Investigatii Imagistice La Nivelul Glandei Mamare DR Serboiu

Investigatii imagistice la nivelul
glandei mamare
Dr. Crenguta Sorina Serboiu-

Medic primar radiolog
Cancerul de san este una dintre cele mai des intalnite forme de
cancer la femeie.
Descoperita intr-o faza timpurie, aceasta boala poate beneficia
de tratament cu rezultate foarte bune.
Bi-RADS for Mammography and Ultrasound 2013, Updated version, Harmien Zonderland and Robin Smithuis
Radiology department of the Academical Medical Centre in Amsterdam and the Rijnland hospital in Leiderdorp, the Netherlands
Glanda mamara este o glanda pereche situata in
tesutul adipos subcutanat al pertelui anterior toracic.
GLANDA MAMARA
• Are o structură complexă; conţinut variabil de ţesut glandular,

grăsime şi ţesut conjunctiv
• influenţata de variaţiile hormonale ciclice
• sufera schimbări majore de-a lungul vieţii -

(pubertate, sarcină, menopauză)
• explorarea imagistică este complexă !!!

Modificări ale sânului
în cursul vieţii
embriogeneza
dezvoltare(pubertate)
modificări ciclice
involuţie diferenţiere
sarcină şi lactaţie
atrofie
Apare inca din viata intrauterina
( derivat ectodermi- creasta mamara)
avand dezvoltare similară la ambele sexe pana la pubertate
• Primul trimestru:
• - creasta mamară primordii mamare 15-20 cordoane
• epiteliale solide (în derm superficial)
• Al doilea trimestru:
• - cordoanele capătă lumene = ducte:
• - pătrund în derm profund
• - 2 straturi celulare / 3 tipuri celulare
• Al treilea trimestru:
• - ducte: - ramificare, patrund in tesut subcutanat
• - dilatare (la nastere:ectazie ductala neonatala)+
• +vacuolizare celule epiteliale (hormoni materni)
• - proliferare mezenchim  elevare mamelon
• în copilărie:
• - creştere izometrică
• - aspect histologic similar la femeie şi la bărbat:
• sistem ductal rudimentar fără lobuli, cu ţesut
• conjunctiv dens
• la pubertate:
• . la bărbat persistă aspectul din perioada prepubertară
• . la femeie: creştere allometrică:
• - sistemul canalicular se extinde spre periferie,
• înmugureşte  iau naştere lobuli adevăraţi
• - ţesutul gras se acumulează în reţeaua interlobară
• - areola + mamelon : desăvârşire aspect
Pubertate – dezvoltarea sânului este
anterioară apariţiei menarhei
– stadiile Tanner
1. infantil
2. ridicarea mamelonului şi
lărgirea areolei
3. creşterea sânului, areola în
acelaşi plan cu sânul
4. aspect piriform, areola
proeminentă
5. şanţul mamar inferior bine
vizibil, areola situată în planul
sânului
GLANDELE MAMARE = Glande compuse tubulo- alveolare ramificate
• Alcatuite din 15-20 de lobi cu dispozitie radiara spre mamelon

• Lobii sunt subdivizati in lobuli - (10-100 acini)
GLANDELE MAMARE = Glande compuse tubulo- alveolare ramificate
• Alcatuite din 15-20 de lobi cu

dispozitie radiara spre mamelon
• Lobii sunt subdivizati in lobuli
(10-100 acini)
• Tesutul conjunctiv:
-dens (fibro-adipos) –interlobar
-interlobular
- lax –intralobular
• Ductele :
-canale galactofore (lactifere)15-20
-canale interlobulare
-canale intralobulare
• Pe parcursul perioadei fertile a femeii -de la aparitia
ciclului menstral ( menarha) si pana la incetarea acestuia (
menopauza) – sanul sufera modificari fiziologice minime
lunare –traduse clinic prin aparitia premenstruala a unei
tumefieri dureroase sau nu a sanilor, chiar cu aspect
nodular- modificare tranzitorie, fara semnificatie
patologica.
• Persistenta unei modificari cu aspect nodular pe toata
perioada ciclului menstrual sau a unei modificari tumorale
ferme, nedureroase, neregulate la femeia la menopauza,
impune invetigatii imagistice urgente.
Variatii structurale hormon dependente
 Pe parcursul ciclului menstrual
Faza proliferativa:
- proliferare celule ductale si aciare
-ducte cu lumen ingust sau fara lumen
Faza secretorie:
-celulele secretorii cresc in inaltime, se vacuolizeaza,
- in lumen apare o cantitate mica de secretie
-edem stromal
Faza menstruala:
- Descuamare celule epiteliale, atrofia tesutului
conjunctiv cu disparitia edemului
 In sarcina
- Ramificarea ductelor intralobulare
- Formarea lobulilor evidenti cu dezvoltarea
acinilor
- Stroma intralobulara infiltrata plasmocitar
- Celule epiteliale vacuolizate elaboreaza colostrul
- Stroma extralobulara- redusa
Variatii structurale hormon dependente
In lactatie
Alveole -foarte dilatate, cu lumen sinuos,
plin cu produs de secretie
-distensia ductelor interlobulare si a
sinusului lactifer
Epiteliul: -celule cilindrice sau cubice
-celule mioepiteliale
-membrana bazala
Post-lactatie: involutie glandulara

