Cursul #7

7.1 Circuite RL

Să considerăm circuitul din figura alăturată, format

dintr-o sursă de tem 𝜀, o rezistență R și o inductanță
(solenoid) L. Mutăm întrerupătorul în poziția (a). În
circuit o să avem un curent i pe care ne dorim să-l
determinăm.

La închiderea întrerupătorului curentul nu o să ajungă

instantaneu la valoarea maximă 𝑖 = 𝜀/𝑅, ci o să
crească până la această valoare. Pe durata cât curentul
nu este constant în solenoid se va induce of tem 𝜀 =
− 𝐿 ⎯⎯, iar legea a 2-a a lui GK se scrie:

𝜀 − 𝐿 ⎯⎯= 𝑖𝑅

În cazul circuitelor RC am rezolvat o ecuație similară. Prin identificare soluția în cazul acesta o să fie:

𝑖=𝑖 (1 −𝑒 ) cu

𝑖 = 𝜀/𝑅 și 𝜏 = 𝐿/𝑅 constanta de timp.

Putem observa că la

𝑡=0 ⟶ 𝑖=0

𝜀
𝑡→∞ ⟶ 𝑖=𝑖 = ⎯⎯
𝑅

𝑡 → 𝜏 ⟶ 𝑖 = (1 − 𝑒 ) 𝑖 =
= 0.63 𝑖

În graficul alăturat se observă variația

curentului în funcție de timp pentru un
circuit RL. Curentul crește asimptotic spre
valoarea maximă, iar după o constantă de
timp de la închiderea întrerupătorului
ajunge la 63% din valoarea maximă.

Se pot observa următoarele: dacă L = 0 curentul crește instantaneu la valoarea maximă, așa ceva nu este
fizic și nu se întâmplă niciodată în realitate; dacă înlocuim solenoidul cu un alt solenoid cu L > L
curentul crește mai încet spre valoarea maximă.

Exemplul#1: Să considerăm un circuit RL pentru care R = 2000 Ohm, 𝜀 = 10 V și L = 4 H. Să

determinăm căderea de tensiune de pe rezistor și tensiunea de la bornele solenoidului.

Căderea de tensiune pe rezistor este 𝑉 = 𝑖𝑅 = 𝜀 1 − 𝑒

iar pe solenoid 𝑉 = 𝐿 ⎯⎯= 𝐿 ⎯⎯ 𝑖 1 −𝑒 = ⎯⎯⎯⎯ 𝑒 = 𝜀𝑒

2021 - Curs Page 1

unde 𝜏 = ⎯ = 2 𝑚𝑠 și am folosit faptul că 𝑖 = 𝑖 1 −𝑒 = ⎯ 1 −𝑒

O să trecem datele calculate într-un tabel:

t(ms) 0 2 4 6 8 10
i(mA) 0 3.15
V (V) 0 6.3
V (V) 10 3.7

Vă las să completați voi restul tabelului.

Dacă reprezentăm grafic obținem:

După ce curentul a ajuns la valoarea maximă

𝑖 = 𝜀/𝑅 o să mutăm întrerupătorul din (a) în
(b). Curentul o să scadă de la valoarea maximă
spre zero. Pe durata cât curentul scade spre zero,
în solenoid se va induce o tem 𝜀 = −𝐿 ⎯⎯, iar
legea a 2-a a lui GK se scrie:

−𝐿 ⎯⎯= 𝑖𝑅 sau 𝐿 ⎯⎯+ 𝑖 = 0

În cazul circuitelor RC am rezolvat o ecuație similară. Prin identificare soluția în cazul acest o să fie:

𝑖=𝑖 𝑒 cu 𝑖 = 𝜀/𝑅 și 𝜏 = 𝐿/𝑅

Putem observa că la

t=0 ⟶ i=𝑖

𝑡→∞ ⟶ 𝑖=0

𝑡→𝜏 ⟶ 𝑖=𝑒 𝑖 = 0.37 𝑖

2021 - Curs Page 2

 În graficul alăturat se observă variația
curentului în funcție de timp. Curentul
scade exponențial spre zero, iar după o
constantă de timp de la închiderea
întrerupătorului ajunge la 37% din
valoarea maximă.
Se pot observa următoarele: dacă L = 0
curentul scade instantaneu la zero, așa
ceva nu este fizic și nu se întâmplă
niciodată în realitate; dacă înlocuim
solenoidul cu un alt solenoid cu L > L
curentul scade mai încet spre zero.

