Dispozitive electronice Aplicații

2. Studiul comportării în timp a circuitelor

RC

Aparatura de laborator:

1. Macheta pentru realizarea montajului

2. Componente electronice: rezistor, condensator
3. Generator de funcții
4. Osciloscop cu două canale

2.1 Generalități
Semnalul dreptunghiular ideal este un semnal dreptunghiular caracterizat
prin amplitudine și durată. Un semnal dreptunghiular real are formă trapezoidală, așa
cum se vede în figura 2.1.

v(t)

90% E

10%E

tc ti td t

Fig. 2.1. Semnalul trapezoidal.

Acest semnal este caracterizat prin:

• tc – timpul de creștere: intervalul de timp necesar creșterii tensiunii de la

10% la 90% din valoarea maximă;
• ti – durata impulsului (palierul);
• td – timpul de descreștere: intervalul de timp necesar scăderii tensiunii de
la 90% la 10% din valoarea maximă.

În realitate, nu există semnale perfect dreptunghiulare. Aceste semnale sunt

de fapt semnale trapezoidale, pentru care timpii de creștere și descreștere sunt
neglijabili în raport cu durata impulsului (mai mici cu cel puțin un ordin de mărime).

Semnalul dreptunghiular din figura 2.2 este descris de:

5
 Dispozitive electronice Aplicații

• T – perioada;
• E – amplitudinea vârf la vârf;
• T1 – durata impulsului
𝑇
• 𝑓. 𝑢. = 𝑇1 ⋅ 100[%]– factorul de umplere.

v(t)

E
T1
T

t
Fig. 2.2. Semnalul dreptunghiular idealizat.

Pentru a studia comportarea în timp a circuitelor RC se aplică legile lui

Kirchhoff circuitului din figura 2.3 și se rezolvă în domeniul timp ecuația diferențială
rezultată.

1 K 2

E
R

(r=0) C
Vc

Fig. 2.3. Circuitul folosit la studierea comportării în timp a circuitelor RC.

Dacă comutatorul K este în poziția 1, condensatorul C se încarcă de la sursa

E prin rezistența R conform ecuației diferențiale:
𝑑𝑣𝑐
𝐸 = 𝑅 ⋅ 𝑖 + 𝑣𝑐 = 𝑅𝐶 + 𝑣𝑐 (2.1)
𝑑𝑡

Această ecuație are soluția în domeniul timp:

𝑡
𝑣𝑐 (𝑡) = 𝑉𝑐 (∞) − [𝑉𝑐 (∞) − 𝑉𝑐 (0)]𝑒 −𝑅𝐶 (2.2)

unde:

6
 Dispozitive electronice Aplicații

• Vc(∞) – valoarea tensiunii la care s-ar încărca condensatorul, dacă ar

avea la dispoziție un timp nelimitat;
• Vc(0) – valoarea tensiunii de pe condensator, în momentul inițial;

În cazul nostru: Vc(∞)=E și Vc(0)=0, ceea ce duce la:

𝑡
𝑣𝑐 (𝑡) = 𝐸(1 − 𝑒 −𝑅𝐶 ) (2.3)
𝑡
𝑑𝑣𝑐 𝐸
𝑖𝑐 (𝑡) = 𝐶 𝑑𝑡
= 𝑅 𝑒 −𝑅𝐶 (2.4)

Reprezentarea normată a relațiilor (2.3) și (2.4) se poate vedea în figura 2.4,

respectiv 2.5.

vc/E
1

63%

τ
0 1 2 3 4 5
Fig. 2.4. Reprezentarea normată a tensiunii de pe condensator.

Ic/(E/R)
1

27%

τ
0 1 2 3 4 5
Fig. 2.5. Reprezentarea normată a curentului prin condensator.

Deoarece condensatorul este inițial complet descărcat, el se comportă ca un

scurtcircuit, iar curentul începe să scadă de la valoarea maximă spre 0 pe măsură ce

7
 Dispozitive electronice Aplicații

se acumulează sarcini electrice pe armăturile condensatorului, ceea ce duce la

creșterea diferenței de potențial dintre acestea.

