!=I$ 4,. ,>.00-4>-00
#EBANGA<I8A
E=I$=A!I$A=A
BE;IE
,(,4 pg (>.00-,1.00
)7# 15 mm-ora 0-(0
NG:!AUA 110 mg-dl >0-110
!AGE7$E=AG (>0 mdlg- 1(0-(40
$=INGI!E=I;E 10 mg-dl ,-15
$NA&A7$' ,( :-G 1-,.
$N2&AG$' 0 :-G
<IGI=:<I8A
$A$AGA
A,?? mg-dl
<IGI=:<I8A
;I=E!$A
0,(? mg-dl
4
4>
;0.0;.50;<
8E)AI D:8;ABE8$AGE 2=A<GEBA 7:=7A
1.'8evoia de a respira si a avea o
buna circulatie.
2alpitatii
=itm neregulat
#$A
?$A-((0-110mm#g
#$Astd.II
(.'8evoia de a se hidrata si a se
alimenta.
Anore1ie Nreturi
)arsatui
,.'8evoia de a se misca sia avea o
buna postura
;i"icultate in e"ectuarea miscarilor Ameteli
)erti6
2ersoana supraponderala
4.'8evoia de a se odihni si a dormi 7omn perturbat
7tare de neliniste
Ameteli
2alpitaii
!e"alee
5.'8evoia de a-si pastra tegumentele
si mucoasele
Igiena de"icitara Gipsa de cunostinte su"iciente
Gipsa de intelegere
.'8evoia de a evita pericole An1ietate 2alpitatii
)erti6
>.'8evoia de a comunica !omunicare di"icila Gipsa de cunostinte su"iciente
4.
2=A<GE
BA
A<IE!$I)E I8$E=)E8$II
=AG 2=A2=I: =AG
;EGENA$
E)AG:
A=E
2alpitatii
cu ritm
neregulat
-#$A
2acienta sa prezinte cai respiratorii
permeabile,sa aiba o circulatie si o
repiratie adecvata.
7a se a6unga la un ritm cardiac
regulat 7aderea $,A
=ecoltarea
analizelor*#GN,)7#,Nlucoza,!olesterol
,
$N2,$NA,<lirubina
totala,<ilirubina directa
)a asigura
un mediu ambiant
bine aerisit si
daca e cazul va
umezi aerul din
incapere.,
Basoara si
noteza in
D.A.,$.A.si A.).
Educa
pacienta sa nu
bea si sa nu
maniance in
dimineata zilei ce
urmeaza in
Administreaza
medicatia prescrisa de
medic*
tonicardiace
hipotensoare
1.7antin 40mg
(.Durosemid 1
cp
,.Betoprolol
50mg
1 cp 1(-zi
4.8itroglicerina
1"-50ml ser
"iziologicadministrata
pe in6ectomat (ml-1h
#1(*
$.A-
((0-110mm#g
#1
$.A-
(00-100mm#g
A.)-?0-Y
7A(-
?% "ara A(
#1.
$.A-
1.--?0mm#g
#(1
$.A-
1>0-100mm#g
#(,*
$.A-
4?
vederea recoltarii
analizelor
8otarea
diurezei in D.A.
10mm#g
;iureza-
1500ml
50
Nreata
)arsaturi
2acienta sa aiba o stare de bine,
"ara greturi si varsaturi% sa "ie echilibrata
hidroelectrolitic si nutritional.
7e aseaza
pacienta in
pozitie comoda
semi-sezand sau
decubit dorsal cu
capul pe o parte.
;upa
incetarea varatu-
rilor pacienta se
hidra-teza cu
lichide reci in
cantitati mici,
date cu lingurita
Administreaza
antiemetice
2acienta
incepe a vomite
mult mai rar
pana cand
varsaturile au
diparut
Anore1ie 2acienta sa aiba o stare de bine.
7a se alimenteze corespunzator
Educa
pacienta sa tina
un regim
hiposodat
Administreaza
vitamine
2acienta
este echilibrata
hidroelectrolitic
51
!e"alee !ombaterea durerii Atmos"era
de calm si linite
in salon
)izitatori
limitati ca numar
Administreza
antialgice
2acienta
reuseste sa se
odihneasca
Igiena
de"icitara
Educa
pacientacum sa-si
mentina igiena
corespunzatoare
2acienta
intelege si
aplica masurle
de igiena
11.01.(01,
#$A 7caderea $.A.
Baurarea$.A.
de , ori pe zi
E"ectuarea
ECN
$.A.-
1.0-100mm#g
Ara*,0
$.A.-
10-?0mm#g
Ara15
Administrarea
medicatiei*
<isotens 10 mg
7antini .0 mg
Idapamid 1 cp
;iure1 1 cp1(-zi
8itromint (,mg
1cp 1(-zi
Atorvastatina
(0mg
)erti
6ul s-a
diminuat
)alo
rile $.A.
sunt in
scadere
5(
$.A.-
14.-?.mm#g
Ara1.
Amlodipina
10mg 1cp1(-zi
<romazepam
1cp seara
Aspenter 1 cp la
pranz
Wana1 0,5mg 1
cp seara
;urei
precordale cu iradiere
in toracele posterior
!ombaterea durerii E"ectuarea
ECN la nevoie
&daca durerea apare'
5,
=ecoltarea
analizelori trimiterea
lor la laborator
!unoasterea
valorilor analizelor
2regateste "izic
si psihic pacientul
2unctia
venoasa sange pentru
probele trimise apoi
la laborator
)erti6 )erti6ul s-a
diminuat
Insomnie 2acienta sa se
odihneasca
Aeriseste
camera
7chimba
len6eria
Aseaza
bolnavul comod in
pat
!omdate
Administreaza
Algi"e 1"l
2acienta se
odihneste mai bine
54
ce"alea
;urere la baza
hemitoracelui drept
!ombarerea
durerii
Bonitorizarea
pacientei
E"ectuarea
ECN
Ginistirea
pacientei
Ii asiguram
con"ort si odihna
Administreaza
medicatia din care se
scoate 7antini si se
adauga 8uro"en local
<isotens 10mg
;iure1 1cp
1(-zi
8itromint (
1(.01.(01,
$.A.-
1(.->0mm#g
A.).-?-ritmic
1,.01.(01,
$.A.-
55
pu"uri
2reductalB=,5
BN
1 cp1(-zi
Atorvastatina
(0 mg
Wana1 0,5mg
seara
Algi"en 1"l la
durere
Aspenter 1cp
1,0-.0mm#g
A.).->0-ritmic
14.01.(01,
$.A.-
150->0mm#g
A.).-.( ritmic
$.A, ridicata 7caderea $.A. 8otarea direzei
Bonitorizarea
$,A, si notarea in
D.A. a $.A.,A.).
Inomniile au
dispaarut
Bictiuni
normale
$ranzit
intestinal normal
!e"aleea a
diparut
5
2e dat de 15.01.(01, pacienta se e1terneaza.
2e parcursul internarii evolutia pacientei a "ost "avorabila sub tratament
antihipertensiv cu beta blocnte, diuretice si hipolipemianta. Ga e1ternare starea
pacientei este ameliorata. I se "ac urmatoarele recomandari*
-evita e"orturile "izice mari
-va lua tratament permanent cu*
- <isotens 10 mg
- Idapamid 1,5mg-1cp dimineata
- Atorvastatina (0mg-zi
- Aspenter 1cp
-$elmisartran .0mg seara
-va e"ectua control lunar la medicul de "amilie
-va avea in vedere scaderea ponderala , regim hiposodat si hipolipemiant.
2e parcursul internarii pacienta a deprins masurile de igiena A invatat cum sa-si
i-a tratamentul.A inteles ca tratamentul nu trebuie intrerupt "ara stirea medicului, a
invatat sa aiba o alimentatie sanatoasa.
5>
CAZUL II
!ume "renume !opacianu Irina
Data nasterii:#$.%&.$'() (* ani
;omiciliul*!orod Nalati
7e1* "eminine
!etatenie*romana
=eligiea%ortodo1a
7tare civil: c5s5torit5
!onditii sociale*"ara ocupatie
Inaltime*10 cm
Nreutate*>4 Cg
;ata intermarii*0?.01.(01,
;ata e1ternarii*11.01.(01,
;iagnostic de internare*.$.A. stadiul II cu risc inalt,I.).stang
8umar zile de spitalizare (.