Este important de reținut faptul că prin prezența inductanțelor in circuite variațiile curenților (și
bineînțeles tensiunilor) sunt diminuate. Cu toate că pentru multe aplicați în acest lucru este de dorit, există
și aplicații când acesta reprezintă un detriment. De exemplu, în cazul circuitelor care funcționează la
frecvențe foarte mari (cum este de exemplu un microprocesor) inductanțele trebuie să fie minime pentru a
nu limita viteza de funcționare a acestora.

În figura de mai jos sunt reprezentate 3 circuite. Sursele, rezistori și inductanțele sunt identice. Ordonați
descrescător circuitele după curentul prin ramura sursei (a) imediat după ce întrerupătorul s-a închis (b)
la un timp foarte lung după ce a fost închis.

Cine răspunde corect primește o

7.2 Energia câmpului magnetic

Am văzut că în cazul în care am trecut un curent printr-un solenoid, chiar dacă eliminăm sursa (când am
mutat întrerupătorul K în poziția (b) ) curentul prin circuit mai persistă și scade lent la valoarea de zero. În
timpul cât curentul scade la zero, prin rezistență se va disipa energie. De unde provine această energie ?
Această energie a fost înmagazinată în câmpul magnetic. La fel ca și câmpul electric și câmpul magnetic
posedă energie.

Pentru a calcula energia câmpului magnetic o să calculăm energia care se disipă în rezistor până când

2021 - Curs Page 3

Pentru a calcula energia câmpului magnetic o să calculăm energia care se disipă în rezistor până când
valoarea curentului scade la zero.

Puterea disipată de rezistență este:

𝑃 = ⎯⎯⎯⎯⎯, de aici 𝑑𝐸 = 𝑃𝑑𝑡 iar energia:

𝐸 = ∫ 𝑖 𝑅𝑑𝑡 folosim expresia pentru curent determinată mai sus:

𝐸 =𝑖 𝑅 ∫ 𝑒 ⎯⎯⎯𝑑𝑡 = ⎯𝑅𝜏𝑖 = ⎯𝐿𝑖

În general, pentru un curent i prin solenoid energia disipată prin rezistență:

𝐸 = ⎯𝐿𝑖 deoarece energia care se disipă a provenit de la câmpul magnetic, această energie o să fie
egală cu energia câmpului magnetic W , deci energia câmpului magnetic din solenoid:

1
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖
2
Exemplu#2: Să considerăm un solenoid de inductanță 53 mH și rezistență 0,35 Ohm.

(a) dacă conectăm solenoidul la o sursă de tem de 12 V, care o să fie energia care se va înmagazina în
câmpul magnetic din solenoid după ce curentul o să se stabilizeze la o valoare constantă.

1
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖
2

Pentru calcula energia trebuie să găsim curentul de echilibru. După un timp lung (∞) curentul o să ajungă
la valoarea lui maximă egală cu 𝜀/𝑅, astfel:
𝑖 = ⎯ iar energia W = ⎯𝐿𝑖 = ⎯ (53 × 10 𝐻)(34,3𝐴) = 31 𝐽

(b) După câte constante de timp energia înmagazinată ajunge la jumătate din energia obținută când
sistemul ajunge la echilibru ?

Trebuie să găsim după cât timp 𝑊 = ⎯𝑊

Energia înmagazinată la un moment dat în câmpul magnetic este:

𝑊 = ⎯𝐿𝑖 = ⎯𝐿𝑖 1 −𝑒 de aici

⎯𝐿𝑖 1 −𝑒 = ⎯𝐿𝑖 ⟶ 1 −𝑒 = ⎯ sau

1
𝑒 = 1 − ⎯⎯⎯=
⎯⎯ 0.293
√2

de unde:

= −𝑙𝑛(0.293) = 1.23 sau 𝑡 = 1.23𝜏

2021 - Curs Page 4

Densitatea de energie a câmpului magnetic

În mod ideal, putem să presupunem că avem câmp magnetic numai în interiorul solenoidului. Dacă
solenoidul are lungimea l , rază r și un număr de spire N atunci inductanța acestuia este:

𝜇 𝑁 𝜋𝑟
𝐿 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
𝑙
iar dacă prin solenoid trece curentul i atunci câmpul în solenoid magnetic este:

