Cursul #4 Fizică - ETTI-UTCN dr.

Mihai GABOR

4.1 Tensiunea electromotoare

În această secțiune o să arătăm că pentru a avea un
curent electric continuu printr-un conductor este
necesar ca acesta să facă parte dintr-un circuit complet
în care trebuie să avem și un dispozitiv special care se
numește sursă de tensiune electromotoare.

Să considerăm un conductor și să-l plasăm într-un câmp

electric E1 (a). Datorită acestui câmp în conductor o să
avem un curent electric i, conform legii lui Ohm
densitatea de curent o să fie 𝑗 = 𝜎𝐸 . (b) Din cauza
curentului, la capetele conductorului se vor acumula
sarcini. Sarcinile vor fi pozitive la capătul care se află
în sensul curentului și negative la capătul opus (de fapt
o să avem un deficit de sarcini pozitive, ceea ce e
echivalent cu a avea sarcini negative). Această
acumulare de sarcini o să producă un câmp electric E2
în sens opus lui E1 . Câmpul net prin conductor o să
scadă Etotal = E1 - E2 iar densitatea de curent (deci și
curentul) o să scadă 𝑗 = 𝜎𝐸 = 𝜎(𝐸 − 𝐸 ).

Acumularea de sarcini, deci și E2 ,o să crească atâta

timp cât o să fie curent prin conductor. De fapt, după un
timp foarte scurt (c) E2 o să devină egal cu E1. În acest
moment, câmpul net prin conductor o să fie 𝐸 =
𝐸 − 𝐸 = 0, iar densitatea de curent și curentul o să
fie, de asemenea, zero.

Vă aduc aminte că în cursul #2 am demonstrat că într-un conductor aflat în echilibru electrostatic câmpul
electric este zero.

Cum putem să menținem un curent prin conductor ? Răspunsul este foarte simplu, trebuie să evităm
acumularea de sarcini la capetele conductorului. Cum putem să facem asta ? Prin mutarea sarcinilor de pe
o față a conductorului pe cealaltă față. Acest lucru este realizat de sursa de tensiune electromotoare
(tem).

4.1.1 Sursa de tensiune electromotoare

Să considerăm cel mai simplu circuit care conține o sursă de tensiune electromotoare și un conductor
conectat la bornele acesteia. Să urmărim mișcarea unei sarcini prin circuit. O să pornim de la borna a . Să
presupunem că am luat o sarcină de pe borna b și am mutat-o pe borna a. Astfel, această bornă devine
pozitivă și o să aibă un potențial (Va) mai mare decât borna b (Vb). Deoarece diferența de potențial (Vab =
Va - Vb) este mai mare decât zero, prin conductor o să avem un câmp electric, de la a la b, așa cum este
indicat. Acest câmp electric o să pună sarcinile în mișcare și o să genereze curentul prin conductor. Să
presupunem că sarcina noastră a ajuns în b. Pentru ca acest proces să se repete, trebuie ca sursa să mute
sarcinile pozitive din b în a. Datorită faptului că Va > Vb, în interiorul sursei o să avem un câmp electric așa
cum este indicat (Întotdeauna câmpul electric este pe direcția pe care potențialul scade!). Acest câmp o să
producă o forță electrostatică 𝐹 = 𝑞𝐸 care se opune deplasării sarcinii din b în a. De aceea, sursa trebuie să
genereze o altă forță 𝐹 care să acționeze împotriva forței electrostatice și care să deplaseze sarcina din b în
a. Observați că această forță nu poate fi de natură electrostatică. De exemlu, într-o baterie ea este asociată
cu procesele de difuzie datorită diferitelor concentrații ale electroliților rezultați în urma reacțiilor chimice.

2022 - Curs Page 1

Într-un generator Van de Graaff , o forță mecanică este
aplicată pentru a mișca banda care deplasează sarcinile.
Sursele de tem pe care le cunoașteți voi (acelea care se pun în
priză), nu sunt surse de tem în sensul strict, este sunt doar
niște transformatoare. Sursa de tem este centrala care produce
energia electrică, o să vedem în cursurile următoare că într-o
astfel de centrală forța care deplasează sarcinile în sens invers
câmpului electric este de natură magnetică.

