Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,,Sa
iertam durerea si
sa stim ca
este cu neputinta sa ne imaginam o fericire
mai mare decat cea pe care ne-o da
aceasta viata omeneasca, atat de dulce si
atat de amara, atat de rea si atat de buna,
ideala si reala totodata si care contine
totul si impaca toate contrastele.
Florance Nightingale
CAP. 2.
DEFINITIA INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT
Infarctul Miocardic acut este un sindrom clinic produs de o necroza acuta d
e origine ischemica a unei portiuni de miocard.
Cauza necrozei o constituie, in imensa majoritate a cazurilor,
obstructia brusca a unei artere coronare cu oprirea sau reducerea masiva a flux
ului sangvin in interiorul miocardic irigat de artera respectiva.
Infarctul miocardic poate rezulta si dintr-o reducere brusca a fluxului sangvin
sau a continutului sau in oxigen, ca in cazul unui colaps circulator sau al unei
hemoragii masive, cauzele imediate ale ocluziei coronariene fiind tromboza coron
ariana sau abcedarea unui aterom in lumenul unei artere coronare si exceptional
o embolie intr-o artera.
Exista si infarct miocardic neaterosclerotic in procent de 5-10 %.
CAP. 3.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
A APARATULUI
CARDIOVASCULAR
Atriile sunt cavitati situate spre baza inimii si care nu comunica intre ele. Au
peretii mai subtiri si prevazuti cu mai multe orificii. Cele doua atrii sunt despartite prin
septul iteratrial.
Atriul drept are forma de cub neregulat prezentand 6 pereti:
* peretele anterior este neted iar cel posterior este reprezentat de septul
interatrial
* peretele superior este prevazut cu un orificiu in care se deschide vena cava
superioara iar cel inferior este prevazut cu un orificiu in care se deschide vena cava
inferioara, intre cele doua orificii ale venelor cave aflandu-se nodul sinoatrial
*
peretele medial are orificiul atrioventricular drept prevazut cu o valva,
numita valva tricuspida. La unirea peretelui inferior cu cel medial se gaseste orificiul
sinusului coronar care este prevazut cu valva Thebesius. In apropierea acestui orificiu
se gaseste nodulul atrioventricular.
Atriul stang are o forma aproape cuboida si are un perete mai gros. In peretele
posterior se gasesc cele patru orificii in care se deschid venele pulmonare iar in cel
inferior se afla orificiul atrioventricular stang prevazut cu o valva nitrala.
Ventriculele sunt doua cavitati de forma piramidala care se afla spre varful inimii.
Cele doua ventricule sunt despartite intre ele prin septul interventricular. Spre
deosebire de atrii, ventriculele au o capacitate mai mare, peretii lor sunt mult mai grosi
si prevazuti cu muschi papilari si cu trabecule cornoase. Ventriculele nu comunica intre
ele.
Ventriculul drept are trei pereti: anterior (sternocostal), inferior
(diafragmatic) si posterior reprezentat de septul interventricular.
La baza ventricului drept se gaseste: orificiul atrioventricular drept
prevazut cu valva tricuspida si orificiul trunchiului arterei pulmonare care este prevazut
cu trei valvule semilunare.
Ventriculul stang are trei pereti:anterior (septal),posterior sau pulmonar si
inferior (diafragmatic).Spre deosebire de ventriculul drept,peretii ventriculului stang
sunt de trei ori mai grosi.
La baza ventriculului stang se gaseste orificiul atrioventricular stang prevazut
cu valva mitrala (bicuspida) si orificiul arterei aorte prevazut cu trei valvule semilunare
(sigmoide).
In peretele arterei aorte, la nivelul valvulelor sigmoide, anterior se observa
orificiile de origine ale celor doua artere coronare: dreapta si stanga.
Venele care culeg sangele din capilarele miocardului sunt: marea vena coronara,
mica vena coronara si vena si vena interventriculara posterioara. Cea mai mare parte a
sangelui venos se varsa in atriul drept prin intermediul sinusului coronar situat in
santul coronar, considerat ca o extremitate dilatanta a marii vene coronare. El se
deschide in atriul drept printr-un orificiu prevazut cu valvula Thebesius. O mica parte
din sangele venos este colectat de venele cardiace accesorii, care se deschid direct in
atriul drept.