𝐵 = ⎯⎯⎯⎯ de unde ⟹ 𝑖 = ⎯⎯⎯

Astfel, energia câmpului magnetic din solenoid este:

1 1 𝜇 𝑁 𝜋𝑟 𝐵𝑙 𝐵
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖 = ⎯⎯ ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ ⎯⎯⎯⎯ = ⎯⎯⎯ (𝑙𝜋𝑟 )
2 2 𝑙 𝜇 𝑁 2𝜇

unde, 𝑙𝜋𝑟 2 reprezintă volumul interior al solenoidului. Dacă avem câmp magnetic numai în interiorul
solenoidului, atunci densitatea de energie a câmpului magnetic este:

𝑢 = ⎯⎯⎯⎯⎯
2 ⟹ 𝑢 = ⎯⎯⎯

Cu toate că am obținut această relație într-un caz particular, ea este absolut general valabilă. Dacă într-o
regiune oarecare din spațiu avem un câmp magnetic B, atunci densitatea de energie a câmpului magnetic
este dată de relația de mai sus.
În imaginea alăturată puteți să vedeți
dispozitiv de stocare a energie
magnetice. Acesta este compus dintr-o
bobină supraconductoare care
generează un câmp magnetic foarte
intens. Deoarece curentul nu se disipă
în bobina supraconductoare energia se
poate stoca fără pierderi în câmpul
magnetic produs de bobină. Singurul
dezavantaj este că sistemul trebuie
menținut la temperaturi foarte joase (4.2
K). Deoarece pot livra o cantitate mare
de energie în timp scurt, acest tip de
dispozitive de stocare a energiei se
folosesc în aplicații speciale, un
exemplu ar fi la stabilizarea fluctuaților
rețelelor de transmisie a energiei
electrice.

Să presupunem că avem un dispozitiv supraconductor de stocare a energiei magnetice (eng.

Superconducting magnetic energy storage - SMES) care produce un câmp de 12 T. Solenoidul
supraconductor are raza de 10 m și înălțimea de 10 m. Ce energie este înmagazinată în SMES ? Consumul
mediu de energie pe cap de locuitor în Romania este de 0,6 MWh/an. Dacă s-ar produce o întrerupere a
energiei furnizate de centralele electrice, de câte SMES-uri ar fi nevoie pentru a susține consumul casnic
în Cluj timp de 1 h (presupuneți că în Cluj sunt 400.000 de locuitori), dar timp de 24 de h ?. Cine
răspunde corect primește o

2021 - Curs Page 5

7.3 Oscilații electromagnetice.

Să presupunem că avem un circuit format dintr-un solenoid și un condensator. Încărcăm condensatorul de

la o sursă, înlăturăm sursa și la momentul inițial o să închidem întrerupătorul K din (a). În continuare o să
discutăm calitativ ce se întâmplă din starea (a) până la (h). Acest sistem este un sistem oscilant. Avem
1
două tipuri de energii, energia câmpului magnetic din solenoid 𝑊 = 2 𝐿𝑖 2 și energia câmpului electric
1 2
din condensator 𝑊 = ⎯⎯𝑞 2
. Curentul electric într-un astfel de circuit transferă energia din condensator în
solenoid și invers. (a) Condensatorul este încărcat complet, toată energia este înmagazinată în câmpul
electric din condensator, curentul este zero. (b) Condensatorul se descarcă, curentul este diferit de zero,
energia se transferă din câmpul electric al condensatorului în câmpul magnetic al solenoidului. (c)
Condensatorul este descărcat complet, nu mai există câmp electric între armăturile acestuia, toată energia
este înmagazinată în câmpul magnetic al solenoidului, iar curentul prin acesta este maxim. (d) Datorită
inductanței care nu lasă curentul să scadă brusc la zero, acesta continuă în aceeași direcție și duce la
încercarea condensatorului, însă cu polaritate opusă față de cum era încărcat inițial. Totodată, curentul
trasnferă energie din câmpul magnetic al solenoidului în câmpul electric al condensatorului. (e)
Condensatorul este încărcat complet, însă cu polaritate inversă față de (a), toată energia este înmagazinată
în câmpul electric din condensator, curentul este zero. Pentru (e)-(f)-(g)-(h)-(a) se produc exact aceleași
fenomene ca și pentru (a)-(b)-(c)-(d)-(e) numai că în sens invers.