Constanta de timp, egală cu produsul RC, este intervalul de timp în care

curentul prin condensator scade la o valoare de e (≈ 2,71) ori mai mică decât valoarea
sa maximă. Constanta de timp se poate determina cu metoda geometrică: se trasează
tangenta prin origine la curba de variație a tensiunii la bornele condensatorului,
conform figurii 2.6. Momentul în care această tangentă ajunge la valoarea maximă,
adică vc(∞), reprezintă constanta de timp.

5V

4V
3,16V
3V

2V
1V

0 τ 2τ 3τ 4τ 5τ

Fig. 2.6. Determinarea prin metoda geometrică a constantei de timp.

Forma tensiunii de pe condensator vc(t) depinde de raportul T/τ. În figura 2.7

se pot observa curbele de variație ale tensiunii de la bornele condensatorului
analizate pentru situațiile în care constanta de timp este mult mai mică, aproximativ
egală și respectiv mult mai mare decât durata de timp necesară condensatorului să se
încarce la valoarea maximă.

vc(t)
RC<<T/2

RC T/2

RC>>T/2

t
Fig. 2.7. Variația tensiunii vc(t).

8
 Dispozitive electronice Aplicații

Pentru determinarea limitelor între care variază tensiunea pe condensator se

analizează cazul în care constanta de timp este aproximativ egală cu durata cât
comutatorul K stă într-una dintre cele două poziții, τ=RC=T/2.

Valoarea maximă până la care se încarcă condensatorul este

𝑡
𝑉𝑐1 = 𝐸 − (𝐸 − 𝑉2𝑘 )𝑒 −𝜏 (2.5)

La descărcare, tensiunea pe condensator ajunge la valoarea

𝑡
𝑉𝑐2 = 𝑉2𝑘+1 ⋅ 𝑒 −𝜏 (2.6)

În regim permanent valorile maxime și minime ale tensiunii pe condensator

sunt egale între ele și se pot determina astfel:
𝑇 𝑇
− −
𝑒 2𝜏 −𝑒 𝜏
𝑉2𝑘 = 𝑉2𝑘+2 = 𝐸 𝑇 (2.7)
−
1−𝑒 𝜏

𝑇
−
1−𝑒 2𝜏
𝑉2𝑘+1 = 𝑉2𝑘+3 = 𝐸 𝑇 (2.8)
−
1−𝑒 𝜏

Se calculează valoarea medie a tensiunii Vmed și pulsația ΔV2 conform

ecuațiilor de mai jos:
𝑉2𝑘 +𝑉2𝑘+1 𝐸
𝑉𝑚𝑒𝑑 = 2
= 2
(2.9)

𝑇 𝑇
− −
1−2𝑒 2𝜏 +𝑒 𝜏
𝛥𝑉2 = 𝑉2𝑘+1 − 𝑉2𝑘 = 𝐸 𝑇 (2.10)
−
1−𝑒 𝜏

Se poate observa că indiferent de valoarea raportului T/τ, valoarea medie a

tensiunii este constantă. Prin urmare, circuitul poate fi utilizat ca circuit de mediere.

Condensatorul se încarcă la peste 99.9% în 5τ. Pentru T/2 >> 5τ semnalul

trece prin circuit fără să fie deformat. Pentru T/2 << 5τ tensiunea la bornele
condensatorului are o variație aproximativ liniară, din cauza faptului că pentru
încărcare, condensatorul are la dispoziție un interval de timp mult mai mic decât ar
fi nesesar. În acest domeniu se poate considera că circuitul se comportă ca un circuit
de integrare. Circuitul de integrare furnizează la ieșire un semnal proporțional cu
integrala pe o perioadă a semnalului aplicat la intrare.

9
 Dispozitive electronice Aplicații

R
i
v1 C v2

Fig. 2.8. Circuitul de integrare.