-reducerea ramificatiilor ductelor lactifere
-lobulii sunt invadati de macrofage
-scade numarul alveolelor
-se dezvolta stroma conjunctivo- adipoasa
La menopauza: glanga se atrofiaza

involutie sclero-lipomatoasa
Cancerul de san - Factori de risc:
- Varsta
- AHC ( dubleaza riscul pentru rudele de gradul I)
- Administrare indelungata de contraceptive orale, tratament de
substitutie in menopauza
- Menarha precoce
- Menopauza tarzie
- Prima nastere la varsta inaintata
- Expunere radiatii
- Nivel socioeconomic ridicat
- Factori genetici
Cancerul de san - Factori de protectie:
• Alaptarea
• Multiparitatea
• Menarha
tardiva
• Activitate fizica
• Pentru descoperirea precoce a cancerului de
san se recomanda: autoexaminarea sanilor
urmata de metode de screening ( examinari
periodice la femei sanatoase) prin examen
clinic, ecografie mamara, mamografie.
Autoexaminarea sanilor- inca de la pubertate
Se efectueaza lunar, in primele 10 zile ale ciclului menstrual.
Metoda consta in examinarea sanilor in oglinda urmata de palparea acestora: se palpeaza sanul
drept cu mana stanga si cel stang cu mana dreapta ( este de preferat a mana sa fie uda si cu
sapun pentru ca aluneca mai bine)
Se urmareste:
• prezenta unei mase tumorale, nodul, umflatura ( in axila sau glanda mamara), de consistenta
dura, margini neregulate, aderenta sau nu de planurile din jur;
• modificarea aspectului tegumentelor: impastarea, ingrosarea unei zone din san, piele cu aspect
de “ coaja de portocala”
• schimbarea formei sanului
• cresterea neobisnuita a dimensiunilor unuia dintre sani
• durere la nivelul mamelonului
• tractiune cu deformarea mamelonului
• prezenta de cruste mamelonare
• aparitia unor secretii mamelonare
Prezenta oricareia din aceste semne impune adresarea la medicul specialist urmata de efectuarea
investigatiilor necesare.
Dupa varsta de 20 de ani, se impun:
• anual- examen clinic,
• anual -screening prin ecografie mamara.
Dupa varsta de 35- 40 de ani se indica :
• anual-examen clinic,
• la 2 ani-screening prin mamografie (depisteaza leziuni
infraclinice) +/- screening ecografic – in functie de tipul
de san
Dupa varsta de 50 de ani screeningul mamografic se
efectueaza anual asociat si cu ecografia de san, in functie
de tipul de san( sani densi).
EXAMENUL CLINIC
• Inspectia - evidentiaza
aspectul, neregularitati ale
suprafetei, modificari de
culoare, aspect, retractie
mamelonara
• Palparea
- Decubit dorsal, bratul deasupra
capului
- Evaluarea tesutului superficial
si profund
- Palparea ganglionilor
- Exprimare mamelon ( +/-
secretii?)
ECOGRAFIA MAMARA
• este o metoda nedureroasa si neiradianta de depistare precoce a cancerului de
san care utilizeaza ultrasunetele. Este utila in explorarea sanilor densi, a sanilor
protezati, pentru caracterzarea suplimentara a leziunilor mamare suspecte
descoperite mamografic cat si la ghidajul ecografic a punctiilor mamare pentru
leziuni suspecte.
stanga: aspect normal; dreapta: chist cu sediment
Valoarea ecografiei
• Sensibilitate – 86-98%
• Specificitate – 66-78%
• Semnele predictive cele mai importante pt malignitate
– neregularitatea contururilor
– ax vertical
– atenuare acustică posterioară
• Semnele predictive cele mai importante pt benignitate
– pseudocapsula fină ecogenă
– aspectul uşor lobulat
– forma ovalară
• Rezoluţia ecografiei
– 1-2 mm pt. leziuni chistice
– aprox. 5mm pt. leziuni solide
MAMOGRAFIA
-este o metoda rapida de investigatie,
cu ajutorul razelor X, in urma careia se obtin
4 filme- ( 2 in incidenta cranio-caudala,
2 in incidenta oblica).
Riscul de iradiere al unei examinari este
extrem de scazut, doza de radiatii folosita
fiind
foarte mica-(echivalenta unei radiografii
pulmonare).
Importanta screeningului
mamografic este in schimb
covarsitoare, putandu-se descoperi
leziuni infraclinice care beneficiaza de
tratament conservator cu vindecare
completa.
- Sensibilitate crescuta (90%) in tes. adipos.
Valoarea mamografiei
Sensibilitate - 80-90%
Specificitatea relativ mică – 20%
Rezultatele depind foarte mult de calitatea tehnică şi de experienţa radiologului
Cel mai pretenţios examen radiologic
Caracterizarea maselor palpabile (>40 ani)
Atenţie! tratament hormonal substitutiv scade sensibilitatea de la 92% la 70%
Caractere de benignitate
-mase sau opacităţi rotunde cu macrocalcificaări
-opacităţi ovale cu centru clar (ggl)
-opacităţi cu densităţi lipidice incluse (chist uleios, lipom,
galactocel, hamartom)
-remanieri cicatriceale
Caractere de malignitate
- imagini spiculate fără/ cu centru dens
- mase opace cu contur şters sau neregulat, impecis
- asimetrie de densitate focală evolutivă sau limite convexe
- microcalcificari polimorfe, vermiculate
I.R.M. san
( Imagistica prin Rezonata Magnetica)
• Este o metoda cu sensibilitate si specificitate foarte bune, dar nu