Pentru a descrie cantitativ un astfel de oscilator o să pornim de la legea conservării energiei. Energia
totală a sistemului este:

𝐸 = 𝑊 +𝑊

1 1
𝐸 = ⎯⎯⎯𝑞 + ⎯⎯𝐿𝑖
2𝐶 2

Deoarece în circuit nu avem disipări (nu avem rezistențe iar condensatorul și inductanța sunt ideale),

2021 - Curs Page 6

Deoarece în circuit nu avem disipări (nu avem rezistențe iar condensatorul și inductanța sunt ideale),
energia totală se conservă. Aceasta înseamnă că derivata energiei totale în raport cu timpul trebuie să fie
zero ⎯⎯⎯ = 0. Dacă derivăm expresia energiei totale o să obținem:

⎯ ⎯⎯ + 𝐿𝑖 ⎯⎯= 0, observăm că 𝑖 = ⎯⎯, atunci, dacă îl dăm factor comun pe i:

i 𝐿 ⎯⎯+ ⎯ = 0, această ecuație trebuie să fie respectată pentru orice i, astfel:

𝐿 ⎯⎯+ ⎯ = 0, dacă îl inlocuim pe i cu 𝑖 = ⎯⎯ obținem:

𝑑 𝑞 𝑞
𝐿 ⎯⎯⎯ + ⎯⎯= 0
𝑑𝑡 𝐶

Această ecuație diferențială este similară cu ecuația

oscilatorului armonic ideal studiat în semestru I:

𝑚 ⎯⎯⎯+ 𝑘𝑥 = 0

Deoarece ecuațiile similare au întotdeauna soluții Oscilator Oscilator mecanic

similare, pentru a ne ușura munca o să facem o analogie electric LC corp-resort
între oscilatorul electric LC și oscilatorul mecanic ideal.
q x
Pentru oscilatorul mecanic soluția era: i v
C 1/k
⎯⎯ L m
𝑥(𝑡) = 𝐴 𝑐𝑜𝑠(𝜔 𝑡 + 𝜑), unde 𝜔 = ⎯⎯ 𝟏
𝟏 𝐪𝟐
𝐖𝐄 = ⎯⎯⎯⎯⎯ 𝐄𝐩 = ⎯⎯𝒌𝒙𝟐
𝟐 𝐂 𝟐
Prin analogie soluția pentru oscilatorul LC este: 𝟏 𝟏
𝐖𝐄 = ⎯⎯𝐋𝐢𝟐 𝐄𝐜 = ⎯⎯𝒎𝒗𝟐
𝟐 𝟐

⎯⎯
𝑞(𝑡) = 𝑞 𝑐𝑜𝑠(𝜔 𝑡 + 𝜑), unde 𝜔 = ⎯⎯

Curentul îl determinăm din derivând ecuația de mai sus în raport cu timpul (𝑖 = ⎯⎯)
𝑖(𝑡) = −𝑞 𝜔 𝑠𝑖𝑛(𝜔 𝑡 + 𝜑) = −𝑖 𝑠𝑖𝑛(𝜔 𝑡 + 𝜑)

În aceste ecuații 𝑞 și i = q ω sunt sarcina și curentul maxim prin circuit, 𝜔 este frecvența unghiulară
sau pulsația egală cu 𝜔 = 2𝜋𝜈, unde 𝜈 este frecvența de oscilație a circuitului, iar 𝜑 este faza inițială.

Curentul prin circuit și sarcina de pe condensator sunt cantități care se pot măsura, însă nu direct. Pentru a
determina sarcina o să măsurăm tensiunea de pe condensator care este proporțională cu sarcina:

𝑣 (𝑡) = ⎯ 𝑞(𝑡)

Pentru a măsura curentul o să punem în serie o rezistență foarte mică (neglijabilă) R. Curentul prin circuit
o să fie proporțional cu căderea de tensiune de pe rezistor:

𝑣 (𝑡) = 𝑅 𝑖(𝑡)

2021 - Curs Page 7

𝑣 (𝑡) = (𝑅)𝑖(𝑡)

Aceste două mărimi se pot reprezenta grafic și

dacă ne alegem momentul inițial astfel încât 𝜑 să
fie zero, o să obținem graficele din figura
alăturată. Mărimile măsurate sunt în acord cu
relațiile matematice găsite mai sus. Sunt marcate
pe grafic stările de la (a) la (g)

Energia într-un circuit LC.