Limfaticele dreneaza limfa in ganglionii mediastinali anteriori.
Nervii inimii provin din sistemul nervos vegetativ simpatic si parasimpatic.
Fibrele simpatice sunt grupate in trei nervi numiti nervi cardiaci (superiori, mijlociu si
inferior) iar cele parasimpatice provin din nervul vag. Fibrele simpatice se
anastomozeaza cu cele parasimpatice formand plexul cardiac superficial asezat
inaintea arcului aortic si in dreptul bifurcatiei trunchiului arterei pulmonare si plexului
cardiac profund, situat intre arcul aortic si bifurcatia traheei.
In plexul cardiac se gaseste neuroni numiti celule ganglionare, masati in peretele
posterior al atriilor si legati de tesutul nodal.
CAP. 4.
ETIOLOGIA INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT
Este un factor foarte des notat in anamneza bolnavilor cu infarct miocardic acut.
Nu se poate spune daca un stres de durata ar duce la o dereglare a meta
metabolismului lipidic si al colesterolului.
S-a remarcat acest factor la bolnavii cu activitate de raspundere, cu efort
intelectual si consum nervos, in general la indivizi cu o mare emotivitate si cu un
comportament agresiv.
CAP. 5.
SIMPTOMATOLOGIA INFARCTULUI MIOCARDIC
ACUT
Tabloul simtomatologiei clasice a infarctului miocardic acut include complexul
precordialgiei prelungite peste 20 minute, care nu cedeaza la nitriti, apar de obicei in
repaus si determina agitatia bolnavului, insotita de anxietate extrema, senzatia de
moarte iminenta, greata, varsaturi, distensie abdominala, transpiratii reci, adinamie,
astenie, lipotimie etc.
legata de o necroza miocardica mai intinsa. Datele statistice nu confirma insa o relatie
prognostica semnificativa.
Lipotimia la debutul infarctului miocardic acut.
Incidenta lipotimiei la debutul infarctului miocardic acut a fost dupa unii
specialisti de cca. 10%.
Patogenia este fie reflex hipervagala la aparitia durerii, fie prin prabusirea
brutala a debitului cardiac in perioada debutului afectiunii,cu insuficienta circulatorie
cerebrala mai ales la unii bolnavi cu o varsta mai avansata si fenomene de
ateroscleroza cerebrala.
Tulburari digestive de la debut.
Tulburarile digestive de la inceput sunt: greata, varsaturi.
Hiperstimularea vagala initiala se manifesta clinic prin tulburari digestive
uneori severe. Greturi si varsaturi frecvente repetate au fost intalnite la18% din
bolnavii internati in primele 24 ore.
Prezenta la debut a transpiratiilor.
Transpiratia, variabila ca intensitate, insoteste frecvent precordialgiile si starea
de anxietate caracteristica debutului infarctului miocardic acut. S-a demonstrat ca
avand o posibila valoare prognostica doar in prezenta simptomului in varianta
accentuata, cu transpiratii abundente, reci,semnalate ca particularitate de bolnav.
CAP. 6.
CLASIFICAREA INFARCTULUI MIOCARDIC ACUT
Infarctul miocardic acut se instaleaza in circumstante variate:
O in == 50% din cazuri survine fara nici o cauza aparenta si chiar la subiecti pana atunci
intr-o stare aparent buna.
O in == 40% din cazuri apare pe fondul cunoscut al unei cardiopatii ischemice, prin
agravarea unei angine preexistente.
O in == 10-20% a cazurilor se pot incrimina unii factori ocazionali, in realitate unele
pretexte gasite in comemorativele pacientului a caror valabilitate este discutabila.
Printre factorii ocazionali declansanti amintim: efortul fizic, emotiile in toate
formele sale (in special furia, mania), traumatismele accidentale sau chirurgicale,
socurile sau agresiunile cele mai diverse (vaccinuri, medicamente, indigestii), anumite
modificari umorale inaparente, adesea provocate de conditiile expuse mai sus.