4.1.2 Lucrul mecanic produs de sursa de tensiune electromotoare

Pentru a muta sarcinile din b în a sursa de tem trebuie să efectueze un lucru mecanic împotriva câmpului
electric. Dacă nu am avea forța non-electrostatică F, atunci câmpul ar deplasa sarcinile din a în b și ar
efectua la deplasarea unei cantități infinitezimale de sarcină dq lucrul mecanic infinitezimal:

𝑑𝐿 = (𝑉 − 𝑉 )𝑑𝑞 = 𝑉 𝑑𝑞 = 𝜀𝑑𝑞

Sursa de tem trebuie să învingă câmpul, deci la limită trebuie să efectueze un lucru mecanic egal cu cel
produs de câmp:

𝑑𝐿 = 𝜀𝑑𝑞

Observăm că prin efectuarea acestui lucru mecanic și mutarea sarcinilor de pe borna b pe borna a, sursa
păstrează diferența de potențial constantă între acestea. Astfel, putem să definim în general o sursă de
tem ca fiind un dispozitiv cu două borne care păstrează diferența de potențial constantă între acestea.

4.1.2 Intensitatea curentului electric

Să considerăm un circuit electric format dintr-o sursă de tem 𝜀 și

un rezistor R. Pentru început, să presupunem că sursa este ideală,
adică rezistența ei internă 𝑟 = 0. Lucrul mecanic produs de sursă:

𝑑𝐿 = 𝜀𝑑𝑞

deoarece 𝑖 = ⎯⎯ sau 𝑑𝑞 = 𝑖𝑑𝑡 putem scrie că:

𝑑𝐿 = 𝜀𝑖𝑑𝑡

Conform legii conservării energiei, lucrul mecanic produs de sursă trebuie să fie egal cu energia disipată
pe rezistența de sarcină R.

Puterea disipată pe rezistență:

𝑃= 𝑖 𝑅

2022 - Curs Page 2

𝑃= 𝑖 𝑅

deoarece P = ⎯⎯ sau 𝑑𝐸 = 𝑃𝑑𝑡 putem scrie că:

𝑑𝐸 = 𝑖 𝑅𝑑𝑡

Ținând cont că 𝑑𝐿 = 𝑑𝐸 ⇒ 𝑖 𝑅 = 𝜀𝑖 ⇒
𝜀
𝑖 = ⎯⎯
𝑅
Dacă sursa nu este ideală, adică 𝑟 ≠ 0 o să avem disipare de energie și pe rezistența internă a sursei, adică
𝑑𝐸 = (𝑖 2 𝑅 + 𝑖 2 𝑟)𝑑𝑡 atunci:

𝜀
𝑖 = ⎯⎯⎯⎯⎯
𝑅+𝑟

Puterea debitată de sursă

Pentru a calcula puterea pe care o poate furniza sursa, trebuie să ținem cont de faptul că pentru un anumit
curent i avem o disipare de putere pe rezistența internă a acesteia 𝑖 𝑟, astfel:

𝑃 = 𝜀𝑖 − 𝑖 𝑟

Exemplul #1: Să presupunem că avem o sursă cu

caracteristicile din imagine (rezistența internă este
mult exagerată, de exemplu pentru a baterie cu Pb și
acid sulfuric, rezistența internă este de câțiva zeci
de mΩ). Avem în circuit și un voltmetru ideal
(rezistență infinită) și un ampermetru ideal
(rezistență zero).

Ce o să indice aparatele de măsură?

Ampermetrul o să indice zero, deoarece numai o

bornă este conectată.

Deoarece nu circulă curent prin circuit nu o să avem

diferență de potențial (cădere de tensiune) pe
rezistența internă asta înseamnă că V = 𝜀 = 12 𝑉.
Dacă facem un circuit complet prin adăugarea unei
rezistențe, ce o să indice cele două aparate de
măsură?

Ampermetrul o să indice curentul:

𝜀 12𝑉
𝑖 = ⎯⎯⎯⎯⎯= ⎯⎯⎯⎯= 2 A
𝑅+𝑟 6Ω

Voltmetrul o să ne indice diferența de potențial de

la bornele rezistenței:

Vab = iR = 2 A ∗ 4 Ω = 8 𝑉.

Alternativ putem să considerăm că ne indică

diferența de potențial de la bornele sursei:

2022 - Curs Page 3

Vab = 𝜀 − 𝑖𝑟 = 12 V - 4 V = 8V.

Observați că dacă nu avem rezistență conectată la sursă (sursa este în gol) atunci voltmetrul ne indică tem
𝜀 produsă de sursă; dacă avem rezistență de sarcină tesiunea de la bornele sursei o să scadă cu 𝑖𝑟.

Care este puterea debitată de sursă și care este puterea disipată pe rezistența R?

