Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7.1 Circuite RL
𝜀 − 𝐿 ⎯⎯= 𝑖𝑅
În cazul circuitelor RC am rezolvat o ecuație similară. Prin identificare soluția în cazul acesta o să fie:
𝑖=𝑖 (1 −𝑒 ) cu
Putem observa că la
𝑡=0 ⟶ 𝑖=0
𝜀
𝑡→∞ ⟶ 𝑖=𝑖 = ⎯⎯
𝑅
𝑡 → 𝜏 ⟶ 𝑖 = (1 − 𝑒 ) 𝑖 =
= 0.63 𝑖
Se pot observa următoarele: dacă L = 0 curentul crește instantaneu la valoarea maximă, așa ceva nu este
fizic și nu se întâmplă niciodată în realitate; dacă înlocuim solenoidul cu un alt solenoid cu L > L
curentul crește mai încet spre valoarea maximă.
În cazul circuitelor RC am rezolvat o ecuație similară. Prin identificare soluția în cazul acest o să fie:
Putem observa că la
t=0 ⟶ i=𝑖
𝑡→∞ ⟶ 𝑖=0
Este important de reținut faptul că prin prezența inductanțelor in circuite variațiile curenților (și
bineînțeles tensiunilor) sunt diminuate. Cu toate că pentru multe aplicați în acest lucru este de dorit, există
și aplicații când acesta reprezintă un detriment. De exemplu, în cazul circuitelor care funcționează la
frecvențe foarte mari (cum este de exemplu un microprocesor) inductanțele trebuie să fie minime pentru a
nu limita viteza de funcționare a acestora.
În figura de mai jos sunt reprezentate 3 circuite. Sursele, rezistori și inductanțele sunt identice. Ordonați
descrescător circuitele după curentul prin ramura sursei (a) imediat după ce întrerupătorul s-a închis (b)
la un timp foarte lung după ce a fost închis.
Am văzut că în cazul în care am trecut un curent printr-un solenoid, chiar dacă eliminăm sursa (când am
mutat întrerupătorul K în poziția (b) ) curentul prin circuit mai persistă și scade lent la valoarea de zero. În
timpul cât curentul scade la zero, prin rezistență se va disipa energie. De unde provine această energie ?
Această energie a fost înmagazinată în câmpul magnetic. La fel ca și câmpul electric și câmpul magnetic
posedă energie.
Pentru a calcula energia câmpului magnetic o să calculăm energia care se disipă în rezistor până când
𝐸 = ⎯𝐿𝑖 deoarece energia care se disipă a provenit de la câmpul magnetic, această energie o să fie
egală cu energia câmpului magnetic W , deci energia câmpului magnetic din solenoid:
1
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖
2
Exemplu#2: Să considerăm un solenoid de inductanță 53 mH și rezistență 0,35 Ohm.
(a) dacă conectăm solenoidul la o sursă de tem de 12 V, care o să fie energia care se va înmagazina în
câmpul magnetic din solenoid după ce curentul o să se stabilizeze la o valoare constantă.
1
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖
2
Pentru calcula energia trebuie să găsim curentul de echilibru. După un timp lung (∞) curentul o să ajungă
la valoarea lui maximă egală cu 𝜀/𝑅, astfel:
𝑖 = ⎯ iar energia W = ⎯𝐿𝑖 = ⎯ (53 × 10 𝐻)(34,3𝐴) = 31 𝐽
(b) După câte constante de timp energia înmagazinată ajunge la jumătate din energia obținută când
sistemul ajunge la echilibru ?
1
𝑒 = 1 − ⎯⎯⎯=
⎯⎯ 0.293
√2
de unde:
În mod ideal, putem să presupunem că avem câmp magnetic numai în interiorul solenoidului. Dacă
solenoidul are lungimea l , rază r și un număr de spire N atunci inductanța acestuia este:
𝜇 𝑁 𝜋𝑟
𝐿 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
𝑙
iar dacă prin solenoid trece curentul i atunci câmpul în solenoid magnetic este:
1 1 𝜇 𝑁 𝜋𝑟 𝐵𝑙 𝐵
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖 = ⎯⎯ ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ ⎯⎯⎯⎯ = ⎯⎯⎯ (𝑙𝜋𝑟 )
2 2 𝑙 𝜇 𝑁 2𝜇
unde, 𝑙𝜋𝑟 2 reprezintă volumul interior al solenoidului. Dacă avem câmp magnetic numai în interiorul
solenoidului, atunci densitatea de energie a câmpului magnetic este:
𝑢 = ⎯⎯⎯⎯⎯
2 ⟹ 𝑢 = ⎯⎯⎯
Cu toate că am obținut această relație într-un caz particular, ea este absolut general valabilă. Dacă într-o
regiune oarecare din spațiu avem un câmp magnetic B, atunci densitatea de energie a câmpului magnetic
este dată de relația de mai sus.
