Instalaţii electrice industriale

B. Aplicaţia 2. Se consideră instalaţia electrică descrisă în Fig. 3.45, în care

se cunoaşte variaţia curentului din secundarul transformatorului în
decursul unui an. Curba de variaţie clasată a acestuia este dată în Fig.
3.46. Să se calculeze pierderile de energie activă şi reactivă în instalaţie
precum şi ponderea acestora faţă de energia totală instalată.

Fig.3.45. Schema instalaţiei din aplicaţia 2.

Fig. 3.46. Curba clasată a curentului din secundarul transformatorului din aplicaţia 2.

Se cunosc datele nominale ale transformatorului, precum şi

caracteristicile cablurilor atât pe partea de medie, cât şi pe partea de joasă
tensiune.

-1-
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

Puterea transformator Sn 400 kVA

Tensiunea primară U1n 10 kV
Tensiunea secundară U2n 0,4 kV
Pierderi la mers în gol PFe 1,11 kW
Pierderi în cupru PCu,N 4,9 kW
Curent de mers în gol i0 1,5 %
Tensiune de scurt circuit usc 4 %

Pentru cabluri se cunosc:

Cablu de medie tensiune (Un = 10 kV): ACYSEY 3 x 25

l1 = 4 km s1 = 25 mm2 ro1 = 1,25 /km xo1 = 0,099 /km

Cablu de joasă tensiune (Un = 0,4 kV): ACYY 3 x 240 + 120

l1 = 0,2 km s1 = 240 mm2 ro1 = 0,13 /km xo1 = 0,0587 /km

Cunoscând curba medie a curentului din secundar se poate determina

variaţia în primar (MT) şi puterea aparentă, pe baza următoarelor relaţii:

U 1n
S = 3U 1n I 1n = 3U 2n I 2n  I 2n = I 1n  (3.151)
U 2n

400, t  0;2000) 16, t  0;2000)

250, t  2000;4000) 10, t  2000;4000)
 
i 2 (t ) =  i1 (t ) = 
160, t  4000;6000) 6,4, t  4000;6000)
100, t  6000;8760) 4, t  6000;8760)

277,12, t  0;2000)
173,20, t  2000;4000)

s(t ) = 
110,80, t  4000;6000)
69, t  6000;8760)

Variaţiile celor două mărimi calculate cu ajutorul raportului de

transformare pot fi urmărite în Fig. 3.47.

-2-
 Instalaţii electrice industriale

Fig. 3.47. Curba clasată a puterii aparente şi a curentului din primarul transformatorului.

În acord cu aspectele teoretice prezentate în subcapitolele anterioare

este interesant de prezentat în carul acestei aplicaţii valorile pe care le au o
serie de parametrii caracteristici, după cum urmează:
• Durata de utilizare a puterii maxime:
tc
n

 I  dt  I  (t k k − t k −1 )
T = 0
= k =1
= 4815 h
I max I max
• Coeficientul de aplatizare al curbei de sarcină:
I med T
Ka = = = 0,549
I max t
• Factorul de formă al curbei de sarcină

-3-
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

I med,p  t
Kf = = = 1,12 (K f  1)
I med T
• Factorul de pierderi al curbei de sarcină
2
I med,p 
Kp = 2
= K 2f  K a2 = = 0,379
I max t
Vom calcula acum pierderile de energie activă şi reactivă în cablul de
medie tensiune, după cum urmează:

Energia activă: Wa1 = 3R1I 12,max   1  10−3 [kWh] (3.152)

unde:
R1 = ro1  l1 = 1,25  10 −3  4  10 3 = 5  ,
tc 8760 n

 I 1 dt  I 1 dt  I  (t − t k −1 )
2 2 2
k k
1 = 0
= 0
= k =1
= 3322 ,5h
I 12,max I 12,max I 12,max

I 1,max = max(i1 (t )) = 16 A

Revenind cu valorile în formula (3.152) se obţin următoarele pierderi

active de energie:
Wa1 = 3  5  16 2  3322 ,5  10 −3 = 12758 ,4 [kWh ]  Wa1 = 12,758 [MWh ]

Energia reactivă Wr 1 = 3X1I 12,max   1  10−3 [kVARh] (3.153)

unde:
X 1 = x o1  l1 = 0,099  10 −3  4  10 3 = 0,39  ,
Revenind cu valorile în formula (3.153) se obţin următoarele pierderi
reactive de energie:
Wr 1 = 3  0,38  16 2  3322 ,5  10 −3 = 1010 ,5 [kVARh ]  Wr 1 = 1,01[MVARh]
Vom calcula acum pierderile de energie activă şi reactivă în cablul de
joasă tensiune, după cum urmează:

Energia activă: Wa 2 = 3R2 I 22,max   2  10−3 [kWh] (3.154)

unde:
R 2 = ro 2  l 2 = 0,130  10 −3  0,2  10 3 = 0,026  ,
tc 8760 n

 I 2 dt I  I  (t − t k −1 )
2 2
2 dt 2
k k
2 = 0
= 0
= k =1
= 3322 ,5h
I 22,max I 22,max I 22,max

-4-
 Instalaţii electrice industriale

I 2,max = max(i 2 (t )) = 400 A

Revenind cu valorile în formula (3.154) se obţin următoarele pierderi

active de energie:
W a 2 = 3  0,016  400 2  3322 ,5  10 −3 = 41464 ,8 [kWh ] 
Wa 2 = 41,465 [MWh ]

Energia reactivă: Wr 2 = 3X 2 I 22,mn   2  10−3 [kVARh] (3.155)

unde:
X 2 = x o 2  l 2 = 0,0587  10 −3  0,2  10 3 = 0,01174  ,

Revenind cu valorile în formula (3.155) se obţin următoarele pierderi

reactive de energie:
W r 2 = 3  0,38  400 2  3322 ,5  10 −3  Wr 2 = 18,723 [MVARh ]

Calculăm acum pierderile de energie active şi reactive în transformator.