In afara unor foarte rare (dar incontestabile) cazuri in care infarctul miocardic survine
in cursul (sau ca urmare imediata) unui efort fizic violent si spre deosebire de ceea ce
se intampla in mod obisnuit in angina pectorala, in repaus, la locul de munca sau la
domiciliu, de multe ori noaptea.
Nu este exclus ca in conditii de efort sau de emotii, inima sa fie solicitata sa
furnizeze o prestatie crescuta, fara preaviz, prin perturbarile hemodinamice violente
ale emotiei sau efortului, intru-un moment in care este in plus si metabolic perturbata
prin hipersecretia de catecolamine, aceasta luata prin surprindere si subita
confruntare cu o insuficienta coronariana decompensata este o pluvibila explicatie a
dezordinii celulare ale anoxiei si necrozei miocardice consecutive.
Debutul infarctului miocardic poate fi brusc in = 60% din cazuri marea drama
coronariana exprimandu-se printr-o criza violenta hiperalgica, aparuta spontan,
deseori noaptea.
In alte cazuri debutul este progresiv, urmand unei perioade denumite sindromul
premunitar al infartului miocardic.
Schematic ,debutul se clasifica astfel:
* prin durere in 75% din cazuri;
* prin insuficienta cardio-circulatorie (soc cardiogen, insuficienta
cardiaca stanga sau globala) in 15-20%;
* prin anomalii electrice descoperite fortuit in 5%;
* prin moarte subita 1-5% a cazurilor
Clasificarea dupa localizare:
* anterior
* antero-septal
* apical
* lateral
* postero-inferior
* antero-posterior
CAP. 7.
EVALUAREA
Evaluarea prognosticului intr-un caz de INFARCT MIOCARDIC ACUT este dificila si
adeseori hazardata. Dupa statistici diverse si autori, mortalitatea variaza intre 9-55%
In perioada de debut medicul este pus sa aprecieze sansa de supravetuire a bolnavului
pana la vindecarea clinica si anatomica a infarctului miocardic, ceea ce constituie
formularea prognosticului apropiat. Ulterior, dupa cicatrizarea anatomica si vindecarea
clinica, formularea prognosticului priveste viitorul mai indepartat al bolnavului, aceasta
constituind prognosticul indepartat si imbraca mai multe aspecte:
* aprecierea duratei de supravietuire;
* restabilirea capacitatii de munca totala sau partiala;
* posibilitatea repetarii infarctului miocardic;
Dupa prima saptamana daca bolnavul devine afebril, cu ritm cardiac normal,
fara fenomene manifeste de insuficienta de pompa, prognosticul devine mai favorabil.
In orice moment al evolutiei unui infarct miocardic poate surveni moartea
subita.
Factorii care influenteaza defavorabil evolutia si prognosticul in INFARCT
MIOCARDIC ACUT ar fi:
* infarcte miocardice in antecedente
* intinderea mare a infarctului
* aparitia tulburarilor de ritm si conducere
* socul cardiogen
* edemul pulmonar
* insuficienta cardiaca congestiva
*sindrom de ischemie periferica cerebrala sau mezenterica
*embolii pulmonare
*prezenta unei insuficiente renale sau hepatice preexistente
*eventuale infectii intercurente(bronhopneumonii)
CAP. 8.
ANATOMIA PATOLOGIA
CAP.9.
DIAGNOSTIC
9.1. Diagnosticul clinic
Diagnosticul clinic al INFARCT MIOCARDIC ACUT in forma sa completa se bazeaza
pe asocierea:
1. durerea anginoasa evocatoare, violenta si prelungita
2. anomalii definite ale electrocardiogramei
Durerea
Este retro-sternala sau precordiala. Caracterul durerii variaza de la un bolnav la
altul si este descris ca:
- o senzatie de constrictie sau in gheara
- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia,
uneori ca o simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura de greutate sau apasare
suportabila.
Durerea iradiaza in umarul si in bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.