În imaginea alăturată puteți să vedeți
dispozitiv de stocare a energie
magnetice. Acesta este compus dintr-o
bobină supraconductoare care
generează un câmp magnetic foarte
intens. Deoarece curentul nu se disipă
în bobina supraconductoare energia se
poate stoca fără pierderi în câmpul
magnetic produs de bobină. Singurul
dezavantaj este că sistemul trebuie
menținut la temperaturi foarte joase (4.2
K). Deoarece pot livra o cantitate mare
de energie în timp scurt, acest tip de
dispozitive de stocare a energiei se
folosesc în aplicații speciale, un
exemplu ar fi la stabilizarea fluctuaților
rețelelor de transmisie a energiei
electrice.
Pentru a descrie cantitativ un astfel de oscilator o să pornim de la legea conservării energiei. Energia
totală a sistemului este:
𝐸 = 𝑊 +𝑊
1 1
𝐸 = ⎯⎯⎯𝑞 + ⎯⎯𝐿𝑖
2𝐶 2
Deoarece în circuit nu avem disipări (nu avem rezistențe iar condensatorul și inductanța sunt ideale),
𝑑 𝑞 𝑞
𝐿 ⎯⎯⎯ + ⎯⎯= 0
𝑑𝑡 𝐶
𝑚 ⎯⎯⎯+ 𝑘𝑥 = 0
⎯⎯
𝑞(𝑡) = 𝑞 𝑐𝑜𝑠(𝜔 𝑡 + 𝜑), unde 𝜔 = ⎯⎯
Curentul îl determinăm din derivând ecuația de mai sus în raport cu timpul (𝑖 = ⎯⎯)
𝑖(𝑡) = −𝑞 𝜔 𝑠𝑖𝑛(𝜔 𝑡 + 𝜑) = −𝑖 𝑠𝑖𝑛(𝜔 𝑡 + 𝜑)
În aceste ecuații 𝑞 și i = q ω sunt sarcina și curentul maxim prin circuit, 𝜔 este frecvența unghiulară
sau pulsația egală cu 𝜔 = 2𝜋𝜈, unde 𝜈 este frecvența de oscilație a circuitului, iar 𝜑 este faza inițială.
Curentul prin circuit și sarcina de pe condensator sunt cantități care se pot măsura, însă nu direct. Pentru a
determina sarcina o să măsurăm tensiunea de pe condensator care este proporțională cu sarcina:
𝑣 (𝑡) = ⎯ 𝑞(𝑡)
Pentru a măsura curentul o să punem în serie o rezistență foarte mică (neglijabilă) R. Curentul prin circuit
o să fie proporțional cu căderea de tensiune de pe rezistor:
𝑣 (𝑡) = 𝑅 𝑖(𝑡)
1 1
𝑊 = ⎯⎯⎯𝑞 = ⎯⎯⎯𝑞 cos (𝜔 𝑡 + 𝜑)
2𝐶 2𝐶
1 1
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖 = ⎯⎯𝑖 sin (𝜔 𝑡 + 𝜑)
2 2
⎯⎯
Observăm că ⎯𝑖 = ⎯(𝑞 𝜔 ) = ⎯⎯𝑞 , am folost faptul că 𝜔 = ⎯⎯
1 1
𝐸 = 𝑊 + 𝑊 = ⎯⎯⎯𝑞 (cos (𝜔 𝑡 + 𝜑) + sin (𝜔 𝑡 + 𝜑)) = ⎯⎯⎯𝑞
2𝐶 2𝐶
Dar conform legii a 2-a a lui GK tot timpul tensiunea de pe condensator trebuie să fie egală cu cea de pe
inductanță, astfel:
1
𝑣 (𝑡) = ⎯⎯ 𝑞 𝑐𝑜𝑠(𝜔 𝑡 + 𝜑)
𝐶
⎯⎯ ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
Frecvența unghiulară o găsim din 𝜔 ⎯⎯ = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ = 7454 𝑟𝑎𝑑/𝑠
( , )( , × )
𝑖(𝑡) = −𝑞 𝜔 𝑠𝑖𝑛(𝜔 𝑡)
𝑑𝑖 𝑑
𝑟 = ⎯⎯ = ⎯⎯ (−𝑞 𝜔 𝑠𝑖𝑛 𝜔 𝑡) = −𝜔 𝑞 𝑐𝑜𝑠 𝜔 𝑡
𝑑𝑡 𝑑𝑡
𝑑𝑖
𝑟 = ⎯⎯ =𝜔 𝑞
𝑑𝑡
Iar
Am că un circuit format dintr-un condensator ideal și un solenoid ideal este un oscilator armonic perfect.
În realitate, la nivel macroscopic, nu există oscilatori perfecți, întotdeauna o să avem disipare de energie.
