Tehnica mamografiei

Sânul normal-corelaţii anatomo-

radiologice
 Sânul are aspect variabil în funcţie de
– starea fiziologică,
– vârsta
– tratamentul hormonal substitutiv administrat
postmenopauză.
Elementele anatomice ale sânului vizibile la examenul
mamografic
– muşchiul pectoral,
– mamelonul şi tegumentul,
– ţesutul fibro-glandular,
– vasele sangvine, limfatice,
– ganglioni(1).
 Sânul normal-corelaţii anatomo-
radiologice
 Ţesutul fibro-glandular normal
– Ţesutul conjunctiv şi fibroza - opacităţi intense, omoge
ne respectiv lineare, neregulate
– ţesutul gras - hipertransparent;
– arhitectura fibroasă a sânului va fi cu atât mai bine
vizibilă cu cât ţesutul gras este mai abundent
– Dificultatea examenului mamografic - diferenţierea între
aspectele de sumaţie ale elementelor fibroase şi
anomaliile arhitecturale sau reacţiile stromale
determinate de tumori.
– Opacitatea care se modifică în diferite incidenţe şi la
compresiunea localizată este determinată de sumaţie,
nefiind o opacitate tumorală(2).
 Sânul normal-corelaţii anatomo-
radiologice
 Cantitatea de ţesut fibro-glandular şi adipos
variază în funcţie de vârstă;
 femeile tinere au mai frecvent sâni denşi,
 cantitatea de ţesut glandular scade progresiv
cu vîrsta  la menopauză sânul are structură
adipoasă la persoanele ce nu fac tratament
hormonal substitutiv.
 Densitatea ţesutului mamar trabuie inclusă în
buletinul mamografic deoarece aceasta
influenţează detecţia leziunilor.
Sânul normal - corelaţii anatomo-
radiologice
 Sensibilitatea mamografiilor
– 80% în cazul sânului cu structură adipoasă
– scade la 30% în cazul sânului dens.
 Hidratarea sânului influenţează vizibilitatea
– structurii fibroglandulare
– modificărilor patologice
 ţesutul conjunctiv are aspect imprecis
opacităţile pot fi invizibile în funcţie de gradul de
hidratare mamografia trebuie executată în
primele 10 zile ale ciclului menstrual(3,4). fig 1,2
Sânul normal -
corelaţii
anatomo-
radiologice –
sin dens
omoghen
 Sânul normal-corelaţii anatomo-
radiologice
 Involuţia lobulilor începe de la 35 ani, se
intensifică spre menopauză, apoi încetineşte.
 Densitatea sânilor este influenţată de
– volumul acestora (scade la femeile supraponderale,
oricare ar fi vârsta lor)
– paritate
Modificările determinate de tratamentul hormonal
substitutiv - la femei de 50-65 ani  densificare
armonioasă, moderată şi simetrică a sânului în 30% din
cazuri (5,6).
 Sânul normal-corelaţii anatomo-
radiologice
 Muşchiul pectoral trebuie să fie vizibil
– pe incidenţa oblică în toate cazurile
– pe incidenţa cranio-caudală la 30-50% dintre
paciente.
 Tegumentul normal
– grosimea sub 2,5 mm;
– porii cutanaţi sunt vizibili pe mamografiile cu
contrast bun.
Tehnici de explorare Screening Diagnosti
c
Mamografie +++ +++
Mamografie digitală ++ ++
Detecţia asistată de calculator ++ nu
(CAD)
Ultrasonografie + +++
Imagistica prin rezonanţă + ++
magnetică
Metode utilizate în evaluarea
patologiei mamare
 Mamografia
 Sensibilitate - 80-90%
 Specificitatea relativ mică – 20%
 Sensibilitate şi specificitate bune în depistarea
cancerului de sân, dependente de vârsta
pacientei (40-50 ani)
 Rezultatele depind foarte mult de calitatea tehnică
şi de experienţa radiologului
 Examen iradiant – de analizat eficienţa
examenului care variază funcţie de vârstă
Vizualizarea structurilor mamare

 Rezoluţie spaţială
– Elemente fine ale arhitecturii sânului
– Microcalcificări
 Contrast
– deosebirea între ţesut glandular normal /
carcinom
 Mamografie

 20 ani sân densitate mare (ţesut glandular)

 50 ani sân densitate mică (grăsime)

Atenţie! tratament hormonal substitutiv

sensibilitatea scade de la 92% la 70%

 Indicatii
 diagnostic şi screening peste 40 ani
– Metoda de screening în depistarea cancerului
mamar infraclinic (microcalcificari, noduli
nepalpabili)
– Caracterizarea maselor palpabile (>40 ani)
 Pt. anomalii detectate la persoane mai tinere
de 40 ani
poate fi efectuata în asociere cu ecografia, în
cazuri selecţionate
 Controlul sanului controlateral la pacientele cu TM
sin in antecedente
 Limitele mamografiei
1. O parte din TM sunt invizibile mamografic
2. Particularitati individuale
3. Specificitate scazuta
4. Sensibilitate scazuta - sin dens omogen
5. Exista si rezultate fals pozitive pt. cancer (5-10%)
6. Dificil de efectuat
1. implantelor de silicon
2. Postoperator, postradioterapie
7. Artefacte pudra ,talc, deodorante sau
postinterventionale
 Pregatirea pacientei pt. examenul
mamografic
 Efectuarea examinarii la cca 7 zile de la declansarea
menstruatiei pt. reducerea disconfortului
 Intreruperea THS cu 2 saptamini inainte de examinare