Durerea mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen,brate,
antebrate,coate,pumni. De asemenea ea poate iradia in orice regiune a toracelui,
depasind in sus gatul, iar in jos poate iradia in epigastru,hipocondru drept sau stang.
Durata durerii poate fi de la 30 de minute pana la cateva ore (48 ore) , nu
cedeaza la nitriti, apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului ,ca nu
poate confunda durerea sa de efort, cunoscuta, cedand la imobilizare si
Nitroglicerina cu acea constrictie dureroasa.
Semne generale
a.Starea de soc; instabilitate hemodinamica. In forma tipica a INFARCT
MIOCARDIC ACUT,forma hiperalgica apare la bolnavul agitat si anxios, o stare de soc
mai mult sau mai putin pronuntata, exprimata prin:
Semne fizice
Examenul cordului poate da de cele mai multe ori relatii normale, inconstant o
tahicardie sinusala, o aparenta indiferenta a inimii la drama a carei victima
principala este.
Semnele de insuficienta ventriculara stanga sunt intodeauna prezente si pot fi
identificate prin asurzirea zgomotelor, galop ventricular, tahicardie, turgescenta
jugularelor.
Examenul aparatului respirator este pretios in cercetarea semnelor inaugurale
de insuficienta cardiaca stanga (valuri crepitante sau subcrepitante).
Examenul abdomenului si al tubului digestiv este necesar pentru diferentierea
intre etiologia reflexa, patogenia vasculara comuna (angor abdominal) avand cordul
drept organ tinta cunoscut fiind potentialul unor zone ale tubului de acrea angor
indicat.
Examenul reno-urinar este important:
-initial oligo-anurii in primele 12-24 ore putand fi un semn al starii de soc.
- ulterior- precoce retentie urinara consecutiva pozitiei de decubit(la varstnici)
Examenul general al bolnavului este de importanta majora pentru diagnosticul
clinic de soc, diagnostic care se bazeaza pe interpretarea semnelor clinice generale:
* deficitul de perfuzie tisulara,particulara starii de soc
toate
* rezistenta la opiacee.
Aceste trei diagnostice diferentiale ale infarctului miocardic sunt cele care
creeaza cele mai importate probleme de toate categoriile.
CAP. 10.
TRATAMENTUL INFARCTULUI MIOCARDIC SI AL
COMPLICATIILOR SALE
Tratamentul infarctului miocardic constituie o urgenta medicala, deoarece
mortalitatea in INFARCT MIOCARDIC ACUT ajunge in unele statistici la 40-50%, din care =25% mor in primele 4 ore, cand practic nu pot beneficia de un ajutor medical
eficient; 50% mor prin soc cardiogen, edem pulmonar acut sau insuficienta cardiaca
congestiva,=40% mor prin aritmii grave, 5-7% prin ruptura de cord si 3-5% prin
embolii sistemice sau pulmonare sau prin complicatii intercurente extracardiace.
In momentul actual o masura importanta este educatia sanitara a populatiei si
a intregului corp sanitar-medical in problema tratamentului de urgenta a cardiopatiilor
ischemice si in prevenirea lor.
Nu exista la ora actuala un tratament eficient in combaterea insuficientei de
pompa acuta a inimii, socul cardiogen in care mortalitatea este de 90% din cazuri.
Putem insa combate aritmiile cardiace prin doua masuri obligatorii:
1. spitalizarea obligatorie si urgenta a bolnavilor cu infarct miocardic sau a suspectilor
de infarct miocardic;
2. spitalele sa dispuna de mijloace instrumentare si medicamentoase pentru
combaterea tulburarilor de ritm si de conducere.
10.4
10.6 Alimentatia
CAP. 11.
EDUCATIA SANITARA SI ROLUL ASISTENTEI
MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
INFARCT MIOCARDIC ACUT
Arta de a trai a coronarianului cuprinde unele elemente si actiuni care sunt
de mult timp proprietatea marelui public, orice om instruit, contemporan, are
cunostinte de igiena personala si generala si notiuni de educatie sanitara.
