MAMOGRAFIA

CADRANELE SANULUI
 Anatomic sanul a fost impartit in 4 cadrane:
 - linia medioclaviculara impreua cu orizontala care trece prin mamelon
determina patru cadrane :inferointern, inferoextern, superoextern,
superointern.
 - linia circulara situata la 1cm de marginea areolei delimiteaza cadranul
central.
 Sanul masculin are o structura rudimentara, nu are scop functional si este
asemanator cu sanul pubertar al femeii (el contine mici cantiti
de tesut glandular care sunt dispuse sub complexul areola-mamelon.
Sanul masculin are un mamelon si o areola, lipsesc glandele mamare si
conductele necesare pentru a produce lapte, dar si barbatii
fac cancer de san si este necesar sa li se faca o mamografie
 Mamografia in scop diagnostic
 Este metoda de diagnostic cea mai utilă in afecțiunile mamare, în general, și în
cancerul de san, în mod special. Este cotată cu o sensibilitate de
80-90%.
 Mamografia oferă imagini detaliate ale structurii interne ale glandei mamare, fiind
efectuată fie în scop diagnostic, fie în cadrul programelor de screening pentru
depistarea precoce a tumorilor mamare.
 Ultimile studii arată că iraderea necesară pentru efectuara unei mamografii este mai
mică decât iradierea naturală.
 Mamografia este recomandată femeilor de peste 40-45 de ani si indicată
în mod special femeilor care au antecedente personale sau familiale de cancer de
san sau a altor organe, în funcție de varsta ei.
Pacientele care nu sunt la menopauza trebuie să ne asigurăm că nu sunt
însărcinate.
 Pentru pacietele cu implant mamar este un risc extrem de mic ca presiunea
exercitată în timpul procedurii să cauzeze ruptură sau o herniere a protezei.
 Proteza mamară scade posibilitatea detectarii anomaliilor de la 92% la 33% in
funcție de conținutul protezei și țesutului cicatricial din jurul protezei.
 La femeile cu vârsta între 40 – 49 ani, mamografia se efectuează la fiecare
1-2 ani, iar după 50 de ani, mamografia trebuie să se facă anual.
 Sânul femeilor tinere au un țesut mai dens, ceea ce face ca micile
modificări să nu poată fi detectate.
 Mamografia se face cu un aparat numit mamograf cu care se face
comprimarea sânului pentru obținerea unei imagini optime.
 Mamografia nu este dureroasă, dar dă un ușor discomfort datorat
comprimării sânului.
 Mamografia se face bilateral - cranio-caudal (de față) și latero-lateral
(profil), uneori și medio-lateral.
 Incidența de fată – pacienta este rugată să se aplece puțin în față, spre
aparat, partea inferioară a sânului trebuie sprijinită și trasă în sus, partea
profundă, precum și cea inferioară a sânului să fie incluse pe film.
 Umărul de partea de radiografiat este împins inferior pentru a relaxa
mușchiul pectoral pentru a fi inclus pe film și țesutul mamar din cadranele
externe.
 Incidența de profil – tubul aparatului se întoarce ca să cuprindă sânul din
profil și să se vizualizeze pliul submamar și mamelonul să fie proiectat in
afara sânului.
 Incidențele complementare:
 - clișeu central – foloseste un compresor de dimensiuni reduse care
diminuează suprapunerea leziunilor
 -clișeu mărit – util pentru caracterizarea focarelor de microcalcificari,
 (se foloseește focarul mic al tubului)
 - clișeu cu modificarea orientării fascicolului de raze X sau a proiecției
glandei
 - tehnici particulare ( perete, tangențiale, proteze etc.)
 Singura incidență în care glanda mamară se vede în cvasitotalitate este
incidența oblică (mușchiul pectoral bine tras). Pe celelalte incidențe nu este
posibilă cuprinderea întregii glande mamare.
 Alte tipuri de examinari mamografice
 1. Mamografia stereotaxică – permite, după anestezie, inserarea unui
dispozitiv metalic cu un mic cârlig la capătul lui într-un nodul, care nu poate fi
palpat. Acel dispozitiv va ghida chirurgul pentru îndepartarea tumorii și a
țesutului sănătos din jur.
 Dupa operație se face o nouă expunere pentru a vedea dacă s-a extirpat
intrega tumoră.
 2. Galactografia – indicată în caz de secreție unilaterală mamelonară, iar
rezultatul mamografiei este normal (suspiciune de tumoră intraductală).
 Se injectează o substanță de contrast radioopacă sau albastru de metilen
(la cele care urmează să fie operate) în canalul galactofor.
 Nu este dureroasă, nu necesită spitalizare, nici anestezie.
 3. Pneumocistografia – consta în efectuarea unei tomografii dupa evacuarea
unei leziuni chistice cu ajutorul unui ac fin de aspiratie și introducerea în chist
a unei cantități de aer care muleaza peretele chistului evidențiind formațiuni
parietale suspecte.
 4. Mamografia digitală cu tomosinteza – foloseste o tehnologie
tridimensională a sânilor (mamografie 3D) și trasează cu exactitate limitele
tumorilor.
 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE MAMOGRAFIEI
 AVANTAJE:
 - permite vizualizarea structurile mamare
 - prezintă un contrast excelent, făcând deosebirea între țesutul glandular
normal și un carcinom.
 - reprezintă cea mai bună metodă radiologică de a descoperi cancerul de sân
precoce.
 - reduce rata de deces prin cancerul de sân cu mai mult de o treime.
DEZAVANTAJE:
 - depind foarte mult de calitatea tehnică și poziționare
 - trebuie evitate artefactele și să se marcheze corect filmele.
 ROLUL ASISTENTULUI DE RADIOLOGIE
 - culege datele pacientului reunind toate informațiile necesare examinarii
mamografice.
 -actele medicale proprii ale pacientului le va corabora cu datele din foia
de observație
 -înregistrează datele personale ale pacientul în registrul de consultațtii
 - face o anamneză completă ( simptome, istoricul personal, și
heredocolateral și face un examen clinic complet)
 - explica pacientului în ce constă examinarea și îi explică despre
disconfortul pe care îl va simți
 - roagă pacientul să semneze consimțământul informat al pacientului
 - pregătește substanța de contrast ,dacă este cazul, și materialele necesare
 - conduce pacientul în /din sală
 -pregătește aparatul pentru examinare
 - scrie doza de iradiere primită de pacient, materialele folosite, data
examenului, marchează filmele cu datele de identificare ale pacientului