ȘCOALA POSTLICEALĂ

“CHRISTIANA” GALAŢI

PROIECT DE DIPLOMĂ
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Coordinator:
Profesor Florea Viorica
Abolvent:
Iacob Loredana

2020
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU INFARCT
MIOCARDIC ACUT
 Motto

„Fiecare om este autorul propriei sale sănătăți sau boli.”

Buddha
 Argument

Infarctul miocardic acut reprezintă una din cele mai frecvente cauze ale mortalității.

La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct miocardic, iar unul din zece nu
supraviețuiește acestei urgențe medicale. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de
mortalitate în România, deși la nivel european se remarcă o scădere a acestei tendințe.

Se estimează 250.000 decese pe an în țara noastră, dintre care 60 % din cauza bolilor
cardiovasculare. Mai mult de jumătate pot fi prevenite prin modificarea factorilor de risc.

De aceea cunoașterea factorilor etiologici, a semnelor, simptomelor care apar, precum și

a măsurilor terapeutice ce trebuie aplicate este absolut necesară în infarctul miocardic acut.

Trebuie subliniat faptul că infarctul miocardic acut și bolile cardiovasculare în

general, pot fi prevenite prin acțiuni simple, ușor de înțeles și de aplicat, cum ar fi o dietă
sănătoasă, exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat.

Alături de medic, care instituie terapia medicală, asistenta medicală are un rol deosebit
de important în îngrijirea bolnavului cu infarct miocardic acut.

Ea supraveghează în permanenţă funcţiile vitale si vegetative ale acestuia, administrează

medicaţia prescrisă, efectuează micile îngrijiri necesare.

Acordându-i aceste îngrijiri medicale de specialitate, asistenta medicală previne apariţia

complicaţiilor si a morţii subite, ajutând pacientul să-şi recâstige independenţa în satisfacerea
nevoilor sale fundamentale.
 Cuprins

PARTEA TEOTERICĂ

CAPITOLUL I Anatomia și fiziologia aparatului cardiovascular

I.1 Anatomia aparatului cardiovascular..............................................................................1

I.1.1 Cavitățile inimii.........................................................................................................1

I.1.2 Structura inimii.........................................................................................................3

I.1.3 Vascularizația și invervația inimii...........................................................................5

I.2 Fiziologia aparatului cardiovascular..............................................................................7

I.2.1 Structura și propietățile fundamentale ale miocardului......................................8

I.2.2 Ciclul cardiac...........................................................................................................12

I.2.3 Lucrul mecanic........................................................................................................13

I.2.4 Manifestări ce însoțesc ciclul cardiac....................................................................13

CAPITOLUL II Infarctul miocardic acut

II.1 Definiție. Generalități....................................................................................................16

II.2 Etiologie...........................................................................................................................17

II.3 Anatomie patologică........................................................................................................19

II.4 Manifestări, semne și simptome....................................................................................19

II.5 Diagnostic.........................................................................................................................23

II.5.1 Examinări complementare...................................................................................24

II.5.2 Diagnostic diferențial............................................................................................26

II.6 Evoluție și prognostic......................................................................................................28

II.7 Tratament........................................................................................................................29

II.8 Compllicațiile I.M.A.......................................................................................................33

II.9 Educația pentru sănătate..............................................................................................34

II.10 Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare.....37

PARTEA PRACTICĂ

CAPITOLUL III Planuri de îngrijire ale pacienților cu infarct miocardic acut

Cazul I.....................................................................................................................................40

Cazul II...................................................................................................................................60

Cazul III.................................................................................................................................74

CAPITOLUL IV Anexe.......................................................................................95

Bibliografie.......................................................................................................109
PARTEA TEORETICĂ
 CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

I.1 ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima este organul central al aparatului cardiovascular. Este situată în mediastin și are
forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragmă. Axul inimii este
oblic dirijat în jos, la stânga și înainte, astfel că 1/3 din inimă este situată la dreapta și 2/3 la
stânga planului mediosagital al corpului.

Greutatea inimii este de 250-300 g, iar volumul este asemănător pumnului drept.
Prezintă o față convexă, sternocostală și o față plană, diafragmatică. ( Niculescu Cezar Th, 2014,
p. 334).

Cele două fețe se unesc printr-o margine mai ascuțită, marginea dreaptă. Marginea
stângă, rotunjită, se prezintă ca o adevarată față, fața pulmonară. Vârful inimii, orientat în jos și
spre stânga, este situat în spațiul 5 intercostal stâng, unde acest spațiu este intersectat de linia
medioclaviculară stângă. Baza inimii privește înapoi și la dreapta; de la nivelul ei pleacă arterele
mari ale inimii (aorta și trunchiul pulmonar) și sosesc venele mari (cele două vene cave și cele
patru vene pulmonar). La baza inimii se află atriile, iar spre vârf ventriculii.

Pe fața sternocostală, între cele două ventricule se află șanțul interventricular posterior.
Între atrii și ventricule se găsesc șanțurile coronar stâng si, respectiv, drept. În aceste patru
șanțuri se găsesc arterele și venele inimii. ( Niculescu Cezar Th, 2014, p. 335).

I.1.1 Cavitățile inimii

Atriile au formă aproximativ cubică, capacitate mai mică decât a ventriculilor, pereții
mai subțiri și prezintă câte o prelungire numită urechiușe.

La nivelul atriului drept se găsesc cinci orificii: orificiul venei cave superioare, orificiul
venei cave inferioare, prevăzut cu valvula Eustachio, orificiul sinusului coronar, prevăzut cu
valvula Thebesius, orificiul urechiușei drepte și orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu
valvula tricuspidă; aceasta din urmă proemină ca o pâlnie în ventricul.

1
 La nivelul atriului drept se disting două porțiuni: una, între cele două vene cave, numită
porțiunea sinusală; cea de-a doua porțiune este atriul drept propriu-zis, care prezintă o
musculatură specială (mușchii pectinați).

Între porțiunea sinusală și atriul propriu-zis se află creasta terminală de la care pornesc
mușchii pectinați. (Niculescu Cezar Th 2014, p.335).

La nivelul atriului stâng sunt patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare, orificiul
de deschidere al urechiușei stângi și orificiul atrioventricular prevăzut cu valva bicuspidă.

Cele două atrii sunt separate prin septul interatrial. La nivelul acestuia, în viața
intrauterină există orificul Botallo, prin care cele două atrii comunică între ele. După naștere
acest orificiu se închide prin apariția fosei ovale, înconjurată de un relief muscular numit limbul
fosei ovale (Vieussens).

Dacă orificiul fosei Botallo persistă după naștere, apare maladia albastră, datorită
amestecării sângelui arterial cu cel venos. Indivizii au tegumentele albăstrui, datorită
neoxigenării sângelui arterial. (Niculescu Cezar, 2014, p. 336).

Ventriculele au o formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul atrioventricular.

Pereții lor nu sunt netezi, ci prezintă pe fața internă niște trabecule cărnoase. Trabeculele sunt de
3 categorii:

 De oridinul I – mușchii papilari, de formă conică, prin baza lor aderând de pereții
ventriculilor, iar vârful oferind inserție cordajelor tendinoase care se prind pe valvulele
atrioventriculare. Cordajele tendioase împiedică împingerea valvulelor spre atrii în timpul
sistolei ventriculare;
 De ordinul II – care se inseră prin ambele capete pe pereții ventriculari;
 De ordinul III – care aderă pe toată întinderea lor de pereții ventriculari, făcând relief în
interiorul ventriculilor.

La baza ventriculilor se află orificiile atrioventriculare (drept și stâng), fiecare prevăzută

cu valvula atrioventriculară respectivă, cât și orificiile atriale prin care ventriculul stâng
comunică cu aorta, iar cel drept cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este prevăzut cu
trei valvule semilunare sau sigmoide, care au aspect de cuib de rândunică cu concavitatea
superior. În jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale există inele fibroase.

2
 Cele două ventricule sunt separate prin septul interventricular care este în parte
membranos (în partea superioară), dar în cea mai mare parte musculos (în partea inferioară)
(Niculescu Cezar, 2014, p. 337).

Fig.1 ( https://anatomie.romedic.ro/inima-cordul )

I.1.2 Strucura inimii

Din punct de vedere structural, inima este alcătuită din trei tunici care, de la exterior
spre interior sunt: epicardul, miocardul și endocardul.

Fig.2 ( http://fiziologie.umft.ro/ro/CV1.PDF )

3
 Pericardul

La exterior inima este cuprinsă într-un sac fibros numit pericard. Pericardul fibros are
forma unui trunchi de con cu baza la diafragmă și vârful la nivelul vaselor mari de la baza inimii.

La interiorul pericardului fibros se află pericardul seros, format din două foițe: una
internă, epicardul, și una externă, parietală, care tapetează suprafața internă a pericardului fibros.
Între cele două foițe ale pericardului seros se află cavitatea pericardică virtuala, ce conține o
lamă fină de lichid pericardic.

Epicardul este foița viscelară a pericardului seros și acoperă complet exteriorul inimi.

Miocardul cuprinde miocardul adult, contractil (de execuție) și miocardul embrionar,

de comandă (țesutul nodal). Miocardul adult este un mușchi striat din punct de vedere
morfologic, dar are propietățile mușchiului neted din punct de vedere funcțional (contrații
automate și involuntare); el formează mușchi separați pentru atrii, care sunt mai subțiri și cu
fibre circulare, și mușchi separați pentru ventricule, mai groși și cu fibre oblic spiralate.

Mușchii atriilor si ventriculilor se inseră pe inelele fibroase din jurul orificiilor

atrioventriculare și arteriale, cât și pe porțiunea membranoasă a septului interventricular.

Musculatura atriilor este complet separată de musculatura ventriculilor, legătura

anatomică și funcțională fiind realizată de țesutul embrionar, alcătuit dintr-o musculatură
specifică, ce păstrează caracterele embrionare. Morfologic, țesutul nodal se deosebește de cel de
execuție prin aranjamentul neregulat al miofibrilelor care trec de la o celulă la alta, formând
rețele, și prin abundența sarcoplasmei, bogată în colagen.

Țesutul nodal cuprinde:

 Nodulul sinoatrial Keith-Flack, în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei cave

superioare;
 Nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara, situat deasupra orificiului atrioventricular
drept;
 Fasciculul atrioventricular Hiss, care pleacă din nodulul atrioventricular și se găsește la
nivelul porțiunii membranoase a septului interventricular. Deasupra porțiunii musculare a
septului interventricular, fasciculul atrioventricular se împarte în două ramuri, una stângă
și alta dreaptă, care coboară în ventriculul respectiv. Cele două ramuri se ramifică
formând rețeaua Purkinje.

4
 Endocardul. Încăperile inimii sunt căptușite de o foiță endotelială numită endocard. El
trece fără întrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind și valvulele, cordajele tendinoase și
mușchii papilari. Endocardul de la nivelul atriilor se continuă cu inima venelor, iar la nivelul
ventriculilor cu inima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii
stângi. (Niculescu Cezar, 2014, p.338).

I.1.3 Vascularizația și inervația inimii

Inima este irigată de cele două artere coronare (stângă și dreaptă), cu originea în aorta
ascendentă. Coronara stângă, după un traiect scurt, se împarte în două ramuri:una, numită inter-
ventriculară anterioară, coboară în șanțul interventricular anterior, cealaltă, artera circumflexă,
străbate șanțul coronar stâng.

Artera coronară dreaptă se angajează în șanțul coronar drept apoi coboară prin șanțul
interventricular posterior. Din arterele coronare se desprind ramuri colaterale vecine. Dacă una
din aceste colaterale se obturează printr-un spasm prelungit sau printr-un tromb (embolus),
teritoriul respectiv nu mai primește substanțe nutritive și oxigen, se necrozează și apare infarctul.

Sângele venos al inimii este colectat de vene, și anume: vena mare a inimii, care urcă
prin șanțul interventricular anterior, vena mijlocie a inimii, care urcă prin șanțul interventricular
posterior, și vena mică a inimii, care străbate șanțul coronar drept. Sângele colectat de aceste
vene ajunge, în final, în colectorul venos principal al inimii, sinusul coronar, care se află în
șanțul atrioventricular stăâng. Sinusul coronar se deschide în atriul drept printr-un orificiu
prevăzut cu valvula Thebesius. ( Niculescu Cezar, 2014, p.338)

Limfa inimii ajunge în ganglionii traheobronșici și mediastinali, după ce a facut stație

îm ganglionii intermediari. Dintre acești ganglioni, unul se găsește pe fața anterioară a aortei
ascendente.

Intervația extrinsecă a inimii este asigurată de nervii cardiaci, proveniți din vag și
simpatic. Din vag se desprind nervii cardiaci (superiori și inferiori), cât și nervii cardiaci toracali.
Nervii cardiaci simpatici sunt în număr de trei. Cel superior provine din ganglionul cervical
superior, cel mijlociu provine din ganglionul cervical mijlociu, cel inferior din ganglionul stelat.

Nervii cardiaci simpatici și parasimpatici se împletesc formând plexul cardiac, situat

sub crosa aortei. (Niculescu Cezar, 2014, p.339).

5
Fig. 3 ( https://newsmed.ro/inima-notiuni-de-anatomie/ )

6
 I.2 FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sânge. Ea poate fi considerată ca

fiind alcătuită din două pompe dispuse în serie, conectate prin circulațiile pulmonară și sistemică.
Fiecare parte a inmii este echipată cu două seturi de valve care, în mod normal, impun deplasarea
fluxului sangvin într-un singur sens.

Valvele atrio-ventriculare (mitrală și tricuspidă), care separă atriile de ventricule, se

deschid în timpul diastolei pentru a permite sângelui să umple ventriculele. Aceste valve se
închid în timpul sistolei, interzicând trecerea sângelui înapoi în atrii.

Valvele semilunare (aortică și pulmonară) se deschid în timpul sistolei pentru a permite

expulzia sângelui în artere și se închid în diastolă, împiedicând revenirea sângelui în ventricule.
(Niculescu Cezar, 2014, p.352).

Ventriculul drept are pereții mai subțiri și pompează în circulația pulmonară volume
relativ mari de sânge, la presiuni relativ mici. Ventriculul stâng are pereții mul mai groși,
deoarece trebuie să pompeze împotriva presiunilor mari existente în circulația sistemică. În
consecință, lucrul mecanic al ventriculului stâng este mai mare decât al celui drept, fapt ce
explică afectarea mai frecventaă a ventriculului stâng e diferite procese patologice.

Activitatea de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul unui parametru, denumit

debit cardiac, care reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un minut.

El este egal cu volumul de sânge pompat de un ventricul la fiecare bătaie (volum –

bătaie ) înmulțit cu frecvența cardiacă. Volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, de 70
ml, iar frecvemța cardiacă normală este de 70-75 bătăi/min; astfel, debitul cardiac de repaus este
de aproximativ 5 litri pe minut. Frecvența cardiacă este sub control nervos. Activitatea
sistemului nervos simpatic determină creșterea frecvenței cardiade, în timp ce activitatea
parasimpatică o scade.

În eforturi fizice intense, frecvența cardiacă poate crește până la 200 bătăi/min, iar
volumul – bătaie până la 150 ml, determinând o creștere a debitului cardiac de la 5 la 30 litri. În
somn, debitul cardiac scade; în febră, sarcină și la altitudine crește. (Niculescu Cezar, 2014, p.
353).

7
 I.2.1 Structura și propietățile fundamentale ale miocardului

Mușchiul cardiac este alcătuit din celule cardiace distincte, conectate electric prin
joncțiuni gap. Depolarizarea unei celule cardiace este transmisă celulelor adiacente prin aceste
joncțiuni, ceea ce transformă miocardul într-un sincițiu funcțional. De fapt, inima funcționează
ca două sinciții: unul atrial și unul ventricular, izolate din punct de vedere electric.

Musculatura cardiacă este alcătuită din două tipuri de celule musculare:

 Celule care inițiază și conduc impulsul

 Celule care, pe lângă conducerea impulsului, răspund la stimuli
prin contracție, acestea reprezintă miocardul de lucru.

I.2.1.1 Excitabilitatea reprzintă proprietatea celulei musculare cardiace de a răspund la

stimuli printr-un potențial de acțiune. Inima prezintă particularitatea de a fi excitabilă numai în
faza de relaxare (diastolă) și inexcitabilă în faza de contracție (sistolă). Această particularitate a
excitabilității miocardice prezintă o mare importanță pentru conservarea funcției de pompă
ritmică. Stimulii cu frecvență mare nu pot tetaniza inima prin sumarea contracțiilor. (Niculescu
Cezar, 2014, p. 353).

Potențialul de repaus al membranei. Celulele miocardice mențin o diferență de

potențial de -60-90 mV de o parte și alta a membranei lor celulare, interiorul celulei fiind
negativ, comparativ cu exteriorul. Acest potențial este generat datorită permeabilității mebranare
diferite pentru diferiți ioni și datorită diferențelor de concentrație ionică dintre exteriorul și
interiorul celulei.

Potențialul prag. Celulele se depolarizează rapid daca potențialul de membranp atinge

un nivel critic, numit potențial prag. Odată atins, depolarizarea este spontană. Această proprietate
se numește legea tot sau nimic.

Potențialul de acțiune cardiac se referă la modificările potențialului de membrană ce

apar după ce celula a primit un stimul adecvat. După forma și viteza ded conducere ale
potențialului de acțiune, celulele miocardice se împart în două grupe: fibre lente și fibre rapide.

Fibrele lente sunt prezente în mod normal doar în nodurile sino-atrial și atrio-
ventricular, cu un potențial de repaus variind între -50 și -70 Mv. Ele prezintă în membrana lor
celulară așa numitele canale ionice lente, iar viteza de conducee a potențialului de acțiune este de
0,02-0,1 m/s.

8
 Fibrele lente prezintă perioadă refractară absolută și perioadă refractară relativă, ce
durează câteva milisecunde și în care un stimul trebuie să fie mai puternic decât normal pentru a
declanșa potențialul de acțiune.

Celulele miocardice normale atriale și ventriculare, precum și celulele țesutului

specializat de conducere al inimii sunt fibre rapide. Potențialul lor membranar de repaus este
cuprins între -80 și -90 Mv. Ele prezintă în membrană canale ionice de sodiu, iar durata
potențialului de acțiune variază, cea mai lungă fiind cea a fibrelor Purkinje și fasciculului His.
Acest fapt asigură protecția împotriva unor aritmii.

Fazele potențialului de acțiune sunt în numpr de 5, fiecare fiind determinată de

evenimente bine stabilite.

I.2.1.2 Automatismul reprezintă propietatea inimii de a se autoexcita. Acesta nu este

specific inimii. Scoasă din corp, inima continuă să bată. În lipsa influențelor extrinseci nervoase,
vegetative și umorale, inima își continuă activitatea ritmică timp de ore sau zile, dacă este irigată
cu un lichid nutritiv special. Automatismul este generat în anumiți centri ce au în alcătuirea lor
celule ce inițiază și conduc impulsurile. În mod normal, în inimă există trei centri de automatism
cardiac.

Nodul sino-atrial. La acest nivel, frecvența descărcărilor este mai rapidă, de 70-80/min,
și, din această cauză, inima bate, în mod normal, în ritm sinusal.

Nodul atrio-ventricular. La acest nivel, frecvența descărcărilor este de 40 ded

potențiale de acțiune/min. De aceea, acest centru nu se poate manifesta în mod normal, deși el
funcționează permanent și în paralel cu nodul sino-atrial. Dacă centrul sinusal este scos din
funcțiune, comanda inimii este preluată de nodul atrio-ventricular, care imprimă ritmul nodal sau
joncțional.

Fasciculul His și rețeaua Purkinje. Aici, frecvența de descărcare este de 25 de

impulsuri/min. Acest centru poate comanda inima numai în cazul întreruperii conducerii atrio-
ventriculare (bloc atrio-ventricular de gradul III), imprimând ritmul idioventricular. (Niculescu
Cezar, 2014, p.354).

Acești centri funcționează după regula stratificării ierarhice, adică cel cu frecvența cea
mai mare își impune ritmul. Prin rărirea frecvenței se constată fenomenul de abdicare, iar prin
creșterea frecvenței apare fenomenul de uzurpare.