Dia(no#tic la e,ternare*-#.$.A. stadiul II
-<!I
-<=7
-;islipidemie-postcolecistectomie
-7teatoza hepatica gradul II
-Abezitate gradulII
Moti'ele internarii.
5.
-dispnee la e""ort mic
-dispnee paro1istica nocturnes
-palpitatii
Antecedente heredo-colaterale*
-"ara importanta
Antecedente personale
-#.$.A.stadiulII
-<!I-A2 de e""ort
8eaga consumul de alcol de tutun si alcool
Bedicatia actual%-Enap 10 mg
-2reductalB=,5mg
-Atoris (0 mg
I#toricul &olii
2acienta hipertensiva, obeza,se interneaza pentru diapnee de e"ort,palpitatii
precordiale.
7tare generale*buna
7tare de nutritie*obezitate gradul II
Dacies*nespeci"ic
Bucoase*normal colorate
$esut con6unctivoadipos*reprezentat in e1ces
7istem ganglionar*nepalpabil
7istem muscular*normal
7istem oste-articular*integru clinic
Aparat repirator*torace normal con"ormat,miscari respiratorii simetrice pe
ambele arii pulmonare "ara raluri supraadaugate.
5?
Aparat cardiovascular*arie precostala ( de aspect normal soc ape1ian in spatial
) intercostals stang $.A.-1>0-?0mm#g,A.).-?0-ritmic zgomote cardiace ritmice
Aparat digestive*abdomen marit de volum,deposit adipos,aerocolie
Dicat,cai biliare*"icat cu marginea in"erioara la ( cm sub rebord costal,contur
regulat,plina nepalpabila
Aparat uro-genital*mictiuni "iziologice
7istem nervos*"ara semen speci"ice
Ga e1aminarea clinica pacienta prezinta*
-dispnee la e""ort mic
-dispnee paro1istica nocturna
-palpitatii precordiale
2araclinic*se indica*-e1amen de laborator,ECN,echogra"ie abdominala.
0
8E)AIA D:8;ABE8$AGA 2=A<GEBA 7:=7A
1'8evoia de a respira si de a
avea o buna circulatie
;ispnee de e"ort
2alpitatii
=itm neregulat
#.$.A. stadiul II
<!I
('8evoia de a se hidrata si a se
alimenta
;islipidemie Abezitate gradul II
,'8evoia de a se misca si a
avea o buna postura
;i"icultate in e"ectuarea
miscarilor,precordialgii
A2 de e"ort
4'8evoia de a se odihni, de a
dormi
7omn perturbat
;ispnee paro1istica nocturna
2alpitatii
<!I
2alpitatii
!e"alee
5' 8evoia de a elimina Bictiunu dese 8e"rectomie
=inichi drept mic
1
'8evoia de a evita pericole An1ietate ;ispnee paro1istica nocturna
2recordialgii
2alpitatii
>'8evoia de a comunica !omunicare di"icila An1ietate
;epresie
?.01.(01,.
2=A<GE
BA
A<IE!$I)E I8$E=)E8$II
=AG 2=A2=I: =AG ;EGENA$
E)AG:
A=E
#.$.A.
&$.A.-
1>0-?0mm#g'
ritm
neregulatA.).-
?1-
7caderea $.A.
7a aiba un ritm cardiac
regulat
Basoara si
noteza in
D.A*$.A.si A.).
Administreazamedic
atia data de medic*
Durosemid 1cp -zi
2restarium 10 mg-zi
<etaloE-zoc
50mg1(-zi
Aspente 1cp-zi
2reductalB=,5mg1
cp1(-zi
Atoris (0mg-zi
8itromint
(,mg1cp1(-zi
Wana1 1cp-seara
?.01.(01,
Ga
internare*
$.A.-
1>0-?0mm#g
?.01.(01,
$.A.-la
ora-(0
$.A.-
150-?0mm#g
A.).-.5-
&ritmic'
(
=ecoltarea probelor de
sange penrtu
analize*#GN,)7#,Nlucoza
!olesterol , :ree
,!reatinina , <ilirubina directa
<ilirubina totala
$NA,$N2,$rigliceride,Dibr
inogen
2regatirea
"izica si psihica a
pacientului in
vederea recoltarii
analizelor
Asezarea in
pozitie comoda
?.01.(01,
$.A.-la
ora-(0
$.A.-
150-?0mm#g
A.).-.5-
&ritmic'
;ispnee
de e""ort
E1aminare echogra"ica
2acienta sa prezinte cai
respiratorii permeabile si sa aiba o
respiratie adecvata.
E1plica
tehnica ce
:rmeaza a
"i aplicata, Educa
pacientul
Aseaza
pacienta in pozitie
2unctie venoasa si
recoltarea probelor de
sange
Administreaza
medicatia prescrisa de
10.01.(01
,
$.A.-
150-?0mm#g
A.).-
.5-=I$BI!
2acienta
,
;ispnee
paro1istica
nocturna
comoda in
pat&semisezand'
Aeriseste
camera si
umidi"ica aerul
daca este nevoie
medic nu mai prezinta
dispnee
2recordia
lgii
!e"alee
!ombaterea durerii Atmos"era
de caEm si liniste
in salon
;urerile
precordiale nu
mai au aceeasi
"recventa si
intensitete
An1ietat
e
!almarea si incura6area
pacientei
;iscuta cu
pacienta sa
Induca o
stare de calm si
liniste,o
incura6eaza
7tarea de
teama dispare
4
Insomnie 2acienta sa se odihneasca,
sa aiba un somn linistit
Ii asigura
con"ort in pat o
aseaza comod
2astreaza
linistea in salon
2acienta
se odihneste
mai bine
Abezitate 7caderea in greutate I"ormeaza
asupra regimului
si necesitatea
acestuia
2acienta
a inteles
necesitatea
regimului si il
respecta
5
Ga e1amenul echogra"ic s-a pus in evidenta*
-steatoza hepatica gradul II-III
-colecist "ara calculi
-=.;. unic marit compensator
-=.7. e1clus chirurgical
-splina az lung ? cm
-vezica urinara in re"lectie
-peritoneu liber
Analize e"ectuate
=ezultat :nitate de
masura
Intervale
biologice
Geucocite 10,? W10X,-:G 4.00-11.00
Nranulocite >,, W10X,-:G 1.50->.00
Gim"ocite (>,, - (0.00-40.00
Eritrocite 4,.? W10X-:G ,.50-5.50
#emoglobina 1,,? g-dG 1(.00-1.00
#ematocrit 4,,5 - ,>.00-4>.00
!oncentratia
#b-100ml
,1,? g-dG ,(.00-,.00
)7# 0 mm-ora 15.00-1>.00
:ree ( mg-dG 10-50
Nlucoza ?> mg-dG >0-110
!reatinina
serica
0,.> mg-dG 0,-1.,
!olesterol
total
((5 mg-dG 1(0-(40
$NA (? :-G 1-,.
$N2 1> :-G 1-40

2acienta in varsta de 5. ani hipertensiva , obeza , dislipidemica,cu

rinichi drept chirurgicalse interneaza pentru evaluare si conduita terapeutica.
In timpul internarii starea pacientei se imbunatateste , tensiunea arteriala
a6unge la valoarea de 1,5-.0mm#g , dispate dispneea paro1istica nocturna.
Am discutat cu pacienta i-am e1plicat necesitatea si importanta
regimului alimentar care trebuie sa-l insoteasca pe cel medicamentos.
2acienta a "ost e1ternata pe 11.01.(01, cu urmatoarele recomandari*
1'-=egim alimentar hiposodat si hipolipidic
('$ratament cu*-$ertensi" 1,5 mg 1 cp dimineata
-)alsartan 10 mg 1 cp-zi
-<etaloE-zoc 50 mg 1 cp -zi
-2reductalB= ,5 mg 1 cp 1(-zi
-Aspenter >5mg 1cp -zi
-Atoris 10 mg 1 cp -zi
,';ispensarizare prin medicul de "amilie
>
CAZUL III
8umele si prenumele*Bartes Bihail
;ata nasterii*1>.0.1?55
;omiciliu*$ecuci
7e1* masculin
!etatenie * romana
=eligie % ortodo1a
7tare civila * casatorit
Inaltime * 1.0 cm
Nreutate * 104 Cg
;ata internarii * 10.01.(01,
;ata e1ternarii * 11.01.(01,
;iagnosticul de internare * #.$.A stadiu II
;iagnosticul de e1ternare * -#$A stadiul II
-Isu"icienta ventriculara stanga
-Abezitate
-<.!.I.
