-PROIECT-

ELECTRONICA
ANALOGICA

Student: Barbulescu Carmen

Grupa: EM 9207

An scolar : 2019-2020
 Cuprins

Tema de proiectare......................................................................3
1. Notiuni introductive................................................................................4

2. Circuitul electric astabil cu tranzistoare..................................................5

3. Proiectarea circuitului…………………………………………………..7
3.1 Relatii de calcul……………………………………………………….7

4. Analiza circuitului………………………………………..…………….11

2
 Tema de proiectare:
Circuit electronic astabil cu tranzistoare

Sa se proiecteze un circuit electronic astabil cu tranzistoare bipolare. Prin tema de

proiectare se impun:

- Amplitudinea: 3V
- Frecventa :
f = 15 + n (i-1)
- Tipul: semnale simetrice
- Modul se semnalizare: prin 2 leduri de culori diferite;
- Factorul de umplere : ε =2/4 =1/2
- n = 35
- i=5

3
 1. Noțiuni introductive

Electronica reprezintă o disciplină din domeniul fizicii aplicate care se ocupă cu studiul
dispozitive electronice și al circuitelor care includ aceste elemente (circuite electronice),
folosite în procese de comandă, reglare, măsurare etc.

Conform unei alte definiții electronica este o ramură tehnică bazată pe proprietățile,
comportarea și controlul electronilor. Este considerată o parte a electrotehnicii, tehnicile
electronice aplicându-se în cele mai diverse domenii de activitate, cum sunt industria,
comunicațiile, apărarea militară și distracțiile. Echipamentul electronic se folosește în sisteme
electrice industriale de comandă, control, măsură și la centralele electrice. Practic vorbind în
viața modernă electronica este omniprezentă.

Circuitele electronice au rolul de a prelucra semnalele electrice, semnale ce contin

informatia care trebuie procesata. Functie de natura semnalelor - analogice sau digitale –
circuitele electronice se impart in doua mari categorii:

 circuite analogice
 circuitelor digitale

Literatura de specialitate introduce in gama circuitelor analogice urmatoarele circuite:

 Amplificatoare electronice;
 Surse de alimentare;
 Oscilatoare electronice;
 Mutiplicatoare analogice;
 Filtre electronice;
 Mutatoare electronice;
 Circuite cu calare pe faza;
 Mixere electronice;
 Circuite de adaptare;
 Amplificatoare operationale;
 Comparatoare.

Circuitele basculante – sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă,

folosite la generarea impulsurilor.
Aceste circuite prezintă în funcţionare două stări de durată inegală:
O stare de acumulare în care parametrii din circuit (tensiuni, curenţi) variază foarte
lent .
O stare de basculare în care parametrii din circuit variază foarte rapid .

Amorsarea proceselor de basculare se poate face fie cu ajutorul unor semnale de comandă
aplicate din exterior, fie în urma unui proces intern de variaţie relativ lentă (descărcarea unui
condensator).
După numărul de stări stabile circuitele basculante se împart în 3 categorii:
Circuite basculante astabile (multivibratoare) – sunt circuite basculante care nu au
nici o stare stabilă. Trecerea dintr-o stare în alta se face fără intervenţia unor impulsuri de
comandă exterioare. Aceste circuite se utilizează generarea impulsurilor dreptunghiulare

4
periodice. La aceste circuite semnalul de ieşire apare fără a fi nevoie de un semnal de
comandă la intrare, fapt pentru care sunt considerate oscilatoare.

2. Circuitul electric astabil cu tranzistoare

Fig.2. 1. Schema unui circuit astabil cu tranzistoare

Cele doua tranzistoare tr 1 si tr 2 (NPN) sunt in conexiune emitor comun, polarizarea

lor corespunzatoare se realizeaza cu rezistentele R1..R4; aimentarea circuitului se face prin
intermediul butonlui pornit /oprit, avand tensiunea Vcc . Circuitul mai contine 2
condensatoare C1 si C2 cu ajutorul carora se stabilesc duratele de timp in cele 2
tranzistoare sunt blocate.

In functionarea circuitului se observa doua stari instabile distincte:

STAREA 1: conditii initiale: Tr1 a fost inchis/blocat;

Tr 2 a fost deschis saturat;
Daca Tr 1 este blocat si Tr2 este saturat atunci condensatorul se incarca rapid prin
rezistenta de valoare mica R1 cu +Vcc. Mai exact , tensiunea pe armatura A a
condensatorului C1 (implicit colectorul R1) creste la Vcc, iar tensiunea pe armatura B este
de aproximativ 0,6 V. Astfel tensiunea pe condensatorul c1 va avea o valoare maxima de
“Vcc-0,6 V”.
Momentul de inceput al starii 1este momentul in care Tr1 se deschide la saturatie-On
si Tr 2 se inchide la blocare-Off. Armatura A a condecsatorului c1 este conectata la masa ;
in acest moment , tensiunea pe armatura B a condensatorului C1 scade brusc . putem spune