𝑃 ă = 𝜀𝑖 − 𝑖 𝑟 = 12 𝑉 ∗ 2𝐴 − 4𝐴 ∗ 2Ω = 16 𝑊
⇒ Puterea debitată de sursă este disipată pe
rezistor
𝑃 = 𝑖 𝑅 = 4𝐴 ∗ 4Ω = 16 𝑊

Ce ne indică voltmetrul și ampermetrul în cazurile de mai jos ? Cine răspunde corect primește o

4.1.3 Modificarea potențialului într-un circuit electric

Să presupunem că avem un circuit, ca cel din figura

alăturată. Conform legii conservării energiei, modificarea
netă a energiei potențiale a unei sarcini q care face o buclă
completă trebuie să fie zero (câtă energie câștigă este egal
cu câtă energie pierde). Deoarece între energia potențială
și potențial există o relație foarte simplă de
proporționalitate 𝐸 = 𝑞𝑉, aceasta înseamnă că și variația
netă a potențialului pentru o buclă completă trebuie să fie
zero.

Haideți să urmărim circuitul din figura alăturată și să

pornim din colțul stânga jos pe care l-am legat la pământ
(pentru a avea potențial zero aici). O să ne deplasăm pe
direcția curentului. Imediat ce intrăm în sursa de tem
potențialul o să crească de la 0 la 𝜀 (12 V). Datorită
rezistenței interne a acesteia, tot în sursă o să avem o
cădere de potențial cu 𝑖𝑟 (4 V). De la sursă și până la
rezistența de sarcină potențialul o să rămână constant. În
interiorul rezistenței de sarcină o să avem o cădere de

2022 - Curs Page 4

potențial 𝑖𝑅 (8V). Astfel, potențialul în partea dreaptă a rezistenței o să fie 𝜀 − 𝑖𝑟 − 𝑖𝑅 = 0 𝑉, care o să
fie egal cu potențialul de la borna din stânga a sursei. În concluzie, sursele ridică potențialul (de la borna -
la borna +) sau îl scad (de la borna + la borna -) iar pe rezistențe avem întotdeauna o cădere de potențial.

Mai sus am spus „De la sursă și până la rezistența de sarcină potențialul o să rămână constant„ De ce se
întâmplă asta ? Cine răspunde corect primește o:

Completați diagrama de mai jos aferentă circuitului dacă 𝜀1 = 4.4 𝑉 , 𝜀2 = 2.1 𝑉 , 𝑟1 = 2.3 Ω , 𝑟2 =
1.8 Ω , 𝑅 = 5.5.3 Ω ?

4.2 Legile lui Gustav Kirchhoff (1824–1887).

Fizicianul german Gustav Kirchhoff enunțat două legi importante care se aplică circuitelor electrice.

Prima lege ne spune că suma curenților care intră

într-un nod de rețea este egală cu suma curenților
care ies din acel nod. Această lege este o consecință
a principiului conservării sarcini electrice.
Deoarece sarcina nu se poate crea sau distruge, câtă
sarcină (curent) intră în nod, tot atâta trebuie să și
iasă din nod.

Matematic: ∑ 𝑖 = 0 pentru un nod de rețea.

2022 - Curs Page 5

A doua lege ne spune că de-a lungul conturului unui
ochi de rețea, suma algebrica a tensiunilor
electromotoare ale surselor este egală cu căderea de
tensiune de pe fiecare rezistență. Această lege este
o consecință a principiului conservării energiei.
După cum am văzut și în paragraful anterior, o
sarcină care se mișcă pe o buclă închisă câtă energie
câștigă tot atâta trebuie să și piardă.

Mai fundamental, această lege este o consecință a

faptului că un câmp electrostatic este un câmp
conservativ. Din cursul #1 știm că
∫ 𝑞𝑬𝑑𝒍 = 𝑞(𝑉 − 𝑉 ), adică lucrul mecanic pe
care îl face câmpul electric la deplasearea sarcini q
nu depinde de drumul ales ci doar de diferența
dintre potențialele capetelor acestuia. Dacă o
sarcină q se deplasează dintr-un punct A pe un drum
oarecare și se întoarce în același punct A atunci
∫ 𝑞𝑬𝑑𝒍 = 𝑞(𝑉 − 𝑉 ) = 0, adică lucrul mecanic
net pe care îl face câmpul este zero . Deoarece
variația energiei este egală cu lucrul mecanic ∆E =
∫ 𝑞𝑬𝑑𝒍, atunci ∆E = 0, adică variația energiei
sarcinii q la mișcarea ei pe o buclă completă este
zero. Adică, câtă energie câștigă tot atâta trebuie să
și piardă. De aici, folosind argumentele din
secțiunea 4.1,3 se poate demonstra această lege. În
imaginile alăturate se văd câteva exemple de noduri
și ochiuri de circuit.

Matematic: ∑ ∆𝑉 = 0.

Există cazuri când această lege nu este valabilă, de exemplu în cazul în care curentul electric se
datorează unui câmp electric indus de variația unui flux magnetic. Un astfel de câmp electric nu este
conservativ. O să arătăm aceasta în cursurile următoare.

Exemplul #2 Pornirea unei mașini a cărei baterie a murit.