Unui om sanatos, incalcarea sistematica a regulilor de igiena nu-i cauzeaza
prejudicii imediate. Consultarea periodica a medicului, examenul profilactic al starii de
sanatate pe care acesta il face, poate duce la identificarea factorilor de risc coronarieni
sau la existenta laterala a unei cardiopatii ischemice ( in general pentru barbatii de
peste 40 ani ).
Stressul
Stressul psihoemotiv, conflictele si contradictiile de ordin social sau familial sau
eforturile intelectuale excesive sunt suspectate de mult de a fi factori favorizanti sau
precipitanti ai INFARCT MIOCARDIC ACUT si ai mortii subite la bolnavii cu ateroscleroza
coronariana.
Cafeaua
Se admite partial ca ingestia de cafea ar favoriza aparitia si dezvoltarea
aterosclerozei si HTA. Acest factor s-a intalnit mai ales la femei in proportie de 20% si
mai putin la barbati in proportie de 3%.
Mecanismul prin care cafeaua ar interveni in lantul patogenic, ar fi asemanator cu
al nicotinei si alcoolului, adica cresterea nivelului seric al acizilor grasi, prin eliminarea
din depozite, sub influenta unei secretii marite de catecolamine.
Conducerea auto
Conducerea auto a devenit o stare de agresiune a vietii cotidiene, stress in care
excitatia emotiva poate antrena modificari EKG de o amploare surprinzatoare la
subiectii consideratii normali. Stressul la volan depinde de temperament, de experienta
conducatorului, de autocontrolul reactiilor emotionale, el terbuind evitat pe cat posibil.
Calatoriile cu avionul.
Contraindicatia calatoriilor cu avionul se pastreaza in principiu la anginosii in criza
sau in perioada evolutiva, in insuficientele ventriculare stangi, in infarctele miocardice
recente ( la care se recomanda un interval de 4-6 luni).
Asistenta medicala contribuie la activitati ce fac ca viata sa fie mai mult decat un
proces: este vorba de relatiile sociale, ocupatii recreative sau utile. In alti termeni, ea
ajuta bolnavul sa-si mentina un regim de viata pe care l-ar fi avut singur daca ar fi avut
forta, cunostintele necesare sau vointa. Sunt servicii intime care presupun daruirea de
sine si care produc bolnavului satisfactie si pentru care asistenta medicala este
pregatita sa le acorde. Pentru aceasta unica ratiune, ea este bine plasata pentru a
ajuta bolnavul sa-si pastreze dorinta de a trai, sa se adapteze impedimentelor ce
decurg din starea sa sau sa moara cu demnitate cand moartea este inevitabila.
Ingrijirea bolnavilor cu infarct miocardic cere din partea asistentelor medicale un
volum mare de cunostinte profesionale, aptitudini tehnice si un nivel inalt de
constiinciozitate.
Viata bolnavilor cu infarct miocardic este in pericol pentru o durata relativ lunga
de timp, cu posibilitatea instalarii unui numar mare de complicatii, foarte grave. De
aceea operativitatea asistentelor medicale bazata pe cunostinte profesionale
temeinice poate contribui in mare masura la recuperarea acestor bolnavi.
Urgenta deosebita a infarctului cere de la asistenta daca nu chiar recunoasterea
dar suspectarea infarctului in cazurile corespunzatoare si anuntarea imediata a
medicului.
Asistenta medicala trebuie sa se gandeasca la posibilitatea unui infarct
miocardic, la instalarea durerii, punand bolnavul imediat in repaus absolut si
instiintand medicul. Daca accidentul are loc in spital, va lua masuri pentru aducerea
aparatului electrocardiografie in salon; masoara tensiunea arteriala a bolnavului si
recolteaza sange pentru determinarile enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei si pentru
determinarea leucocitozei si a V.S.H-ului.
Daca accidentul se intampla in afara spitalului, bolnavul va fi transportat la
spital cu autosalvari dotate cu aparatura si instalatii de diagnostic si tratament antisoc
(electrocardiograf, defibrilator,stimulator cardiac, medicamente,
solutii perfuzabile, etc.)