-D.I.A.paro1istica
-;islipide
Botivele internarii *
-dispnee , epista1is
-ce"alee
-palpitatii
-dureri precordiale
-tulburari de echilibru
Antecedente heredo-colaterale *
-nesemni"icative
.
Antecedente personale %
-#$A
-Abezitate gradul II
-;islipidemie
-Dumator,consumator ocazional de alcool
Bedicatie de "ond inainte de internare %-8orvasc
-Aspenter
-Indapamid
Istoric *
<olnavul este cunoscut de . ani ca hipertensiv, cu pusee repetate de #$A.
A urmat tratament in ambulatoriu.
In urma cu doua zile este vazut de medicul de "amilie unde s-a prezentat cu
ce"alee , insotita de ameteli I tulburari de echilibru , dispnee . I se recomanda
internare.
E1amen clinic la internare.
7tarea generale * buna
7area de nutritie % supraponderal , obezitate gradul II
$egumente si mucoase *palid , transpirat
7istem ganglionar * nepalpabil
7istem muscular % tesut muscular normal repartizat , cu tonicitate si tro"icitate
7item osste-articular % integru
Aparat respirator * torace normal con"ormat , la palpare si percutie nimic de
semnalat , usoara tuse
Aparat cardio-vascular * palpitatii, dureri precordiale, $.A.-1>0-?5mm#g,A.).-
105 soc ape1ian coborat in 6os si in tanga , hipertro"ie de ventricul stang
?
Aparat digetiv %abdomen uplu la palpare , tranzit intetinal prezent , "icat ssi
splina in limite normale
Aparat urogenital % lo6e renale libere , nedureroase , mictiuni "recvente , nictirie
>0
8E)AIA D:8;ABE8$AGA 2=A<GEBA 7:=7A
1'8evoia de a elimina Epista1is !irculatie inadecvata
('8evoia de a se misca si a avea
o buna postura
Edeme ale membrelor !irculatie inadecvata , edeme
ale menbrelor
,'8evoia de a dormi si a se
odihni
Insomnie ;ispnee , duree , neliniste
4'8evoia de a avea o buna
circulatie
!irculatie inadegvata #$A
5'8evoia de a respira ;ispnee Aboseala la e"ort
'8evoia de a se alimenta si
hidrata
;i"icultate de a urma dieta Abisnuinte alimentare gresite ,
lipsa de circulatie
>'8evoia de a evita pericole )ulnerabilitate "ata de pericole $ulburari de echilibru
.'8evoia de a comunica !omunicare ine"icienta $ulburari circulatorii cerebrale
?'8evoia de a se recreea ;i"icultate de a indeplini actiuni
recreactive
!e"alee , verti6
>1
Plan de in(ri+ire
PROLEMA OIECTI"E INTER"ENTII
ROL PROPRIU ROL DELEGAT ELALUARE
2useu de
tensiune*
$.A.1>0-?5-mm
#g
=espiratie si
ciurculatie adecvata
7caderea $.A.
Asiguram un
mediu ambiant placut
in salon
2ozitie comoda
in pat pentru pacient
Asiguram
pacientului
alimentatie bogat in
"ructe si legume
=educe
grasimile din
alimentati si 8a !l
Administreaza
tratementul indicat de
medic %
-tonicardiace
-diuretice
-antiaritmice
-hipotensoare
Ga internare %
$.A.-
1>0-?5mm#g
A=A 1
$.A.-
10-?0mm#g
A.).->,
A=A 1.
$.A.-
1(0-?0mm#g
A.).-?0 ritmic
>(
;ispnee
Edeme ale
7a aiba o
respiratie adecvata
=ecoltarea si
trimiterea la laborator
a probelor de sange
pentru e"ectuarea
analizelor
E"ectuarea
e1amenului radiologic
E"ectuarea
ECN
E"ectuarea
"undului de ochi
Aerisirea
camerei umidi"icarea
aerului din camera
daca este necesar
8otarea $.A. ,
A.). in D.A.
urmareste e"ectul
tratamentului in timp
2regateste "izic
si pihic pacientul
pentru pecoltarea
analizelor
7e aseaza
comod pacientul
Invata pacientul
sa nu bea si sa nu
manance in dimineata
1'7er =inger
500 BG
('<etaloE-zoc 1
cp -zi
,'Dra1iparine
0,, ml1(-zi
4'8ovogast 1
co-zi
5'$ertensi"
1,5mg1cp -zi
!ordarone
(00mg 1cp-zi
2unctie venoasa
=ecolteza probe
de sange*
#GN , Nlicemie
, !reatinina ,
E1amen
radiologic *
!ord marit de
volum
ECN
*hipertro"ie
ventriculara stanga
cresterea comple1ului
Z=7
D.A.retinopatie
Angiotensiune
>,
membrelor recoltarii probelor de
sange
!olesterol , $NA ,
$N2 ,Dibrinogen
;isparitia
edemelor
=egim
hiposodat
$ratament cu
diuretice
;ispar edemele
pacientul se poate
deplasa cu usurinta
Epista1is Aprirea
hemoragiei nazale
Aseaza
pacientul in decubit
dorsal il "atuieste sa
comprime nara pe
unde s-a produs
hemoragia timp de .
minute
7e opreste
hemoragia nazala
>4
Insomnie
Abezitate
7a bene"icieze
de numarul de ore de
somn sa "ie un somn
corespunzator
calitativ si cantitativ
;eprinderea
unei alimentatii
corecte hiposodate si
hipolipemiante
Asiguram un
climat de liniste si
siguranta pacientului
Ii e1plica toate
tehnicile ce urmeaza a
"i aplicate
Educa pacientul
si il invata regimul
alimentar pe care
trebuie sa-l urmeze
Administreaza
[ cp Wana1 seara
2acientul are un
somn linistit , este
mult mai odihnit
>5
$ulburari de
echilibru , verti6 ,
ce"alee
7a se poata
misca "ara di"icultate ,
combaterea verti6ului
si durerii
Il a6uta pe
pacient sa se
deplaseze , sa se
imbrace si dezbrace
Administreaza
*
Algi"en 1 "l
2acientul isi
recapata echilibrul si
siguranta de a se
misca independent
$ulburari de
vorbire
2osibilitatea de
a comunica "luient
Are rabdare sa
inteleaga pacientul
re"eritor la ceea ce
vrea sa comunice
Administreaza
tratamentul
medicamentos
>
>>
TE3NICI DE INGEI=IRE IN CAZUL PACIENTULUI CU
3IPERTEN!IUNE ARTERIALA
>.
>?
Medicamente admini#trate
Enap
Indicatii.
$oate stadiile hipertensiunii esentiale* hipertensiunea reno-vasculara% insu"icienta
cardiaca congestiva.
Contraindicatii
#ipersensibilizare la produs sau metabolitii lui
Admini#trare.
$ratamentul va "i strict individualizat, in "unctie de starea si evolutia pacientului. In
general, se administreaza 10-(0 mg sau 40 mg pe zi per os, o data sau divizate in doua
prize zilnice, inainte sau dupa mese. 8u se va depasi doza de .0 mg pe zi. In
hipertensiunea arteriala medie, doza zilnica initiala este de 10 mg sau (0 mg intr-o
singura priza. ;oza de intretinere este de (0 mg pe zi. In hipertensiunea reno-
vasculara, doza zilnica initiala este de 5 mg sau mai mica.
Ea poate "i crescuta gradat, a6ungand la (0 mg o data pe zi. ;aca este posibil,
pacientii cu hipertensiune arteriala ridicata trebuie sa intrerupa tratamentul cu
diuretice cu (-, zile inainte de inceperea tratamentului cu Enap, evitandu-se ast"el
riscul instalarii unei hipotensiuni arteriale. In insu"icienta cardiaca congestiva, doza
initiala este de 5 mg sau mai putin, doza de intretinere "iind 10-(0 mg pe zi intr-o
singura priza sau doua prize zilnice. 2entru a decide doza de intretinere, este necesar
ca pacientul sa "ie urmarit (-4 saptamani.$ensiunea arteriala si "unctia renala trebuie
veri"icate inainte de inceperea tratamentului si in cursul acestuia. Inainte de inceperea
tratamentului trebuie scazuta cantitatea de diuretice administrata si, daca este posibil,
sa se asocieze glicozizi digitalici. Ga pacientii cu insu"icienta renala se recomanda
utilizarea unor doze initiale mici, doza de intretinere sa "ie cat mai mica si la intervale
cat mai lungi de timp. Enalaprilul este eliminat prin dializa.