Probabil că mulți dintre voi ați văzut o imagine similară
cu cea alăturată. Se întâmplă mai des iarna când
acumulatorii se defectează mai ușor. Avem o mașină a
cărei baterie este defectă și pentru a porni mașina „luăm
curent” de la mașina unui prieten.

Să presupunem că bateria bună are o tem 𝜀 = 12.5 V și

rezistență internă 𝑟 = 0.02 Ω. Bateria slabă are are o tem
𝜀 = 10.1 V și rezistență internă 𝑟 = 0.1 Ω. Presupunem
că electromotorul (motorul de pornire), cel care pornește
motorul pe benzină, este echivalent cu o rezistență de
𝑅 = 0.15 Ω. Fiecare cablu de legătură dintre baterii este
de cupru are 3 m lungime și 0.50 cm diametru.

Determinați curentul prin electromotor (a) dacă este

conectată numai bateria slabă și (b) dacă sunt conectate
ambele baterii ca în diagramă.

2022 - Curs Page 6

Determinați curentul prin electromotor (a) dacă este
conectată numai bateria slabă și (b) dacă sunt conectate
ambele baterii ca în diagramă.

(a) Dacă avem conectată numai bateria slabă curentul o să

fie:

𝜀 10.1 𝑉
𝑖 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯ = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯≅ 40 𝐴
𝑅 +𝑟 0.25 𝛺

(b) dacă avem conectată și bateria bună trebuie să ținem

cont și de rezistența cablurilor de conexiune:

𝜌𝐿 (1.7 × 10 Ω. m)(3 m)
𝑅 = ⎯⎯⎯= ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ ≅ 2.6 mΩ
𝐴 𝜋(0.25 × 10 m)

Pentru a calcula curentul o să aplicăm legea a 2-a a lui

GK pentru bucla exterioară:

𝜀 − 𝑖 (2𝑅 + 𝑟 ) − 𝑖 𝑅 = 0, numeric o să obținem:

12.5 𝑉 − 𝑖 (0.025Ω) − 𝑖 0.15Ω = 0 (1)

aici am aproximat 0.0052 Ω + 0.02 Ω = 0.025 Ω

legea a 2-a a lui GK pentru bucla cu bateria slabă:

𝜀 − 𝑖 𝑅 − 𝑖 𝑟 = 0, numeric : 10.1 𝑉 − 𝑖 (0.15 Ω) − 𝑖 (0.1 Ω) = 0 (2)

Din legea 1 a lui GK: 𝑖 = 𝑖 + 𝑖 ⟹ 𝑖 = 𝑖 − 𝑖 , prin înlocuire în relația (1) obținem:

12.5 𝑉 − (𝑖 −𝑖 )(0.025Ω) − 𝑖 0.15Ω = 0, sau

12.5 𝑉 − (𝑖 )(0.175Ω) + 𝑖 (0.025Ω) = 0, prin combinarea cu relația (2) obținem

. .
𝑖 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯= 71 A mult mai mare decât cu bateria slabă
( . . )

Mai putem găsi că

𝑖 = 76 𝐴 iar 𝑖 = −5 A

Faptul că 𝑖2 este negativ înseamnă că are sensul invers față de cum l-am ales noi. Acest curent o să încarce
bateria slabă. Deci bateria bună o să încarce bateria slabă și o să învârtă și motorul prin intermediul
electromotorului.

Tensiunea la bornele bateriei slabe o să fie : 𝑉 = 10.1 𝑉 − (−5𝐴)(0.1 Ω) = 10.6 𝑉.

2022 - Curs Page 7

Dacă am conecta cele două baterii invers, care ar fi curentul prin
bateria slabă înainte să închidem întrerupătorul S. (NU
ÎNCERCAȚI AȘA CEVA !)
Cine calculează corect curentul și explică fizic ce se întâmplă cu
sarcinile când se mișcă prin bateria slabă primește o

4.2.3 Rezistențe în serie, rezistențe în paralel

Să presupunem că avem un circuit cu 3 rezistențe în serie. Ne dorim să găsim rezistența echivalentă, adică
rezistența 𝑅 pe care ar trebui să o conectăm între punctele a și b pentru ca cele două circuite să fie
echivalente.

Folosim a doua lege a lui GK și scriem: În circuitul echivalent:

𝜀 − 𝑖𝑅 − 𝑖𝑅 − 𝑖𝑅 = 0 sau 𝜀 − 𝑖𝑅 = 0 sau
𝜀 𝜀
i = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ i = ⎯⎯⎯
𝑅 +𝑅 +𝑅 𝑅

De aici, deoarece curentul și tem sunt aceleași în cele două circuite o să obținem:

𝑅 = 𝑅 + 𝑅 + 𝑅 sau 𝑅 = ∑ 𝑅

Să presupunem că avem un circuit cu 3 rezistențe în paralel. Ne dorim să găsim rezistența echivalentă,

adică rezistența 𝑅 pe care ar trebui să o conectăm între punctele a și b pentru ca cele două circuite să fie
echivalente.