În cazul acestui circuit, curentul prin rezistență este egal cu curentul prin
condensator:
𝑣1 −𝑣2
𝑖= 𝑅
(2.11)

Tensiunea de ieșire este egală cu tensiunea de pe condensator:

1 1 𝑣1 −𝑣2 1 𝑣 1
𝑣2 = 𝑣𝑐 = 𝐶 ∫ 𝑖 ∙ 𝑑𝑡 = 𝐶 ∫ 𝑅
∙ 𝑑𝑡 = 𝐶 ∫ 𝑅1 ∙ 𝑑𝑡 − 𝑣2 (0) = 𝑅𝐶 ∫ 𝑣1 ∙ 𝑑𝑡 (2.12)

Inițial s-a considerat condensatorul complet descărcat (ecuația diferențială

are condiții inițiale nule).

Utilizând aceleași componente R și C se poate realiza și un circuit de

derivare, aceasta fiind o altă aplicație a circuitelor RC.

Pentru circuitul de derivare din figura 2.9 se procedează în mod analog:

i
v1 R v2

Fig. 2.9. Circuitul de derivare.

𝑣2 = 𝑅 ∙ 𝑖 (2.13)

Curentul prin condensator este:

𝑑𝑣𝑐
𝑖=𝐶∙ 𝑑𝑡
(2.14)

10
 Dispozitive electronice Aplicații

Iar tensiunea pe condesator este diferența dintre tensiunea de intrare și

tensiunea de ieșire a circuitului. Considerând condensatorul inițial complet descărcat
se obține:

𝑣𝑐 = 𝑣1 − 𝑣2 (2.15)

Din ultimele trei ecuații se obține tensiunea de la ieșirea circuitului:

𝑑(𝑣1 −𝑣2 ) 𝑑𝑣1 𝑑𝑣2 𝑑𝑣1 𝑑𝑣1
𝑣2 = 𝑅𝐶 𝑑𝑡
= 𝑅𝐶 𝑑𝑡
− 𝑅𝐶 𝑑𝑡
= 𝑅𝐶 𝑑𝑡
− 0 = 𝑅𝐶 𝑑𝑡
(2.16)

În figura 2.10 este prezentată tensiunea de ieșire în regim permanent, când

la intrare se aplică un semnal dreptunghiular și pentru trei valori ale raportului T/τ =
0,1; 1; 10.

v2
RC<<T/2
RC T/2 RC>>T/2

Fig. 2.10. Tensiunea de la ieșirea circuitului de derivare, în regim permanent.

Ultima relație pune în evidență funcția de derivare a circuitului din figura

1.9, pentru cazul în care T/2 >>5τ. Circuitul de derivare furnizează la ieșire o
tensiune proporțională cu derivata semnalului de intrare.

Dacă la intrarea circuitului derivator se aplică un semnal dreptunghiular, la

ieșire se obțin impulsuri alternativ pozitive și negative, de lățime cu atât mai mică cu
cât T/2 este mai mare decât 5τ. La frontul crescător al semnalului de intrare se obțin
la ieșire impulsuri pozitive, iar la frontul descrescător al semnalului de intrare se
obțin la ieșire impulsuri negative.

11
 Dispozitive electronice Aplicații

2.2 Mersul lucrării

Etapa 1.

Pe macheta de laborator se realizează circuitul de integrare din figura 2.11.

Osc
CH1
C Osc
CH2

Fig. 2.11. Circuit RC de integrare.

Etapa 2.

Se calculează constanta de timp a circuitului. Pentru aceasta se citesc valorile

nominale ale componentelor și se notează în caietul de laborator:

R=............ [Ω]

C=............ [F]

τ = RC =........ [s]

Etapa 3.

Se vor studia trei situații:

1. În prima situație la intrarea circuitului se aplică un semnal

dreptunghiular cu niveluri de tensiune de 0V și 2V, factor de umplere
50%, a cărui semiperioadă este egală cu timpul de încărcare a
condensatorului 5τ. Se vor vizualiza formele de undă ale semnalelor de
intrare și de ieșire. Se desenează în caiet, pe același grafic, semnalul de
intrare și semnalul de ieșire. Din grafic trebuie să reiasă parametrii
semnalului: amplitudine, componentă continuă și perioadă.