Precautii.
In cursul sarcinii si la "emeile care alapteaza, apreciindu-se corect raportul risc -
.0
bene"iciu terapeutic.
8u sunt studii su"iciente privind administrarea produsului la copii Reactii
ad'er#e .2ot aparea* ce"alee, oboseala, greata% mai rar* hipotensiune, hipotensiune
ortostatica, diaree, crampe musculare, tuse, eritem, edem angioneurotic. =ar se
inregistreaza cresterea creatininei serice, cu revenire la normal dupa intreruperea
medicamentului.
Furosemid
Actiune tera$eutica
Durosemidul un derivat sul"onamid-benzoic, este un diuretic "oarte activ, creste
mult eliminarea renala de saruri, este e"icace si in conditiile unei "iltrari glomerulare
reduse, reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatiaanti-hipertensiva.
E"ectul diuretic incepe dupa (0-0 minutedelaadministrareaoralasidureaza4-ore.
Indicatii
"urosemidul este indicat in toate tipurile de edeme grave si in cazurile rezistente la
tiazide. Este diureticul de electie interapia insu"icientei cardiace. =atiuni similare il
impun in terapia edemului pulmonar acut. ;e asemenea este indicat in edemul
cerebral, in edeme trombotice locale si edeme gravidice. In hipertensiunea
arteriala, "urosemidulpoate "i utilizat singur sau in asociatie cu alti agenti
antihipertensivi. Este de asemenea indicat in insu"icienta renala acuta sau cronica
severa. In into1icatiile acute medicamentoase se recomanda "urosemidul pentru
a cresteeliminarea to1icului. Este util in into1icatiile cu ioduri, bromuri sau "luoruri.
;e asemenea poate combatehiperEaliemia.
Contraindicatii
Durosemid 40 mg este contraindicat la pacientii cu stari de hipovolemie
sau deshidratare, hipoEaliemie, alcaloza, ciroza decompensata in stadiul
precomatos, insu"icienta hepatica avansata, glomerulone"rita acuta, insu"icienta renala
.1
cu anurie, hipersensibilitate &incrucisata cu sul"amide'. Administrarea de Durosemid
40 mg este de asemenea contraindicata in into1icatia cu \ digitalice
Precautii
Durosemid 40 mg se administreaza cu prudenta pacientilor cu insu"icienta cardiaca
grava, diabet, guta, obstructia cailor urinare, hipertro"ia prostatei. 2acientii cu diabet
trebuie avertizati ca Durosemid 40 mg poate creste nivelul glucozei in sange, a"ectand
testele de glucoza urinara. 2acientii hipertensivi trebuie sa evite medicatiile care duc
la cresterea presiunii sanguine. Durosemid 40 mg, ca si alte diuretice, este cuprins in
lista substantelor dopante &interzise la sportivi'.7e recomanda prudenta la
administrarea "urosemidului "emeilor insarcinate in primul trimestru de sarcina si
pacientilor in varsta. ;atorita aparitiei "urosemidului in laptele matern, administrarea
acestuia la "emeile care alapteaza trebuie e"ectuata cu precautie. Ga alcoolici cu
hepatite cronice eliminarea "urosemidului este modi"icata. Ga varstnici diureza sporita
se poate asocia cu nicturie, prostatita si retentie de urina
Reactii ad'er#e
In cursul terapiei cu Durosemid 40 mg pot aparea e"ecte secundare, e"ecte
to1ice si-sau e"ecte alergice. E"ectele secundare pot "i dezechilibre hidro-electrolitice,
acido-bazice si metabolice. #ipoEaliemia este in general mai "recventa la inceputul
tratamentului &cand raspunsul diuretic este abundent si restrictia dietetica severa' si in
cazul tratamentului prelungit.
7emnele clinice - slabiciune musculara, parestezii, hipore"le1ie, somnolenta, anore1ie,
greata, constipatie, aritmii ectopice, modi"icari electrocardiogra"ice caracteristice, mai
rar a"ectarea rinichiului &de"icit de concentrare, diminuarea "iltrarii glomerulare' -
apar cand se produce o scadere a potasiului total din organism. #ipoEaliemia este
indeosebi periculoasa la cirotici, unde poate contribui la declansarea comei hepatice.
;e asemenea, creste to1icitatea cardiaca a digitalicelor la pacientii digitalizati &risc de
aritmii ectopice severe'. in cursul tratamentului cu Durosemid 40 mg mai pot aparea*
.(
hiponatremie cu sau "ara alcaloza hipocloremica, hipomagnezinemie &mai "recventa la
diabetici si alcoolici', cresterea eliminarii calciului cu negativarea balantei calcice
&mai ales la batrani', hipocalcemie &numai uneori' cu "avorizarea tetaniei. ;e
asemenea, tratamentul indelungat cu Durosemid 40 mg "avorizeaza retinerea acidului
uric in organism, impiedicand - prin competitie - secretia tubulara a acestui catabolit.
2oate aparea hiper-uricemie sau chiar guta. 2ot "i semnalate si cresteri ale
lipoproteinelor si colesterolului sanguine. Durosemid 40 mg poate produce &in mai
mica masura insa decat tiazidele' scaderea tolerantei la glucoza si hiperglicemie, de
regula reversibile. ;iabetul latent poate deveni mani"est, iar diabetul mani"est se
agraveaza. E"ectele to1ice ale administrarii de Durosemid 40 mg pot "i* la nivelul
sistemului gastrointestinal - pancreatita acuta &rar', icter% la nivelul sistemului nervos
central - tinitus si surditate trecatoare sau de"initiva &rar si dupa doze mari sau la
bolnavii cu insu"icienta renala'% la nivelul sangelui - anemie aplastica &rar',
trombocitopenie, agranulocitoza &rar', leucopenie. =eactiile dermatologice de
hipersensibilizare care pot aparea sunt* vasculite cutanate, dermatite e1"oliative,
purpura, "otosensibilizare, urticarie, prurit.
Mod de admini#trare
Durosemid 40 mg se administreaza obisnuit pe cale orala. in tratamentul edemelor
dozele administrate sunt individualizate de medicul curant in con"ormitate cu
raspunsul diuretic al pacientului si in sensul obtinerii unui e"ect terapeutic ma1im. ;e
asemenea, este importanta stabilirea dozelor minime necesare mentinerii acestui
raspuns. Ga adulti dozele uzuale sunt de 40-.0 mg-zi% in caz de ine"icacitate se poate
creste doza la intervale de ore pana la obtinerea raspunsului sau cel mult pana la (40
mg-zi &1-, prize'. In insu"icienta renala sunt uneori necesare doze mai mari - 500 mg
sau 1 g pe zi. in general, "olosirea de doze mari impune controlul debitului urinar si al
electrolitilor si corectarea eventualelor dezechilibre. Daptul ca are o durata scurta de
actiune &4- ore' obliga la repetarea dozei atunci cand se impune o diureza sustinuta.
2entru a evita depletia volumica se recomanda repartizarea dozei totale in doua sau
.,
mai multe prize, iar pentru a evita nicturia, cele doua doze vor "i administrate una
dimineata si una la amiaza. Ari de cate ori este posibil se revine la administrarea in
doza unica matinala. in hipertensiunea arteriala Durosemid 40 mg se utilizeaza singur
sau asociat cu alti agenti antihipertensivi. !and este utilizat ca monoterapie se
recomanda administrarea a ( (0 mg-zi. =epartizarea dozei zilnice in doua prize este
necesara pentru a evita reboundul care urmeaza in mod obisnuit dupa ore de la
pierderea initial crescuta de 8aQ. 2entru bolnavii hipertensivi care respecta un regim
alimentar desodat sau pentru cei tratati si cu alte medicamente antihipertensivesunt
su"iciente doze mai mici a6ustate in con"ormitate cu raspunsul terapeutic. In caz
de oligurie, &daca "iltrarea glomerulara scade sub (0 ml-min' se impun doze mai mari*
intre (50-( 000 mg-(4 h, din cauza e1cretiei reduse la nivelul tubului pro1imal.