2022 - Curs Page 8

Pentru circuitul din stânga putem să scriem:

𝑖1 = ⎯⎯⎯, 𝑖2 = ⎯⎯⎯, 𝑖3 = ⎯⎯⎯

1 2 3

Conform primei legi a lui GK putem scrie că:

𝑖 = 𝑖1 + 𝑖2 + 𝑖3 , dacă înlocuim:
1 1 1
𝑖=𝑉 ⎯⎯+ ⎯⎯+ ⎯⎯ în circuitul echivalent 𝑖 = ⎯⎯⎯ de aici:
1 2 3

1 1 1 1 𝟏 𝟏
⎯⎯ = ⎯⎯+ ⎯⎯+ ⎯⎯ sau ⎯⎯ = ∑𝑵
𝒋=𝟏 ⎯⎯
1 2 3 𝑹𝐞 𝑹𝒋

Rezumăm pentru rezistori și condensatori :

Serie Paralel Serie Paralel

Rezistori Rezistori Condensatori Condensatori
𝑵 𝑵 𝑵 𝑵
𝟏 𝟏 𝟏 𝟏
𝑹𝐞 = 𝑹𝒋 ⎯⎯⎯ = ⎯⎯ ⎯⎯⎯= ⎯⎯ 𝑪𝐞 = 𝑪𝒋
𝑹𝐞 𝑹𝒋 𝑪𝐞 𝑪𝒋
𝒋 𝟏 𝒋 𝟏 𝒋 𝟏 𝒋 𝟏

Același curent prin Aceeași tensiune pe Aceeași sarcină pe Aceeași tensiune

rezistori rezistori condensatori pe condensatori

În cazul conexiunii în paralel rezistența echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre
valorile rezistențelor conectate. În cazul conexiunii în serie rezistența echivalentă este mai
mare decât cea mai mare dintre valorile rezistențelor conectate.

În cazul conexiunii în serie capacitatea echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre
valorile capacităților condensatorilor conectați. În cazul conexiunii în paralel capacitatea
echivalentă este mai mare decât cea mai mare dintre valorile capacităților condensatorilor
conectați.

4.3 Circuite RC

2022 - Curs Page 9

4.3 Circuite RC

În continuare o să studiem încărcarea unui condensator

cu ajutorul unei surse de tem prin intermediul unei
rezistențe.

Considerăm un circuit ca cel din figura (a) format dintr-o

sursă de tem 𝜀, o rezistență R, un condensator C și un
întrerupător K. Inițial, K fiind deschis nu avem curent în
circuit iar condensatorul este descărcat.

După închiderea întrerupătorului (b) prin circuit o să

înceapă să circule un curent i care va încărca cu sarcină
electrică q condensatorul C. Ne propunem să găsim cum
variază curentul prin circuit și sarcina de pe condensator
în funcție de timp.

O să plecăm de la legea conservării energiei. În cazul

nostru, această lege ne spune că o parte din lucrul mecanic
produs de sursa de tem se va disipa sub formă de căldura
în rezistența R, iar o parte va înmagazina în condensator
sub formă de energie a câmpului electric dintre armături.

Deoarece acest proces este dinamic, va trebui să lucrăm cu

cantități infinitezimale.

Lucrul mecanic produs de sursă:

𝑑𝐿 = 𝜀𝑑𝑞

Energia disipată în rezistență:

𝑑𝐸 ă = 𝑖 𝑅𝑑𝑡

Energia înmagazinată în condensator:

𝑞
𝑑𝐸 = ⎯⎯𝑑𝑞
𝐶

După cum am explicat mai sus:

𝑑𝐿 = 𝑑𝐸 ă + 𝑑𝐸 ⟹ 𝜀𝑑𝑞 = 𝑖 𝑅𝑑𝑡 + ⎯ 𝑑𝑞, împărțim cu dt și o să obținem:

𝜀 ⎯⎯ = 𝑖 𝑅 + ⎯ ⎯⎯, rescriem aceasă ecuație ținând cont că 𝑖 = ⎯⎯

𝜀𝑖 = 𝑖 𝑅 + ⎯ 𝑖, după încărcarea completă a condensatorului curentul o să fie 0, însă în regim tranzitoriu,

adică până când condensatorul se va încărca, 𝑖 ≠ 0 asta înseamnă că putem împărți cu i:

În relația de mai sus, primul termen este puterea debitată de sursă, al doilea termen este puterea disipată
de rezistor iar al treilea este puterea înmagazinată în condensator. Este de așteptat să fie așa, deoarece
puterea este rata cu care se livrează (sau se disipă) lucrul mecanic sau energiei ( adică ⎯⎯ sau ⎯⎯ )

ε = 𝑖𝑅 +

2022 - Curs Page 10

ε = 𝑖𝑅 + ⎯ , sau putem să rescriem:

ε = ⎯⎯𝑅 + ⎯ , puteți să observați că aceasta nu este altceva decât a 2-a lege a lui GK.