poate inlocui bilantul standard (ex. clinic, ecografie, mamografie).
Din cauza costurilor foarte mari, IRM se foloseste in situatii speciale
cu ar fi: recidiva locala sau metastaza la sanul contralateral, pentru a
evalua volumul unei tumori inainte si dupa chimio si radioterapie,
pentru evaluarea sanului operat, cu sau fara protezare etc.)
IRM- dinamica prizei de contrast corelează cu gradul de

vascularizaţie şi cu tipul acesteia –
neovascularizaţia malignă presupune viteze de circulaţie mai mari
• progresivă sau în platou – leziuni benigne
• descendentă (wash-out) – leziuni maligne
• Atat ecografia mamara cat si mamografia si IRM
se efectueaza in primele 10-12 zile ale ciclului
menstrual
• - pana la varsta de 40 de ani fiind de prima
intentie ecografia mamara;
• - dupa varsta de 40 de ani, mamografia.
• In urma investigatilor efectuate, raportul medical se incheie cu
stabilirea de catre medic a unui scor ACR/ BI-RADS
( Breast Imaging Reporting and Data System )
-care reprezinta un sistem de clasificare a leziunilor mamare
• Evaluare incompletă – categoria 0
• Evaluare completă – categoriile 1, 2, 3, 4, 5 şi 6
• Este folosit pentru mamografie, ecografie sau IRM

• Clasifică leziunile folosind semiologia imagistică funcţie de
probabilitatea de malignitate
• Fiecare categorie implică o atitudine recomandabilă
• Uşurează comunicarea între specialităţi diferite
Acronimul este impus de Colegiul American de Radiologie (ACR) si

agreat ca standard in screeningul cancerului de san, folosit de
medicii imagisti din intreaga lume.
• In functie de tipul de san, de densitatea acestuia, clasificarea
acceptata astazi este cea publicata de The American College of
Radiology, în The Breast Imaging Reporting and Data System
(ACR, BI-RADS), care patru tipuri de sân normal : numerotate
de la 1 - 4 sau de la a – d
• ACR - a: Predominat adipos (< 25% tesut glandular) = ACR1