9
 Ritmul funcțional al centrului de comandă poate fi modificat sub acțiunea unor factori
externi. Căldura, excitarea sistemului nervos simpatic, adrenalina accelerează ritmul inimii
(tahicardie), în timp ce răcirea nodului sinusal, excitarea parasimpaticului și acetilcolina răresc
bătăile cardiace (bradicardie). De asemenea, automatismul este influențat și de concentrațiile
plasmatice ale ionilor de sodiu, potasiu și calciu.

Fig. 4 ( https://cardiologiedeva.ro/sistemul-excitoconductor-al-inimii/ )

Geneza automatismului cardiac. În cord există celule capabile să-și autoregleze

valoarea potențialului de membrană (celule autoexcitabile) , aceasta datorându-se capacității lor
de depolarizare lentă diastolică. Depolarizarea lentă diastolică este posibilă datorită propietăților
speciale ale canalelor ionice existente în membrana lor celulară.

I.2.1.3 Conductibilitatea reprezintă propietatea miocardului de a propaga excitația la

toate fibrele sale; viteza de conducere însă diferă. Din momentul descărcării nodului sinusal și
până la completa invadare a atriilor și ventriculelor de către stimul trec 0,22 s. Mai întâi, stimulul
se propagă de la nodul sinusal la atrii, pe care le activeaza în 0,1 s, provocând sistola atrială.

Urmează o întârziere de 0,04 s, corespunzătoare propagării mai lente a stimulului prin

nodul atrio-ventricular. Această întârziere se datorează conducerii extrem de lente a impulsului
prin nodul atrio-ventricular (0,02-0,05m/s) și asigură timpul necesar pentru apariția contracției
atriale, care crește umplerea ventriculară, mai ales în cazul frecvențelor cardiace rapide. De
asemenea, această viteză lentă de conducere, asociată cu perioada refractară lungă a celulelor
nodului atrio-ventricular, limitează numărul de impulsuri ce poate fi condus prin nodul atrio-
ventricular spre ventricul la aprox. 180 bătăi/min. (Niculescu Cezar, 2014, p. 355).

10
 În continuare, unda de depolarizare se propagă de la atrii la ventricule prin fasciculul
His, ramurile sale și rețeaua Purkinje, invadând întregul miocard, de la endocard spre epicard, în
0,08 s. Ca urmare se produce sistola ventriculară.

Deoarece singura legătură între atrii și ventricule o reprezintă nodul atrio-ventricular și

fasciculul His, orice leziune la aceste nivele poate provoca grave tulburări de conducere atrio-
ventriculară, numite blocuri. Aceste blocuri pot fi parțiale (grad I și II) sau totale (grad III).
Uneori este blocată conducerea doar pe una din ramurile fasciculului His (bloc de ram stâng sau
drept). (Niculescu Cezar, 2014, p.336)

I.2.1.4 Contractilitatea reprezintă propietatea miocardului de a dezvolta tensiune între

capetele fibrelor sale. Astfel, în cavitîțile inimii se generează presiune, iar ca urmare a scurtăturii
fibrelor miocardice are loc expulzia sângelui. Geneza teniunii și viteza de scurtare sunt
manifestările fundamentale ale contractilității. Forța de contracție este proproțională cu grosimea
pereților inimii; mai redusă la atrii și mai puternică la ventricule, mai mare la ventriculul stâng
față de cel drept. Contracțiile inimii se numesc sistole, iar relaxările diastole.

Cuplarea excitației cu contracția. Este denumirea utilizată pentru a defini evenimentele

ce conectează depolarizarea membranei celulare cu contracția fibrelor musculare.

În structura celulelor miocardice există miofibrile înconjurate de reticul sarcoplasmatic.

Reticulul sarcoplasmatic prezintă terminațiuni dilatate (cisterne) care se află în imediata
vecinătate a membranei celulare și a tubilor T. Reticulul sarcoplasmatic conține cantități mari de
calciu ionizat.

Tubii T sunt prelungiri ale membranei celulare în interiorul celulei și, de aceea, ei
conduc potențialul de acțiune în interiorul celulei. Eliberarea calciului din reticulul
sarcoplasmatic este declanșată de ionii de calciu și nu de depolarizarea membranei. Calciul
extracelular, responsabil de eliberarea calciului din reticulul sarcoplasmatic, intră în celulă în
timpul fazei de platou a potențialului de acțiune.

Miofibrilele sunt alcătuite din filamente groase (miozinice) și subțiri (actinice). Cele
subțiri mai conțin și complexul troponinic și ttropomiozină. Sarcomerele sunt unitățile
contractile ale miofibrilelor.

Mecanismul de contracție. Concentrația calciului citosolic este foarte scăzută între

contracții. Fiecare contracție este precedată de un potențial de acțiune care depolarizează
membrana celulară și tubii T. În urma cuplării excitației cu concentrația are loc creșterea
concentraței intracitosolice a calciului de 10 ori. La concentrații mari de calciu are loc formarea
11
legăturilor dintre actină și miozină. Creșterea numărului de punți actiomiozinice determină
creșterea forței de contracție. Ionii de calciu sunt expulzați din citosol pentru a se realiza faza de
relaxare. În esența ei, contracția reprezintă un proces de transformare energetică, de traducere a
energiei chimie în energie mecanică. Energia chimică este asigurată de moleculele de ATP ale
căror legături fosfatice, macroergice se desfac: ATP=ADP+P+energie. (Niculescu Cezar, 2014,
p. 356)

Efectul Frank-Starlin (Legea Starling a inimii). Unul dintre factorii ce controlează

forța contracției cardiace este lungimea inițială (sau presarcina) fibrei musculare. Variații ale
lungimii fibrei musculare modifică numărul de legături ce se poate realiza între filamentele de
actină și miozină, prin schimbarea gradului lor de suprapunere. În cordul normal, presarcina
depinde de volumul de sânge aflat în ventricule imediat înaintea începerii contracției. Explicația
acceptată pentru această relație între lungime și forța de contracție, este activarea lungime
dependentă, prin care creșterea sensibilității la calciu este factorul major ce explică această
creștere a forței de contracție, pe măsură ce lungimea inițială a sarcomerului crește.

La nivel molecular, se presupune că o creștere a lungimii sensibilizează troponina C la

acțiunea calciului citosolic. (Niculescu Cezar, 2014, p. 357)

I.2.2 Ciclul cardiac

Un ciclu sau o revoluție cardiacă este format dintr-o sistolă și o diastolă. Durata unui
ciclu cardiac este invers proporțională cu frecvența. La un ritm de 75 bătăi pe minut, ciclul
cardiac durează 0,8 s. El începe cu sistola atrială ce durează 0,10 s. Ventriculele se află la
sfârșitul diastolei, sunt apropae pline cu sânge, iar sistola atrială definitivează această umplere,
ea asigurând 15-20% din umplerea ventriculară. În timpul sistolei atriale are loc o creștere a
presiunii din atrii. Singura cale deschisă o reprezintă orificiile artio-ventriculare. Sistola atriala
este rumată de diastola atrială, care durează 0,70 s. La începutul acesteia are loc sistola
ventriculară, care durează 0,30 s și se desfășoară în două faze.

I.2.2.1 Faza de contracție izovolumetrică începe în momentul închiderii valvelor atrio-

ventriculare și se termină în momentul deschiderii valvelor semilunare. În acest interval de timp
ventriculul se contractă ca o cavitate închisă, asupra unui lichid incompresibil, fapt care duce la o
creștere foarte rapidă a presiunii intracavitare. În momentul când presiunea ventriculară o
depășește pe cea din artere, valvele semilunare se deschid și are loc ejecția sângelui.

I.2.2.2 Faza de ejecție începe cu deschiderea valvelor semilunare și se termină în

momentul deschiderii acestora. La început are loc o ejecție rapidă (aproximativ 2/3 din debitul

12
sistolic este expulzat în prima treime a sistolei), urmată de o ejecție lentă. Expulzia sângelui din
ventriculul drept începe înaintea celei din ventriculul stâng și continuă și după ce aceasta a luat
sfârșit.

Deoarece ambii ventriculi expulzează în medie același volul de sânge, viteza de

expulzie din ventriculul drept este mai mică decât cea din ventriculul stâng. Volumul de sânge
ejectat în timpul unei sistole este de 70-75 ml în stare de repaus și poate crește până la 150-200
ml în eforturile fizice intense. După sistolă urmează diastola ventriculară, ce durează 0,50 s.
(Niculescu Cezar, 2014, p. 357)

În acest timp, presiunea intraventriculară continuă să scadă până la valori inferioare

celei din atrii, permițând deschiderea valvelor atrio-ventriculare. În acest moment începe
umplerea cu sâange a ventriculelor (faza de umplere este și ea diferențiată în faza de umplere
rapidă și cea de umplere lentă). Urmează o perioadă de 0,40 s, numită diastolă generală, în care
atriile și ventriculele se află în stare de relaxare. La sfârșitul acestei faze are loc sistola atrială a
ciclului cardiac următor.

I.2.3 Lucrul mecanic

Reprezintă travaliul efectuat de pompa cardiacă în timpul sistolei ventriculare. Ele se

calculează înmulțind volumul sistolic (75 ml) cu presiunea arterială medie (100 mmHg).
Valoarea travaliului este de 100g/sistolă la ventriculul stâng și 20 g la ventriculul drept. Calculat
pe 24 h, pentru întreaga inimă el reprezintă 10.000 kg.

1.2.4 Manifenstări ce însoțesc ciclul cardiac

În timpul activității sale, cordul produce o serie de manifestări electrice, mecanice și

acustice.

I.2.4.1 Manifestările electrice reprezintă însumarea vectorială a biocurenților de

depolarizare și repolarizare miocardică. Înregistrarea grafică a acestora reprezintă
electrocardiograma, metodă foarte larg folosită în clinică pentru cercetarea activității inimii.

I.2.4.2 Manifestările mecanice sunt reprezentate de șocul apexian și pulsul arterial.

Șocul apexian reprezintă o expansiune sistolică a peretelui toracelui în dreptul vârfului inimii.
Pulsul arterial este o expansiune ritmică a peretelui arterelor, provocată de variațiile ritmice așe
presiunii sîangelui.

I.2.4.3 Manifestările acustice sunt reprezentate de zgomotele cardiace. Zgomotul I,

sistolic, este mai lung, de tonalitate joasă și mai intens. El este produs de închiderea valvelor
13
atrio-ventriculare și vibrația miocardului de la începutul sistolei ventriculare. Zgomotul II,
diastolic, este mai scurt, mai acut și mai puțin intens. Este produs, la începutul diastolei
ventriculare, de închiderea valvelor semilunare. În intervalele dintre zgomote se interpun pauze
de liniște. Zgomotele cardiace pot fi înregistrate grafic, rezultând o fonocardiogramă. (Niculescu
Cezar, 2014, p. 358).

14
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

15
 CAPITOLUL II

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

II.1 Definiție. Generalități

Infarctul miocardic acut este un sindrom clinic provocat de necroza ischemică a unei
porțiuni din miocard, determinată de obstruarea bruscă a unei artere coronare. (Borundel
Corneliu, 1995, p. 312)

Fig. 5 ( https://anatomie.romedic.ro/inima-cordul )

Localizarea cea mai frecventă a infarctului miocardic o reprezintă ventriculul stâng şi

septul interventricular.

După episodul acut, la câteva săptămâni, necroza devine o cicatrice fibroasă.

16
 În țările industrializate infarctul miocardic acut reprezintă cauza de deces cea mai
importantă printr-o singură afecțiune.

Reducerea bruscă, importantă sau încetinirea fluxului sanguin la nivelul

arterelor/ramificațiilor coronare determină sindromul clinic caracterizat prin:

 Durere toracică având sediul și iradierea asemănătoare celor din angina pectorală
 Durata și intensitatea durerii toracice este mai mare decât în angina pectorală
 Protocolul electrocardiografie evidențiază modificări specifice
 Tulburările hemodinamice și complicațiile au caracter grav și consecințe imprevizibile.
(Chiru F, 2012, p. 102)

Din punct de vedere al circumstanțelor apariției, I.M.A. se clasifică în mai multe tipuri
clinice:

Tipul 1: infarct miocardic spontan asociat cu ischemia datorată unui eveniment

coronarian primar cum ar fi erodarea și/sau ruptura, fisura ori disecția plăcii.

Tipul 2: infarct miocardic secundar ischemiei fie datorită unui necesar de oxigen
crescut, fie aportului inadecvat, cum ar fi spasmul coronarian, embolie coronariană, anemie,
aritmii, hiper sau hipotensiune.

Tipul 3: moarte subită cardiacă, incluzând stop cardiac, deseori însoțită de simptome
sugestive pentru ischemie, însoțite supradenivelare recentă de segment ST, BRS nou apărut, sau
dovada existenței unui tromb proaspăt angiografic sau la autopsie, decesul producându-se înainte
de a se preleva probe sanguine, sau recoltarea acestora s-a făcut înainte de apariția biomarkerilor
cardiaci în sânge.

Tipul 4a: infarct miocardic asociat angioplastiei coronariene.

Tipul 4b: infarct miocardic asociat cu tromboza intrastent, documentată angiografic sau
la autopsie.

Tipul 5: infarct miocardic asociat by-pass-ului aortocoronarian.(Ginghină, 2010, p. 286)

II.2 Etiologie

Cauza principală (90-95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin: embolii, coronarite
reumatice, reumatice, aortite luetice. În general apare la bărbați trecuți de 40 de ani, cu crize de
angină pectorală în ultimele luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumători,
suprasolicitați psihic, prezentând hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arterială.
17
 De obicei, în antecedentele personale sau familiale există accidente vasculare cerebrale,
cardipatii ischemice sau arterite ale membrelor pelviene. Poate apărea însă și la persoane fără
antecedente coronariene. (Borundel Corneliu, 1995, p. 312)

II.2.1 Factori de risc:

 Cei mai importanți dintre ei sunt:

a) Vârsta și fluxul (după menopauză cazurile de infarct la femei sunt mai des
întâlnite, predomină însă ca afectare sexul masculin)
b) Factorul genetic (terenul ereditar reprezintă un factor major cu risc de 4-5
ori mai mare de afectare în familiile cu antecedente de infarct)
c) Dislipidemiile (creșterea lipidelor serice constituie un factor influențabil
pentru apariția I.M.A.)
d) Hipertensiunea arterială ( valorile crescute ale tensiunii arteriale
determină raportul de deterioare coronariană)
e) Diabetul zaharat ( factor de risc important care poate determina o mai
rapidă evoluție coronariană)
f) Fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, sedentarismul, stress-
ul psihoemoțional, obezitatea, reprezintă alți factori determinanți pentru I.M.A.

II.2.2 Factori declanșatori:

 Apariția infarctului miocardic acut este determinată și de:

a) Afecțiuni coronariene obstructive nonaterosclerotice (lues, T.B.C., lepră,
poliartrită reumatoidă, prolaps de valvă mitrală)
b) Infecții acute ale tractului respirator
c) Intervenții chirurgicale (disecțiile coronariene pentru angioplastie
coronarină)
d) Folosirea de contraceptive asociate cu consum de alcool, droguri, fumat
e) Stările psihice (stress psihosocial, anxietate, tensiune nervoasă)
f) Efortul fizic determină o relație concretă pentru apariția I.M.A. prin lipsa
de activitate fizică
g) Condițiile și factorii meteorologici , șocul hipovolemic, constituie alți
factori declanșatori. (Chiru F, 2012, p. 103)

18
 II.3 Anatomie patologică

Leziunea specifică este necroza miocardului, care apare fie în urma ocluziei acute şi
complete a unei artere coronare prin tromboză, fie - mai rar - datorită hemoragiei peretelui arterei
coronare sau ramolirii unei plăci de aterom. (Borundel C., 1995, p. 313)

II.4 Manifestări, semne și simptome

Infarctul miocardic survine la aproximativ jumătate din cazuri pe neașteptate, lipsind

factorii determinanți și manifestările prodromale cu debut în repaus, somn, la efort sau în alte
condiții speciale fiind numit infarct silențios.

 Debutul infarctului are loc de obicei dimineața până în ora 10, fiind precedat de
manifestările prodromale.

Fig.6 ( https://www.pcacares.org/blog/understanding-heart-attack-risks/ )

II.4.1 Manifestări prodromale:

 Acest concept este întâlnit în literatura de specialitate sub denumirea de iminență de

infarct, angină instabilă, preinfarct, sindrom coronarian intermediar
 Manifestările își pot face apariția în primele 24 h sau într-o zi și o săptămână chiar
între o săptămână și o lună înainte de I.M.A.
 Pacientul prezintă ca manifestări prodromale:
a. Astenie marcată cu slăbiciune musculară generalizată

19
 b. Crize anginoase apărute la eforturi minimale sau chiar în repaus însoțite de transpirații
c. Efect negativ la administrarea de nitroglicerină
d. Senzație acută de anxietate, teamă, frică, amețeli, palpitații, dispnee la eforturi mici
(Chiru, 2012, p. 104)

Perioada de debut durează 3-5 zile și este cea mai critică, datorită mortalității mari și a
complicațiilor numeroase și grave.

II.4.2 Semne clinice perioada de debut

Durerea:

 Majoritatea pacienților cu infarct miocardic prezintă ca simptom cardinal de debut,

durerea (există și forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 15% din cazuri)
și constituie prin caracteristicile ei un criteriu important pentru diagnosticul infarctului
miocardic acut.

Caracterul durerii:

 Pacienții descriu durerea ca pe o senzație de constricție, strivire, gheară, care le apasă

inima
 Uneori durerea este asemănătoare cu un corset ce îl împiedică să respire sau ca o lovitură
de pumnal

Localizarea durerii:

 În majoritatea cazurilor regiunea retrosternală reprezintă sediul principal al durerii

 Rar acest sediu este localizat precordial, parasternal stâng
 Extensia dureroasă poate fi localizată extratoracic (epigastru, abdomen)

Iradierea durerii:

 Din regiunea retrosternală durerea poate iradia în umărul și membrul superior stâng
(lautra cubitală) sau în anumite cazuri prezintă intensitate în abdomenul superior și
regiunea epigastrică rezultând posibile situații confuzionale cu afecțiuni dureroase
abdominale acute
 Iradierea durerii poate avea loc în ambii umeri, ambele brațe, coate sau pumn, la baza
gâtului (senzație de strangulare), maxilar, mandibulă, orificiul auricular extern, ceafă
(regiunea nucală), restul capului (vertex)

20
 Intensitatea durerii:

 Variază de la un pacient la altul având caracter maxim de nesuportat în 70-75% din

cazuri, în rest fiind de intensitate medie sau pur și simplu p senzație de jenă retrosternală

Durata durerii:

 În majoritatea cazurilor durata durerii este de la 10 minute (aproximativ 30 de minute),

până la câteva ore și dispare spontan dupa 12-24 h sau după administrarea de analgetice,
opiacee, cu mențiunea că efectul acesta este temporar
 Durerea nu dispare la administrarea de nitrați și este însoțită de semne și simptome ca:
- Anxietate extremă și senzație de moarte iminentă
- Transpirații intense, profuze, reci
- Greață, vărsături, diaree, distensie abdominală
- Palpitații, dispnee, hipotensiune arterială (Chiru F, 2012, p.
104, 105)

Modificările tensiunii arteriale:

 Sunt frecvente în I.M.A., cel mai des bolnavii având hipotensiune arterială. Aceasta
apare în trei circumstanțe speciale: în infarctele inferioare, când este de natură reflexă,
vagală; în infarctele inferioare cu prindere semnificativă de VD, a cărui afectare duce la
lipsa de umplere a VS; în infarctele întinse antero-laterale, ca urmare a disfuncției de
pompă. (Gherasim L., 2000, p. 656)
 În plin acces dureros valorile tensiunii arteriale cresc cu 20-40 mmHg prin declanșarea
efectelor simpatice vasoconstrictoare și descărcări mari cu catecolamine (ansamblu de
substanțe înrudite, având acțiune simpaticomimetică, de exemplu: adrenalina) ca efect al
acțiunii durerii;x„
 Creșterea tensiunii arteriale este de scurtă durată, valorile acesteia revenind la 80-90
mmHg cu mențiunea că în cazul pacienților hipertensivi scăderea este mai accentuată față
de cei normotensivi;
 În majoritatea cazurilor modificările tensiunii arteriale sunt progresive cu un maximum
după 2-3 zile sau câteva săptămâni; scăderea brutală a tensiunii arteriale indică iminența
șocului cardiogen; (Chiru F, 2012, p. 105)
 Modificările tensiunii arteriale sunt datorate de: iatrogen prin exces de nitrați, opiacee sau
Furosemid; însoțind tahiaritmii cu răspuns ventricular rapid; ca urmare a unei depleții
lichidiene semnificative prin vărsături, transpirații profuze, diaree;

21
 Valorile tensiunii arteriale revin în perioada de convalescență la parametri anteriori sau
uneori la marii hipertensivi, rămând scăzute;
 Într-o minoritate de cazuri se poate constata hipertensiune arterială la debut, la bolnavi
hiperreactivi, cu hipercatecolaminemie marcată, cu infarct nu prea întins și, de regulă, cu
HTA în antecedente;
 Hipertensiunea de debut nu este de obicei nici severă, nici persistentă, deoarece
miocardul ischemic își reduce rapid wall stress-ul și forța de ejecție, ca măsuri de
autoprotecție, sau valori tensionale diminuă prin dezvoltarea unei disfuncții lente de
pompă. De accea administrarea tratamentului antihipertensiv și/sau vasodilatator la
debutul I.M.A. trebuie reevaluată permanent, căci dozele inițiale devin deseori excesive
în următoarele 10 minute. (Gherasim L, 2000, p. 656, 657)

Febra:

 În primele 8-10 ore sau după 24/48 h de la instalarea infarctului miocardic apare febra cu
valori maxime în a 3-a sau a 6-a zi de evoluție și persistă 6-8 zile;
 Valorile temperaturii sunt în majoritatea cazurilor de 37,5  C mai rar putând ajunge chiar
la 40 C;
 Modificările temperaturii sunt provocate de necroza miocardică însoțită de procesele
inflamatorii caracteristice.(Chiru F, 2012, p. 105)

Fenomenele digestive:

 Printre manifestările clinice apărute la debutul infarctului miocardic se numără și:

- Sughiț persistent, rezistent la tratament
- Greață, vertij
- Vărsături relativ frecvente care pot fi cauze a unei depleții
lichidiene
- Diaree, declanșată de reflexe vagale

Dispneea, palpitațiile:

 Dispneea poate reprezenta simptomul principal care marchează instalarea infarctului

miocardic complicat cu disfuncție de pompă;
 Palpitațiile reprezentate atât prin tahiaritmii cât și prin bradiaritmii sunt consecința
tensiunii psihice.