5
 ca aceasta valoare de tensiune ‘”trage in jos” potentialul bazei tranzistorului Tr2 , ducand
la blocarea ferma a acestuia. Aceasta stare de blocare este o stare instabila deoarece
condensatorul C1 incepe sa se “incarce in sens invers” prin rezistorul R2.
Datorita valorii mari a rezistorului R2 tensiunea pe armatura B a condensatorului C1
incepe sa creasca lent (condensatorul se incarca in sens invers), trece prin zero si apoi
polarizeaza direct jonctiunea baza-emitor a tranzistorului Tr2, deschizandul la maxim pana
la saturatie.
Starea 1 are o durata de timp egala cu t1, acest timp este dat de perioada in care
tranzistorul Tr1 este saturat si Tr2 este blocat.
Momentul de sfârsit al stării 1 este momentul în care transzistorul Q1 se blocheaza
(OFF) și tranzistorul Q2 se deschide –statuează (ON).

Starea 2 - În momentul în care tranzistorul TR2 este saturat, el se deschide la maxim,

colectorul său este ,,pus” la masă și tensiunea devine zero. Astfel condensatorul C2 care s-a
încărcat în starea 1 cu tensiunea de Vcc-0,6V într-un timp scurt (dat de constanta de timp
R4C2) va avea armatura A la masă. În acest moment tensiunea pe armatură B a lui C2 scade,
blocând ferm tranzistorul Q1

Panta de crestere a tensiunii în colectorul tranzistorului TR1(la iesirea 1) este data de

constanta de timp în care se încarcă condesnatorul C1 prin rezistorul R, condenstorul C1 se
încarcă rapid la începutul intervalului t2.

Deci în starea 2 tranzistorul Tr1 este blocat (avem tensiune în colectorul său ) și
tranzistorul Tr2 este saturat (nu avem tensiune în colectorul său ). Durata starii 2 depinde de
timpul în care tensiunea pe armătura B a condensatorului C2 creste ,când se deschide din nou
tranzistorul Q1(t 2=0,693 R3C2). Când tensiune pe joncțiunea bază-emitor ajunge la +0,6V,
tranzistorul Q1 se deschide datorită curentului de bazăi b dat în principal de sursa V CC prin
rezistorul R3.

Fig. 2.2. Tensiunile de iesire Vc si de comandaVbe ale tranzistoarelor Q1 si Q2.

6
 3. Proiectarea circuitului

3.1 Relatii de calcul

3.1.1 Se aleg elementele active Q1 si Q2 (tranzistoarele bipolare )

Pentru Q1 si Q2 alegem tranzistoare de tip BC107A , npn , de joasa frecventă, mica

putere având urmatoarele caracteristici:

V CEO= 45v;

V EBO = 6v;

I C= 100mA;

Ptot = 300 mW

h FC = 90 pt I C= 10µA si 110 -220 pt I C= 2mA

V CEsat = (0,09 – 0,2) V la I C= 10mA

V BEsat =0,7 V pt I C= 10mA

Se alege tensiunea V CC = 3V

Rezistenta din baza (valoarea maxima)

V CC−V BEsat
R B= (3.1)
I B sat min

3−0,7
R B=¿ ; R B=¿ 4,6
0,5 ∙10−3

3.1.2 se determina marimila RC care impun frecventa semnalului

Perioada T a semnalului:

1
T= (3.2)
f

f = 15 + 35 (5-1) = 15 +140 = 155 Hz

1
T= ; T= 0.0064516 sec. = 6.45ꞏ10−3 sec.
155

7
 Duratele t1 si t2 ale semnalelor:

T 6,45
t 1=t 2 = = ꞏ 10−3 = 3,22 ꞏ10−3 sec. (3.3)
2 2

t 1=t 2 = 0,0

Constantele de timp pentru cele 2 stari:

τ1= τ2=RC= t 1 / 0,693 3.4

3,22∙ 10−3
RC=
0,693

RC=4,646 ∙ 10−3

Pentru rezistentele R2 si R3 se considera valorile aproximative :

R ¿ R2=R 3=4,7 k Ω

Capacitatile C 1 , C2

τ
C = C 1=C 2 = 3.5
R

4,646 ∙ 10−3
=0,9885 ꞏ 10 F
−6
C=
4,7 ꞏ 10 3

1 µF ales

Se aleg condensatoare cu plastic tipVishay BC(37D1612), avand capacitatea nominala de 1

µF , tensiunea nominala 63VDC.