Argumente similare conduc la doze crescute in insu"icienta cardiaca severa,
re"ractara. la copii doza orala initiala este de ( mg-Eg corp administrat in doza unica.
;aca raspunsul diuretic nu este satis"acator doza poate "i crescuta cu 1-( mg-Eg corp,
dar nu mai devreme de -. ore de la administrarea precedenta. 8u se recomanda doze
mai mari de mg-Eg corp. 2entru o terapie de intretinere doza trebuie a6ustata la
nivelul minim la care se obtine raspunsul e"icient.
Inda$amid
Indica>ii tera$eutice
#ipertensiune arterial5 esen3ial5.
Contraindica>ii
#ipersensibilitate la indapamid5, alte sul"onamide sau la oricare dintre
e1cipien3ii produsului%
Insu"icien35 renal5 sever5%
Ence"alopatie hepatic5 sau insu"icien35 hepatic5 sever5.
#ipopotasemie.
Precau>ii
.4
;eoarece produsul con3ine lactoz5, nu se recomand5 la pacien3i cu de"icit de
lactaz5, galactozemie congenital5 sau sindrom de malabsorb3ie a glucozei-galactozei.
!oncentra3ia plasmatic5 a sodiului trebuie m5surat5 /naintea /nceperii
tratamentului, apoi la intervale de timp regulate. Arice tratament diuretic poate
determina hiponatremie, uneori cu consecin3e grave. 7c5derea concentra3iei
plasmatice a sodiului poate "i ini3iat asimptomatic5, de aceea monitorizarea periodic5,
chiar mai "recvent5 /n cazul pacien3ilor v0rstnici sau cu ciroz5 hepatic5, este
obligatorie.;eple3ia de potasiu cu hipopotasemie este unul din riscurile ma6ore ale
tratamentului cu diuretice tiazidice 4i /nrudite cu acestea. =iscul de instalare a
hipopotasemiei &+ ,,4mmol-l' trebuie prevenit la anumite grupe de pacien3i cu risc
crescut, cum ar "i pacien3ii v0rstnici 4i-sau subnutri3i 4i-sau trata3i polimedicamentos,
pacien3ii cu ciroz5 hepatic5 cu edeme 4i ascit5, pacien3ii coronarieni 4i cei cu
insu"icien35 cardiac5. #ipopotasemia cre4te to1icitatea cardiac5 a digitalicelor,
precum 4i riscul de tulbur5ri de ritm cardiac.;iureticele tiazidice 4i /nrudite pot s5
scad5 e1cre3ia urinar5 de calciu 4i pot determina o cre4tere u4oar5 4i tranzitorie a
calcemiei. #ipercalcemia persistent5 4i marcat5 se poate datora unui
hiperparatiroidism nediagnosticat. $ratamentul cu diuretice tiazidice trebuie /ntrerupt
/nainte de investigarea "unc3iei paratiroidiene. Interac>iuniAsocierea indapamidei cu
litiul este nerecomandat5 deoarece determin5 cre4terea litemiei cu risc de e"ecte
to1ice, ca 4i /n cazul unui regim desodat &scade e1cre3ia urinar5 de litiu'. ;ac5 totu4i
este necesar5 administrarea diureticelor la pacien3i trata3i cu litiu, se impune
monitorizarea litemiei 4i a6ustarea dozelor. $ratamentul concomitent cu medicamente
care pot determina torsada v0r"urilor J altele dec0t antiaritmicele J &astemizol,
bepridil, eritromicin5 iv, halo"antrin5, pentamidin5, sultoprid5, ter"enadin5,
vincamin5' J poate determina torsada v0r"urilor% hipopotasemia, bradicardia4i
pree1isten3a intervalului Z$ alungit sunt "actori "avorizan3i.
Asocierea cu antiin"lamatoare nesteroidiene &AI87' sistemice sau salicila3i /n
doze mari impune pruden35, deoarece acestea pot s5 scad5 e"icacitatea
.5
antihipertensiv5 a indapamidei.;e asemenea, la pacien3ii deshidrata3i, asocierea
indapamidei cu AI87 poate determina insu"icien35 renal5 acut5 &prin sc5derea "iltr5rii
glomerulare'. 7e recomand5 hidratarea pacientului 4i monitorizarea "unc3iei renale
/naintea /nceperii tratamentului.
TE3NICI DE INGRI=IRE
ADMINI!TRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ENTERALA
MEDICATIA ORALA
;eoarece medicamentele cu cale de adminstrare orala sunt cele mai lipsite de
risc, mai ie"tine si mai convenabile ca mod de adminstrare, o mare parte din
tratamentele medicamentoase se adminstreaza pe aceasta cale.
Ast"el, pe aceasta cale se pot administra tratamente sub "orma de* tablete,
capsule, siropuri, eli1iruri, pudre, suspensii, uleuri, granule etc. :nele necesita
preparare speci"ica inainte de adminstrare* uleiurile, suspensiile, granulele.
;e cele mai multe ori, medicatia orala este prescrisa in doze mai mare decat
echivalentul sau parenteral, deoarece, dupa absorbtia in tractul gastrointestinal, o
parte din medicatie este distrusa de "icat si eliminata inainte de a intra in circulatia
sistemica.
.
;ozele mediamentoase orale normale pentru un adult pot "i periculoase pentru
un varstnic.
$ratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti, celor care
prezinta varsaturi, cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti.
Materiale nece#are
medicatia prescrisa
recipient pentru medicamente
pahar apa sau suc pentru copii
Admini#trare
se veri"ica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se compara cu cea
primita de la "armacie
se spala mainile
se veri"ica data e1pirarii medicamentelor
se con"irma identitatea pacientului
se veri"ica starea pacientului &constienta' si semnele vitale. A schimbare
in starea acestuia poate 6usti"ica schimbarea sau anularea medicatiei &de e1emplu, nu
se vor mai administra antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune'
se administreaza medicatia impreuna cu apa sau alt lichid adecvat
siropul nu se adminstreaza cu apa pentru a nu-i diminua e"ectul
daca este necesar, se vor s"arama tabletele pentru a "acilita inghitira lor
se va sta langa pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul si daca
este nevoie, se va veri"ica deschizandu-i gura.
7e va reveni pentru veri"icarea starii pacientului in ma1im 1 ora
Con#ideratii #$eciale
.>
asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic, cerand indicatii
necesare timpului si modului de adminstrare daca este necesar. 8u se va adminstra
niciodata medicatie prin indicatie verbala
se va anunta medcul pentru orice medicatie neadministrata din diverse
motive sau e"ecte adverse
medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare
nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un "lacon neetichetat.
8u se va eticheta niciodata un "lacon decat de catre "armacist
medicatia nu se va lasa niciodata la indemana nimanui. 2acientul poate
lua din greseala altceva sau un alt coleg le poate aran6a alt"el cauzand con"uzii si
greseli
medicatia opioida trebuie supervizata de doaua nurse si trebuie avut in
vedere atat speci"icul spitalului cu privire la circuitul acestora cat si legile general
valabile re"eritoare la acestea
daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va veri"ica din nou
prescriptia medicului si i se vor o"eri detaliile cerute. 2acientul va trebui sa "ie
in"ormat despre orice schimbare survenita in schema sa de tratament
pacientul va "i in"ormat asupra posibileor e"ecte adverse si i se va cere sa
anunte echipa de ingri6ire despre orice schimbare in starea sa
se vor adminstra preparatele lichide pe baza de "ier, de e1emplu, cu
a6utorul unui pai, pentru a preveni a"ectarea dentara
tot cu un pai se pot adminstra si lichidele cu gust neplacut, deoaree in
acest "el vor intra in contact cu acesta mult mai putine papile gustative
daca pacientul nu poate inghiti o tableta sau capsula, "ie aceasta se va
s"arama daca este posibil, "ie se va cere medicului si "armacistului sa o"ere o varianta
lichida a aceluiasi medicament. !apsulele se pot deschide si adminstra pulberea
dinauntru
..
ADMINI!TRAREA MEDICAMENTELOR PRIN IN=ECTIA
INTRAMU!CULARA
In6ectia musculara introduce substanta medicamentoasa adanc in tesutul
muscular. Aceasta cale de adminstrare permite o actiune rapida prin absorbtia in
circulatia sistemica. Administrarea intramusculara este aleasa atunci cand pacientul
nu poate inghiti medicatie orala, cand este prea iritanta gastric.