Bolnavii cu infarct miocardic sunt ingrijiti de preferinta unitatea coronariana a
sectiei de cardiologie, care este organizata pentru urgente cardio-vasculare si
reanimare. Acesta este inzestrata cu instalatie de monitorizare electrocardiografica si
hemodinamica, oxigenoterapie, aparate de respiratie asistata, sistem de aspiratie
centrala, aparat de radiodiagnostic portativ, aparatura si instrumentar pentru
determinarea echilibrului acido-bazic, defibrilator, stimulator electric extern..
In cadrul unitatii coronariene bolnavul va fi amplasat intr-un salon luminos, bine
incalzit asigurandu-i-se o liniste perfecta, se va asigura repausul absolut la pat.
Asistenta medicala va ajuta bolnavul sa se dezbrace si imbrace, menajandu-l pentru
ca el sa nu depuna vreun efort. Din decubit dorsal, asistenta medicala il poate ridica
pasiv cu ajutorul somierelor reglabile in pozitie semisezanda de 30-40, ceea ce
amelioreaza circulatia si respiratia multor bolnavi. Bolnavului i se vor da un urinar si un
bazinet, fara sa fie ridicat in pozitie sezanda.
Concomitent cu imobilizarea bolnavului se face calmarea durerilor. Asistenta
pregateste medicamentele calmante la indemana medicului. De obicei, durerile
cedeaza numai la fortral, mialgin sau morfina asociata cu atropina, doze care la
indicatia medicului vor fi administrate din nou de catre asistenta peste 20-30 minute.
Daca medicul recomanda amestecuri litice pentru calmarea durerilor, asistenta
medicala va pregati solutia perfuzabila cu largactil, romergan si mialgin.
Pentru imbunatatirea circulatiei coronariene si asigurarea aportului de oxigen,
asistenta medicala va aplica oxigenoterapie , in limita posibilitatilor, sub presiune. In
vederea aceleasi scop, asistenta va pregati medicamentele coronarodilatatoare
CAP. 12.
CONCLUZII
Lucrarea Infarctul Miocardic Acut doreste sa evidentieze importanta
sociala a subiectului abordat, simptomatologia majora si posibilitatile actuale de
diagnostic si tratament. Printr-un tratament de prevenire primara si secundara atat
igienico- dietetic cat si medicamentos, bolnavului i se amelioreze simptomele si se pot
evita complicatiile.
Asistenta medicala are un rol deosebit in recuperarea bolnavului sau in cazurile
mai grave, de alinare a suferintelor atunci cand nu exista nici o raza de speranta
pentru a aduce mai multa fericire semenilor nostri.
Pentru a evita bolile cardiovasculare, eu ca viitoare asistenta medicala eu trebuie
sa persoanele sanatoase sa respecte un regim alimentar echilibrat, fara excese
condimentale si bogate in vitamine.
Aritmiile sunt complicatii foarte frecvente ale INFARCT MIOCARDIC ACUT si pot
surveni de-a lungul intregii sale evolutii, uneori constituind o modalitate de debut si
explicand moartea care poate surveni in aceste conditii.
In infarctele miocardice posterioare; antero- septale intinse si anterioare, frecventa
tulburarilor de ritm este aproape egala, cu diferente relativ mici. Fibrilatia atriala este
mai frecventa in infarctele posterioare, apoi in cele anterioare si anterioare intinse.
Blocul atrio- ventricular de toate gradele a fost cel mai frecvent intalnit in infarctele
miocardice posterio-inferioare.
Blocul atrio ventricular de toate gradele a fost cel mai frecvent intalnit in infartele
miocardice posterio- inferioare.
Bradicardia sinusala a fost frecventa in infarctele miocardice posterio- inferioare.
Toate acestea sunt importante deoarece in tara noastra bolile cardio- vasculare detin
un procent ridicat de mortalitate.
BIBLIOGRAFIE
1. Comisel. Constanta
Bucuresti,
2. Karabbi .A
Bucuresti,
3. Mozes. Carol
a, Edit.