Energia înmagazinată în cele două câmpuri se este:

1 1
𝑊 = ⎯⎯⎯𝑞 = ⎯⎯⎯𝑞 cos (𝜔 𝑡 + 𝜑)
2𝐶 2𝐶
1 1
𝑊 = ⎯⎯𝐿𝑖 = ⎯⎯𝑖 sin (𝜔 𝑡 + 𝜑)
2 2
⎯⎯
Observăm că ⎯𝑖 = ⎯(𝑞 𝜔 ) = ⎯⎯𝑞 , am folost faptul că 𝜔 = ⎯⎯

Cu această observație energia totală se scrie:

1 1
𝐸 = 𝑊 + 𝑊 = ⎯⎯⎯𝑞 (cos (𝜔 𝑡 + 𝜑) + sin (𝜔 𝑡 + 𝜑)) = ⎯⎯⎯𝑞
2𝐶 2𝐶

Relațiile de mai sus sunt reprezentate în

graficul alăturat pentru 𝜑 = 0

Se poate observa: când energia

câmpului electric scade energia
câmpului magnetic crește, și invers, iar
energia totală (suma dintre cele două
energii) rămâne constantă.

Un condensator dintr-un oscilator LC are o diferență de potențial maximă între armături de 17 V și o

energie maximă de 160𝜇𝐽. Când condensatorul este la o diferență de potențial de 5 V și are o energie de
10 𝜇𝐽, care sunt (a) tem de pe solenoid (b) energia înmagazinată în câmpul magnetic din solenoid.
Cine răspunde corect primește o

2021 - Curs Page 8

Exemplul #3: Un condensator de 1.5𝜇𝐹 este încărcat la 57 V, după care sursa se înlătură. La momentul
t = 0, o inductanță de 12mH este conectată în serie cu condensatorul și formează un oscilator LC.

(a) care este tensiunea de pe inductanță în funcție de timp?

Știm să determinăm tensiunea de pe condensator deoarece:

𝑣 (𝑡) = ⎯ 𝑞(𝑡) = ⎯ 𝑞 𝑐𝑜𝑠(𝜔 𝑡 + 𝜑)

Dar conform legii a 2-a a lui GK tot timpul tensiunea de pe condensator trebuie să fie egală cu cea de pe
inductanță, astfel:

𝑣 (𝑡) = 𝑣 (𝑡), astfel putem scrie că:

1
𝑣 (𝑡) = ⎯⎯ 𝑞 𝑐𝑜𝑠(𝜔 𝑡 + 𝜑)
𝐶

Deoarece la momentul t = 0 tensiunea de pe condensator este maximă, înseamnă că:

⎯ 𝑞 𝑐𝑜𝑠(𝜔 0 + 𝜑) = ⎯ 𝑞 iar de aici găsim că 𝜑 = 0.

Tot la momentul t = 0 tensiunea de pe condensator este 57 V, atunci ⎯ 𝑞 = 57 𝑉.

⎯⎯ ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
Frecvența unghiulară o găsim din 𝜔 ⎯⎯ = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ = 7454 𝑟𝑎𝑑/𝑠
( , )( , × )

Astfel, tensiunea pe solenoid o să fie:

𝑣 (𝑡) = (57) 𝑐𝑜𝑠(7454𝑡) (𝑉)

(b) care este rata maximă ⎯⎯ cu care variază curentul în circuit?

Curentul prin circuit:

𝑖(𝑡) = −𝑞 𝜔 𝑠𝑖𝑛(𝜔 𝑡)

Rata de variație a curentului este:

𝑑𝑖 𝑑
𝑟 = ⎯⎯ = ⎯⎯ (−𝑞 𝜔 𝑠𝑖𝑛 𝜔 𝑡) = −𝜔 𝑞 𝑐𝑜𝑠 𝜔 𝑡
𝑑𝑡 𝑑𝑡

Această relație este maximă dacă cos 𝜔 𝑡 = −1, atunci:

𝑑𝑖
𝑟 = ⎯⎯ =𝜔 𝑞
𝑑𝑡

Am văzut la punctul (a) că 𝑞 = (57 𝑉) 𝐶 = (57 𝑉) (1.5 × 10 𝐹) = 8.55 × 10 𝐶

Iar

𝑟 = ⎯⎯ = (7454 𝑟𝑎𝑑/𝑠) (8.55 × 10 𝐶) = 4750 ⎯ !!