Manifestări neurologice:

22
  Aceste manifestări pot avea caracter de:
- Amețeală, vertij, stare de torpoare, stare confuzională,
sincopă;
- Manifestări neurologice de focar ( embolie cerebrală,
accident vascular cerebral primitiv).

Alte manifestări:

 Tahicardie sinusală cu valori peste 100 bătăi/min. Este întâlnită în aproximativ 30% din
cazuri;
 Astenie fizică (senzație intensă de slăbiciune fizică) ca și fatigabilitatea însoțesc de multe
ori infarctul miocardic în primele zile de debut.

II.4.3 Semne clinice perioada de stare:

 Perioada de stare reprezintă intervalul din a II-a – a V-a săptămână de evoluție a

infarctului miocardic în care starea pacientului se poate îmbunătăți progresiv;
 Disconfortul dureros dispare complet la majoritatea pacienților persistând o jenă
moderată, perpetuă, cu exacerbări la modificări de poziție sau mobilizare;
 Febra revine la valori normale în 6-10 zile de la debut, tahicardia sinusală se prezintă cu
valori reduse iar tensiunea arterială atinge din nou valorile premergătoare infarctului;
 Fenomenele digestive dispar în perioada de stare persistând ca o complicație de
imobilizare prelungită la pat: constipația, balonarea.

II.4.4 Semne clinice perioada de convalescență:

 Perioada de convalescență în infarctul miocardic acut necomplicat durează aproximativ

între 2-3 luni;
 Pacientul își recapătă treptat forța fizică putând prezenta la mobilizare hipotensiune
ortostatică, instabilitate în mers și capacitate de efort scăzută;
 În perioada de convalescență pacienții mai pot prezenta la eforturi mici dispenee sau
accese de angină pectorală cauzată de factori psihoemoționali, mese copioase, eforturi
fizice mari. (Chiru F, 2012, p. 106)

II.5 Diagnostic

Se bazează pe durere (violentă, prelungită și neinfluențată de nitroglicerină),

modificările ECG (necroză, ischemie, leziune) și creșterea enzimelor serice.

23
 Diagnosticul de infarct miocardic este sigur când două din cele trei elemente sunt
prezente și probabil când durerea este tipică, chiar dacă celelalte două elemente sunt absente.
Localizarea epigastrică a durerii pretează la confuzii.

Anevrismul disecant al aortei, pericardita acută, exsudativă, cu debut brusc,

pneumotoraxul spontan, infarctul pulmonar stâng, embolia pulmonară pot crea dificultăți
diagnostice. Celelalte cardiopatii ischemice dureroase se elimină prin ECG. (Borundel, 1995, p.
313)

II.5.1 Examinări complementare

II.5.1.1 Examenul fizic

Examenul clinic este sărac și nespecific la bolnavii cu infarct necomplicat. Majoritatea

semnelor fizice survin de la eventualele complicații.

Starea generală este de regulă afectată. Majoritatea bolnavilor sunt anxioși și agitați în
căutarea unei poziții antalgice pe care o pot găsi. Mai rar, bolnavii stau imobili, necomunicativi,
temându-se că mișcările le-ar putea face rău.

Dezechilibrul vegetativ din primele zece minute ale infarctului se manifestă fie
predominant simpatic, fie predominant parasimpatic. Dominanța simpatică apare mai ales în
infarctele antero-laterale și bolnavii apar palizi, cu transpirație rece și respirație rapidă,
superficială. Dominanța parasimpatică apare în infarctele inferioare și se manifestă prin
hipotensiune, de obicei cu tegumente uscate, bradicardie și fenomene digestive. (Gherasim,
2000, p. 657)

Aparatul cardiovascular nu are modificări specifice în forma comună, necomplicată.

Ritmul cardiac se prezintă cu hipercatecolaminemie și bradicardie sinusală, în formele

vagotone din infarctele inferioare. Ritmul este tahicardic de regulă în disfuncția de pompă de
diverse grade, iar extrasistolele ventriculare apar în primele ore, practic la totalitatea bolnavilor.

Tensiunea arterială este ușor crescută la hipersimpaticotonie și la vechii hipertensivi,

este scăzută când sunt activate reflexele vagale și se menține, în multe cazuri, la valori normale.

Zgomotele cardiace și în special zgomotul I sunt deseori asurzite în faza acută a

infarctului. Prezenta zgomotului IV, aproape consstantă, se datorează complianței ventriculare
scăzute prin ischemie.

24
 Frecătura precardică apare la 10-20% din bolnavi, de regulă trecător , în zilele 2-3 de
la debut, uneori însă cu persistență până la 14 zile. Aproape jumătate din acești bolnavi au lichid
pericardic ecografic, dar acesta este rareori abundent.

Alte aparate și sisteme. Aparatul respirator prezintă modificări atunci când există
stază de diverse grade; pot exista semnele unei bronhopneumopatii cronice prealabile.

Aparatul digestiv este de regulă normal. Fenomenele digesti e reflexe pot fi însoțite de
meteorism abdominal discret, care devine sever în caz de șoc cardiogen cu ischemie splanhnică.

Aparatul uro-genital nu prezintă modificări patologice, cu excepția oligoanuriei din șoc.

Sistemul nervos în afara manifestărilor neuropsihice, poate să prezinte semnele unor

afectări de focar; acestea se pot datora unor embolii dintr-un tromb intracardiac sau unui infarct
cerebral, prin hipotensiune prelungită acționând pe o circulație cerebrală afectată în prealabil de
ateroscleroză. (Gherasim, 2000, p.658, 659)

Evaluarea funcțională cardiacă constă și în diagnosticul elecreocardiogramei, date

biologice, radiografie toracică, ecocardiografie, tomografie computerizată, rezonanță magnetică
nucleară și studii: radioizotopice (scintigrafia).

II.5.1.2 Electrocardiografia (E.C.G.)

E.C.G. reprezintă cel mai important mijloc de diagnostic pozitiv pentru I.M.A.,
evidențiind topografia și mărimea infarctului.
Monitorizarea electrocardiografică permite evaluarea tulburărilor de ritm și conducere
din infarct.
Dinamica modificărilor ECG, relevă cele trei tipuri principale de suferință miocardică
cauzate de scăderea/oprirea fluxului coronarian: ischemia, leziunea, necroza.

II.5.1.3 Date biologice

Modificările biologice apărute în majoritatea cazurilor de infarct miocardic constau în:
 Modificările enzimelor serice și a altor produși de citoliză (procesul de necroză
miocardică determină eliberarea enzimelor din fibrele miocardice necrozate și apariția
acestora în concentrație crescută în plasmă, ex: C.P.K. – creatinfosfokinaza, L.D.H.-
lactohidrogenaza, G.O.T. – transaminaza glutamicoxalacetică, H.B.D.- alfahidroxibutiric
– dehidrogenaza, MB- mioglobina plasmatică).

25
  Hiperleucocitoza (creșterea numărului de leucocite este moderată: 12.000 – 15.000 mm3,
apare în prima zi și revine la normal după prima săptămână; persistența hiperleucocitozei
după o săptămână este cauzată de o embolie pulmonară. (Chiru F, 2012, p. 107)
 Hiperglicemia (creșterea valorilor glicemiei în primele zile la 150 mg%; în caz de
persistență se evidențiază un diabet latent necunoscut)
 Creșterea V.S.H.-ului (apărută la 2-3 zile de la debut 60-100 mm/h poate retroceda după
12-14 zile; este datorat reacției inflamatorii ce însoțește necroza)
 Creșterea fibrinogenului (este moderată sub 1000mg%, apare la 3-5 zile și poate dura 30
zile)
 Hiperfibrinemia (apare la 2-3 zile cu valori maxime în a 3-a zi și a 5-a, revine la normal
în 15-30 zile)
 Prezența proteinei C reactive, modificările coagulării și ale lipidelor serice constituie alte
date de laborator (Chiru F, 2012, p. 107)

II.5.1.4 Explorări imagistice

Evaluarea clinică, electrocardiografică și a enzimelor este completată pentru informații

diagnostice speciale sau în cazul apariției complicațiilor de:

 Radiografia toracică și tomografia computerizată

 Ecorcardiografia și studiile radioizotopice (scintigrafia,
angiografia, tomografia cu emisie de pozitroni)
 Rezonanța magnetică nucleară (metodă cu potențial imagistic
deosebit pentru cantate, precizie și diferențiere , însă prezintă grad de pericol ținând
seama de transportul pacientului pentru investigare în primele ore). (Chiru F, 2012,
p. 108)

II.5.2 Diagnostic diferențial

IMA cu durere toracică intensă, însoţită de tahicardie, anxietate şi eventual polipnee,

trebuie făcut cu câteva boli acute severe, al căror tratament este uneori complet diferit de al
infarctului.
Pericardita acută poate avea durere asemănătoare cu a infarctului şi, în caz de
miocardită asociată, bolnavul poate avea tahicardic şi galop. Frecătura pericardică este tipică
pericarditei, dar se regăsesc şi în IMA, la cateva ore de la debut. Un element important de
diferenţiere este aspectul ECG. În pericardită supradenivelarea ST este de obicei concavă în sus,
este relativ mică - de 1-2 mm - şi concordantă în majoritatea derivaţiiior. Nu apare niciodată

26
aspect de undă Pardee şi pierdere de potenţial QRS. În infarct evolutivitatea ECG este mai rapidă
şi de amploare mai mare. Dacă diferenţierea nu se poate realiza pe date clinice şi ECG, atunci
explorările biologice, inclusiv aspectul curbei produşilor de citoliză sunt hotăratoare.
Disecţia de aortă toracică se poate manifesta cu durere transfixiantă toracică foarte
asemănătoare cu cea din IMA. În absenţa prinderii coronarelor în cadrul disecţiei, ECG rămane
normală. În aceste condiţii trebuie căutate cu atenţie alte semne clinice de disecţie: scăderea
amplitudinii pulsului la unul din braţe sau la unul di membrele inferioare; suflu diastolic de
insuficienţă aortică; mai rar pleurezie hemoragică stangă sau frecătura pericardică. Unul din
semnele caracteristice ale disecţiei de aortă este variaţia mare tensională care însoţeşte
episoadele dureroase. De regulă apare colaps tranzifor, produs datorită stimulării baroceptorilor
aortici în timpul progresiei disecţiei; ТА revine însă normal practic fără nici un tratament.
(Gherasim L, 2000, p. 695).
Uneori disecţia aortei proximale prinde şi emergenţa uneia dintre coronare.
Se realizează astfel un tablou clinic şi ECG de ischemie miocardică acută, identic cu cel
din infarct. Prezenţa disecţiei poate fi suspectată prin coexistenţa suflului de insuficienţă aortică
acută.
Diagnosticul este tranşat prin ecocardiografie transtoracică, eventual transesofagiană şi,
ulterior, dacă este cazul, prin computer tomografie, RMN sau cateterism.
Diferenţierea corectă a disecţiei de aortă de IMA. de origine aterosclerotică este foarte
importantă, deoarece la suspiciunea de disecţie sunt contraindicate tromboliza şi anticoagularea.
Tromboembolismul pulmonar poate da un tablou clinic asemănător IMA, cu durere
toracică, tahicardie, polipnee, hipotensiune. Pot exista aritmii şi semen de insuficienţă cardiacă
dreaptă.
Semnele ECG de forţare ventriculară dreaptă pot mima ischemie subepicardică
anterioară. Diferenţierea de IMA se face prin discordanţa dintre semnele severe de debit cardiac
mic şi insuficienţă cardiacă dreaptă (şi nu stangă) şi absenţa unor semne patente electrice de
IMA, inclusiv de infarct de VD.
Transarea diagnosticului se face prin curbele de citoliză (CK-MB şi Mb, dar nu TGO şi
LDH), ecocardiografie (supraincărcare dreaptă in absenţa IM de VD) şi, eventual, scintigrafie
pulmonară (vezi capitolul „Tromboembolismul pulmonar").
Pneumotoraxul poate mima un IMA prin asocierea dintre durerea toracică intensă,
dispneea importantă şi tahicardie. Lipsesc semnele ECG de IM, iar tranşarea diagnosticului se
face prin examen fizic şi radiologic.
Afecţiunile acute de etaj abdominal superior se confundă mai ales cu infarctul
inferior şi de VD, in care există greaţă. vărsături, dureri epigastrice şi de hipocondru drept, prin

27
distensie hepatică. in IMA durerea epigastrică la palpare este absentă sau minimă, şi evident nu
sc găsesc semne, chiar minimc, de iritaţie peritoneală. Diagnosticul de colecistiiă acută sau de
ulcer penetrant sau perforal, sc face pe date clinice, ecograficc, radiologice şi eventual
gastroscopie.
Ceva mai dificilă este diferenţierea infarctului de pancreatita acută în care, pe langă
alterarea stării generale, cu hipotensiune, tahicardie şi chiar aspect de şoc, pot să apară semne
ECG de leziune subepicardică inferioară, prin acţiunea directă a enzimelor pancreaticc difuzatc
transdiafragmatic. Diagnosticul este tranşat de curbele enzimatice diferite din cele două afecţiuni
şi de evoluţia elementelor clinice şi electrocardiografice.
Alte sindroame dureroase toracoabdominale ce pot intra în discuție în cadrul
diagnosticului diferenţial al IMA includ: pleurita acută, pneumonia, zona Zoster toracică,
sindromul Tietze, abcesele subfrenice, infarctul splenic, boli acute musculoscheletice şi
altele. Caracterul durerii, examenul clinic şi uneori radiologic şi absenţa semnelor ECG de
infarct tranşează de cele mai multe ori diagnosticul. (Gherasim L., 2000, p. 696).

II.6 Evoluție și prognostic

Evoluția infarctului miocardic acut prezentată în cadrul manifestărilor clinice pentru

perioada de debut, de stare, de convalescență, este net influențată de complicațiile grave ce
predispun la deces în special pentru prima oră de la instalarea infarctului și de asistența de prim
ajutor acordată în acest interval de timp.

Prognosticul este individualizat de la un pacient la altul și condiționat de factorii

determinanți sau declanșatori.

Cazurile de deces survenite la scurt timp de la debut sau în primele săptămâni survin în
special la pacienții sedentari fără activitate fizică, cu antecedente cardiovasculare, diabet zaharat.

Prognosticul este grav în cazul apariției complicațiilor I.M.A., mortalitatea crescând în

raport cu vârsta pacienților, localizarea și mărimea infarctului. (Chiru, 2012, p. 107)

Prognosticul este sever, cu mortalitate de 20% în faza acută. Aproximativ 50% dintre
bolnavi supraviețuiesc 5 ani și 30%, 10 ani. (Borundel, 1995, p. 313)

28
 II.7 Tratament

Atitudini și intervenții

Pacientul cu infarct miocardic acut constituie o urgență cardiologică prin incidența și

gravitatea afecțiunii, asistenta sau echipa medicală, având un rol deosebit pentru preluarea
pacientului, acordarea primului ajutor, conduita de urgență în perioada prespital, de spital și
ambulatoriu.

II.7.1 Conduita terapeutică în faza prespital ( Conduita de urgență)

Faza prespital reprezintă intervalul de timp de la debutul infarctului miocardic și

instalarea pacientului în unitatea specializată de terapie intensivă coronariană.

În mod practic personalul medical sau premedical de pe ambulanță cunoaște și aplică

toate metodele de conduită terapeutică intensivă pentru I.M.A. – inclusiv pentru resuscitare
cardiorespiratorie.

Măsurile abordate în faza prespital sunt:

 Prevenirea morții subite:

- Poziționarea pacientului în decubit dorsal și interzicerea oricărui
efort
- Atenție! Să nu se uite psihoterapia
 Preîntâmpinarea altor complicații:
- Sedarea durerii (la indicația medicului):
- Morfină 0,01 g -0,01 g - 0,02 g s.c. sau i.m., eventual i.v., încet
diluat în ser fiziologic, sub controlul respirației;
- Mialgin 0,10g s.c. sau i.m., eventual i.v., diluat în 10ml ser
fiziologic sau glucoză 10%
- Fortral 30 mg i.v. sau i.m.
- Atenție! Morfina poate provoca o hipertensiune arterială și
deprimarea ventilației pulmonare. Asocierea cu atropină (1mg s.c. sau i.m.,
eventual 0,5 mg i.v.) poate preveni aceste fenomene. Dacă durerile sunt de mică
intensitate se poate încerca liniștirea lor cu algocalmin, fenobarbital, codeină.
- Urmărirea tensiunii arteriale și a pulsului, menținerea tensiunii
arteriale cu perfuzii de glucoză 5% , dextran, marisang și H.H.C.
- Urmărirea pulsului și corectarea extrasistolelor cu xilină de uz
cardiologic. Menținerea permeabilității căilor ariene prin aspirație.
29
 - Oxigenoterapie. (Titircă, 2000, p. 44)
 Scurtarea timpului până la internarea în spital
- Transportul de urgenţă într-o unitate spitalicească cu autosanitare
şi obligatoriu cu targa. Pentru reducerea mortalităţii pnn infarct miocardic, ideale
sunt ambulanţele dotate cu aparatură de monitorizare, defibrilare şi reanimare şi
însoţite de un medic şi un cadru mediu - aşa-zisele "unităţi mobile coronariene".

Pentru a se acorda îngrijiri în unităţile spitaliceşti şi pentru a se putea interveni de

urgenţă, asistenta medicală trebuie să aibă pregătită o trusă de prim ajutor, care să cuprindă:

- medicaţie pentru calmarea durerii, sedative, anticoagulante, xilină, coronarodilatatoare

(intensain), hemisuccinat de hidrocortizon (HHC);

- seringi sterile, soluţii de perfuzat, aparat de perfuzie, deschizător de gură, pipe Guedel,
aspirator de secreţii, aparat de respiraţie artificială de tip Ruben, aparatură pentru monitorizare şi
defibrilare. (Titircă, 2012, p. 45)

II.7.2 Conduita terapeutică în spital

II.7.2.1 Măsurile generale

Instalarea de urgență într-un pat de terapie intensivă, asigurând astfel facilități pentru
transport, resuscitare, mobilizare și monitorizare: Transportul bolnavului de la "Salvare se face
direct în secţie (cardiologie, terapie intensivă sau interne), cu targa, într-un timp cât mai scurt.
Mutarea bolnavului de pe targă în pat o face personalul sanitar fără să permită bolnavului nici o
mişcare, pentru ca să nu i se agraveze situaţia.