• ACR - b: Glandular dispersat (25% - 50% tesut glandular) =ACR2
• ACR- c: Heterogen dens (51% – 75% tesut glandular) = ACR 3
• ACR- d: Intens dens (> 75% tesut glandular) = ACR 4
ACR: a ACR: b
Tesut adipos aproape in Zone difuze cu tesut

totalitate dens fibroglandular si
tesut adipos
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/mammograms/breast-density-and-your-ma
mmogram-report.html
ACR: c ACR: d
Tesut fibroglandular dens si San extrem de dens; dificil

tesut fibros (descris ca tesut de examinat formatiunile
dens heterogen), lucru ce va de la acest nivel
face dificla evidentierea
formatiunilor mici
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/mammograms/breast-density-and-your-ma
mmogram-report.html
BIRADS : 0
-evaluare incompleta
-necesita investigatii
suplimentare
(mamografie ulterioara
sau ecografie mamara)
• Formatiune careia i
s-a atribuit scorul 0,
ce a necesitat evaluare
ecografica ulterioara –
dovedindu-se un
nodul inflamator.
• Scor final: BIRADS 2
BIRADS : 0
evaluare
incompleta
-necesita
investigatii
suplimentare
BIRADS 1
- Examinare normala
Sânii sunt simetrici şi

nu se evidenţiază mase,
distorsiuni arhitecturale
sau microcalcificări
BIRADS 2
leziuni tipic benigne care nu mai
necesită explorări suplimentare
- chiste simple
- ganglioni intramamari (pot fi
incluşi în categoria 1)
- implantele mamare
- modificări cicatriceale postop.
stabile
- noduli cu aspect de
fibroadenoame, stabile în
evoluţie
BIRADS 2
- lipoame
BIRADS 2
• leziuni tipic benigne care nu mai necesită explorări
suplimentare
– Opacităţi sugestive pentru fibroadenoame în involuţie (cu
macrocalcificări)
– Opacităţi care includ transparenţe (grăsime): lipoame,
galactocele, chiste uleioase, hamartoame
– Ganglioni intramamari normali
– Calcificări vasculare
– Calcificări secretorii (sechele de galactoforită)
– Distorsiune cicatriceală chirurgicală stabilă în evoluţie
Radiology department of the Academical Medical Centre in Amsterdam and te Rijnland hospital in Leiderdorp, the Netherlands
BIRADS 2
Dezvoltarea unei
hiperplazii chistice
A. - fără calcificări
microchiste
B. - cu calcificări
BI-RADS 2
Ganglioni intramamari
BI-RADS 2
Calcificari vasculare
BIRADS 3
Formatiune foarte probabil

benigna
cu risc de malignitate < 2 %
- mase/opacităţi rotunde/ovale, discret

lobulate, necalcificate, contur regulat
vizibil în întregime
- asimetrie de densitate focală cu limite
neretractile
- este recomandabilă urmărirea la interval
scurt (6 luni) pentru afirmarea stabilităţii
BIRADS 3
Formatiune foarte probabil

benigna
cu risc de malignitate < 2 %
-Se recomanda reevaluare la
intervale mai scurte de timp scurt
pentru afirmarea stabilitatii
- mamografie/ecografie la 6 luni
(ecografie la 3 luni?)
• In cazul de fata, dupa reevaluarile
finale, scorul a fost schimbat la
BIRADS 2
• (malformatie vasculara benigna)
BIRADS 3 --- reevaluare -----BIRADS 4 -- -
• Daca o leziune catalogata

drept BIRADS 3 se modifica
pe parcursul reevaluarilor,
va fi incadrata in BIRADS 4 si
va necesita examen biopsic
• Diagnostic : DCIS, carcinom