;eoarece tesutul muscular are mai putini senzori nervosi permite administrarea
de substante iritante.
Gocul de in6ectare trebuie ales cu multa gri6a, se va "ace si in "unctie de
constitutia "izica a pacientului. 7e evita zonele cu edeme, iritatii, semne din nastere,
echimoze. In6ectiile intramusculare sunt contraindicate pacientilor care prezinta
tulburari ale mecanismelor de coagulare, dupa terapii antitrombotice, in timpul unui
in"arct miocardic.
In6ectia intramusculara se e"ectueaza prin tehnica sterila.
Materiale nece#are
medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la "armacie
seruri pentru dizolvat
seringa
ac
manusi
comprese
paduri alcoolizate
Bedicatia prescrisa trebuie sa "ie sterila. 7eringa si acul trebuie alese adecvat
& pentru in6ectia intramusculara acul trebuie sa "ie mai lung , in "unctie de tesutul
.?
adipos al pacientului, de locul ales pentru in6ectie, si cu un calibru potrivit pentru
vascozitatea substantei de in6ectat'
Pre(atirea ec2i$amentului
se veri"ica medicatia prescrisa ca data de e1pirare, coloratie , aspect
se testeaza pacientul sa nu "ie alergic , in special inaintea administrarii
primei doze
daca medicatia este in "iola, aceasta se dezin"ecteaza, se sparge si se trage
doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru
in6ectare intramusculara
daca medicamentul este in "lacon sub "orma de pudra, se dezin"ecteaza
capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si
se schimba acul cu cel pentru in6ectia intramusculara
tehnica de e1tragere a substantei dintr-un "lacon este urmatoarea* se
dezin"ecteaza capacul "laconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand
de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie e1trasa din "lacon, se
ataseaza apoi la acul din "lacon si se introduce aerul, se intoarce "laconul si seringa se
va umple singura cu cantitatea necesara
alegerea locului de in6ectare in in6ectia intramusculara trebuie "acuta cu
gri6a. Acest loc poate "i muschiul deltoid & se poate localiza "oarte usor pe parea
laterala a bratului, in linie cu a1ila', muschiul dorsogluteal & poate "i usor localizat
impartind imaginar "esa cu a6utorul unei cruci, rezultand patru cadrane.!adranul
superior si e1terior este muschiul cautat', muschiul ventrogluteal & poate "i localizat
prin linia imaginara ce trece prin e1tremitatea superioara a santului inter"esier' si
muschiul de pe "ata antero-e1terna a coapsei& vastus lateralis'.
Admini#trarea
se con"irma identitatea pacientului
se e1plica procedura pacientului
?0
se asigura intimitate
se spala mainile, se pun manusile
se va avea in vedere sa se roteasca locul de in6ectare daca pacientul a mai
"acut recent in6ectii intramusculare
la adulti deltoidul se "oloseste pentru in6ectare de cantitati mici, locul de
administrare uzula "iind "ata superoe1terna a "esei, iar la copil "ata antero laterala a
coapsei
se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru in6ectare
se stimuleaza zona de in6ectare prin tapotari usoare
se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
se lasa pielea sa se usuce
se "i1eaza si se intinde pielea cu a6utorul mainii nedominante
se pozitioneaza seringa cu acul la ?0 de grade, se atentioneaza pacientul
ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
se introduce printr-o singura miscare, repede , acul prin piele , tesut
subcutanat, pana in muschi
se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a veri"ica
daca nu vine sange. ;aca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
daca la aspirare nu apare sange, se va in6ecta substanta lent pentru a
permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia
dupa in6ectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub
acelasi unghi sub care a "ost introdus
se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor
pentru a a6uta distribuirea medicamentului & masa6ul nu se va e"ectua atunci cand este
contraindicat, cum ar "i la administrarea de "ier'
?1
se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii
pentru a observa eventualele sangerari sau reactii locale
daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz
de echimoze
se va reveni si inspecta locul in6ectiei la 10 minute si la ,0 de minute de
ora administrarii
nu se va recapa acul
se vor arunca materialele "olosite in recipientele spec"ice de colectare
Con#ideratii #$eciale
la pacientii care au tratament indelungat intramuscular se va tine o
evidenta clara a zonelor de in6ectare pentru a le roti
la pacientii an1ioasi se poate tine gheata cateva secunde pe zona de
in6ectare inainte de adminstrare, pentru a anestezia intrucatva locul
se incura6eaza pacientul intotdeauna sa rela1eze muschiul pentru ca
in6ectarea intr-un muschi incordat este dureroasa
in6ectia intramusculara poate distruge celule musculare determinand
ast"el cresteri ale nivelului !C & creatinEinaza' care pot duce la o con"uzie, deoarece
aceeasi crestere poate indica un in"arct miocardic. 2entru a di"erentia cauzele, trebuie
ceruta analiza celulelor musculare speci"ice inimii & !C-B<' si a
lactodehidrogenazei. Ga pacientii care necesita o monitorizare atenta a !C si !C-B<
se va schimba modul de adminstrare medicamentoasa din intramuscular in intravenos,
tocmai pentru a evita con"uziile precizate mai sus
din cauza unui tesut muscular mult mai slab dezvoltat, trebuie avut in
vedere ca la pacientii varstnici absorbtia medicamentului are loc mult mai rapid
Com$licatii
?(
in6ectarea accidentala de substante iritative in tesutul subcutanat datorita
alegerii unui ac inadecvat sau unei tehnici gresite de administrare. Aceasta poate
determina aparitia unui abces
daca locul de in6ectare nu se roteste ci se "ac in6ectii repetate in acelasi
loc, aceasta poate conduce la o slaba absorbtie a medicamentului si , implicit, la
scaderea e"icientei acestuia
PROELE DE !ANGE
;.PUNCTIA "ENOA!A
Locul $unctiei J cele mai "olosite zone
)enele de la plica cotului &bazilica si ce"alica', unde se "ormeaza un HBM
venos prin anastomozarea lor
)enele antebratului
)enele de pe "ata dorsal a mainii
)enele maleolare interne
)enele epicraniene &la sugar si copil mic'
Materiale nece#are
garou
manusi
seringa sau eprubete speciale cu aditivii speci"ici in "unctie de analiza
ceruta
holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
paduri cu alcool
etichete
"ormular de cerere analize pentru laborator
recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
banda6 adeziv pentru locul punctiei
?,
Pre(atire materialelor
"ormularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele
pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica
analizele.
eprubetele trebuie alese cu gri6a in "unctie de analizele care se cer si de
aditivii pe care ii contin
"iecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
Recoltarea
se spala mainile bine si se pun manusi
con"irmarea identitatii pacientului & pentru a se evita con"uzia si a nu se
lua analize la un alt pacient'
se comunica pacientului ce i se va "ace, i se va e1plica procedura
pentru a-i reduce an1ietatea si a ne asigura de cooperarea sa
se "ace o scurta anamneza re"eritor la ce a simtit pacientul si la eventulele
incidente in cazul unor recoltari anterioare & lipotimii, ameteli'
recoltarea se "ace cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana
spri6inita pe suportul special al scaunului sau de o masa
evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa
se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare
se monteaza garoul pro1imal "ata de zona aleasa pentru punctie. ;aca
venele nu s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida
pumnul de cateva ori. &pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se
punctioneaza vena si sa-l deschida dupa ce se introduce acul in vena'.
se dezin"ecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana
acesta ramane curat. !uratarea zonei se "ace dinauntru spre in a"ara pentru a se
preveni contaminarea zonei punctionate cu "lora e1istenta pe pielea din 6ur.
?4
nu se combina "olosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod,
deoarece alcoolul neutralizeaza e"ectul dezin"ectantelor pe baza de iod.
dupa dezin"ectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
se imobilizeaza vena presand cu policele e1act sub locul ales pentru
punctie si se intinde de piele
se punctioneaza vena sub un unghi de ,0 grade .;aca se "oloseste
eprubeta, ea se va umple automat pana la nivelul la care este marcata. ;aca se
"oloseste seringa, se va evita aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena.
holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui
din vena
se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru
a preveni staza si hemoconcentratia sangelui ce pot a"ecta rezultatele probelor
recoltate
se va evita sa se tina garoul mai mult de , minute
se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se
scoate accidental acul din vena sau a se per"ora vena
dupa umplere, "iecare eprubeta se va agita cu blandete pentru
amestecarea aditivilor cu sangele
se des"ace garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului
se aplica o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie
si se scoate cu blandete acul din vena. Intotdeauna se scoate intai eprubeta din holder
si apoi se scoate acul
se preseaza locul punctiei pentru (-, minute sau pana cand se opreste
sangerarea daca aceasta dureaza mai mult de atat. Aceasta previne e1travazarea
sangelui in tesutul din 6ur si "ormarea hematomului.
dupa oprirea sangerarii se aplica un banda6 adeziv
?5
a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate
produce hemoliza.
se reveri"ica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.