Asistenta medicală va avea grijă să îi fie asigurat un climat de linişte, salon bine
încălzit, aerisit. Poziţie cât mai comodă, în pat (este bine ca paturile să fie prevăzute cu somiere
reglabile pentru a se evita poziţiile forţate). (Titircă, 2011, p. 45)

Administrarea de oxigen pe sondă nazală sau mască.

Monitorizare electrocardiografică, pentru T.A., febră, saturația sângelui arterial.

Recoltarea analizelor standard și de urgență: asistenta medicală va recolta sânge pentru

probe de laborator indicate de medic (pentru dozările enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei,
determinarea leucocitozei, a V.S.H., colesterolului, acidului uric). (Tititrcă, 2011, p.45)

Combaterea axietății pacientului și educația acestuia pentru restricția de mobilizare și

regim dietetic.
30
 Instituirea măsurilor pentru toaleta locală, generală, combaterea constituției și retenției
de urină.

În cazurile extreme și la indicația medicului se execută cateterism uretro-vezical.

Combatera efortului de defecație prin administrarea de laxative zilnic, pentru a evita

embolia pulmonară, edemul pulmonar acut.

Administrarea de sedative, cu acțiune mai intensă, a indicația medicului (Diazepam,

Medazepam, Haloperidol).

Continuarea măsurilor pentru calmarea durerii prin administrarea de analgetice simple

sau opiacee.

Combaterea efectelor secundare și instituirea măsurilor pentru toaletă, în caz de greață,

vărsături, urinat, diaree.

Efectuarea tratamentului indirect al durerii indicat de medic (terapia antiischemică

coronariană prin tromboliză, Nitroglicerină i.v., betablocante i.v.).

Administrarea de nitrați per os după calmarea durerii și stabilizarea hemodinamică

(Isosobid mononitrat/dinitrat 40-80 mg/zi).

Efectuarea tratamentului anticoagulant (Heparină i.v. 3-7 zile), concomitent

Trombostop; antiagregant plachetar (Aspirină 32 mg/24 h), administrarea blocantelor de calciu
(Diltiazem 240 mg/24 h), a betablocantelor în timpul și după I.M.A. (Metoprolol i.v. 15 mg în 3
prize/24 h la debut sau Esmolol), precum și tromboliza coronariană pe cale venoasă generală
(Streptokinază 1,5 ml u.i. în 60 min., A.P.S.A.C. – complex activator streptokinază ansoilată
plasminogen 100 mg în 3 h) necesită din partea cadrului medical cunoaștere și competență
profesională corespunzătoare, care nu poate fi dobândită decât prin reevaluarea cunoștințelor
teoretice, practice, bazate pe noile concepte de îngrijiri, tehnici, nevoi prezentate în manualele de
ultimă generație (Chiru, 2012, p. 110)

Preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardului se realizează cu Xilină – 200 mg i.m.

sau i.v. ori perfuzie.

Administrarea medicației: Foarte important!

• Se va face cu mare punctualitate, deoarece întârzierile pot provoca bolnavului emoții

inutile.

31
 • Tratamentul medicamentos se face la pat, în poziţie orizontală.

• Asistenta medicală va avea pregătite medicamente pentru eventualele complicaţii.

• Deşi medicamentele se dau strict la indicaţia medicului, în unele cazuri de urgenţă,

cadrul mediu va trebui să intervină cu unele medicamente (nitroglicerină) şi oxigen.( Titircă,
2011, p. 46)

Alternativa pentru perfuzia farmacologică o constituie intervenția chirurgicală pentru:

- angioplastia coronariană transluminală percutanată - P.T.C.A.

- by-pass-ul coronarian de urgență (pontaj chirurgical aorto-
coronarian) (Chiru, 2012, p. 110)

II.7.2.2 Alimentația bolnavilor:

- Mesele vor fi fracţionate pentru a se evita consumul de cantităţi mari la o masă.

- Se va face alimentaţie pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal. Treptat se va

trece la alimentaţie activă la pat (numai la recomandarea medicului în poziţie şezândă). După
mobilizarea bolnavului, i se poate servi masa în sala de mese.

- Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile va fi alcătuit din

lichide şi pireuri date lent, cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi,
dar şi mai târziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal.

- Se interzice total fumatul.

II.7.2.3 Igiena bolnavului:

Baia generală sau parţială se face la pat fără să obosească bolnavul (în primele zile fără
să fie ridicat).

Mobilizarea bolnavului:

- Repaus absolut la pat în prima săptămână.

- Durata imobilizării va fi adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi de prezenţa

complicaţiilor.

- Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din primele
zile, se pot face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi picioare.

32
 - Treptat se permit schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.

- Mobilizarea se face progresiv (şederea pe marginea patului, şederea în fotoliu,

ridicarea din pat), sub controlul pulsului şi al tensiunii arteriale, iniţial în prezenţa medicului.

II.7.2.4 Crearea mediului psihilogic favorabil:

• Se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon.

• Nu se va permite vizitarea în grup.

• Se evită vizitele lungi.

• Nu se comunică veşti neplăcute.

• Se va facilita contactul cu bolnavii restabiliţi, cu efect psihic bun. (Titircă, 2011, p. 46,
47)

II.8 Compllicațiile I.M.A.:

 tulburări de ritm cardiac arterial și ventricular;

 tulburări de conducere ale inimii atrio-ventriculare și intraventriculare;
 disfuncții de pompă și complicații mecanice;
 complicații tromboembolitice și ischemia post infarct
 pericardita post infarct, pneumopatii acute;
 infecții urinare, psihoze. (Chiru F., 2012, p.112)

33
 II.9 Educația pentru sănătate

Infarctul miocardic acut este un sindrom clinic provocat de necroza ischemică a unei
porțiuni din miocard, determinată de obstruarea bruscă a unei artere coronare.
II.8.1 Profilaxia primară
• Asanarea focarelor de infecție din organism
• Alimentație echilibrată: fara exces de sare și grăsimi, aport de vitamine
• Combaterea obezitțtii
• Regim de viață echilibrat
• Evitarea consumului de alcool, cafea
• Suprimarea fumatului
• Efectuarea de exerciții fizice zilnic, plimbări în aer liber
• Evitarea stresului psihic
• Regim de viață echilibrat, alternând perioadele de activitate cu perioade de repaus
• Controlul periodic al tensiunii arteriale
• Tratamentul afecțiunilor cronice (diabet zaharat) (Titircă L., 2006, p. 50)

II.8.2 Profilaxia secundară

Pacientul cu infarct miocardic acut constituie o urgență cardiologică prin incidența și
gravitatea afecțiunii.
Conduita de urgență
• Prevenirea morții subite:
- așezarea bolnavului în decubit dorsal și interzicerea efectuării oricărei mișcări
- atenție! Să nu se uite psihoterapia
• Preîntâmpinarea altor complicații
- sedarea durerii: (la indicația medicului): Morfină 0,01 g – 0,02 g (1 fiolă = 0,02g)
s.c. sau i.m., eventual i.v., încet diluat în ser fiziologic, sub controlul respirației;
- Mialgin 0,10 g s.c. sau i.m., eventual i.v., diluat în 10 ml ser fiziologic sau
glucoză 10%
- Fortral 30 mg i.v. sau i.m.
- Morfina poate provoca o hipotensiune arterială și deprimarea venilației
pulmonare. Se asociază cu Atropină (1 mg s.c. sau i.m., eventual 0,5 mg i.v.)
- Dacă durerile sunt de mică intensitate se poate încerca liniștirea loc cu
Algocalmin, Fenobarbital, Codeină.

34
 - Urmărirea T.A. și a pulsului. Menținerea T.A. cu perfuzii de glucoză 5%, dextran,
marisang si H.H.C.
- Urmărirea pulsului și corectarea extrasistolelor cu xilină de uz cardiologic.
- Menținrea permeabilității căilor aeriene prin aspirație
- Oxigenoterapie
• Scurtarea timpului până la internarea în spital
- Transportul de urgență într-o unitate spitalicească cu autosanitare și obligatoriu cu
targa. (Titircă L., 2011, p. 44)
Tratament igieno-dietetic
• Repaus pat obligatoriu în toate formele, realizat în spital
• În primele ore şi zile (2 - 3), repaus absolut
• În general se acceptă mobilizarea parţială în zilele 6-8, progresivă în zilele 15-21
şi externare în 3 - 4 săptămâni.
• Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile va fi alcătuit din
lichide şi pireuri date lent, cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi,
dar şi mai târziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal.
• În general tratamentul dietetic (6 mese/zi), cu o raţie calorică adaptată greutăţii
pacientului (în caz de obezitate 1000 - 1200 calorii/zi), hipocolesterolemiant şi hipolipemiant şi
desodat.
Tratament medicamentos
• Tratament vasodilatator: Nitroglicerină
• De combatere a durerii: Mialgin, Morfină, Romergan, Plegomazin
• oxigenoterapie
• Tratament anticoagulant ( Heparină, Trombostop), antiagregant plachetar
(Aspirină)
• Administratrea de sedative (Diazepam, Metazepam, Haloperidol) (Borundel C.,
1995, p. 314)

II.8.3 Profilaxia terțiară

Recomandări la externare:
• Întreruperea definitivă a fumatului;
• Regim alimentar corect, cu scăderea aportului de grăsimi și colesterol ( din carne,
lactate);
• Controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat și dislipidemiei (dacă sunt
prezente);

35
 • Evitarea stresului;
• Tratament medicamentos urmat pe termen lung, care trebuie să conțină câteva
clase de medicamente esențiale: antiagregant plachetar (ex. Aspirină), betablocant (ex.
Metoprolol), IEC (ex. Captopril), nitrați (ex. Nitroglicerină), statine (ex. Simvastatină);
• Controalele medicale după infarct sunt esențiale pentru: supravegherea evoluției
bolii, supravegherea controlului factorilor de risc, efectuarea de teste de efort pentru evaluarea
răspunsului miocardului la exercițiul fizic.

36
 II.10 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU
AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE

Asistenta medicală deţine o poziţie foarte importantă in ingrijirea acestor categorii de

bolnavi. Justificarea rolului ei rezidă in caracterul unor boli cardiovasculare (insuficienţă
cardiacă, hipertensiune arterială, infarct miocardic etc.), care reclamă o spitalizare indelungată,
deci o supraveghere continuă.
Pe aceeaşi linie se situează şi frecvenţa accidentelor din bolile cardiovasculare (sincope,
colaps vascular, stop cardiac), ca şi a complicaţiilor. in sfarşit, dacă reţinem, faptul că multe boli
cardiovasculare reprezintă urgenţe medicale, tulburări de ritm, cardiopatii ischemice, puseuri de
hipertensiune, edem pulmonar, etc), se poate inţelege mai bine rolul său.
Dar pentru a-şi îndeplini menirea nu trebuie să se mulţumească să cunoască şi să aplice,
chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie să cunoască noţiuni teoretice
care să-I permită depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia şi, dacă este nevoie, chiar
intervenţia in situaţiile in care viaţa bolnavului depinde de cunoştinţele sale.
Asistenta medicală este obligată să noteze toate datele referitoare la puls, urină, T.A.,
edeme, dietă, medicaţie etc. Ea trebuie să asigure repausul fizic şi psihic al bolnavului, care
aproape in toate aceste categorii de afecţiuni este indispensabil.
Nu trebuie însă să uite dezavantajele repausului îndelungat la pat, fapt pentru care este
necesar să se recomande alegerea poziţiei şezande sau semişezande. Adeseori, aceşti bolnavi
sunt incapabili să se ocupe singuri de danşii. Iată de ce asistenta medicală este datoare să le
asigure şi să urmărească poziţia corectă in pat, schimbarea lenjeriei, transportul, efectuarea
zilnică a masajului gambelor şi picioarelor, pentru prevenirea trombo-zelor.
Toaleta zilnică a bolnavilor ii revine de asemenea ei. Nu trebuie să uite că unui bolnav
cu insuficienţă cardiacă avansată ii este interzis efortul de toaletă zilnică. La fel de important este
şi repausul psihic.
Vizitatorii numeroşi, discuţiile cu voce tare, chemările la telefon, ca şi neînţelegerile
familiale sau profesionale sunt tot atâtea cauze care pot frâna evoluţia favorabilă.
În bolile cardiovasculare dieta reprezintă adesea un factor essential.
Regimul fără lichide, hiposodat, uneori hipoazotat poate fi adeseori mai util intr-o
hipertensiune sau o insuficienţă cardiacă decat multe medicamente.
Asigurarea tranzitului intestinal este capitală pentru aceşti bolnavi, asistenta medicală
trebuie să ştie că eforturile mari de defecaţie pot fi fatale într-un infarct miocardic. Ea trebuie să
cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile unor medicamente (Digitala, Chinidina etc.).

37
 În sfarşit, trebuie să cunoască şi primele ingrijiri care urmează să fie acordate in unele
urgenţe cardiovasculare.
Să cunoască semnele şocului compensat şi măsurile de profilaxie, pentru a impiedica
intrarea in stadiul decompensat. Să cunoască primele ingrijiri care trebuie acordate intr-o
lipotemie sau sincope, măsurile de reanimare necesare (respiraţia "gură-la-gură" sau "gură-la-
nas" etc.). (Borundel C, 1995, p. 286)

38
PARTEA PRACTICĂ

39
 CAPITOLUL III
PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENȚILOR CU INFARCT
MIOCARDIC ACUT

CAZUL I

I. Culegerea datelor
Nume: M
Prenume: R
Vârsta: 53 ani
Stare civilă: căsătorită
Domiciliu: Galați
Loc de muncă: bucătar
II. Anamneza
Antecedente heredo-colaterale: mama – HTA, reumatism; tata – hepatită A
Antecedente personale: artrită, obezitate
Comportament: nefumătoare, nu consumă alcool, sedentară
III. Istoricul bolii
Pacientă în vârstă de 53 de ani se internează la Spitalul Militar de Urgență ”Dr. Aristide
Serfioti” Galați, secția Cardiologie cu următoarele simptome: durere anginoasă retrosternală
ce iradiază în tot toracele, stare de anxietate, dispnee, hipotensiune arterială, grețuri,
vărsături, anxietate.
Examen clinic general

Stare generală: influențată.

Temperatură: 38,7 C

T = 165 cm; G = 80 kg, obezitate gr. I

Stare de nutriţie: obezitate

Tegumente: palide

Mucoase: normale

40
Ţesut conjunctiv, adipos: fără edeme

Sistem limfatic, ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili

Sistem muscular: normoton, normokinetic

Sistem osteo-articular: articulații normale, nedureroase

Aparat respirator: torace normal conformat, vibraţii vocale prezente, sonor pulmonar

Aparat cardiovascular: - arie cardiacă de aspect normal, şoc apixian, spaţiul V stâng LMC,
sunete cardiace ritmice.

TA=90/60 mm Hg

AV=96 bătăi/minut

Resp. = 28resp/min

Aparat digestiv: abdomen normal conformat, suplu, nedureros la palpare. Ficat, căi biliare,
splină: normale.

Aparat uro-genital: loje renale libere, micțiuni fiziologice, nemodificate.

Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: orientat temporal; - ROT prezente

Examen paraclinic:

EKG: certifică IMA, undă Q patologică; supradenivelarea seg. ST, unda T negativă

Stadiul evolutiv al IMA: subacut în cazul pacientei

Examen de laborator :VSH=36mm/h, Fibrinogen=700mg/dL, Glicemie=140mg%,

Uree=80mg/dl, acid uric=2,4mg/dl, creatinină=2mg/dl, Colesterol = 260mg/dl, TGO=25U/L,
TGP=13,5U/L, CK-MB=63 UI/L, Mioglobina=99 mg/ml, LDH=85 UI/L

41
 Nevoi fundamentale afectate:

1. Nevoia de a evita pericolele.

Diagnostic de nursing:

 disconfort din cauza necrozei miocardice, manifestat prin durere anginoasă.

 disconfort psihic din cauza senzației de moarte iminentă, manifestată prin anxietate
2. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație.
Diagnostic de nursing:

 alterarea circulației din cauza debitului cardiac, manifestată prin hipotensiune arterială
 alterarea activității cardiace din cauza ischemiei miocardice, manifestată prin tulburări de
ritm
3. Nevoia de a-și păstra temperatura corpului în limite normale
Diagnostic de nursing:

 alterarea temperaturii corporale din cauza necrozei miocardice, manifestată prin febră
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata
Diagnostic de nursing:

 lipsa poftei de mâncare din cauza grețurilor și vărsăturilor, manifestată prin risc de
subalimentare
5. Nevoia de a elimina
Diagnostic de nursing:

 eliminare inadecvată din cauza scăderii perfuziei renale, manifestată prin oligurie
6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
Diagnostic de nursing:

 deficit de autoîngrijire din cauza intoleranței la efort, manifestată prin imposibilitatea

efectuării manevrelor de îngrijire
7. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
Diagnostic de nursing:

 cunoștințe insuficiente din cauza inaccesibilității la informații, manifestate prin cererea de

informații asupra evoluției bolii

42
43
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Pacienta M.R. 53 ani,sex: F, diagnostic: Infarct miocardic acut

01.03.2020 - Prima zi de îngrijire

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegate Evaluare

1. Nevoia de a evita Disconfort din cauza Pacienta sa prezinte Rol propriu: VSH=36mm/h,
pericolele necrozei miocardice confort fizic și psihic prin Fibrinogen=700mg/dL,
manifestat prin durere combaterea durerii -poziționez pacientul în decubit dorsal și interzic Glicemie=140mg%,
anginoasă. anginoase și a anxietății. efectuarea oricărui efort Uree=80mg/dl,

Discomfort psihic din -ajut pacientul în satisfacerea nevoilor, îl ajut în acid uric=2,4mg/dl,
cauza senzației de desfășurarea activităților zilnice: alimentație, hidratare, creatinină=2mg/dl,
moarte iminentă igienă Colesterol = 260mg/dl,
manifestată prin TGO=25U/L,
anxietate -ajut pacientul să facă mișcări pasive ale degetelor de la TGP=13,5U/L, CK-
mâini și picioare MB=63 UI/L,
Mioglobina=99 mg/ml,
-asigur condiții de mediu adecvate: camera aerisită, LDH=85 UI/L
luminoasă, temperatură adecvată, prevăzută cu aparatură
de specialitate Pacienta resimte o ușoară
diminuare a durerii.
-asigur un mediu calm, liniștit
Starea de anxietate este
-folosesc metode de relaxare pasivă (masaj) prezentă în continuare.

-învăț pacientul să practice gimnastică abdominală după

administrarea medicației

-administrez tratamentul medical la timp

Rol delegat:

recoltez sânge pentru examen de laborator: VSH,

fibrinogen, TGO, HLG, CPK, LDH, glicemie

44
 -administrez medicația prescrisă de medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi (perfuzie)

-Diazepam 1 compr./seara P.o

-Nitroglicerină (per lingual)

2. Nevoia de a Alterarea Pacienta să prezinte Rol propriu: D:

respira și a avea circulației,activității respirație adecvată.
o bună circulație cardiace, respirației din -învăț pacientul sa facă gimnastică respiratorie TA=90/60 mmHg
cauza debitului cardiac Pacienta să prezinte
și ischemiei miocardice circulație adecvată. -asigur poziția șezând sau semișezând pentru a favoriza AV=96 bătăi/minut
manifestate prin respirația
hipotensiune arterială, Resp. = 28resp/min
dispnee, tahicardie -aplic tehnici de favorizare a circulației (masaj)
S:
-monitorizez funcțiile vitale și le notez în foaia de
temperatură TA- 100/80 mmHg

-urmăresc efectul medicamentelor AV-89 b/min

Rol delegat: R-20 r/min

-administrez medicația prescrisă de medic: Pacienta prezintă o

ușoară ameliorare a
-perfuzie cu glucoză 5%, dextran, marisang, HHC afecțiunior.

-abord venos periferic pt. tratament antiaritmic cu xilină

1% 200 mg

-tratament anticoagulant: Heparină i.v. (2 fiole/6h)

-antiagregant plachetar: Aspenter 75 mg/zi

-blocante de calciu: Diltiazem 240 mg /2zi

45
 -beta-blocant: Metoprolol 15 mg 3/zi

-Streptokinază 1.5 ml UI i.v.