2. Se modifică perioada semnalului de intrare astfel încât semiperioada

acestuia să fie de zece ori mai mare decât timpul de încărcare a
condensatorului 5τ. Se vor vizualiza formele de undă ale semnalelor de
intrare și de ieșire. Se desenează în caiet, pe același grafic, semnalul de

12
 Dispozitive electronice Aplicații

intrare și semnalul de ieșire. Din grafic trebuie să reiasă parametrii

semnalului: amplitudine, componentă continuă și perioadă.

3. Se modifică perioada semnalului de intrare astfel încât semiperioada

acestuia să fie de zece ori mai mică decât timpul de încărcare a
condensatorului 5τ. Se vor vizualiza formele de undă ale semnalelor de
intrare și de ieșire. Se desenează în caiet, pe același grafic, semnalul de
intrare și semnalul de ieșire. Din grafic trebuie să reiasă parametrii
semnalului: amplitudine, componentă continuă și perioadă.

Comparați formele de undă de la ieșirea circuitului obținute în cele trei

situații. Se observă că în cea de a treia situație, atunci când semiperioada semnalului
este mult mai mică decât constanta de timp a circuitului, la ieșire se obține un semnal
triunghiular, ceea ce pune în evidență funcția de integrare realizată de circuitul din
figura 2.11.

Etapa 4.

Se realizează circuitul de derivare din figura 2.12, schimbând între ele

condensatorul cu rezistorul.

R
Osc Osc
CH1 CH2

Figura 2.12. Circuit de derivare.

La intrarea circuitului se aplică același semnal dreptunghiular și se

analizează din nou cele trei situații. De data aceasta se observă că în situația în care
semiperioada semnalului de intrare este mult mai mare decât constanta de timp a
circuitului la ieșire se obține un tren de impulsuri. Fronturile ascedente ale
semnalului de intrare vor genera la ieșire impulsuri pozitive, iar fronturile
descendente vor genera la ieșire impulsuri negative.

Se desenează în caiet, pe același grafic, semnalele de intrare și semnalele de

ieșire conform celor trei situații analizate. Din grafic trebuie să reiasă parametrii
semnalului: amplitudine, componentă continuă și perioadă.

13
 Dispozitive electronice Aplicații

Întrebări și exerciții
1. Se consideră că circuitul din figura 1.11 are componentele cu următoarele
valori: R = 10kΩ, C = 20nF. La intrarea circuitului se aplică un semnal
dreptunghiular cu nivelurile de 0V, respectiv 5V cu perioada T = 1ms. În cât timp
tensiunea de pe condesator atinge valoarea de 4V, în regimul tranzitoriu de pornire?

2. Pentru același circuit, dar cu valorile R = 220kΩ, C = 2,2nF și același semnal

de intrare să se calculeze tensiunea de pe condensator după intervalul Δt = 2,3ms
scurs de la pornire.

3. Pentru circuitul de la problema 1 să se calculeze între ce valori variază

tensiunea de ieșire.

4. Pentru circuitul de derivare din figura 1.12 valorile componentelor sunt: R

= 56kΩ și C = 10nF. Semnalul de intrare este un semnal dreptunghiular cu nivelele
de -2V și +6V și perioada de 20ms. Care este valoarea medie a semnalului de ieșire?

5. Inițial, comutatorul K este în poziția 1 timp îndelungat. La momentul t0=0

acesta este mutat pe poziția 2.

a) Ce valoare are tensiunea de pe condensator la momentul t0 ?

b) Cât este valoarea finală a tensiunii pe condensator ?
c) După cât timp de la momentul t0 (deci după comutarea din poziția 1 în
poziția 2) tensiunea de pe condensator ajunge la valoarea de 0 V ?

R1 2 K 1 R3
400 k
E1 R2 E2
C
9V 500 nF 40 V

14