2021 - Curs Page 9

7.4 Oscilații electromagnetice amortizate. Circuitul RLC.

Am că un circuit format dintr-un condensator ideal și un solenoid ideal este un oscilator armonic perfect.
În realitate, la nivel macroscopic, nu există oscilatori perfecți, întotdeauna o să avem disipare de energie.
Un exemplu de oscilator electromagnetic real este un circuit format dintr-un condensator, un solenoid și o
rezistență.

Să considerăm un circuit RLC. Presupunem că am încercat

condensatorul folosind o sursă de tem, am înlăturat sursa și
apoi am închis întrerupătorul K. Pentru a descrie cantitativ
un astfel de oscilator o să pornim de la legea conservării
energiei. Energia totală a sistemului este:

𝐸 = 𝑊 +𝑊

1 1
𝐸 = ⎯⎯⎯𝑞 + ⎯⎯𝐿𝑖
2𝐶 2

Energia totală nu o să rămână constantă în timp. Ea o să se

disipeze în rezistor. Rata de disipare a energiei nu este
altceva decât puterea disipată de rezistență:

⎯⎯⎯ = −𝑖 𝑅

Semnul „-” ne arată că energia scade în timp.

Variația energiei totale o putem scrie:

⎯⎯⎯ = ⎯ ⎯⎯ + 𝐿𝑖 ⎯⎯= ⎯ 𝑖 + 𝐿𝑖 ⎯⎯⎯, de aici:

⎯ 𝑖 + 𝐿𝑖 ⎯⎯⎯= −𝑖 𝑅 ⟹ 𝑖 𝐿 ⎯⎯⎯+ 𝑅 ⎯⎯ + ⎯ 𝑞 = 0 , a.î.:

𝐿 ⎯⎯⎯+ 𝑅 ⎯⎯ + ⎯ 𝑞 = 0 (*)

Această ecuație este echivalentă cu ecuația de mișcare a

unui oscilator mecanic amortizat supus unei forțe de
rezistență 𝐹 = −𝑏𝑣:

𝑑 𝑥 𝑑𝑥
𝑚 ⎯⎯⎯ + 𝑏 ⎯⎯⎯+ 𝑘𝑥 = 0
𝑑𝑡 𝑑𝑡

Rezistența este R echivalentă cu coeficientul de amortizare b al oscilatorului mecanic. Cu cât rezistența

este mai mare cu atât oscilațiile o să fie mai puternic amortizate.

Soluția ecuației (*) este o oscilație amortizată exponențial:

⎯⎯
𝑞(𝑡) = 𝑞 𝑒 𝑐𝑜𝑠(𝜔𝑡 + 𝜑), unde

2021 - Curs Page 10

 ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
𝑅
ω= 𝜔 − ⎯⎯⎯
2𝐿

⎯⎯
aici q este sarcina cu care a fost încărcat inițial condensatorul, iar ω = ⎯⎯ este frecvența unghiulară a
oscilatorului neamortizat (fără rezistenței).

Se poate observa că dacă rezistența este egală

⎯⎯
cu rezistența critică R = ⎯⎯, atunci ω = 0.

Dacă rezistența este relativ mică, sub valoarea

rezistenței critice (R < R ) atunci oscilatorul
este slab amortizat și o să execute câteva
oscilații înainte ca acestea să se amortizeze
complet, iar ω ≅ 𝜔 .

Care este ecuația funcție anvelopă care este

reprezentată cu linie punctată în graficul
alăturat ?

Dacă rezistența este relativ mare, peste valoarea

rezistenței critice (R > R ) atunci oscilatorul
este puternic amortizat și nu o să execute
oscilații înainte ca acestea să se amortizeze
complet.

Energia oscilatorului amortizat.