3. Nevoia de a-și Alterarea temperaturii Pacienta să prezinte Rol propriu: Pacienta prezintă o
păstra corporale din cauza temperatura corpului în ușoara ameliorare a
temperatura necrozei miocardice limite normale -aerisesc încăperea temperaturii.
corpului în manifestată prin febră
limite normale moderată 38,7C, -aplic comprese reci D: 38,7C
transpirații reci.
-asigur îmbrăcăminte lejeră S: 37,9C

-schimb des lenjeria de pat și de corp

-mențin igiena tegumentelor

-servesc pacientul cu cantități mari de lichide

-măsor funcțiile vitale, le notez în foaia de temperatură

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-paracetamol 3 compr./zi P.o.

4. Nevoia de a se Lipsa poftei de Pacienta să aibă o stare de Rol propriu: Pacienta a fost alimentată
alimenta și mâncare din cauza bine, fără grețuri și fără prin perfuzie. 1000ml
hidrata grețurilor și vărsăturilor vărsături. -așez pacienta în poziție semișezând, șezând sau decubit
manifestată prin risc de dorsal, cu capul într-o parte Vărsăturile au dispărut.
subalimentare
-ajut pacienta în timpul vărsăturilor sprijinind-o Starea de greată s-a
diminuat.
-învăț pacienta să inspire profund
Pacienta a eliminat prin
- asigur climat cald, confortabil vărsături 500 ml

46
 -fac bilanțul lichidelor ingerate și eliminate

Rol delegat

-administrez soluție izotonică de glucoză 5%, vitamine,

electrolizi 1000ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să fie echilibrată Rol propriu: G-80 Kg

elimina din cauza scăderii hidroelectrolitic.
perfuziei renale -fac bilanțul hidric ingesta-excreta Pacienta a consumat
manifestată prin Pacient să aibă o eliminare 1000 ml
oliguria adecvată. -cântăresc pacientul
A eliminat 600 ml urină.
-corectez dezechilibrul hidric prin hidratare

-asigur igiena corporală riguroasă

-servesc pacienta la pat cu urinar

-schimb lenjeria de pat de câte ori este nevoie

-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt

-încurajez pacienta să-și exprime gândurile, sentimentele

în legătură cu problema de dependență

-monitorizez funcțiile vitale

6. Nevoia de a fi Deficit de autoîngrijire Pacienta sǎ prezinte Rol propriu: Pacienta prezintǎ

curat, îngrijit, de din cauza intoleranței tegumente integre şi tegumente uscate şi
a proteja la efort manifestată curate. -ajut pacienta la efectuarea toaletei pe regiuni, pregătesc curate.
tegumentele și prin imposibilitatea salonul și materialele, protejez pacienta cu paravan și o
mucoasele efectuării manevrelor conving cu tact și cu blândețe să accepte efectuarea

47
 de îngrijire toaletei

-asigur temperatura optima a camerei 20-22C

-ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, să-și facă

toaleta cavității bucale

-conștientizez pacienta în legătură cu importanța

menținerii tegumentelor curate pt. prevenirea îmbolnăvirii

7. Nevoia de învăța Cunoștințe insuficiente Pacienta să dețină Rol propriu: Pacienta a înțeles
cum să-și din cauza cunoștințe despre boală necesitatea cunoașterii
păstreze inaccesibilității la -explorez nevoile de cunoaștere ale pacientei informațiilor despre
sănătatea informații manifestate boală și însușirea
prin cerera de -caut informații cu privire la mijloacele și resursele pe care acestora.
informații asupra le pot asigura: broșuri, cărți, pliante
evoluției bolii.
-explorez nivelul de cunoaștere al pacientei privind boala,
modul de manifestare, măsurile preventive și curative

-conștientizez pacienta asupra propriei responsabilități

privind sănătatea

-identfic și corectez deprinderile și obiceiurile greșite ale

pacientei

-țin lecții de formare a deprinderilor igienice, de

alimentație rațională, mod de viață echilibrat, de
administrare a diferitelor tratament, încurajez și ajut la
dobândirea noilor deprinderi

-verific dacă pacienta a înțeles mesajul transmis

48
 Pacienta M.R. 53 ani,sex: F, diagnostic: Infarct miocardic acut

02.03.2020 - A doua zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și delegate Evaluare

1. Nevoia de a Disconfort din cauza Pacienta să prezinte Rol propriu: Durerea s-a diminuat
evita pericolele necrozei miocardice diminuarea durerii. considerabil.
manifestat prin durere -poziționez pacientul în decubit dorsal
anginoasă. Pacienta să fie echilibrată Starea de anxietate a
psihic. -ajut pacientul în satisfacerea nevoilor, îl ajut în pacientei s-a redus.
Discomfort psihic din desfășurarea activităților zilnice: alimentație, hidratare,
cauza senzației de igienă
moarte iminentă
manifestată prin -ajut pacientul să facă mișcări pasive ale degetelor de la
anxietate mâini și picioare

-asigur condiții de mediu adecvate: camera aerisită,

luminoasă, temperatură adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice gimnastică abdominală după

administrarea medicației

- administrez tratamentul medical la timp, pt a nu

provoca emoții inutile pacientei

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-Mialgin 50 mg 2/zi (perfuzie)

-Diazepam 1 compr./seara P.o

49
2. Nevoia de a Alterarea Pacienta să prezinte Rol propriu: Funcții vitale
respira și a avea circulației,activității circulație și respirație
o bună circulație cardiace, respirației din adecvate. -învăț pacientul să facă gimnastică respiratorie D:
cauza debitului cardiac
și ischemiei miocardice -asigur poziția șezând, semișezând pt a favoriza TA: 100/55 mmHg
manifestate prin respirația
hipotensiune arterială, AV: 80/min
dispnee, tahicardie -învăț pacientul să reducă grăsimile și sarea
R: 18/min
-aplic tehnici de favorizare a circulației
S:
-informez pacientul asupra stadiului bolii, a gradului de
efort pe care poate să-l depună TA: 110/60 mmHg

-monitorizez funcțiile vitale AV: 82/min

-urmăresc efectul medicamentelor R: 19/min

Rol delegat:

-adm medicația prescrisă de medic:

-tratament anticoagulant Heparină i.v. (2 fiole/6h)

-antiagregant plachetar: Aspenter 75 mg/zi P.o

-blocante de calciu: Diltiazem 240 mg /3zi P.o

-beta-blocant: Metoprolol 15 mg 3/zi P.o

3. Nevoia de a-și Alterarea temperaturii Pacienta să prezinte Rol propriu: D: 37,4C

menține corporale din cauza temperatura corpului în
temperatura necrozei miocardice limite normale -aerisesc încăperea S: 37C
corpului în manifestată prin febră
limite normale moderată -aplic comprese reci Pacienta prezintă o stare

50
 -asigur îmbrăcăminte lejeră de subfebrilitate.

-schimb des lenjeria de pat și de corp

-mențin igiena tegumentelor

-servesc pacientul cu cantități mari de lichide

-măsor funcțiile vitale, le notez în foaia de temperature

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-paracetamol 3 comp./zi P.o

4. Nevoia de a se Alimentaţie inadecvată Pacienta să aibă o stare de Rol propriu: -Pacienta prezintă o stare
alimenta și prin deficit, datorită bine, fără greţuri. de ameliorare generală.
hidrata afectării stării generale, -asigur alimentație pasivă pacientei, la pat, în decubit -După alimentare cu
manifestată prin greaţă, Pacienta să se hrănească dorsal respectarea regimului şi
slăbiciune generală, corespunzător. Să fie administrarea medicației
inapetență. echilibrată hidroelectrolitic. -regim hidro-lacto-zaharat: ceai îndulcit, compot, suc de pacienta prezintă o
fructe, fructe. ameliorare a
dezechilibrului
-conșientizez pacienta asupra regimului alimetar hidroelectrolitic şi
nutriţional.
-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-excreta

Rol delegat:

51
 Administrez medicația prescrisă de medic:

-administrez soluție izotonică de glucoză 5%, vitamine,

electrolizi 500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacienta să fie echilibrată Rol propriu: G-80 Kg

elimina din cauza scăderii hidroelectrolitic.
perfuziei renale -fac bilanțul hidric ingesta-excreta Ingestie 1200 ml lichide
manifestată prin Pacient să aibă o eliminare
oligurie adecvată. -cântăresc pacientul Excreție 800 ml urină.

-corectez dezechilibrul hidric prin hidratare

-asigur igiena corporală riguroasă

-servesc pacienta la pat cu urinar

-schimb lenjeria de pat de câte ori este nevoie

-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt

-încurajez pacienta să-și exprime gândurile, sentimentele

în legătură cu problema de dependent

-monitorizez funcțiile vitale

6. Nevoia de a fi Deficit de autoîngrijire Pacienta să fie prezinte Rol propriu: Pacienta prezintă
curat, îngrijit, din cauza intoleranței tegumente curate și integre. tegumente curate și
de a proteja la efort manifestată -ajut pacienta la efectuarea toaletei pe regiuni, pregătesc uscate.
tegumentele și prin imposibilitatea salonul și materialele, protejez pacienta cu paravan și-l
mucoasele efectuării manevrelor conving cu tact și cu blândețe să accepte
de îngrijire
-asigur temperatura optimă a camerei 20-22C

-ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, să-și facă

52
toaleta cavității bucale

-conștientizez pacienta în legătură cu importanța

menținerii tegumentelor curate pt. prevenirea
îmbolnăvirii

53
 Pacienta M.R. 53 ani,sex: F, diagnostic: Infarct miocardic acut
Nevoia afectată Diagnostic nursing
1. Nevoia de a Disconfort din cauza
evita pericolele necrozei miocardice
manifestat prin durere
anginoasă.
Discomfort psihic din
cauza senzației de
moarte iminentă
manifestată prin
anxietate
2. Nevoia de a Alterarea
respira și a avea circulației,activității
03.03.2020 - A treia zi de îngrijiri
Obiective
Calmarea durerii.
Combaterea anxietății.
Pacienta să prezinte valorile
funcțiilor vitale în limite
Intervenții cu rol propriu și delegate Evaluare
Rol propriu: Durerea și starea de
anxietate au dispărut.
-poziționez pacientul în decubit dorsal
-ajut pacientul în satisfacerea nevoilor, îl ajut în
desfășurarea activităților zilnice: alimentație,
hidratare, igienă
-ajut pacientul să facă mișcări pasive ale degetelor de la
mâini și picioare
-asigur condiții de mediu adecvate: camera aerisită,
luminoasă, temperatură adecvată
-asigur un mediu calm, liniștit
-învăț pacientul să practice gimnastică abdominală după
administrarea medicației
Rol delegat:
-administrez medicația prescrisă de medic:
-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi (perfuzie)
-Diazepam 1 compr./seara P.o
Rol propriu: Funcții vitale
54
 o bună circulație cardiace, respirației din normale -învăț pacientul să facă gimnastică respiratorie D:
cauza debitului cardiac
și ischemiei miocardice -asigur poziția șezând, semișezând pt a favoriza TA: 115/55 mmHg
manifestate prin respirația
hipotensiune arterială, AV: 79/min
dispnee, tahicardie -învăț pacientul să reducă grăsimile și sarea
R: 17/min
-aplic tehnici de favorizare a circulației
S:
-informez pacientul asupra stadiului bolii, a gradului de
efort pe care poate să-l depună TA: 120/65 mmHg

-monitorizez funcțiile vitale AV: 75/min

-urmăresc efectul medicamentelor R: 18/min

Rol delegat: Pacienta prezintă T.A.,

pulsul și respirația în
-adm medicația prescrisă de medic: limite normale.

-tratament anticoagulant Heparină i.v. (2 fiole/6h)

-antiagregant plachetar: Aspenter 75 mg/zi P.o

-blocante de calciu: Diltiazem 240 mg /2zi P.o

-beta-blocant: Metoprolol 15 mg 3/zi P.o

3. Nevoia de a-și Alterarea temperaturii Pacienta să prezinte Rol propriu: D: 36,6C

menține corporale din cauza temperatura corpului în
temperatura necrozei miocardice limite normale -aerisesc încăperea S: 36,4C
corpului în manifestată prin stare
limite normale de subfebrilitate. -asigur îmbrăcăminte lejeră Pacienta prezintă
temperatura corpului în
-schimb des lenjeria de pat și de corp limite normale.

55
 -mențin igiena tegumentelor

-servesc pacientul cu cantități mari de lichide

-măsor funcțiile vitale, le notez în foaia de temperature

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de medic:

-paracetamol 3/zi P.o

4. Nevoia de a se Alimentaţie inadecvată Pacienta să se hrănească Rol propriu: După alimentare cu

alimenta și prin deficit, datorită corespunzător. Să fie respectarea regimului şi
hidrata afectării stării generale, echilibrată hidroelectrolitic. -asigur alimentație pasivă pacientei, la pat, în decubit administrarea medicației
manifestată prin, dorsal pacienta este echilibrată
slăbiciune generală, hidroelectrolitic și
inapetență. -regim îmbogățit hidric și caloric prin alimente nutritional.
semilichide, dietetice, ușor digerabile (supă de
zarzahat,piure de cartofi, ouă fierte moi, morcovi sote).

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă de medic:

-administrez soluție izotonică de glucoză 5%, vitamine,

electrolizi 500ml/zi perfuzie

56
 -metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a Eliminare Pacienta să fie Rol propriu: G-80 Kg

elimina inadecvată din echilibrată
cauza scăderii hidroelectrolitic. -fac bilanțul hidric ingesta-excreta Ingestie 1600 ml
perfuziei renale lichide
manifestată prin Pacient să aibă o -cântăresc pacientul
oliguria eliminare adecvată. Excreție 1200 ml
-corectez dezechilibrul hidric prin hidratare urină.

-asigur igiena corporală riguroasă Pacienta prezintă

eliminare adecvată.
-servesc pacienta la pat cu urinar

-schimb lenjeria de pat de câte ori este nevoie

-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt

-încurajez pacienta să-și exprime gândurile,

sentimentele în legătură cu problema de
dependent

-monitorizez funcțiile vitale

57
 Funcții vitale:

Data Tensiunea arterial Puls Respirația Temperatura

D S D S D S D S

01.03.2020 90/60 mmHg 100/65 mmHg 96 puls/min 89 puls/min 28 resp/min 20 resp/min 38,7°C 37,9°C

02.03.2020 108/55 mmHg 110/60 mmHg 80 puls/min 82 puls/min 18 resp/min 19 resp/min 37,4°C 37°C

03.03.2020 115/55 mmHg 120/65 mmHg 79 puls/min 75 puls/min 17 resp/min 18 resp/min 36,6°C 36,4°C

58
 Epicriza

Pacienta M.R. în vârstă de 53 de ani a fost internată în secția de Cardiologie a Spitalului

Militar de Urgență Galați, pentru perioada 01.03.2020 – 11.03.2020, cu următorul
diagnostic: infarct miocardic acut manifestând durere anginoasă retrosternală ce iradiază în
tot toracele, stare de anxietate, dispnee, hipotensiune arterială, grețuri, vărsături.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu următoarele medicamente:
- Antialgice: Mialgin
- Vasodilatatoare: Nitroglicerină
- Sedative: Diazepam
- Trombolitice: Streptokinază
- Antiaritmic: Xilină
- Anticoagulante: Heparină
- Antiagregant plachetar: Aspenter
- Blocante de calciu: Diltiazem
- Betablocante: Metoprolol
- Antiemetice: Metoclopramid
- Antitermice: Paracetamol
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (ECG), i s-a recoltat sânge pentru
hemoleucogramă şi urină pentru examen sumar de urină. Se externează cu stare generală
amelioratǎ în urma tratamentului efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
 respectarea tratamentului medicamentos;
 respectarea regimului dietetic şi a măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat, evitarea supraalimentaţiei cu reducerea aportului caloric şi de
grăsimi animale
 evitarea stresului;
 control periodic la medical cardiolog.

59
 CAZUL II

I. Culegerea datelor.
Nume: C.
Prenume: C.
Domiciliu: Galaţi
Loc de muncă : muncitoare la o fabrică de pâine
Stare civilă : căsătorită
Vârsta : 51 de ani
Grup sanguin : A II pozitiv
Alergic la: neagă
Data internării : 25.02.2020
Data externării : 05.03.2020
Număr zile spitalizare : 10
Diagnostic la internare: Infarct miocardic acut
Motivele internării : dureri în epigastru, dispnee, anxietate, greaţă, stare generală influenţată.
II. Anamneza.
 Condiţii de viaţă şi munca : bune
 Comportament : fumează 3-4 ţigări pe zi, consuma cafea.
IV. Istoricul bolii
Pacienta se internează de urgență pentru stare generală alterată în Spitalul Militar de
Urgenta Galati cu dureri în epigastru, dispnee, anxietate.
IV. Examen clinic general
Stare generală: afebril ; Talie: 1,57 m, Greutate: 80 kg
Stare de nutriţie: influenţată.
Stare de conştientă: păstrată.
Facies, tegumente, mucoase, fanere, buze uscate edeme la nivelul gambelor
Ţesut conjunctiv adipos: normal.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem muscular : normal reprezentat.
Sistem osteoarticular: mobil, integru, dar cu mobilizare greoaie datorită durerilor
Aparat respirator : murmur vezicular fizologic, torace normal conformat ; 10 respiraţii/minut,
dispnee cu ortopnee, bradipnee

60
Aparat cardiovascular : TA 95/70mmHg ; Puls perceptibil, tahicardie AV 90 bat./min. neregulat.;
zgomote cardiace aritmice.
Aparat digestiv: tranzit intestinal lent, abdomen suplu, sensibil la palpare.
Ficat, cai biliare, splina: hepatomegalie moderată
Aparat urogenital: loje renale libere, oligurie, diureza 800ml./24 ore.
Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: reflexe osteotendinoase prezente.
V. Investigaţii paraclinice
 ECG certifică Infarct miocardic acut, undă Q patologică, supradenivelarea segmentului
ST
 examen de urină: volum urină pe 3 ore = 85ml, leucocite frecvente, hematii frecvente,
albumina dozabilă, epitelii plate rare, mucus frecvent ;
 examen de laborator: Hb = 13,9g%, Ht = 43,2 , Glicemie = 140mg%, VSH = 60mm/h,
proteine totale = 9.4mg/l, calciu ionic = 4,5mg/dl, TGO = 44,5U/L, TGP = 35U/L,
leucocite = 12000/mm3, neutrofile = 65,7%, limfocite = 27,3%, monocite = 3,2% ,
colesterol = 230mg%, lipemie = 500mg%, CK-MB= 63UI, LDH =85 UI/L, Mioglobina =
99mg/L, Fibrinogen=750mg/dL

Nevoi fundamentale afectate :

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație
Diagnostic de nursing :
 Deficit respirator și circulator din cauza afectării miocardului, manifestat prin
hipotensiune arterială, dispnee,bradipnee
2. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic de nursing :
 Disconfort din cauza necrozei miocardice, manifestată prin durere anginoasă
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata
Diagnostic de nursing :
 Deficit alimentar din cauza grețurilor, vărsăturilor, manifestat prin alimentație
insuficientă cantitativ
4. Nevoia de a dormi și a se odihni
Diagnostic de nursing:
 Insomnie din cauza durerii, anxietății, senzației de moarte iminentă, manifestată prin
somn insuficient cantitativ și calitativ
5. Nevoia de a elimina
Diagnostic de nursing:
61
  Diminuarea diurezei datorită afectării funcţiei cardiac, manifestată prin oligurie
6. Nevoia de a comunica
Diagnostic de nursing:
 Comunicare ineficientă la nivel afectiv din cauza necunoașterii prognosticului bolii,
manifestată prin anxietate, senzație de moarte iminentă

62
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Pacienta C.C. 51 ani, diagnostic: Infarct miocardic acut

25.02.2020 - Prima zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare

delegat
1. Nevoia de a Deficit respirator și circulator Pacienta să prezinte Rol propriu: Hb = 13,9g%, Ht = 43,2 ,
respira și a avea o din cauza afectării miocardului circulație și respirație -Așez pacintul în decubit dorsal sau Glicemie =140mg%, VSH
bună circulație manifestat prin hipotensiune îmbunătățită în 24h semișezând pt a favoriza circulația și = 60mm/h, proteine totale
arterială, dispnee,bradipnee respirația = 9.4mg/l, calciu ionic =
-îi explic pacientului că sunt strict 4,5mg/dl, TGO = 44,5U/L,
interzise mișcările TGP = 35U/L, leucocite =
-monitorizez funcțiile vitale 12000/mm3, colesterol =
-liniștesc pacientul, inspirându-i 230mg%, lipemie =
încredere 500mg%, CK-MB= 63UI/l,
Rol delegat: LDH =420 UI/L,
-efectuez ECG Mioglobina = 99mg/L,
-recoltez sânge pentru examen de Fibrinogen=750mg/dL
laborator: VSH, fibrinogen, TGO, -În urma intervențiilor s-a
HLG, CPK, LDH, glicemie obținut diminuarea
-administrez tratamentul prescris de deficitului respirator și
medic: circulator
-oxigen prin mască 6l/min D:
-Aspirina 32mg/zi P.o TA: 95/70 mmHg
-Heparină i.v. 2fiole/6 h AV: 90b/min
-Atropină: 0,5 ml/6h i.v. R: 10r/min
-Metoprolol: 15mg 3/zi P.o T: 36,5C
S:
-Diltiazem 240 mg /2zi P.o TA: 100/60mmHg
AV: 85b/min
-abord venos periferic pt. tratament R: 13r/min
antiaritmic cu xilină 1% -200 mg T: 36,3C

2. Nevoia de a evita -Disconfort din cauza necrozei Pacienta să-și exprime Rol propriu: Pacienta resimte o ușoară
63
 pericolele miocardice manifestată prin diminuarea durerii în 2-3 -supraveghez permanent pacientul diminuare a durerii
durere anginoasă ore -salonul să fie liniștit, luminos,
prevăzut cu aparatură de specialitate
- Rol delegat:
-administrez tratament cf. indicației
medicului: de calmare a durerii:
Mialgin 50 mg i.v.2/zi, Nitroglicerină
0,5 mg la 15 min (în criza anginoasă)

3. Nevoia de a se Deficit alimentar din cauza Pacienta să prezinte Rol propriu: În urma intervențiilor
alimenta și grețurilor, vărsăturilor diminuarea senzației de -conștientizez pacienta asupra starea pacientei s-a
hidrata manifestat prin alimentație greață și a vărsăturilor în importanței regimului alimentar în ameliorat. Vărsăturile au
insuficientă cantitativ 24h menținerea sănătății dispărut. Starea de greță s-a
-ajut și sprijin pacienta în timpul diminuat, însă nu a dispărut
vărsăturilor definitiv.
-învăț pacienta să inspire profund
-asigur climat cald, confortabil
-fac bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate
Rol delegat:
-administrez soluție izotonică de
glucoză 5%, vitamine, electrolizi
1000ml/zi
-metoclopramid 1 fiolă i.v.