Frecventele:

f max =f +1 % 3.6

f max =155+1,55=156,55 Hz

f min =f −1 % 3.7

8
f min =155−1,55=153,45 Hz

Capacitatile :

Cmax =C+20% Cmax = 1,2 µF 3.8

C min =C-20% C min= 0,8 µF

Pentru Cmax se calculeaza limitele RB

1
Rmin ≥ 3.9
1,386∙ C max ∙ f max

1
Rmin ≥ ≥ 3,84 KΩ
1,386∙ ( 1,2 ·10−6 ) ·156,55

1
Rmax ≤ 3.10
1,386 ∙ C max ∙ f min

1
Rmax ≤ ≤ 3,91 KΩ
1,386 ∙ ( 1,2 ·10−6 ) · 153,45

Pentru Cmin se calculeaza limitele RB

1
Rmin ≥ 3.11
1,386∙ C min ∙ f max

1
Rmin ≥ ≥5,76 KΩ
1,386∙ ( 0,8 · 10−6 ) · 156,55

1
Rmax ≥ 3.12
1,386 ∙ C min ∙ f min

1
Rmax ≥ ≥ 5,87 KΩ
1,386 ∙ ( 0,8 ꞏ 10−6 ) · 153,45

Se aleg din catalog valori apropiate ≥ 3,84 kΩ;

R B= R2=R3=4,02kΩ

Potentiometrul dublu trebuie sa aiba o valoare de aproximativ (5,87 - 3,84 = 2.03 )kΩ

Se alege valoarea apropiata de 2,5kΩ

R B=R2+Rv=4,02kΩ + 2,5kΩ=6,52kΩ 3.13

9
P R=R B · I 2 3.14

P R=6,52 ·(0,5 ·10−3)2

P R=0,163 W

Din catalog se aleg pentru R2 si R3 rezistoare cu pelicula metalica tip yageo207,

toleranta ±1%, puterea nominala 0,6W la 70°C, R2=R3=4,02kΩ

3.1.3 Se verifica toleranta frecventei obtinute cu valorile R,C alese:

1
f max = 3.15
1,386 ∙ R Bmin ∙ Cmin

1
f= = 156,57 Hz
1,386 ∙5,76 ∙ 103 · 0,8 ·10−6

1
f max = 3.16
1,386 ∙ R Bmax ∙ Cmin

1
f= = 153,64 Hz
1,386 ∙5,87 · 103 ∙ 0,8 ·10−6

1
f min = 3.1
1,386 ∙ RBmin ∙ Cmax

1
f= = 156,57 Hz
1,386 ∙3,84 · 103 ∙ 1 , 2· 10−6

1
f max = 3.18
1,386 ∙ R Bmax ∙ Cmax

1
f= = 153,77 Hz
1,386 ∙3,91 ·10−3 ∙ 1 ,2 ·10−6

Se observa ca:

( f min/ min , f min /max ) ≥ ( f ±1 % ) ≥(f max/ min , f max /max )

153,64 Hz ≥ f ≥ 156,57 Hz

3.1.4 Se calculeaza si se aleg rezistentele R1 si R4 din colectoarele tranzistoarelor si se

verifica puterea disipata a tranzistoarelor Q1 si Q2

R B ≤ h FE · RC 3.19

10
 RB
RC ≥
h FE

4,02 ·10−3
Rc ≥ = 36,55 Ω
110

V CC −0,2
RCmax = 3.20
I CL sat min

3−0,2
RCmax = =280Ω
0,01

V CC −0,6
RCmin= 3.21
I CL sat max

6−0,6
RCmin= = 24 Ω
0,1

V CC
RCmin=5 · = 27,27 Ω 3.22
hFE · I Bsat

Se alege standardizata din tabel R1=R4= 27,4 Ω

P R=Rc · I 2 3. 23

P R=27,4 ·( 0,1)2

P R=0,274 W

3.1.5 Se calculeaza rezistentele din colectorul tranzistorului driver :

Se aleg LED-urile : - LED verde 2,13 V ; 20 mA
- LED rosu 1,83 V ; 20 mA

V CC −V F−V CEsat 3−2−0,2

RCX = = =¿40 Ω
IF 0,02

Se alege standardizata din tabel R5=R6=40,2 Ω

P Rc=R c · I 2 3. 23

P Rc=40,2·(0,02)2

P Rc=0,016W

3.1.6 Se calculeaza rezistentele din baza tranzistoarelor driver :

R B ≤ h FE · RC

RB ≤ 110 ꞏ 40,2 ≤ 4422 Ω

11
 Se alege standardizata din tabel R7 = R8 = 4,02 KΩ

4. Analiza circuitului

In continuare se face o analiza a functionarii circuitului astabil proiectat anterior cu

ajutorul programului Multisim™
Prin analiza circuitului proiectat:
 Se pot determina pozitiile punctelor de functionare statica(PFS) ale tranzistoarelor care
compun montajul;
 Se pot efectua o serie de analize asupra circuitului cum ar fi influenta modificarii
valorilor unor componente.

Fig.4.1 Schema electronica a circuitului astabil

12
 Fig.4.2 Captura dupa panoul frontal al osciloscopului virtual

Fig.4.3 Frecventa de lucru a circuitului

13
In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele informatii despre componentele electronice
utilizate :

Acest tabel este realizat cu ajutorul optiunii reports din programul Multisim™ .

Fig.4.4 lista componenteor folosite

14
Anexe

15
16
17