Putem să monitorizăm energia oscilatorului urmărind de exemplu energia câmpului electric:

⎯⎯
𝑊 = ⎯⎯𝑞 = ⎯⎯⎯𝑒 𝑐𝑜𝑠 (𝜔𝑡 + 𝜑)

Putem observa că relația de mai sus implică produsul dintre o funcție exponențială și o funcție
trigonometrică. Funcția cos2 (𝜔𝑡 + 𝜑) ne asigură oscilația energiei, această oscilează deoarece se
transformă din energie electrică în energie magnetică. Funcția e−⎯⎯ ne va asigura scăderea energiei
datorită disipării acesteia în rezistență. Dacă ne interesează energia totată a sistemului putem să înlăturăm
partea oscilantă, astfel:

⎯⎯
𝐸 = ⎯⎯⎯e , sau prin analogie cu oscilatorul LC putem scrie:

⎯⎯ ⎯⎯ ⎯⎯
𝐸 = ⎯⎯⎯e = ⎯⎯⎯e =𝐸 e ,

𝐸 = =

2021 - Curs Page 11

unde 𝐸 = ⎯⎯⎯= ⎯⎯⎯este energia inițială a oscilatorului.

Energia totală a sistemului scade exponențial. Să calculăm câtă energie a pierdut oscilatorul într-o
perioadă:

⎯⎯
ΔE = 𝐸 (𝑡 + 𝑇) − 𝐸 (𝑡) = 𝐸 (𝑡) e −1
⎯⎯
Pentru un oscilator slab amortizat, adică R ≪ R = ⎯⎯ putem să aproximăm (e ≅ 1 + 𝑥, dacă x este
mic) paranteza de mai sus la:

⎯⎯ 𝑅
e − 1 ≅ − ⎯⎯𝑇
𝐿
⎯⎯⎯
de asemenea, dacă R ≪ R , atunci ω ≅ ω = ⎯⎯ iar 𝑇 = 2𝜋/𝜔 , atunci:

⎯⎯⎯⎯
( )
= - ⎯⎯⎯

fracția de energie pierdută de oscilator într-o perioadă

Exemplul #4: Un circuit RLC are inductanța d e12 mH, capacitatea de 1.6μF și rezistența de 1.5 Ω și
începe să oscileze la t = 0 (întrerupătorul este închis la t = 0).
(a) la ce moment de timp amplitudinea oscilaților sarcini scade la jumătate din valoarea inițială (observați
că nu știm ce valoarea avea inițial).

Deoarece oscilatorul începe să oscileze la t = 0, faza inițială este 𝜑 = 0. Atunci ecuația ce oscilație a
sarcinii este:

⎯⎯⎯
𝑞(𝑡) = 𝑞 𝑒 𝑐𝑜𝑠(𝜔𝑡)

⎯⎯
Termenul din fața funcție cosinus reprezintă amplitudinea oscilaților 𝐴 (𝑡) = 𝑞 𝑒 . La momentul
inițial amplitudunea era:

𝐴 (0) = 𝑞

la momentul t1/2 amplitudinea scale la jumătate :

⎯⎯ /
𝐴 𝑡 / =𝑞 𝑒 = ⎯𝑞

Astfel:

×
𝑡 / = − ⎯⎯𝑙𝑛 ⎯ = − ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯𝑙𝑛 ⎯ ≅ 11 𝑚𝑠
.

(b) câte oscilații execută sistemul în acest timp:

perioada unei oscilații este T = 2π/ω, unde

2021 - Curs Page 12

 ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ ⎯⎯
ω= ⎯⎯− ⎯⎯ ≅ ⎯⎯ = 7.2 × 10 𝑠 ,

⎯⎯
am aproximat deoarece 𝑅 ≪ R = ⎯⎯ = 173 Ω și ω ≅ 𝜔

astfel:

T = 8.7 × 10 𝑠

Numărul de oscilații este

/ ×
n = ⎯⎯⎯= ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ ≅ 13 oscilații.
. ×

(c) de câte ori a scăzut energia oscilatorului în acest timp?

oscilatorul execută n = 13 oscilații, pe timpul a 13 oscilații energia variază cu:

ΔE = - ⎯⎯⎯nE (0)

ca să calculăm de câte ori scade energia, trebuie să împărțim la energia inițială, o să calculăm
modulul deoarece nu ne interesează semnul (semnul ”-” ne arată doar că energia scade):

( . ) ⎯⎯
⎯⎯⎯⎯
( )
= ⎯⎯⎯𝑛 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ 13 = √2 ≅ 1.41 ori
× ∗ . ×

⎯⎯
Când amplitudinea oscilatorului scade la jumătate, energia lui scade de √𝟐 ori.

2021 - Curs Page 13