4. Nevoia de a dormi Insomnie din cauza durerii, Pacienta să aibă un somn Rol propriu: În urma intervențiilor
și a se odihni anxietății, senzației de moarte odihnitor, să fie liniștită -stabilesc un program de somn și somnul pacientei a început
iminentă manifestată prin somn odihnă pt. pacientă- 8 h noaptea și 1 h să se amelioreze.
insufficient cantitativ și calitativ după amiaza -Dupa administrarea
-asigur liniștea necesară pt a se putea tratamentului, pacienta
odihni prin înlăturarea factorilor prezinta un somn odihnitor
excitanți din mediul înconjurător timp de 4h.
-respect programul de administrare a –Dupa o perioada de veghe
tratamentului și răspund cu de 1h pacienta doarme încă
promptitudine la solicitările sale 2h.
Rol delegat:
-administrez Diazepam 1 compr. Seara
P.o
5. Nevoia de a Diminuarea diurezei datorită Pacienta să aibă o stare Rol propriu : G : 80 kg
64
 elimina afectării funcţiei cardiace
manifestată prin oliguria
de bine şi confort fizic,
cu eliminări urinare
fiziologice
- cântăresc pacienta Ingesta : 1000 ml
-servesc urinarul de câte ori este Excreta : 400 ml micțiuni
nevoie. După intervenţiile
-asigur o igienă riguroasă după fiecare realizate starea
eliminare. pacientei se
-educ pacientul să consume lichide cât ameliorează, dar
mai multe 1,5 – 2l/zi, şi îi explic cât simptomele sunt
este de benefic consumul de prezente în continuare
lichide. însă cu o intensitate mai
-fac bilanţul ingesta-excreta. scăzută

6. Nevoia de a Comunicare ineficientă la nivel
comunica afectiv din cauza necunoașterii
prognosticului bolii manifestată
prin anxietate, senzație de
moarte iminentă
Pacienta să fie echilibrată
psihic și să coopereze cu
echipa de îngrijire
Rol propriu:
-liniștesc pacienta privind sentimentul
fricii de moarte iminentă
-dau posibilitatea pacientei să își
exprime dorințele, ideile și nevoile
-ajut pacienta să se împrietenească
Pacienta s-a echilibrat
psihic, frica nu mai este
prezentă și comunică bine
cu personalul medical

65
 Pacienta C.C. 51 ani, diagnostic: Infarct miocardic acut

26.02.2020 - A doua zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare

delegat
1. Nevoia de a Deficit respirator și circulator Pacienta să prezinte circulație și Rol propriu: Ritmul respirator și
respira și a din cauza afectării miocardului respirație îmbunătățită -explic pacientei necesitatea și circulator începe să se
avea o bună manifestat prin hipotensiune importanța respectării repausului amelioreze
circulație arterială, dispnee,bradipnee fizic și psihic total D:
-asigur poziție semișezând pt a TA: 110/60mmHg
favoriza respirația AV: 85b/min
-învăț pacienta tehnici adecvate pt R: 14r/min
a respira normal (gimnastică T: 37C
respiratorie 3-5 min 3/zi)
-monitorizez funcțiile vitale S:
urmărind TA, AV, respirația la TA: 109/60mmHg
interval regulate de timp AV: 86b/min
Rol delegat: R:13r/min
-administrez tratamentul indicat de T: 36,7C
medic:
-Aspirina 32mg/zi P.o
-Heparină i.v. 2fiole/6 h
-Atropină: 0,5 ml/6h i.v
-Metoprolol: 15mg 3/zi P.o
-Diltiazem 240 mg /2zi P.o
-tratament antiaritmic cu Xilină 1%
200 mg
-efectuez ECG

2. Nevoia de a Disconfort din cauza necrozei Pacienta să-și exprime Rol propriu: Pacienta resimte o ușoară
evita pericolele miocardice manifestată prin diminuarea durerii, să fie în -supraveghez permanent pacientul diminuare a durerii
durere anginoasă afara oricărui pericol -salonul să fie liniștit, luminous,
prevăzut cu aparatură de
specialitate
Rol delegat:
-administrez tratament cf. indicației
medicului: de calmare a durerii:

66
 Mialgin 50 mg i.v.2/zi
3. Nevoia de a se Deficit alimentar din cauza Pacienta să prezinte diminuarea Rol propriu: -Pacienta prezintă o stare de
alimenta și grețurilor manifestat prin senzației de greață, să recâștige ameliorare generală.
hidrata alimentație insuficientă apetitul, să fie echilibrată -asigur alimentație pasivă pacientei, -După alimentare cu
cantitativ hidroelectrolitic la pat, în decubit dorsal respectarea regimului şi
administrarea medicației
-regim hidro-lacto-zaharat: ceai pacienta prezintă o
îndulcit, compot, suc de fructe, ameliorare a dezechilibrului
fructe. hidroelectrolitic şi
nutriţional.
-conșientizez pacienta asupra
regimului alimetar

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu

lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici

de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă de

medic:

-administrez soluție izotonică de

glucoză 5%, vitamine, electrolizi
500ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

4. Nevoia de a Alterarea eliminărilor urinare -Pacienta să aibă o stare de bine Rol propriu : -G= 80 kg
elimina datorită bolii şi să prezinte micţiuni -cantaresc pacienta. -Pacienta a consumat 1300

67
 manifestat prin oligurie, edeme
masive la nivelul membrelor
inferioare
5. Nevoia de a Insomnie din cauza durerii,
dormi, de a se anxietății, senzației de moarte
odihni iminentă manifestată prin somn
insufficient cantitativ și calitativ
fiziologice.
-Remiterea edemelor.
Pacienta să aibă un somn
odihnitor, să fie liniștită
68
–asigur o atmosferă caldă şi rapund ml lichide .
prompt la chemarea pacientei. –Diureza =1050ml/24h.
-educ pacienta să consume lichide -In urma tratamentului
minim 1500ml./zi şi îi explic diureza creşte cantitativ.
pacientei câte este de necesar
consumul de lichide şi o diureză
crescută.
–servesc bazinetul pacientei ori de
câte ori are nevoie.
–asigur o igienă corespunzătoare
după fiecare micţiune.
Rol delegat :
-la indicaţia medicului administrez
perfuzie cu glucoza 5%
Rol propriu : -Dupa administrarea
-creez un mediu ambiant liniştitor, tratamentului, pacienta
am aerisit salonul şi încurajez prezinta un somn odihnitor
pacienta pentru a-şi recăpăta timp de 5h.
echilibrul psihic si identific prin –Dupa o perioada de veghe
discuţii cu pacienta cauza de 1h pacienta doarme încă
insomniei. 2h.
-recomand pacientei cunsumul unui
pahar de lapte înainte de culcare.
Rol delegat:
-adminstrez sedative :Diazepam 1
comp./ seara P.o
 Pacienta C.C. 51 ani, diagnostic: Infarct miocardic acut

27.02.2020 - A treia zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare

delegat
1. Nevoia de a respira și Deficit respirator și circulator -Pacienta să prezinte o Rol propriu : D:
de a avea o bună din cauza afectării miocardului -verific FV. dacă s-au ameliorat şi le TA: 115/60mmHg
respiraţie şi o circulaţie
circulație manifestat prin hipotensiune notez în F.T. AV: 80b/min
arterială, dispnee,bradipnee adecvată. –aerisesc salonul pentru îmbunătăţire R: 16r/min
respiraţiei. T: 36,8C
-Ameliorarea dispneei.
–invat pacienta exerciţi respiratorii. S:
–masez membrele inferioare ale TA: 118/60 mmHg
pacientei în direcţia curentului venos AV: 78r/min
pentru favorizarea circulaţiei. R: 17r/min
–invat pacienta să nu mai consume T: 36,4C
cafea şi tutun şi să aibă o alimentaţie
bogată în fructe.
Rol delegat
-administrez tratamentul indicat de
medic
-Aspirina 32mg/zi P.o
-Heparină i.v. 2fiole/6 h
-Atropină: 0,5 ml/6h i.v.
-Metoprolol: 15mg 3/zi P.o
-Diltiazem 240 mg /2zi P.o
-administrez oxigen 6l/min prin mască

2. Nevoia de a evita Disconfort din cauza necrozei Pacienta să-și exprime Rol propriu: Durerea a scăzut progresiv.
pericolele miocardice manifestată prin diminuarea durerii, să fie în Pacienta nu mai resimte
durere anginoasă afara oricărui pericol. -poziționez pacientul în decubit dorsal durere

-ajut pacientul în satisfacerea nevoilor,

îl ajut în desfășurarea activităților
zilnice: alimentație, hidratare, igienă

-ajut pacientul să facă mișcări pasive

69
 ale degetelor de la mâini și picioare

-asigur condiții de mediu adecvate:

camera aerisită, luminoasă, temperatură
adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice gimnastică

abdominală după administrarea
medicației

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă de

medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi (perfuzie)

3. Nevoia de a se Deficit alimentar din cauza
alimenta și hidrata grețurilor manifestat prin
alimentație insuficientă
cantitativ
Pacienta să se hrănească
corespunzător. Să fie
echilibrată hidroelectrolitic.
Rol propriu:
-asigur alimentație pasivă pacientei, la
pat, în decubit dorsal
-regim îmbogățit hidric și caloric prin
alimente semilichide, dietetice, ușor
digerabile (supă de zarzahat,piure de
cartofi, ouă fierte moi, morcovi sote).
După alimentare cu
respectarea regimului şi
administrarea medicației
pacienta este echilibrată
hidroelectrolitic și
nutritional.

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu lichide

în cantități mici

-repartizez alimentația în mese mici de

70

4. Nevoia de a elimina Alterarea eliminărilor urinare
datorită bolii
manifestat prin oligurie, edeme
masive la nivelul membrelor
inferioare
-Pacienta să aibă o stare de
bine şi să prezinte micţiuni
fiziologice.
-Remiterea edemelor.
71
4-5 ori pe zi
-efectuez bilanțul ingesta-excreta
Rol delegat:
Administrez medicația prescrisă de
medic:
-administrez soluție izotonică de
glucoză 5%, vitamine, electrolizi
500ml/zi perfuzie
-metoclopramid 1 fiolă i.v.
Rol propriu : -G= 79
-cantaresc pacientă. -Pacienta a consumat 1500
–asigur o atmosferă caldă şi rapund ml lichide .
prompt la chemarea pacientei. –Diureza =1200ml/24h.
-educ pacienta să consume lichide -In urma tratamentului
minim 1500ml./zi şi îi explic pacientei adminisitrat edemele se
câte este de necesar consumul de remit, diureza creşte
lichide şi o diureză crescută. cantitativ.
–servesc bazinetul pacientei ori de câte
ori are nevoie.
–asigur o igienă corespunzătoare după
fiecare micţiune.
–asigur masajul membrelor inferioare
în direcţia curentului venos.
Rol delegat
-la indicaţia medicului administrez

5. Nevoia de a dormi și a Insomnie din cauza durerii,
se odihni anxietății, senzației de moarte
iminentă manifestată prin somn
insufficient cantitativ și calitativ
Pacienta să aibă un somn
odihnitor, să fie liniștită
perfuzie cu glucoza 5%
Rol propriu -Dupa administrarea
-creez un mediu ambiant liniştitor, am tratamentului, pacienta
aerisit salonul şi încurajez pacienta prezinta un somn odihnitor
pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic si timp de 6h.
identific prin discuţii cu pacienta cauza –Dupa o perioada de veghe
insomniei. de 1h pacienta doarme încă
-recomand pacientei cunsumul unui 3h.
pahar de lapte înainte de culcare.
Rol delegat
-adminstrez sedative :Diazepam 1
comp./ seara P.o

Funcții vitale

Data Tensiunea arterial Puls Respirația Temperatura

D S D S D S D S

25.02.2020 95/70 mmHg 100/60 mmHg 90 puls/min 85 puls/min 10 resp/min 13 resp/min 36,5°C 36,3°C

26.02.2020 110/60 mmHg 109/50 mmHg 85 puls/min 86 puls/min 14 resp/min 13 resp/min 37°C 36,7°C

27.02.2020 115/60 mmHg 118/55 mmHg 80 puls/min 78 puls/min 16 resp/min 17 resp/min 36,8°C 36,4°C

72
 Epicriza

Pacienta C.C. în vârstă de 51 de ani a fost internată în secția de Cardiologie a Spitalului

Militar de Urgență Galați, pentru perioada 25.02.2020 – 05.03.2020, cu următorul diagnostic:
infarct miocardic acut manifestând dureri în epigastru, dispnee, anxietate. Pe perioada
spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu
următoarele medicamente:
- Antialgice: Mialgin
- Vasodilatatoare: Nitroglicerină
- Sedative: Diazepam
- Antiaritmic: Atropină
- Anticoagulante: Heparină
- Antiagregant plachetar: Aspirină
- Blocante de calciu: Diltiazem
- Betablocante: Metoprolol
- Antiemetice: Metoclopramid
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (ECG), I s-a recoltat sânge pentru
hemoleucogramă şi urină pentru examen sumar de urină. Se externează cu stare generală
ameliorate în urma tratamentului efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
 respectarea tratamentului medicamentos;
 respectarea regimului dietetic şi a măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat, evitarea supraalimentaţiei cu reducerea aportului caloric şi de
grăsimi animale
 evitarea stresului;
 control periodic la medical cardiolog.

73
 CAZUL III

Nume: C

Prenume: I

Vârsta: 82 ani

Naţionalitate: Română

Ocupaţia: Pensionară

Alergii: neagă

Data internării: 10.02.2020

Data externării: 26.02.2020

Descrierea pacientului:

Pacienta are o înălțime de 1,70 m şi o greutate de 78 kg. Are grupa de sânge A II şi locuieşte în
condiții bune de viață.

Antecedente personale patologice:

HTA , cardiopatie hipertensivă, ciroză hepatică.

Antecedente heredo-colaterale:

Datele nu prezintă importanță.

Condiţii de viaţă: bune

Diagnostic de internare:

Infarct miocardic acut, hipertensiune arterială, ciroză hepatică

Motivele internării:

Durere retrosternală, dispnee, paloare, ameţeli, transpiratii, vărsături, greaţă.

Istoricul bolii:

74
Pacienta C. I., de 82 de ani, se internează cu durere retrosternală intensă şi prelungită, în repaus,
cu iradiere posterioară. Durerea a debutat în cursul serii precedente şi nu a cedat la nitroglicerină.

Examen clinic general

Anamneză:

Pacienta cu IMA, cu HTA, Cardiopatie hipertensivă, Ciroză hepatică, acuză durere retrosternală,
dispnee, paloare, ameţeli.

Examen obiectiv

Stare generală: -influențată.

Stare de nutriţie: -normoponderală

Tegumente: - palide.

Mucoase: - normale.

Ţesut conjunctiv, adipos: - fără edeme.

Sistem limfatic, ganglionar: - ganglioni superficiali nepalpabili.

Sistem muscular: - normoton, normokinetic.

Sistem osteo-articular: - articulații normale, nedureroase.

Aparat respirator: - torace normal conformat, vibraţii vocale prezente, sonor pulmonar.
R=20r/min

Aparat cardiovascular: - arie cardiacă de aspect normal, şoc apixian, spaţiul V stâng LMC,
sunete cardiace ritmice.

TA=140/100mmHg

AV=100bătăi/min

Aparat digestiv: -abdomen normal conformat, suplu, nedureros la palpare.

Ficat, căi biliare, splină: -normale.

Aparat uro-genital: -loje renale libere, micțiuni fiziologice, nemodificate.