Putem să rescriem ecuația de mai sus astfel:

⎯⎯ = ⎯ − ⎯⎯ = − ⎯⎯⎯⎯ prin separarea variabilelor ⟹ ⎯⎯⎯⎯=

−
− ⎯⎯𝑑𝑡 acestă relație se poate integra:

∫ ⎯⎯⎯⎯ = − ⎯⎯ ∫ 𝑑𝑡 , limitele de integrare sunt foarte simplu de ales. În partea dreaptă am integrat de la
−
momentul inițial până la un moment oarecare t, iar în partea stângă de la sarcina
care se afla pe armăturile condensatorului la momentul inițial (adică 0) până la
sarcina care se află pe condensator la momentul t (adică q). După integrare:

⎯⎯⎯
ln ⎯⎯⎯⎯= − ⎯⎯ ⟹ 𝑞 − 𝜀𝐶 = −𝜀𝐶𝑒 sau:

⎯⎯⎯
𝑞 = 𝜀𝐶 1 − 𝑒 o să notăm 𝜏 = 𝑅𝐶, constanta de timp a circuitului, atunci:

𝑞 = εC 1 − 𝑒 pentru a fi mai riguroși matematic putem scrie 𝑞(𝑡) = 𝜀𝐶 1 − 𝑒

Curentul se poate obține ținând cont că 𝑖 = ⎯⎯, adică prin derivarea relației de mai sus

⎯⎯⎯
𝑖 = ⎯𝑒 = ⎯𝑒 pentru a fi mai riguroși matematic putem scrie 𝑖(𝑡) = ⎯ 𝑒

O să încercăm să înțelegem relațiile de mai sus. La momentul inițial t = 0 relațiile de mai sus devin:

𝑞(0) = 𝜀𝐶 1 − 𝑒 = 𝜀𝐶 ( 1 − 1) = 0

𝑖(0) = ⎯ 𝑒 =⎯

Deci, la momentul inițial (imediat după ce închidem întrerupătorul) sarcina de pe condensator este zero
(nu a avut încă timp să se încarce). La acest moment curentul este maxim și este egal cu 𝑖 = ⎯.
Haideți să vedem ce se întâmplă după un timp foarte lung 𝑡 = ∞

⎯⎯
𝑞(∞) = 𝜀𝐶 1 − 𝑒 = 𝜀𝐶 ( 1 − 0) = 𝜀𝐶

⎯⎯
𝑖(0) = ⎯ 𝑒 =0

Deci, după un timp relativ lung sarcina de pe condensator este maximă și egală cu 𝑞 = 𝜀𝐶
(condensatorul este încărcat complet). La acest moment curentul este zero (după încărcarea
condensatorului curentul în circuit se va opri).

2022 - Curs Page 11

Constanta de timp, putem să observăm că unitatea de măsură pentru 𝜏 = 𝑅𝐶 este

[𝜏] = Ω × F = ⎯ ⎯ = ⎯ = ⎯⎯= 𝑠 (secundă), deci 𝜏 reprezintă un timp. Haideți să observăm ce reprezintă

acest timp. Pentru aceasta o să înlocuim relațiile pentru sarcină și curent 𝑡 = 𝜏 = 𝑅𝐶

𝑞(𝜏) = 𝜀𝐶 1 − 𝑒 = 𝜀𝐶( 1 − 𝑒 ) = 0.63 𝜀𝐶 = 0.63 𝑞

𝑖(𝜏) = ⎯ 𝑒 = ⎯ 𝑒 = 0.37 ⎯ = 0.37 𝑖

Deci, după un timp 𝑡 = 𝜏 = 𝑅𝐶 sarcina de pe condensator este la 63% din valoarea ei maximă iar
curentul este la 37% din valoarea lui maximă.

O să reprezentăm grafic ecuațiile care ne dau sarcina și curentul în funcție de timp pentru un circuit
pentru care R = 2kΩ, C = 1𝜇𝐹 și 𝜀 = 10 𝑉.