 Evitarea cofeinei 1 saptamina inaintea examinarii

 Evitare produse cosmetice ce contin talc (Aluminiu) axilar
sau pe sân
 Indepartare bijuterii, ochelari
 Dezbracarea pacientei
 Aduce mamografiile anterioare pt. comparatie si ecografiile
mamare recente
 Incidente
 2 incidente standard
- MLO = incidenta oblica
- CC = incidenta cranio-caudala
 Incidente suplimentare
- ML/ LM = incidenta laterala
- CC exagerat lateral sau medial
 Incidente speciale
- incidente cu compresiune localizata
- marite
- tangentiale
- rulate
- ,,in val”
- ,,Cleopatra”
 Incidenta oblica
•MLO evidentiaza mai bine cadranul SE si axila
•De rutina in screening
•Examineaza cea mai mare cantitate de tesut mamar

Tehnica -caseta paralela cu planul muschiului pectoral

- oblicitatea casetei 30º-60º (in fct. de inaltime)
- virful casetei - in unghiul posterior al axilei
- pacienta la 45º fata de aparat
- sanul etalat in sus si in afara
- se comprima sânul
- mamelonul proiectat in afara sinului
- detasarea santului submamar
Incidenta oblica MLO

Aliniem unghiului de
inclinare al casetei cu
planul muschiului pectoral

Determinam planul
muschiului pectoral
 Incidenta oblica MLO

Coltul casetei - in unghiul Etalam sanul anterior si

posterior al axilei medial
 Incidenta oblica MLO - compresiunea

Centrare corecta Centrare incorecta - prea jos

 Incidenta oblica MLO

Executie corecta

•Centrare corecta
•Compresie adecvata
•Prindere adecvata a
muschiului pectoral
•Mamelon in profil
•Deschiderea corecta
pliului inframamar
Incidenta oblica MLO
 Incidenta cranio-caudala

• Expune sânul de sus in jos

• Caseta la 0º, paralel cu planul orizontal
• Ridicam sânul pina ajunge paralel cu planul orizontal
• Ridicam caseta pina la nivelul santului submamar
• Comprimam, tinând sânul etalat, cu mamelonul in profil
• Evitam formarea de pliuri tegumentare
• Sinul controlateral indepartat
• Pacienta ratita pina caseta atinge sternul
• Bratul de aceeasi parte in extensie, cu mina in supinatie
Incidenta cranio- caudala

Ridicam caseta pina atinge

Ridicam sânul santul submamar, ambele
mâini sustin sânul
Incidenta cranio- caudala

Sânul controlateral se
Fixam sânul pe caseta cu o trage in lateral si se
mâna si comprimam pozitioneaza corpul
pacientei oblic pâna caseta
atinge sternul pacientei
 Incidenta cranio - caudala

Cutele tegumentare formate

sunt eliminate - introducem
indexul sub compresor si
derulam cuta spre peretele
toracic
Incidenta cranio- caudala
corecta

 Sân corect pozitionat

si compresia aplicata
 Intreg tesutul mamar
inclusiv medial e
cuprins
 Muschi pectoral
vizibil -50% din cazuri
 Incidenta cranio – caudala - pozitionare incorecta

Pozitionare incorecta a casetei la

Caseta la nivelul santului inframamar
nivelul santului inframamar
neridicat, sân insuficient tras pe
neridicat odata cu sânul
caseta => o cantitate mare de tesut
mamar superior si extern,
necomprimat si neexpus
Incidenta cranio- caudala
 Clasificarea ACR a densităţii sânului
 Colegiul American de Radiologie (ACR) - clasificare
a densităţii sânului în 4 categorii (ACR 1- 4)(3):
ACR Structura sânului Acurateţe
diagnostică
ACR 1 Adipoasă omogenă (predominant Foarte mare
adipoasă)
ACR 2 Adipoasă heterogenă (fibro- Mare
glandulară)
ACR 3 Densă heterogenă Limitată

ACR 4 Densă omogenă Limitată

 Criteriile de diagnostic diferenţial mamografic ale
tumorilor maligne şi benigne

Criterii Leziuni benigne Leziuni maligme

Opacitate Contur net, intensitate Contur inmprecis, margini
mică, omogenă stelate, spiculate, intensitate
mare, neomogenă
Calcificări Macrocalcificări Microcalcificări
Parenchim înconjurător Normal înterupt
Aspectul areolei Normal +\- retractată
Aspectul pielii Normal îngroşat
Ligamentele Cooper Normale Subtiri, numeroase
Canale galactofore Normale Dilataţii focale
Tesut subcutanat/retromamar Normal Infiltrat