In cazul in care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa
care se aplica comprese calde.
se descarca materialele "olosite in containerele speciale, separate.
Con#ideratii #$eciale
nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au "ost "olosite
de6a pentru diverse terapii intravenoase sau trans"uzii, deaorece rezultatul analizelor
poate "i a"ectat.
de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, sunturi
arterio-venoase, zone cu hematoame sau rani vasculare
daca pacientul are vene vizibile, pronuntate, se va recolta evitand
"olosirea garoului , prevenindu-se ast"el "ormarea de hematoame.
daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu
anticoagulante, se va presa "erm locul punctiei cel putin 5 minute pentru prevenirea
"ormarii hematomului si se va speci"ica tratamentul anticoagulant pe cererea de
analize ce se trimite la laborator
se va evita punctia venoasa la picior deoarece poate creste riscul aparitiei
trombo"lebitei
Per-u%ia intra'enoa#? * introducerea pe cale parenteral5, pic5tur5 cu pic5tur5,
a solu3iei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitic5, hidroionic5 4i
volemic5 a organismului.
!co$
hidratarea 4i mineralizarea organismului
administrarea medicamentelor la care se urm5re4te e"ect prelungit
depurativ, dilu0nd 4i "avoriz0nd e1cre3ia din organism a produ4ilor to1ici
?
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
alimentarea pe cale parenteral5
materiale
materiale pentru dezin"ec3ia de tip II * dezin"ectante V alcool iodat%
tampoane sterile &se cur535 pielea cu tamponul /mbibat /n dezin"ectant, apoi cu un
tampon steril % se aplic5 /nc5 o dat5 dezin"ectantul 4i se 4terge pielea cu tamponul
steril, durata de ac3iune "iind de ,0sec.'
materiale pentru punc3ia venoas5
- de protec3ie-pern5 elastic5 pentru spri6inirea bra3ului, mu4ama, alez5%
- instrumentar 4i materiale sterile - seringi 4i ace de unic5 "olosin35&se veri"ic5
integritatea ambala6ului, valabilitatea steriliz5rii, lungimea 4i diametrul acelor' - /n
"unc3ie de scop% pense, m5nu4i chirurgicale, tampoane
- alte materiale-garou sau band5 Esmarch, "iole cu solu3ii medicamentoase,
solu3ii per"uzabile, t5vi35 renal5
per"uzor V trus5 de
per"uzie &ambalat de unic5 /ntrebuin3are'
pomp5 de per"uzie
automat5-cu reglare programat5 a volumului 4i ratei de "lu1
robinete cu dou5
sau mai multe c5i
branul5&cateter i.v.'
"lutura4
benzi de leucoplast
pentru "i1area acului &canulei' 4i a tubului per"uzorului de pielea bolnavului
7e calculeaz5 rata de "lu1 dup5 "ormula*
cant. tot. de sol. 1 fact.picurtor ,
nr.ore 1 +%min.
?>
unde "actorul picur5tor este *
la copii &micro' - 0 pic5turi-minut
la adult &macro' - 15 pic.-min.
70nge J 10pic.-ml
Accidente
hiperhidratarea &la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut' - se
reduce ritmul sau se /ntrerupe per"uzia, se administreaz5 tonicardiace
embolia gazoas - prin p5trunderea aerului /n curentul circulator &aten3ie
la utilizarea per"uziilor sub presiune, c0nd se "olose4te para de cauciuc'
revrsarea lichidului /n 3esuturile perivenoase poate da na4tere la "lebite,
necroze
coagularea s,ngelui pe ac sau canul - se previne prin per"uzarea
lichidului cu solu3ie de heparin5
O,i(enotera$ia
!co$. asigurarea unei cantit53i corespunz5toare de o1igen la 3esuturi prin
combaterea hipo1iei determinat5 de*
- sc5derea o1igenului alveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulbur5ri /n sistemul circulator
- probleme care inter"ereaz5 cu di"uziunea pulmonar5
#ur#e de o,i(en
-sta3ie central5 de o1igen
-microsta3ie
-butelie cu o1igen
$recau>ii @n -olo#irea #ur#elor de o,i(en
* deoarece o1igenul "avorizeaz5 combustia , prezen3a sa trebuie aten3ionat5
?.
- pacien3ii 4i vizitatorii vor "i aten3iona3i asupra pericolului "umatului sau al
unei "l5c5ri /n prea6ma sursei de o1igen
- se vor veri"ica echipamentele electrice din /nc5perea respectiv5
- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate static5
&materiale sintetice' 4i a materialelor in"lamabile &uleiuri, alcool'
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor "i plasate /n partea opus5 sursei de
o1igen
- transportul buteliilor cu o1igen se va "ace pe c5rucioare , evit0ndu-se lovirea
lor /n timpul transportului
- buteliile cu o1igen vor "i a4ezate /n pozi3ie vertical5, pe un suport 4i "i1ate de
perete cu inele metalice, departe de calori"er sau sob5
- cunoa4terea de c5tre personalul care manevreaz5 o1igenul a locului de
amplasare a e1tinctoarelor 4i a modului de utilizare a acestora
Metode de admini#trare a o,i(enului
a. prin sond nazal
- este metoda cea mai "recvent utilizat5
- permite administrarea o1igenului /n concentra3ie de (5%-45%
- poate "i utilizat5 pentru o terapie pe termen lung
- nu poate "i utilizat5 la pacien3ii cu a"ec3iuni ale mucoasei nazale
*. prin masc &cu sau "5r5 reinhalarea aerului e1pirat'
- permite administrarea o1igenului /n concentra3ie de 40%-0%
- este incomod5 datorit5 sistemului de prindere 4i etan4eizare
- accentueaz5 starea de an1ietate, mai ales la copii
- poate cauza irita3ia tegumentelor "e3ei
- nu se va utiliza la pacien3ii cu arsuri la nivelul "e3ei
c. oche-ari pentru o.igen
??
- sunt prev5zu3i cu dou5 sonde care se introduc /n ambele n5ri
- se utilizeaz5 la copii 4i pacien3i agita3i
- sunt mai bine tolera3i de pacien3i
d. cortul de o.igen
- "recvent utilizat la copii
- concentra3ia o1igenului nu poate dep54i 50%
- are dezavanta6ul c5 atmos"era de sub cort se /nc5lze4te 4i se supra/ncarc5 cu
vapori datorit5 "aptului c5 pacientul inspir5 4i e1pir5 /n acela4i mediu
- o1igenul introdus /n cort nu va "i umidi"icat, ci trecut prin instala3ii de r5cire
- /n cort se pot monta instala3ii de r5cire
- copiii vor "i supraveghea3i permanent, pentru a nu disloca cortul
ec2i$ament nece#ar admini#tr?rii o,i(enului
- surs5 de o1igen
- umidi"icator &recipient pt.barbotarea o1igenului con3in0nd ap5 steril5'
- sond5 nazal5 , cateter, masc5 de o1igen sau cort, /n "unc3ie de metoda aleas5
- material adeziv &leucoplast', pt."i1area sondei
inter'en>iile a#i#tentei
- preg5tirea psihic5 a pacientului asigur0ndu-l de luarea tuturor m5surilor de
precau3ie 4i a4ezarea pacientului /n pozi3ie corespunz5toare &dac5 este posibil
poz.semi4ez0nd care "avorizeaz5 e1pansiunea pulmonar5'
- asamblarea echipamentului
- dezobstruarea c5ilor respiratorii
- m5surarea lungimii sondei de la nar5 la tragus
- umectarea sondei cu ap5 steril5 pentru "acilitarea inser3iei 4i prevenirea lez5rii
mucoasei
- introducerea sondei /n nar5 4i "i1area acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast
- dac5 se utilizeaz5 masca de o1igen, aceasta se va a4eza acoperind nasul 4i
gura pacientului 4i se va "i1a cu o curea /n 6urul capului
100
- "i1area debitului de administrare a o1igenului, /n "unc3ie de prescrip3ia
medicului
- aprecierea r5spunsului terapeutic al administr5rii o1igenului &observarea
culorii tegumentelor, m5surarea respira3iei 4i pulsului'
- supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de to1icitate sau de
apari3ie a unor complica3ii - supravegherea echipamentului de administrare a
o1igenului &presiune, debit, etc.'
-acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administr5rii o1igenului 4i
combaterea oric5rei cauze de discon"ort
- mobilizarea periodic5 a sondei
- scoaterea sondei o dat5 pe zi 4i introducerea ei /n cealalt5 nar5
- cur53irea echipamentului la terminarea tehnicii
Incidente Ai accidente
- dac5 recipientul pt.barbotarea o1igenului se r5stoarn5 , lichidul poate "i
/mpins de o1igen /n c5ile respiratorii ale pacientului, as"i1iindu-l
- /n cazul utiliz5rii prelungite a o1igenului , /n concentra3ii mari sau la presiuni
ridicate, pot ap5rea*
o iritare local5 a mucoasei
o congestie 4i edem alveolar
o hemoragie intraalveolar5
o atelectazie
- p5trunderea gazului /n eso"ag duce la distensie abdominal5
- administrarea o1igenului se va "ace dup5 permeabilizarea c5ilor
respiratorii
- /nainte de e"ectuarea tehnicii se vor lua toate m5surile de precau3ie
- pe timpul administr5rii se vor supraveghea atent pacientul 4i
echipamentul de administrare &manometrul de presiune 4i indicatorul de debit'
101
Rolul a#i#tentei medicale
Asistenta medicala detine o pozitie "oarte importanta in ingri6irea acestor cate-
gorii de bolnavi. ]usti"icarea rolului ei rezida in caracterul unor boli cardiovasculare
&insu"icienta cardiaca, hipertensiune arteriala, in"arct miocardic', care reclama o
spitalizare indelungata, deci o supraveghere continua.
2e aceeasi linie se situeaza si "recventa accidentelor din bolile cardiovasculare, ca si a
complicatiilor. In s"arsit, daca retinem, "aptul ca multe boli cardiovasculare reprezinta
urgente medicale, tulburari de ritm, cardiopatii ischemice, puseuri de hipertensiune,
edem pulmnar, se poate intelege mai bine rolul sau. ;ar pentru a-si indeplini menirea,
nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar per"ect, di"eritele tehnici
de ingri6ire a bolnavului, ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice, care sa-i permita
depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar
interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale. Asistenta
medicala este obligata sa noteze toate datele re"eritoare la puls, urina, $.A., edeme,
dieta, medicatie. Ea trebuie sa asigure repausul "izic si psihic al bolnavului, care,
aproape in toate aceste categorii de a"ectiuni, este indispensabil. 8u trebuie insa sa
uite dezavanta6ele repausului indelungat la pat, "apt pentru care este necesar sa se
recomande alegerea pozitiei sezande sau semisezande.
Adeseori, acesti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe singuri de dansii. Iata de ce
asistenta medicala este datoare sa le asigure si sa urmareasca pozitia corecta in pat,
schimbarea len6eriei, transportul, e"ectuarea zilnica a masa6ului gambelor si
picioarelor, pentru prevenirea trombozelor. $oaleta zilnica a bolnavilor ii revine, de
asemenea, ei. 8u trebuie sa uite ca unui bolnav cu insu"icienta cardiaca avansata ii
este interzis e"ortul de toaleta zilnica. Ga "el de important este si repausul psihic.
)izitatorii numerosi, discutiile cu voce tare, chemarile la tele"on, ca si neintelegerile
"amiliale sau pro"esionale sunt totalitatea cauzelor care pot "rana evolutia
"avorabila.
10(
In bolile cardiovasculare dieta reprezinta adesea un "actor esential. =egimul "ara
lichide, hiposodat, uneori hipoazotat poate "i adeseori mai util intr-o hipertensiune sau
o insu"icienta cardiaca decat multemedicamente.
Asigurarea tranzitului intestinal este capitala pentru acesti bolnavi, asistenta medicala
trebuie sa stie ca e"orturile mari de de"ecatie pot "i "atale intr-un in"arct miocardic. Ea
trebuie sa cunoasca indicatiile si contraindicatiile unor medicamente &digitala,
chinidina'. in s"arsit, trebuie sa cunoasca si primele ingri6iri care urmeaza sa "ie
acordate in unele urgente cardiovasculare. 7a cunoasca semnele socului compensat si
masurile de pro"ila1ie, pentru a impiedica intrarea in stadiul decompensat. 7a
cunoasca primele ingri6iri care trebuie acordate intr-o lipotimie sau sincopa, masurile
de reanimare necesare &respiratia ^gura-la-gura^ sau ^gura-la-nas^'.
CAPITOLUL I" CONCLUZII
Am /nceput lucrarea cu no3iuni de anatomie 4i "iziologie ale aparatului
cardiovascular.
2entru intocmitea lucrarii am luat in stuiu teoretic si practic trei pacientii cu
diagnosticul de hipertensiune arteriala , avand evolutie si simptomatologie
asemanatoare .
;upa studiul "acut pe pacientii cu hipertensiune arteriala am observat , ca
ma6oritatea au simptomatologie relativ asemanatoare , di"erentele clinice depinzand
de mai multi "actori%varsta , se1ul , genetic , mediul ambiant.
7tudiul a "ost "acut pe pacientii cu varste di"erite*50 , 5. de se1e di"erite , doi
pacienti de se1 "eminin si un pacient de se1 masculin
2roblemele intalnite au "ost*tulburari circulatorii,di"icultate in a se misca si
deplasa,di"icultate de a urma regimul,edeme,dia"oreza,inapatenta,di"icultate de a
dormi si odihnii,iar ca nevoi primordiale a"ectate sunt urmatoarele*nevoia de a respira
si a avea o circulatie adecvata, nevoia de aevita pericolele,nevoia de a elimina,nevoia
de a se misca si a avea o postura adecvat, nevoia de amanca si a bea,nevoia de a
dormii si a se odihnii.7ursele de di"icultate commune
10,
sunt*stres,an1ietate,oboseala,ameteli,tahicardie,obezitate,"umatul,cresterea tensiunii
arteriale,tulburari de vedere.In cadrul des"asurarii procesului de nursing,obiectivele
principale pe care mi le-am propus sa le rezolv sunt*sa aiba o circulatie
adecvata,normalizarea respiratiei,evitarea e1punerii inmediu inadecvat,respectarea
regimului alimentar,somn corespunzator,sa prezinte o eliminareadecvata.In timpul
spitalizarii celor trei pacienti le-au "ost e"ectuate urmatoarele analize
delaborator*)7#,#b,#t,$r,A7GA,"ibrogen,creatinina,radiogra"ia
inimii,ECN,e1amenul "undului deochi.$oti cei trei pacienti au bene"iciat de tratament
cu *Enap,Durosemid,Algocalmin,nitroglicerina,8i"edipin.In vederea atingerii tuturor
obiectivelor,interventiile autonome si delegate ale nurseiau avut urmatoarele puncte
comune*urmarirea si notarea "unctiilor vitale,urmarirea
comportamentului pacientilor,asigurarea conditiilor de igiena,asigurarea unei
alimentatii corespunzatoare,educatiasanitara a pacientilor.:n rol important in procesul
de ingri6ire al tuturor pacientilor,indi"erent de a"ectiuneil constituie prevenirea
complicatiilor care contribuie la agravarea bolii,iar pentru instituirea unor masuri de
pro"ila1ie sunt necesare discutii repetate si convingatoare cu pacientul.In urma
ingri6irilor nursing acordate acestor pacienti,s-a constatat ca starea lor lae1ternare s-a
ameliorat,pacientii "iind multumiti.2lanul de ingri6ire nursing este parte integranta din
planul terapeutic stabilit de medic si este adaptat modului conceptual al )irginiei
#enderson care presupune ca in e1ercitarea pro"esieide asistenta medicala sa se
creeze o ambianta unde valorile,obiceiurile,religia si credinta individuluitrebuie
respectate.
104
Ane1a
105
10
10>
<I<GIAN=ADIE
10.
10?
110
111
11(
11,
114
CAZUL II
8
115