După cum am explicat mai sus, puteți să observați că la momentul inițial curentul este maxim și egal cu
𝑖 = 𝜀/𝑅, apoi acesta scade exponențial spre zero, la 𝑡 = 𝜏 = 𝑅𝐶 curentul are valoarea
𝑖 = 0.37 𝑖 . În cee ce privește sarcina de pe armăturile condensatorului, la momentul inițial aceasta
este zero și crește asimptotic spre valoarea maximă 𝑞 = 𝜀𝐶, la 𝑡 = 𝜏 = 𝑅𝐶 aceasta are valoarea 𝑞 =
0.63 𝑞 .

Puteți să observați că acest fenomen de încărcare a condensatorului nu este un fenomen liniar, pe măsură
ce acesta se încarcă devine tot mai greu să-l încărcăm, adică pe măsură ce se acumulează sarcină pe
condensator este tot mai dificil să adăugăm sarcină suplimentară. Oare de ce ?

În figura alăturată avem patru curbe i(t) măsurate pentru 4

circuite similare cu cel discutat mai sus, pentru care 𝜀 este
aceeași iar rezistențele și condensatorii sunt pentru
circuitul (1) R și C, pentru circuitul (2) 2R și C, pentru
circuitul (3) R și 2C și pentru circuitul (4) 2R și 2C . Care
curbă corespunde cărui circuit ?

2022 - Curs Page 12

În tabel sunt date caracteristicile a patru
circuite RC diferite. Calculați curentul inițial, 1 2 3 4
timpul necesar ca acesta să ajungă la jumătate e V 12 12 10 10
din valoarea maximă și energia înmagazinată
în condensator la acest moment. R (Ohm) 2 3 10 5
Cine răspunde corect primește o C (F) 3 2 0.5 2

În continuare o să studiem pe scurt descărcarea unui

condensator prin intermediul unei rezistențe.

Să presupunem că avem un condensator C pe care l-am

încărcat inițial cu sarcina q cu ajutorul unei surse de tem
(𝜀 = ⁄ ) (a). După încărcarea condensatorului sursa și
închidem întrerupătorul K (b). Prin inchiderea
intrerupătorului o să avem curent în circuit iar
condensatorul se va descărca, sarcinile de pe armătura
pozitivă se vor duce pe armătura negativă. Observați
faptul că i are sens invers față de cazul precedent (când
am încărcat condensatorul).

O să plecăm de la legea conservării energiei. În cazul

nostru, această lege ne spune că energia înmagazinată în
câmpul electric al condensatorului se va disipa sub formă
de căldura în rezistența R.

Deoarece nu mai avem si sursa de tem, relația pe care am

scris-o în cazul precedent o să devină

0 = 𝑑𝐸 ă + 𝑑𝐸 ⟹

0 = 𝑖 𝑅𝑑𝑡 + ⎯ 𝑑𝑞, împărțim cu dt și o să obținem:

𝜀 ⎯⎯ = 𝑖 𝑅 + ⎯ ⎯⎯, rescriem aceasă ecuație ținând cont

că 𝑖 = ⎯⎯

𝜀𝑖 = 𝑖 𝑅 + ⎯ 𝑖, după descărcarea condensatorului

curentul o să fie 0 însă în regim
tranzitoriu, adică până se va descărca
complet, 𝑖 ≠ 0 asta înseamnă că putem împărți cu i:

0= 𝑖𝑅 + ⎯ , sau putem să rescriem:

0 = ⎯⎯𝑅 + ⎯ , puteți să observați că aceasta nu este altceva decât a 2-a lege a lui GK.

Putem să rescriem ecuația de mai sus astfel:

2022 - Curs Page 13

⎯⎯ = − ⎯⎯ = − ⎯⎯ prin separarea variabilelor ⟹ ⎯⎯ = − ⎯⎯𝑑𝑡 acestă relație se poate integra:

∫ ⎯⎯ = − ⎯⎯ ∫ 𝑑𝑡 , În patrea dreaptă am integrat de la momentul inițial până la un moment oarecare t, iar în

partea stângă de la sarcina care se afla pe armăturile condensatorului la momentul inițial
(adică 𝑞 ) până la sarcina care se află pe condensator la momentul t (adică q). Inegrăm:

⎯⎯⎯
ln ⎯⎯= − ⎯⎯ ⟹ 𝑞 = 𝑞 𝑒

o să notăm 𝜏 = 𝑅𝐶, constanta de timp a circuitului, atunci:

𝑞=𝑞 𝑒 pentru a fi mai riguroși matematic putem scrie 𝑞(𝑡) = 𝑞 𝑒

Curentul se poate obține ținând cont că 𝑖 = ⎯⎯, adică prin derivarea relației de mai sus

⎯⎯⎯
𝑖 = − ⎯⎯𝑒 = − ⎯⎯𝑒 pentru a fi mai riguroși matematic putem scrie 𝑖(𝑡) = − ⎯⎯𝑒

Dacă ținem cont de faptul că 𝜀 = ⁄ , unde 𝜀 este tensiunea sursei de tem cu care am încărcat condensatorul și
dacă notăm 𝑖 = ⁄ , relațile de mai sus devin:

𝑞(𝑡) = 𝜀𝐶𝑒 =𝑞 𝑒

𝜀
𝑖(𝑡) = − ⎯⎯𝑒 = −𝑖 𝑒
𝑅
Semnul - din ecuația curentului ne arată că acesta are sensul invers față de cazul când am încărcat condensatorul.