Un exemplu de oscilator electromagnetic real este un circuit format dintr-un condensator, un solenoid și o
rezistență.
𝐸 = 𝑊 +𝑊
1 1
𝐸 = ⎯⎯⎯𝑞 + ⎯⎯𝐿𝑖
2𝐶 2
⎯⎯⎯ = −𝑖 𝑅
𝐿 ⎯⎯⎯+ 𝑅 ⎯⎯ + ⎯ 𝑞 = 0 (*)
𝑑 𝑥 𝑑𝑥
𝑚 ⎯⎯⎯ + 𝑏 ⎯⎯⎯+ 𝑘𝑥 = 0
𝑑𝑡 𝑑𝑡
⎯⎯
𝑞(𝑡) = 𝑞 𝑒 𝑐𝑜𝑠(𝜔𝑡 + 𝜑), unde
⎯⎯
aici q este sarcina cu care a fost încărcat inițial condensatorul, iar ω = ⎯⎯ este frecvența unghiulară a
oscilatorului neamortizat (fără rezistenței).
⎯⎯
𝑊 = ⎯⎯𝑞 = ⎯⎯⎯𝑒 𝑐𝑜𝑠 (𝜔𝑡 + 𝜑)
Putem observa că relația de mai sus implică produsul dintre o funcție exponențială și o funcție
trigonometrică. Funcția cos2 (𝜔𝑡 + 𝜑) ne asigură oscilația energiei, această oscilează deoarece se
transformă din energie electrică în energie magnetică. Funcția e−⎯⎯ ne va asigura scăderea energiei
datorită disipării acesteia în rezistență. Dacă ne interesează energia totată a sistemului putem să înlăturăm
partea oscilantă, astfel:
⎯⎯
𝐸 = ⎯⎯⎯e , sau prin analogie cu oscilatorul LC putem scrie:
⎯⎯ ⎯⎯ ⎯⎯
𝐸 = ⎯⎯⎯e = ⎯⎯⎯e =𝐸 e ,
𝐸 = =
Energia totală a sistemului scade exponențial. Să calculăm câtă energie a pierdut oscilatorul într-o
perioadă:
⎯⎯
ΔE = 𝐸 (𝑡 + 𝑇) − 𝐸 (𝑡) = 𝐸 (𝑡) e −1
⎯⎯
Pentru un oscilator slab amortizat, adică R ≪ R = ⎯⎯ putem să aproximăm (e ≅ 1 + 𝑥, dacă x este
mic) paranteza de mai sus la:
⎯⎯ 𝑅
e − 1 ≅ − ⎯⎯𝑇
𝐿
⎯⎯⎯
de asemenea, dacă R ≪ R , atunci ω ≅ ω = ⎯⎯ iar 𝑇 = 2𝜋/𝜔 , atunci:
⎯⎯⎯⎯
( )
= - ⎯⎯⎯
Exemplul #4: Un circuit RLC are inductanța d e12 mH, capacitatea de 1.6μF și rezistența de 1.5 Ω și
începe să oscileze la t = 0 (întrerupătorul este închis la t = 0).
(a) la ce moment de timp amplitudinea oscilaților sarcini scade la jumătate din valoarea inițială (observați
că nu știm ce valoarea avea inițial).
Deoarece oscilatorul începe să oscileze la t = 0, faza inițială este 𝜑 = 0. Atunci ecuația ce oscilație a
sarcinii este:
⎯⎯⎯
𝑞(𝑡) = 𝑞 𝑒 𝑐𝑜𝑠(𝜔𝑡)
⎯⎯
Termenul din fața funcție cosinus reprezintă amplitudinea oscilaților 𝐴 (𝑡) = 𝑞 𝑒 . La momentul
inițial amplitudunea era:
𝐴 (0) = 𝑞
⎯⎯ /
𝐴 𝑡 / =𝑞 𝑒 = ⎯𝑞
Astfel:
×
𝑡 / = − ⎯⎯𝑙𝑛 ⎯ = − ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯𝑙𝑛 ⎯ ≅ 11 𝑚𝑠
.
⎯⎯
am aproximat deoarece 𝑅 ≪ R = ⎯⎯ = 173 Ω și ω ≅ 𝜔
astfel:
T = 8.7 × 10 𝑠
/ ×
n = ⎯⎯⎯= ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ ≅ 13 oscilații.
. ×
ΔE = - ⎯⎯⎯nE (0)
ca să calculăm de câte ori scade energia, trebuie să împărțim la energia inițială, o să calculăm
modulul deoarece nu ne interesează semnul (semnul ”-” ne arată doar că energia scade):
( . ) ⎯⎯
⎯⎯⎯⎯
( )
= ⎯⎯⎯𝑛 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ 13 = √2 ≅ 1.41 ori
× ∗ . ×
⎯⎯
Când amplitudinea oscilatorului scade la jumătate, energia lui scade de √𝟐 ori.