invaziv
BIRADS 4
leziune cu caractere
incerte, cu un risc de
malignitate între 2 şi 95%
Necesită biopsie (citologică
sau histologică)
Recomandabilă împărţirea
pe subgrupe
– 4a – risc redus
– 4b – risc intermediar
– 4c – risc ridicat
BIRADS 4
leziune cu caractere incerte, cu un risc de malignitate între 2 şi 95%
– focare neregulate de microcalcificări pulverulente numeroase,
prea fine pt. a putea fi analizate morfologic
– microcalcificări rotunde şi neregulate cu dispoziţie canalară
distribuite într-o arie cu contururi angulate sau triunghiulară cu
vârful orientat spre mamelon
– focar de
microcalcificări polimorfe
şi neregulate <20
BIRADS 4
leziune cu caractere incerte, cu un risc de malignitate
între 2 şi 95%
- mase opace cu contur şters
- asimetrie de densitate
focală evolutivă sau retractilă
- distorsiuni arhitecturale
- imagini spiculate
fără centru dens
BIRADS 5
Leziune inalt sugestiva
pentru leziune maligna, cu
probabilitate de > 95%
Necesită diagnostic şi
tratament – poate fi abordată
direct chirurgical
– mase spiculate cu centru dens
– mase dense cu contur neregulat, imprecis
– microcalcificări neregulate numeroase, în
focar sau cu dispoziţie canalară,
pleiomorfe
– microcalcificări vermiculare, lineare
neregulate sau cu distribuţie
arborescentă
BIRADS 5-
Leziune inalt sugestiva pentru leziune maligna,
cu probabilitate de > 95%
microcalcificări vermiculare, lineare microcalcificări neregulate

neregulate sau cu distribuţie numeroase, în focar
arborescentă
Bi-RADS for MammoHarmien Zonderland and Robin Smithuis

Radiology department of the Academical Medical Centre in Amsterdam and graphy and Ultrasound 2013, Updated version, the
Rijnland hospital in Leiderdorp, the Netherlands
BIRADS 6
leziune confirmată malign
prin biopsie,
anterior unei terapii
chirurgicale
• Stanga – BIRADS 5
• Dreapta – post
chimioterapie
neoadjuvanta, BIRADS 6
Diferenţierea
leziune – pseudoleziune mamografică
• aspect similar pe • aspect diferit pe

incidenţe diferite incidenţe diferite
• mai netă pe clişee focalizate • ştergere pe clişee focalizate
• vizualizare mai bună pe • disociere pe clişeul
clişeu mărit mărit
• anomalie clinică • anomalie clinică absentă
• anomalie ecografică • anomalie ecografică absentă
Este foarte important ca pacientele sa pastreze rezultatele
investigatiilor imagistice la san pentru a fi analizate
comparativ cu investigatiile urmatoare (glanda mamara este o
structura dinamica al carei aspect fiziologic se modifica in
timp).
Sa acordam o atentie marita

acestui organ in permanenta
schimbare - sanul-
care ne confera frumusete si
feminitate.
Sa facem tot posibilul sa-l
pastram sanatos, in deplina
armonie cu intregul organism.
Va multumesc !

Investigatii Imagistice La Nivelul Glandei Mamare DR Serboiu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investigatii Imagistice La Nivelul Glandei Mamare DR Serboiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investigatii imagistice la nivelul

Dr. Crenguta Sorina Serboiu-

• Are o structură complexă; conţinut variabil de ţesut glandular,

• influenţata de variaţiile hormonale ciclice

• sufera schimbări majore de-a lungul vieţii -

• explorarea imagistică este complexă !!!

• Alcatuite din 15-20 de lobi cu dispozitie radiara spre mamelon

• Alcatuite din 15-20 de lobi cu

Post-lactatie: involutie glandulara

La menopauza: glanga se atrofiaza

• Este o metoda cu sensibilitate si specificitate foarte bune, dar nu

IRM- dinamica prizei de contrast corelează cu gradul de

• Este folosit pentru mamografie, ecografie sau IRM

Acronimul este impus de Colegiul American de Radiologie (ACR) si

• ACR - a: Predominat adipos (< 25% tesut glandular) = ACR1

Tesut adipos aproape in Zone difuze cu tesut

Tesut fibroglandular dens si San extrem de dens; dificil

Sânii sunt simetrici şi

Formatiune foarte probabil

- mase/opacităţi rotunde/ovale, discret

Formatiune foarte probabil

• Daca o leziune catalogata

• Diagnostic : DCIS, carcinom

microcalcificări vermiculare, lineare microcalcificări neregulate

Bi-RADS for MammoHarmien Zonderland and Robin Smithuis

• aspect similar pe • aspect diferit pe

Sa acordam o atentie marita

S-ar putea să vă placă și