O să reprezentăm grafic ecuațiile care ne dau sarcina și curentul în funcție de timp pentru un circuit pentru care
R = 2kΩ, C = 1𝜇𝐹 și 𝜀 = 10 𝑉.

Observăm că în acest caz sarcina de pe condensator și curentul scad exponențial. Semnul - de pe axa
verticală a curentului ne indică faptul că acesta are sens invers față de cazul când l-am încărcat.

2022 - Curs Page 14

Exemplul #3: O să exemplificăm procesul de
descărcare a unui condensator urmărind un
exemplu din realitate.

O mașină care se deplasează se încarcă electrostatic

datorită frecării dintre cauciucul roților și asfalt.
Mașina poate fi considerată o armătură a unui
condensator iar carosabilul cealaltă armătură.
Când mașina se oprește, acest exces de energie
electrostatică se descarcă intermediul anvelopele, la
fel cum un condensator se poate descărca printr-un
rezistor.

În cazul în care un conductor electric se află la

câțiva centimetri de mașină înainte de descărcarea
electrostatică a acesteia să fie completă, energia
rămasa poate fi transferat brusc într-o scânteie între
mașină și obiect.

Dacă acest conductor electric este de exemplu

capătul distribuitorului de combustibil scânteia
poate aprinde combustibilul și va provoca un
incendiu.

Pentru a putea aprinde un amestecul de benzină cu

aer energia scânteii trebuie să fie mai mare de o
valoare critică 𝐸 = 50 mJ.

În momentul când mașina din figură se oprește (t =

0), diferența de potențial dintre mașină și carosabil
este 𝑉 = 30 𝑘𝑉. Capacitatea efectivă a
condensatorului mașină-carosabil este C = 500 pF,
iar rezistența fiecărei anvelope este Ra = 100 GΩ.
După ce mașina se oprește, cât timp trebuie să
asteptăm ca energia unei eventuale scântei să scadă
sub valoarea critică ?

Energia scânteii este egală cu energia înmagazinată în condensator la momentul când aceasta o va
produce. O să vedem cum scade energia înmagazinată în condensator în timp și o să calculăm cât trebuie
să așteptăm până scade sub valoarea critică.

În primul rând trebuie să ținem cont că mașina are 4 anvelope, deci circuitul nostru o să fie

sau echivalent

Unde R = ⎯⎯ = 25 𝐺Ω (deoarece cele 4 rezistențe sunt în paralel).

Energia înmagazinată într-un condensator se poate scrie:

⎯⎯⎯
𝐸 = ⎯⎯ unde 𝑞 = 𝑞 𝑒 de aici:

𝐸 = 𝑒 𝑞 𝑞 = 𝐶𝑉

2022 - Curs Page 15

 ⎯⎯⎯
𝐸 = ⎯⎯𝑒 unde 𝑞 este sarcina inițială înmagazinată în condensator și este egală cu 𝑞 = 𝐶𝑉

În final obținem:

𝐶𝑉 ⎯⎯⎯
𝐸 = ⎯⎯⎯⎯𝑒
2
Putem să logaritmăm această relație și să obținem timpul în funcție de energie și apoi să calculăm timpul
pentru pe care trebuie să-l așteptăm ca energia să scadă sub 50 mJ.

Am reprezentat relația de mai sus

grafic. Puteți observa că energia
înmagazinată în condensatorul
mașină-asfalt scade destul de repede.
Pentru a nu mai fi pericol de
explozie trebuie așteptat mai mult de
9.4 secunde.

Bineînțeles că o mașină de formula 1

nu poate să aștepte acest timp. De
aceea, în zona în care mașina se va
opri există conductori flexibili care
ies din asfalt iar mașina face contact
cu aceștia și se va descărca imediat.
Dacă pilotul ratează acești
conductori se poate întâmpla ceea ce
se vede în imagine.

Acest fenomen se întâmplă și cu mașinile obișnuite, nu doar cu cele de formula 1. De aceea nu vă

grăbiți să alimentați, după ce ați oprit mașina în stația de alimentare așteptați câteva zeci de
secunde ca să se descarce electrostatic și apoi puneți benzină în rezervor.

2022 - Curs Page 16