75
Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: - orientat temporal; - ROT prezente

Examen paraclinic

ECG certifică Infarct miocardic acut, undă Q patologică, supradenivelarea segmentului ST

Examen de laborator:

Glicemie=195mg/dl, colesterol LDL=144mg/dl, CK-MB=65UI/L, TGO=45UI/L, TGP=70U/L,

Uree=53mg/dl, creatinină=0,70mg/dl, VSH=70mm/h, Hb=13,9%, Ht=43,2%, proteine
totale=9,4g/dl, leucocite=11.000/mm3

Nevoi afectate

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație

Diagnostic de nursing

 tulburări respiratorii și circulatorii din cauza afectării cardiace manifestate prin dispnee,
tahicardie.
2. Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de nursing

 alterarea stării de sănătate din cauza necrozei miocardice manifestată prin durere
retrosternală, anxietate.
3. Nevoia de a se odihni

Diagnostic de nursing

 odihnă insuficientă cantitativ și calitativ din cauza dispneei manifestată prin anxietate,
neliniște.
4. Nevoia de a se alimenta și hidrata

Diagnostic de nursing

 alimentație inadecvată din cauza grețurilor și vărsăturilor manifestată prin deshidratare,

inapetență.
5. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Diagnostic de nursing

76
  Deficit de autoîngrijire din cauza intoleranței la efort manifestată prin imposibilitatea
efectuării manevrelor de îngrijire

6. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Diagnostic de nursing:

 cunoștințe insuficiente din cauza inaccesibilității la informații manifestate prin cererea de

informații asupra evoluției bolii

77
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Pacienta C.I. 82 ani, sex: F, diagnostic: Infarct miocardic acut

10.02.2020 - Prima zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Interevenții cu rol propriu și Evalare

delegat

1. Nevoia de a respira și Tulburări respiratorii și Diminuarea durerilor și a Rol propriu: Starea pacientei nu s-a
de a avea o bună circulatorii din cauza afectării dispneei. îmbunătățit.
circulație cardiace manifestate prin -învăț pacinta exerciții
dispnee, tahicardie. Pacienta să prezinte circulație respiratorii, să evite mișcarea, Glicemie=195mg/dl, colesterol
adecvată. LDL=144mg/dl, CK-
-liniștesc pacienta MB=65UI/L, TGO=45UI/L,
TGP=70U/L, Uree=53mg/dl,
-monitorizez funcțiile vitale și le creatinină=0,70mg/dl,
notez în foaia de temperatură VSH=70mm/h, Hb=13,9%,
Ht=43,2%, proteine
-aplic tehnici de favorizare a totale=9,4g/dl,
circulației: exerciții active și leucocite=11.000/mm3
pasiv, masaj
D:
-aerisesc salonul
TA = 140/100mmHg;
-așez pacienta în poziție
semișezând AV = 100/min;

-urmăresc efectul R = 28/min

medicamentelor
T= 36,7C
Rol delegat
S:
-efectuez ECG
TA=142/75mmHg
-recoltez sânge pentru examenul

78
 de laborator AV=98/min

Administrez medicația R=27/min

prescrisă de medic:
T=36C
-Aspirina 32mg/zi P.o
-Heparină i.v. 2fiole/6 h
-Atropină: 0,5 ml/6h i.v.
-Metoprolol: 15mg 3/zi P.o
-Diltiazem 240 mg /2zi P.o
-administrez oxigen 6l/min prin
mască
-streptokinază 1.5 mil UI în
primele 60 min

2. Nevoia de a evita alterarea stării de sănătate din Pacienta sa prezinte confort Rol propriu: Durerile se ameliorează la
pericolele cauza necrozei miocardice fizic și psihic prin combaterea administrarea medicației, dar nu
manifestată prin durere durerii anginoase și a anxietății. -poziționez pacientul în decubit dispar în totalitate
retrosternală, anxietate. dorsal și interzic efectuarea
oricărui efort Pacienta are în continuare o
stare de anxietate
-ajut pacientul în satisfacerea
nevoilor, îl ajut în desfășurarea
activităților zilnice: alimentație,
hidratare, igienă

-ajut pacientul să facă mișcări

pasive ale degetelor de la mâini
și picioare

-asigur condiții de mediu

adecvate: camera aerisită,
luminoasă, temperatură
adecvată, prevăzută cu aparatură

79
 de specialitate

-asigur un mediu calm, liniștit

-folosesc metode de relaxare

pasivă (masaj)

-învăț pacientul să practice

gimnastică abdominală după
administrarea medicației

-administrez tratamentul
medical la timp

Rol delegat:

-administrez medicația prescrisă

de medic:

-Mialgin fiolă i.v. 50 mg 2/zi

(perfuzie)

-Diazepam 1 compr./seara P.o

3. Nevoia de a se odihni odihnă insuficientă cantitativ și
calitativ din cauza dispneei
manifestată prin anxietate,
neliniște.
Pacienta să aibă un somn
odihnitor, să fie liniștită
Rol propriu:
-stabilesc un program de somn
și odihnă pt. pacientă- 8 h
noaptea și 1 h după amiaza
-asigur liniștea necesară pt a se
putea odihni prin înlăturarea
factorilor excitanți din mediul
înconjurător
-respect programul de
administrare a tratamentului și
răspund cu promptitudine la
solicitările sale
În urma intervențiilor somnul
pacientei a început să se
amelioreze.
-Dupa administrarea
tratamentului, pacienta prezinta
un somn odihnitor timp de 3h.
–Dupa o perioada de veghe de
2h pacienta doarme încă 2h.

80
 Rol delegat:
-administrez Diazepam 1
compr./Seara P.o
4. Nevoia de a se alimentație inadecvată din cauza Pacienta să aibă o stare de bine, Rol propriu: Pacienta a fost alimentată prin
alimenta și hidrata grețurilor și vărsăturilor fără grețuri și fără vărsături. perfuzie.
manifestată prin deshidratare, -așez pacienta în poziție
inapetență. semișezând, șezând sau decubit Ingesta 1000ml
dorsal, cu capul într-o parte
Vărsăturile au dispărut.
-ajut pacienta în timpul
vărsăturilor sprijinind-o Starea de greată s-a diminuat.

-învăț pacienta să inspire Pacienta nu prezintă semene de

profund deshidratare

- asigur climat cald, confortabil Pacienta a eliminat prin

vărsături 500 ml
-fac bilanțul lichidelor ingerate
și eliminate

Rol delegat

-administrez soluție izotonică de

glucoză 5%, vitamine,
electrolizi 1000ml/zi

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a fi curat, Deficit de autoîngrijire din Pacienta sǎ prezinte tegumente Rol propriu: Pacienta prezintǎ tegumente
îngrijit, de a proteja cauza intoleranței la efort integre şi curate. uscate şi curate.
tegumentele și manifestată prin imposibilitatea -ajut pacienta la efectuarea
mucoasele efectuării manevrelor de toaletei pe regiuni, pregătesc
îngrijire salonul și materialele, protejez
pacienta cu paravan și o conving
cu tact și cu blândețe să accepte

81
 efectuarea toaletei

-asigur temperatura optima a

camerei 20-22C

-ajut pacienta să se îmbrace, să

se pieptene, să-și facă toaleta
cavității bucale

-conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii tegumentelor curate
pt. prevenirea îmbolnăvirii

6. Nevoia de a învăța Cunoștințe insuficiente din
cum să-și păstreze cauza inaccesibilității la
sănătatea informații manifestate prin
cerera de informații asupra
evoluției bolii.
Pacienta să dețină cunoștințe
despre boală
Rol propriu Pacienta a înțeles necesitatea
cunoașterii informațiilor despre
-explorez nevoile de cunoaștere boală și însușirea acestora.
ale pacientei
-caut informații cu privire la
mijloacele și resursele pe care le
pot asigura: broșuri, cărți,
pliante

-explorez nivelul de cunoaștere

al pacientei privind boala,
modul de manifestare, măsurile
preventive și curative

-conștientizez pacienta asupra

propriei responsabilități privind
sănătatea

-identfic și corectez deprinderile

și obiceiurile greșite ale
pacientei

-țin lecții de formare a

82
 deprinderilor igienice, de
alimentație rațională, mod de
viață echilibrat, de administrare
a diferitelor tratament, încurajez
și ajut la dobândirea noilor
deprinderi

-verific dacă pacienta a înțeles

mesajul transmis

83
 Pacienta C.C. 51 ani, diagnostic: Infarct miocardic acut

11.02.2020 - A doua zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu Evaluare

și delegat

1. Nevoia de a respira și tulburări respiratorii și Pacienta să prezinte circulație și Rol propriu Funcții vitale
a avea o bună circulatorii din cauza afectării respirație adecvate.
circulație cardiace manifestate prin -învăț pacientul să facă D:
dispnee, tahicardie. gimnastică respiratorie
TA: 143/70 mmHg
-asigur poziția șezând,
semișezând pt a favoriza AV: 85/min
respirația
R: 26/min
-învăț pacientul să reducă
grăsimile și sarea T: 35.8C

-aplic tehnici de favorizare a S:

circulației
TA: 145/75 mmHg
-informez pacientul asupra
stadiului bolii, a gradului de AV: 82/min
efort pe care poate să-l depună
R: 27/min
-monitorizez funcțiile vitale
T: 36,2C
-urmăresc efectul
medicamentelor

Rol delegat:

-adm medicația prescrisă de

medic:

-tratament anticoagulant

84
 Heparină i.v. (2 fiole/6h)

-antiagregant plachetar:
Aspenter 75 mg/zi

-blocante de calciu: Diltiazem

240 mg /2zi

-beta-blocant: Metoprolol 15 mg
3/zi

2. Nevoia de a evita • alterarea stării de
pericolele sănătate din cauza necrozei
miocardice manifestată prin
durere retrosternală, anxietate.
Pacienta să prezinte diminuarea
durerii.
Pacienta să fie echilibrată
psihic.
Rol propriu: Durerea s-a diminuat
considerabil.
-poziționez pacientul în decubit
dorsal Starea de anxietate a pacientei s-
a redus.
-ajut pacientul în satisfacerea
nevoilor, îl ajut în desfășurarea
activităților zilnice: alimentație,
hidratare, igienă

-ajut pacientul să facă mișcări

pasive ale degetelor de la mâini
și picioare

-asigur condiții de mediu

adecvate: camera aerisită,
luminoasă, temperatură
adecvată

-asigur un mediu calm, liniștit

-învăț pacientul să practice

gimnastică abdominală după
administrarea medicației

85

3. Nevoia de a se odihni Odihnă insuficientă cantitativ și
și de a avea un somn calitativ din cauza dispneei
liniștit manifestată prin anxietate,
neliniște.
4. Nevoia de a se Alimentație inadecvată din
alimenta și hidrata cauza grețurilor și vărsăturilor
manifestată prin deshidratare,
inapetență.
Pacienta să aibă un somn
odihnitor, să fie liniștită
Pacienta să aibă o stare de bine,
fără greţuri.
Pacienta să se hrănească
corespunzător. Să fie echilibrată
hidroelectrolitic.
86
- administrez tratamentul
medical la timp, pt a nu provoca
emoții inutile pacientei
Rol delegat:
-administrez medicația prescrisă
de medic:
-Mialgin 50 mg i.v. 2/zi
-Diazepam 1 compr./seara P.o
Rol propriu -Dupa administrarea
-creez un mediu ambiant tratamentului, pacienta prezinta
liniştitor, am aerisit salonul şi un somn odihnitor timp de 5h.
încurajez pacienta pentru a-şi –Dupa o perioada de veghe de
recăpăta echilibrul psihic si 1h pacienta doarme încă 2h.
identific prin discuţii cu
pacienta cauza insomniei.
-recomand pacientei cunsumul
unui pahar de lapte înainte de
culcare.
Rol delegat
-adminstrez sedative :Diazepam
1 comp./ seara P.o
Rol propriu: -Pacienta prezintă o stare de
ameliorare generală.
-asigur alimentație pasivă -După alimentare cu respectarea
pacientei, la pat, în decubit regimului şi administrarea
dorsal medicației pacienta prezintă o
ameliorare a dezechilibrului
-regim hidro-lacto-zaharat: ceai hidroelectrolitic şi nutriţional.
îndulcit, compot, suc de fructe,
fructe.
 -conșientizez pacienta asupra
regimului alimetar

-încurajez pacienta

-asigur climat cald, confortabil

-rehidratez pacienta treaptat cu

lichide în cantități mici

-repartizez alimentația în mese

mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-

excreta

Rol delegat:

Administrez medicația prescrisă

de medic:

-administrez soluție izotonică de

glucoză 5%, vitamine,
electrolizi 500ml/zi perfuzie

-metoclopramid 1 fiolă i.v.

5. Nevoia de a fi curat, Deficit de autoîngrijire din Pacienta să fie prezinte Rol propriu: Pacienta prezintă tegumente
îngrijit, de a proteja cauza intoleranței la efort tegumente curate și integre. curate și uscate.
tegumentele si manifestată prin imposibilitatea -ajut pacienta la efectuarea
mucoasele efectuării manevrelor de toaletei pe regiuni, pregătesc
îngrijire salonul și materialele, protejez
pacienta cu paravan și-l conving
cu tact și cu blândețe să accepte

-asigur temperatura optimă a

camerei 20-22C

87
 -ajut pacienta să se îmbrace, să
se pieptene, să-și facă toaleta
cavității bucale

-conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii tegumentelor curate
pt. prevenirea îmbolnăvirii

88
 Pacienta C.C. 51 ani, diagnostic: Infarct miocardic acut

12.02.2020 - A treia zi de îngrijiri

Nevoia afectată Diagnostic de nursing Obiective Intervenții cu rol propriu și Evaluare

delegate

1. Nevoia de a tulburări respiratorii și -Pacienta să prezinte o Rol propriu : D:

respira și a avea o circulatorii din cauza respiraţie şi o circulaţie -verific FV. dacă s-au TA: 135/60mmHg
bună circulație afectării cardiace adecvată. ameliorat şi le notez în AV: 80b/min
manifestate prin dispnee, -Ameliorarea dispneei. F.T. R: 27r/min
tahicardie. –aerisesc salonul pentru T: 36,8C
îmbunătăţire respiraţiei. S:
–invat pacienta exerciţi TA: 140/75mmHg
respiratorii. AV: 82b/min
–masez membrele R: 25r/min
inferioare ale pacientei în T: 36,4C
direcţia curentului venos
pentru favorizarea
circulaţiei.
–invat pacienta să nu mai
consume cafea şi tutun şi
să aibă o alimentaţie
bogată în fructe.
Rol delegat
-administrez tratamentul
indicat de medic
-Aspirina 32mg/zi P.o
-Heparină i.v. 2fiole/6 h
-Atropină: 0,5 ml/6h i.v.
-Metoprolol: 15mg 3/zi
89

2. Nevoia de a evita alterarea stării de sănătate
pericolele din cauza necrozei
miocardice manifestată
prin durere retrosternală,
anxietate.
P.o
-Diltiazem 240 mg /2zi P.o
Calmarea durerii. Rol propriu: Durerea și starea de
anxietate au dispărut.
Combaterea anxietății. -poziționez pacientul în
decubit dorsal
-ajut pacientul în
satisfacerea nevoilor, îl
ajut în desfășurarea
activităților zilnice:
alimentație, hidratare,
igienă
-ajut pacientul să facă
mișcări pasive ale
degetelor de la mâini și
picioare
-asigur condiții de mediu
adecvate: camera aerisită,
luminoasă, temperatură
adecvată
-asigur un mediu calm,
liniștit
-învăț pacientul să practice
gimnastică abdominală
după administrarea
90

3. Nevoia de a se Odihnă insuficientă
odihni cantitativ și calitativ din
cauza dispneei manifestată
prin anxietate, neliniște.
Pacienta să aibă un somn
odihnitor, să fie liniștită
91
medicației
Rol delegat:
-administrez medicația
prescrisă de medic:
-Mialgin fiolă i.v. 50 mg
2/zi (perfuzie)
-Diazepam 1 compr./seara
P.o
Rol propriu -Dupa administrarea
-creez un mediu ambiant tratamentului, pacienta
liniştitor, am aerisit prezinta un somn odihnitor
salonul şi încurajez timp de 5h.
pacienta pentru a-şi –Dupa o perioada de
recăpăta echilibrul psihic veghe de 1h pacienta
si identific prin discuţii cu doarme încă 3h.
pacienta cauza insomniei.
-recomand pacientei
cunsumul unui pahar de
lapte înainte de culcare.
Intervenţii delegate
-adminstrez
sedative :Diazepam 1
comp./ seara.
4. Nevoia de a se alimentație inadecvată din Pacienta să se hrănească Rol propriu:
alimenta și cauza grețurilor și corespunzător. Să fie
hidrata vărsăturilor manifestată echilibrată -asigur alimentație pasivă
prin deshidratare, hidroelectrolitic. pacientei, la pat, în decubit
inapetență. dorsal

-regim îmbogățit hidric și

caloric prin alimente
semilichide, dietetice, ușor
digerabile (supă de
zarzahat,piure de cartofi,
ouă fierte moi, morcovi
sote).

-încurajez pacienta

-asigur climat cald,

confortabil

-rehidratez pacienta
treaptat cu lichide în
cantități mici

-repartizez alimentația în
mese mici de 4-5 ori pe zi

-efectuez bilanțul ingesta-

excreta

Rol delegat:

Administrez medicația
prescrisă de medic:

92
 -administrez soluție
izotonică de glucoză 5%,
vitamine, electrolizi
500ml/zi

-Metoclopramid 1 fiolă
i.v.

FUNCȚII VITALE
Data Tensiunea arterial Puls Respirația Temperatura

D S D S D S D S

10.02.2020 140/100 mmHg 142/75 mmHg 100 puls/min 98 puls/min 28 resp/min 27 resp/min 36,4°C 36°C

11.02.2020 143/70 mmHg 145/75 mmHg 85 puls/min 82 puls/min 26 resp/min 27 resp/min 35,8°C 36,2°C

12.02.2020 135/60 mmHg 140/75 mmHg 80 puls/min 82 puls/min 27 resp/min 25 resp/min 36,8°C 36,4°C

93
 Epicriza

Pacienta C. I., de 82 de ani, se internează în secția de Cardiologie a Spitalului Militar de

Urgență Galați pentru perioada 10.02.2020 - 26.02.2020 cu durere retrosternală intensă şi
prelungită, în repaus, cu iradiere posterioară. Durerea a debutat în cursul serii precedente şi nu a
cedat la nitroglicerină.

Pe perioada spitalizării a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de

medic, cu următoarele medicamente:
- Antialgice: Mialgin
- Vasodilatatoare: Nitroglicerină
- Sedative: Diazepam
- Trombolitice: Streptokinază
- Antiaritmic: Xilină
- Anticoagulante: Heparină
- Antiagregant plachetar: Aspirină
- Blocante de calciu: Diltiazem
- Betablocante: Metoprolol
- Antiemetice: Metoclopramid
- Antitermice: Paracetamol
I s-au făcut examene paraclinice în perioada internării (ECG), i s-a recoltat sânge pentru
examene de laborator. Se externează cu stare generală amelioratǎ în urma tratamentului
efectuat în spital, cu următoarele recomandări:
 respectarea tratamentului medicamentos;
 respectarea regimului dietetic şi a măsurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a
frigului, repaos la pat, evitarea supraalimentaţiei cu reducerea aportului caloric şi de
grăsimi animale
 evitarea stresului;
 control periodic la medical cardiolog.

94
 Capitolul IV ANEXE

Tehnici efectuate în cazurile clinice:

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

Evaluarea funcţiei cardio-vasculare ne dă informaţii asupra forţei de contracţie asupra

inimii şi rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor.
Elemente de evaluat:
 Tensiunea arterială sistolică (cea maximă)
 Tensiunea arterială diastolică ( cea minimă).
Materiale necesare:
 Aparat pt măsurarea tensiunii arteriale: cel cu mercur, cel cu manometru, oscilometru
PACHON
 Stetoscop biaurecular
 Tampon de vată
 Alcool
 Creion sau pix cu mină roşie.
Metodă de determinare:
 Palpatorie şi auscultatorie.
Intervenţiile asistentei pentru metoda auscultatorie:
- Pregatirea psihică a pacientului.
- Asigurarea repaosului psihic şi fizic timp de 15 minute
- Spălarea pe mâini
- Se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului. Braţul trebuie să fie fixat şi întins (în
extensie).
- Se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei.
- Se introduc olivele stetoscopului în urechi.
- Se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsative.
- Se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se
percepe primul zgomot arterial, aceasta reprezentând valoarea tensiunii arteriale maxime.
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau a manometrului pentru a fi
consemnată.
95
 - Se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice.
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului. În momentul
în care zgomotele dispar, această valoare reprezentând tensiunea arterială minimă.
- Se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie.
Considerăm pentru fiecare linie a foii de temperatură o unitate a coloanei de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezultat. În alte
documente medicale se înregistrează cifric.
- Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana de alcool.
Pentru metoda palpatorie:
- Determinarea se face prin palparea arterei radiale.
- Nu se foloseşte stetoscopul
- Etapele sunt identice, urmărim pulsul.
- Dezavantajul: obţinerea unei valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului periferic
fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare.

96
 RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINER

Sângele se recoltează pentru examene:

o Hematologice
o Biochimice
o Bacteriologice
o Parazitologice
o Serologice

Avantaje
Utilizarea acestei metode de prelevare asigură:
o Confortul pacientului.
o Calitatea probei de sânge.
o Securitatea personalului medical.
Pregătire :
Materiale
o holder – un tub de material plastic care prezintă, la partea superioară, amboul la care se
ataşează acul de puncţie prin infiletare, iar la partea inferioară două aripioare ;
o acul de puncţie protejat de carcasa bicoloră ;
o tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori convenţionale ;
Materiale necesare efectuării puncţiei venoase.
Pacient
1) pregatirea psihică:
– se anunţa şi i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii;
2) pregatirea fizică :
– recoltarea se face dimineaţă pe nemâncate ;
– se aşează pacientul în decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior în abducţie,
extensie şi supinaţie.

Execuţie
Asistenta :
 Se spala pe mâini cu apă şi săpun ;
 Îmbraca mănuşi sterile ;
 Verifica banda de siguranţă a acului (integritate, valabilitate) ;
 Îndepărtează carcasa de culoare albă a acului prin mişcări de răsucire ;

97
  Infileteaza capătul liber al acului în holder ;
 Alege locul puncţiei şi îl aseptizează;
 Îndepărtează carcasa colorată a acului.
Execută puncţia venoasă:
o se dezinfectează tegumentele;
o se aplica garoul la o distanţă de 7 – 8 cm deasupra locului puncţiei ;
o se recomanda pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente ;
o se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul, apoi peretele venos – învingandu-
se o rezistenţă elastică , până când acul înaintează în gol ;
o introduce tubul în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediu, iar cu policele
împinge tubul în holder şi astfel va fi străpunsă diafragma gumată a dopului ;
o dupa prelevarea sângelui se scoate tubul din holder prin mişcări de împingere asupra
aripioarelor laterale şi i se imprima mişcări uşoare de inclinare- răsturnare pentru
omogenizarea cu aditivul ;
o se introduce tubul următor ;
o se retrage acul din venă şi se face o compresiune asupra locului puncţiei timp de 1 – 3
minute fără a flecta antebraţul pe braţ ;
Pregătirea probelor pentru laborator
o se etichetează tuburile.
o se trimit la laborator.
Reorganizare
 se reorganizează locul de muncă ;
 acele utilizate se depun în containerul destinat.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
 se face toaleta locală a tegumentului
 se schimba lenjeria dacă este murdară
 se asigura o poziţie comodă în pat
 se supraveghează pacientul.

98
 ELECTROCARDIOGRAMA

Definiţie:
ECG : este un test ce măsoară impulsurile electrice ale inimii.
Activitatea electrică a inimii poate fi detectată de la nivelul pielii prin nişte mici discuri
metalice denumite electrozi.
În timpul electrocardiogramei electrozii sunt ataşaţi de piele la nivelul toracelui, braţelor şi
picioarelor. Aceştia sunt conectaţi la un aparat ce transfera impulsurile electrice într-o
reprezenare grafica, pe care o înregistrează pe hârtie.
Această reprezentare grafică ce apare sub forma unei linii, este analizată de aparat şi mai
apoi de către medic.
Electrocardiogramă poate să arate :
 Dovezi ale măririi de volum a inimii
 Semne ale unui flux sanguin insufficient ( în infarcte)
 Probleme ale ritmului cardiac ( aritmii)
 Modificări ale activităţii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic
 Semne de inflamaţie a sacului ce înconjoară inima (pericardite)
O electrocardiogramă este indicate pentru:
 evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, în special când se suspicionează un posibil
infarct;
Alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate sunt: artimile, hipertrofia unei
cameră (pereţii camerei sunt îngroşaţi), inflamaţia sacului ce înconjoară inima (pericardita) ,
scăderea fluxului sanguin către inimă (ischemia)
 monitorizarea activităţii electrice ale ale inimii
 diagnosticarea hipertrofiei ventriculare
 monitorizarea eficienţei şi a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta
activitatea electrică a inimii
 verificarea funcţionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare)
implantate în inimă cu scopul de a menţine regulat ritmul acesteia.
O electrocardiogramă poate fi folosită pentru a evalua simptomele unei afecţiuni cardiace
(precum durerea inexplicabilă în piept dispneea, ameţeli, palpitaţii sau o stare de slăbiciune) sau
funcţia cardiacă atunci când există factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat ,
hipercolesterolemia, fumatul său istoric familial de afecţiuni cardiac la vârste tinere).
Poziţionarea electrozilor pe membre se realizează comform unui codal culorilor şi şi anume:

99
 o electrodul roşu pe antebraţul drept;
o electrodul galben pe antebraţul stâng;
o electrodul verde pe gamba stânga;
o electrodul negru pe gamba dreaptă;
Derivaţiile precordiale se obţin prin aplicarea electrodului pozitiv în anumite regiuni pe torace în
timp ce electrodul negativ se obţine prin conectarea împreună a tuturor electrozilor membrelor.
 V1- spaţiul intercostal IV parasternal drept.
 V2- spaţial intercostal IV parasternal stâng.
 V3- la jumătatea distanţei dintre V2 şi V4.
 V4- la vârful inimii său spaţial intercostal V pe linia medio-claviculara stânga.
 V5- la acelaşi nivel orizontal cu V4 la inserţia cu linia axilara anterioară stânga.
 V6- acelaşi nivel orizontal cu V4 la inserţia cu linia axilara mijlocie stânga.
Mod de efectuare:
EKG este efctuata de obicei de către un cadru medical, iar rezultatul este interpretat de
către un medic precum un internist, un medic de familie, cardiolog sau chirurg.
Pacientul primeşte de obicei EKG-ul ca dovadă a examinării sale de către un medic.
Electrocadiograful este portabil , astfel încât EKG-ul poate fi efectuat, practice oriunde. În cazul
spitalizării pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocadiograf; acest
process este denumit telemetrie.
Înainte de efectuarea EKG-ul pacientul trebuie să îşi îndepărteze toate bijuteriile şi hainele
de pe jumătatea superioară a corpului, de la nivelul mâinilor şi a picioarelor.
În timpul EKG-ului pacientul va sta întins pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului,
mâinilor şi al picioarelor unde vor fi plasaţi electrozii, sunt curăţate şi eventual râse, pentru a
furniza o suprafaţă curate şi netedă.
Între piele şi electrozi poae fi plasat un gel special sau nişte mici tampoane îmbibate cu
alcool sanitar, pentru a îmbunătăţi conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folosiţi şi electrozii
de unică folosinţă ce nu necesită gel sau alcool .
În cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repoziţionaţi în timpul testării. După
terminarea investigaţiei electrozii şi gelul sunt îndepărtaţi. Pe durata efectuării testului, pacientul
nu trebuie să se mişte sau să vorbească, deoarece activitatea musculară poate influenţa rezultatul.
Pentru rezultate optime, pacientul trebuie să stea întins, nemişcat şi să respire normal; uneori
medicul poate ruga pacientul să îşi ţină respiraţia pentru câteva secunde. O electrocardiogramă
durează în medie 5 până la 10 minute. În unele cazuri, această perioadă se poate prelungi,de
exemplu, atunci când se măsoară ritmul cardiac.

100
 Medicamente administrate în cazurile pacienţilor cu Infarct miocardic acut

Mialgin

Ce este Mialgin şi pentru ce se utilizează

Mialgin este un medicament analgezic central de tip morfinic cu efect analgezic şi sedativ.
Acest medicament este utilizat în tratamentul durerilor acute de intensitate moderată până la
severă şi/sau rebele la alte antialgice, precum:
- colici (în asociere cu antispastice);
- infarct miocardic acut;
- dureri postoperatorii;
- dureri obstetricale post-partum (în special în prezenţa contracţiilor uterine cu exceptia celor din
travaliu)De asemenea, este utilizat ca medicaţie preoperatorie şi adjuvant în anestezia generală.
Dacă
nu vă simţiţi mai bine sau vă simţiţi mai rău, trebuie să vă adresaţi unui medic.
Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Mialgin
Nu trebuie să vi se administreze Mialgin:
- dacă sunteţi alergic la clorhidratul de petidină sau la oricare dintre celelalte componente ale
acestui medicament (enumerate la punctul 6),
- dacă pacientul este un copil sau adolescent cu vârsta sub 16 ani,
- dacă aveţi respiraţie dificilă (deprimare respiratorie), o afecţiune numită „boală obstructivă
respiratorie” sau criză de astm,
- dacă aveţi insuficiență hepatică sau renală severe,
- dacă aveţi o intoxicație cu alcool etilic sau o stare numită delirium tremens,
- dacă aveţi convulsii (contracţii puternice şi generalizate ale muşchilor) sau un tip sever de criză
de epilepsie (status epilepticus),
- dacă luaţi medicamente din clasa inhibitorilor de monoaminooxidază, sau dacă au trecut mai
puțin de 14 zile de la un asemenea tratament (vezi mai jos „Mialgin împreună cu alte
medicamente),
- dacă aveți bătăi rapide ale inimii (afecțiunea numită tahicardie supraventriculară),
- dacă aveți o boală numită feocromocitom,
- dacă aveți o afecţiune numită acidoză metabolică diabetică,
- dacă aveţi traumatisme craniene şi hipertensiune intracraniană.
Nu trebuie să vi se administreze Mialgin dacă sunteți gravidă sau alăptați.

101
Nu trebuie să conduceți vehicule sau să folosiți utilaje pe durata tratamentului cu Mialgin.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să vi se administreze Mialgin, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- dacă aveţi leziuni craniene sau presiune intracraniană crescută (poate avea loc o creştere a
presiunii intracraniene) ;
- dacă aveţi insuficiență respiratorie;
- dacă aveţi tahicardie supraventriculară (ritm accelerat al bătăilor inimii);
- dacă aveţi un grad scăzut al conştienţei (vigilenţă);
- dacă aveţi antecedente de convulsii;
- dacă aveţi hipotiroidism sau hipertiroidism;
- dacă aveţi insuficienţă hepatică sau renală (din cauza riscului de acumulare al clorhidratului de
petidină şi/sau a metabolitului acesteia);
- dacă aveţi insuficienţă corticosuprarenaliană;
- dacă aveţi şoc hipovolemic sau hemoragic;
- dacă aveţi adenom de prostată, stricturi uretrale sau vi s-a spus că prezentaţi risc de retenţie
urinară;
- dacă aveţi hipotensiune arterială;
- dacă suferiţi de abdomen acut (grup larg de afecţiuni abdominale care se manifestă clinic prin
durere) deoarece administrarea clorhidratului de petidină sau a altor substanţe înrudite, poate
masca diagnosticarea sau evoluţia clinică a abdomenului acut;
- dacă aveţi afecţiuni intestinale inflamatorii şi obstructive;
- dacă aveţi miastenia gravis.
În aceste situaţii se recomandă administrarea cu prudenţă a clorhidratului de petidină,
înjumătăţirea dozelor şi monitorizarea pacienţilor.
Mialgin împreună cu alimente, băuturi și alcool
Utilizarea concomitentă de clorhidrat de petidină cu alcool poate duce la sedare, deprimare
respiratorie, comă şi deces. Nu se recomandă utilizarea concomitentă cu alcool.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
Nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi utilaje pe durata tratamentului cu Mialgin.
Cum vi se va administra Mialgin
Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul
dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Soluţia injectabilă Mialgin trebuie să vi se administreze de către medicul dumneavoastră sau de
către personalul medical specializat. Medicul dumneavoastră vă va injecta Mialgin subcutanat,
intravenos sau intramuscular, lent, în funcţie de indicaţii.

102
Doze Analgezie:
Doza recomandată este de 25-100 mg clorhidrat de petidină (0,5-2 ml soluţie injectabilă Mialgin
100
mg/2 ml), administrată intramuscular sau subcutanat sau de 25-50 mg clorhidrat de petidină (0,5-
1 ml
soluţie injectabilă Mialgin 100 mg/2 ml), administrată intravenos lent, repetat la minim 4 ore.
Administrarea intravenoasă se face sub formă de perfuzie: Mialgin 100 mg/2 ml se diluează cu
125 ml
soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) şi se administrează pe pracursul a 15
minute.
Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la
toate
persoanele.
Următoarele reacții adverse au fost raportate la administrarea de petidină:
– de la ușoare până la forme severe care sunt însoțite de
tulburări de respirație, stare generală alterată, scăderea tensiunii arteriale, accelerarea bătăilor
inimii, înroşirea feţei, transpirații, mâncărime;

ente sau zgomote care nu

există în realitate),

presiunii în interiorul capului,

103
sindromului Kounis (asociere între o reacţie alergică şi un sindrom coronarian)
cții puternice și generalizate ale mușchilor),

retenție de urină,

-a lungul venei în care a fost administrat,in caz de injectii

repetate,
flebita dupa injectii intravenoase,
induraţie după administrarea subcutanată,

medicamentos.
Pot să apară dependenţă fizică şi psihică după administrarea de doze terapeutice în 1-2
săptămâni;
cazuri de dependenţă se pot observa şi după 2-3 zile de tratament (vezi pct. 2, Atenţionări şi
precauţii).

104
 Aspenter
Compoziţie:Un comprimat filmat gastro-rezistent conţine acid acetilsalicilic 75 mg şi
excipienţi: nucleu - celuloză microcristalină (Avicel PH 101), amidonglicolat de sodiu, stearat de
magneziu şi film - tâlc, copolimer de acid metacrilic tip C, trietilcitrat, simeticona emulsie.

Indicaţii:
- Tratamentul infarctului miocardic acut.
- Tratamentul anginei pectorale instabile.
- Pentru menţinerea revascularizarii după angioplastie şi bypass coronarian.
- Profilaxia accidentelor ischemice cerebrale tranzitorii şi a infarctului cerebral.
Comprimatele care conţin doze mici de acid acetilsalicilic nu sunt potrivite pentru
folosirea în scop analgezic, antipiretic şi antiinflamator (aceste acţiuni apar la doze mai
mari).
Contraindicaţii:
-Alergie la acidul acetilsalicilic sau la alte componente ale produsului
-Intoleranţa la antiinflamatoriile nesteroidiene
-Diateze hemoragice
- Ulcer gastric sau duodenal în evoluţie.
Reacţii adverse:
Dozele mici de acid acetilsalicilic sunt, de regulă, bine suportate.
Au fost semnalate sângerări diverse - hematemeza, melena, hemoragii digestive oculte
(eventual cu anemie feripriva), epistaxis, gingivoragii, purpura. Riscul hemoragic chirurgical
este crescut. Favorizarea hemoragiilor se menţine timp de 4-8 zile după oprirea administrării
acidului acetilsalicilic.
Fenomenele de iritaţie gastrică sunt rare dacă tratamentul se face corect. Au fost raportate
cazuri de activare a ulcerului gastro-duodenal. Sunt posibile reacţii alergice, manifestate
îndeosebi prin urticarie, edeme, rareori astm sau reacţii anafilactice. Au fost semnalate reacţii de
tip anafilactoid la pacienţi idiosincrazici.
Mod de administrare:
Doza recomandată pentru profilaxia şi tratamentul accidentelor coronariene este de un
comprimat (75mg) de 1-4 ori pe zi. În infarctul miocardic acut administrarea se va face imediat
după debutul simptomelor.
Pentru profilaxia accidentelor ischemice cerebrale tranzitorii şi infarctului cerebral se
recomandă câte un comprimat de 1-2 ori pe zi. Comprimatele se înghit nesfaramate, cu o
canlitate suficientă de apă, de preferinţă după mese.
105
 Precauţii:
Folosirea acidului acetilsalicilic impune prudentă în următoarele situaţii clinice:
-pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronşic şi alte brohopneumopatii obstructive
cronice, alergie la polen, rinita alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente,
tratamentul se face sub supraveghere medicală
- episoade de ulcer gastro-duodenal activ în antecedente
- afecţiuni cu risc hemoragic, menometroragii- insuficientă cardiacă necompensata- deficit
congenital de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza
Forma de prezentare: Cutie cu 5 blistere conţinând câte 10 comprimate filmate gastro-
rezistente. Cutie cu 3 blistere a câte 10 comprimate filmate gastro-rezistente.

Nitroglicerina

Ce este Nitroglicerină 0,5 mg şi pentru ce se utilizează

Trinitrat de gliceril, substanţa activă a medicamentului Nitroglicerină 0,5 mg lărgeşte (dilată)
vasele de sânge. Acesta aparţine grupei de medicamente numite nitraţi.
Nitroglicerină 0,5 mg este utilizat pentru întreruperea sau prevenirea pe termen scurt a crizelor
dureroase cardiace (de angină pectorală) şi în situaţii cu risc de crize dureroase anginoase (stres
sau efort fizic).
Nitroglicerină 0,5 mg poate fi utilizat în atacul de inimă (infarctul miocardic acut), ca terapie
vasodilatatoare în unităţile de terapie intensivă din spital.
De asemenea, acest medicament este utilizat în insuficienţa cardiacă acută (insuficienţa cardiacă
stângă). Este utilizată şi în spasmul arterelor coronare determinat de cateterism în timpul
angiografiei coronariene (examen radiologic al circulaţiei sângelui de la nivelul inimii).
Nu luaţi Nitroglicerină 0,5 mg:
- dacă sunteţi alergic la trinitratul de gliceril sau la alţi nitraţi, sau la oricare dintre celelalte
componente ale acestui medicament
- dacă aveţi afectare severă a circulaţiei sângelui, apărută brusc, ca de exemplu în şocul
provocat de funcţionarea anormală a inimii, în scăderea severă a volumului de sânge sau în
scăderea severă a tensunii arteriale
- dacă aveţi anumite tipuri de afecţiuni ale inimii, cum sunt boli ale valvelor inimii (stenoză
aortică sau mitrală), cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, inflamaţie a pericardului
(pericardită constrictivă)

106
- dacă aveţi tensiune arterială scăzută, cu tensiunea arterială sistolică mai mică de 90 mmHg
- dacă suferiţi de scăderi bruşte ale tensiunii arteriale determinate de schimbarea poziţiei
corpului (ridicarea în picioare), care pot duce la leşin
- în leziuni ale capului (leziuni ale creierului, sângerare la nivelul creierului)
- dacă aveţi anemie severă (număr scăzut de globule roşii)
- dacă luaţi tratament cu alte medicamente cum sunt sildenafil, vardenafil şi tadalafil
- folosirea unor medicamente care produc oxid nitric
- dacă utilizaţi medicamente care stimulează guanilat ciclaza solubilă, cum este riociguatul,
din cauza creşterii riscului de apariţie a tensiunii arteriale mici (vezi punctul
„Nitroglicerină 0,5 mg împreună cu alte medicamente”).
- în anumite forme de infarct miocardic –infarct miocardic inferior şi care afectează şi
ventriculul drept.
Atenţionări şi precauţii
Înainte să utilizaţi Nitroglicerină, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:
- dacă aveţi o funcţionare deficitară a părţii stângi a inimii (insuficienţă ventriculară stângă,
cu presiune de umplere scăzută)
- dacă glanda dumneavoastră tiroidă are o activitate mai crescută decât normal
(hipertiroidie)
- dacă glanda dumneavoastră tiroidă este mai puţin funcţională decât normal (hipotiroidie)
- dacă nu vă hrăniţi adecvat (aveţi malnutriţie)
- dacă aveţi o temperatură a corpului mai mică decât cea normală (hipotermie)
- dacă aveţi o afectare severă a funcţiei ficatului
- dacă aveţi funcţia rinichilor afectată
- dacă aveţi glaucom (tensiune crescută în interiorul ochiului/ochilor)
- dacă aţi avut de curând un atac de cord (infarct miocardic).
Cum să luaţi Nitroglicerină 0,5 mg
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau
farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Medicamentul este recomandat pentru adulţi.
La începutul durerii cardiace (crizei de angină pectorală) sau cu câteva minute înainte de a
planifica o activitate solicitantă (igiena de dimineaţă, luarea mesei, mersul la servici, căratul
greutăţilor, efortul fizic intens, trecerea într-un mediu mai rece, etc.), ½ - 1 comprimat se dizolvă
sub limbă.
În cazul în care inima dumneavoastră nu mai pompează sângele în corp aşa cum ar trebui
(insuficienţă cardiacă stângă acută) sau în cazul unui atac de cord (infarct miocardic acut),

107
1-2 comprimate se dizolvă sub limbă în timp ce se supraveghează tensiunea arterială (tensiunea
arterială sistolică să se menţină peste 100 mmHg).
Dacă durerea cardiacă (criza anginoasă) nu cedează, doza poate fi repetată.
Înainte de angiografie coronariană, 1-2 comprimate se dizolvă sub limbă.
Mod de administrare
Comprimatul sublingual va fi utilizat prin dizolvare sub limbă. Este recomandat să eliminaţi din
gură resturile de comprimat după ce efectul a apărut.

108
 BIBLIOGRAFIE

1. Borundel, Corneliu, Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura ALL,
București, 1995
2. Chiru, Florian, Urgențele Medicale, Editura RCR Editorial, București, 2012
3. Gherasim, Leonida, Medicină internă, Editura Medicală, București, 2000
4. Ginghină Carmen, Mic tratat de Cardiologie, Editura Academiei Române, București,
2010
5. Niculescu, Cezar, Anatomia si fiziologia omului, Editura Corint, București, 2009
6. Titircă, Lucreția, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali,
Editura Viața Medicală Românească, București, 2006
7. Titircă, Lucreția, Ghid de nursing, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008
8. Titircă, Lucreția, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, Editura
Viața Medicală Românească, București, 2008
9. Titircă, Lucreția, Urgențele medico-chirurgicale, Editura Medicală, București, 2011
10. https://www.anm.ro/_/_PRO/pro_5376_30.05.05.pdf
11. https://www.anm.ro/_/_PRO/pro_1506_17.03.09.pdf?anmPage=118&ID=2367
12. https://www.anm.ro/_/_PRO/pro_142_21.06.07.pdf

109