Energia activă: 2
(
WaT = PFe + mp  PCu ,N  tc ) (3.156)

unde:
t
1c 2 1 n

S mp t 0
s (t )dt
8760
 S  (t
k =1
2
k k − t k −1 )
170 ,67
 mp = = = = = 0,42
Sn Sn Sn 400

Deci: ( )
W aT = 1,11 + 0,42 2  4,9  8760 = 17,538 [MWh ]

Energia reactivă: (
WrT = Qm +  mp
2
 Q  t c ) (3.157)

unde:
i0 1,5
Qm = Sn =  400 = 6 [kVAR ] - pierderea de putere reactivă în
100 100
transformator, la funcţionarea în gol;
u sc 4
Q  = Sn =  400 = 16 [kVAR ] - pierderea de putere reactivă în
100 100
transformator, la funcţionarea sa în regim nominal.
Deci: ( )
WrT = 6 + 0,42 2  16  8760 = 78,077 [MVARh ]
Putem aşadar acum să calculăm pierderile totale în reţea:
Wa = Wa1 + Wa 2 + WaT = 12,758 + 41,465 + 17,538 = 71,761 [MWh ]

Wr = Wr 1 + Wr 2 + WrT = 1,01 + 18,723 + 78,077 = 97,810 [MVARh ]

Se poate observa că pierderile de energie reactivă sunt mai mari decât
cele de energie activă.

-5-
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

Pentru a determina ponderea acestor pierderi din energia totală, se

consideră un factor de putere mediu cos 2 = 0,95, cu ajutorul căruia se pot
determina curbele clasate ale puterilor active (Fig. 3.48), respective reactive
(Fig. 3.49).

Fig. 3.48. Curba clasată a puterii active cerută de consumator.

Fig. 3.49. Curba clasată a puterii reactive cerută de consumator.

Pe baza acestor curbe putem aşadar calcula energiile active şi reactive:

tc
1 n
Wa =  p(t )dt = 8760
 P  (t
k =1
k k − t k −1 ) = 1267 ,65 [MWh ]
0

tc
1 n
Wr =  q (t )dt =
8760
 Q  (t
k =1
k k − t k −1 ) = 416,657 [MVARh ]
0

-6-
 Instalaţii electrice industriale

Ponderile pierderilor de energie activă, respectiv reactivă din reţea pot

fi calculate după cum urmează:
Wa 71,761
wa =  100 =  100 = 5,35 %
Wa 1267 ,65
Wr 97,81
wr =  100 =  100 = 19,01 %
Wr 416,657
În final, calculând energia totală absorbită de sistem, putem
reprezenta diagramele Sankey corespunzătoare celor două energii (Fig. 3.50),
ce evidenţiază circulaţia în instalaţie a energiilor active, respectiv reactive şi
a pierderilor corespunzătoare:
W a ,t ot al = W a + W a = 1267 ,65 + 71,761 = 1339 ,411 [MWh ]

W r ,t ot al = W r + Wr = 416,657 + 97,81 = 514,467 [MVARh ]

Fig. 3.50. Diagramele Sankey pentru energiile active, respective reactive din reţea.

-7-
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

C. Aplicaţia 3. Într-un post de transformarea de 6/0,4 kV sunt instalate

două transformatoare de 250 kVA fiecare (Fig. 3.51). Curba anuală de
sarcină (în putere activă şi factor de sarcină) a consumatorului alimentat
este dată în Fig. 3.52. Să se determine pierderile anuale de energie în
transformatoare ţinând seama că ele funcţionează în paralel (se cuplează
şi al doilea transformator) atunci când puterea aparentă devine egală cu
cea optimă (pentru care pierderile de putere în funcţionare sunt minime).

Fig.3.51. Schema instalaţiei din aplicaţia 3.

Fig. 3.52. Curba clasată a puterii şi a factorului de putere din aplicaţia 3.

-8-
 Instalaţii electrice industriale

Se cunosc datele nominale ale celor două transformatoare:

S [kVA] U1n [kV] U2n [kV] PFe [kW] PCu , N [kW] i0 [%] usc [%]

250 6 0,4 0,66 3,8 2,1 6

Pe baza ultimelor două informaţii putem determina:

i0 u sc
Qm = S n = 5,25 [kVAR ] Q  = S n = 15 [kVAR ]
100 100

Având în vedere aspectele legate de pierderile de putere la funcţionarea

în paralel a două transformatoare (vezi capitolul III.1.7), evaluăm sarcina la
care este optim cuplarea celui de-al doilea transformator.
PFe N =1 2PFe 2  0,66
S optim = S nT  N (N + 1)  S optim = S nT  = 250  = 147 ,3 [kVA ]
PCu,N PCu,N 3,8

Putem construi curbele de sarcină pentru puterea aparentă unde este

indicată şi puterea aparentă optimă (calculată anterior) la care trebuie
cuplat al doilea transformator astfel încât pierderile să fie minime. De
asemenea, se poate genera şi curba de sarcină pentru puterea reactivă:

p(t )
p(t ) = s(t )  cos   s(t ) =
cos  (3.158)
sin  = 1 − cos   q (t ) = s(t )  sin 
2

400 , t  0;1500 )
278 , t  1500 ;3500 )

s(t ) = 170 , t  3500 ;5000 )
380 , t  0;1500 ) 105 , t  5000 ;6500 )
250 , 
 t  1500 ;3500 ) 60, t  6500 ;8760 )
p(t ) = 150 , t  3500 ;5000 ) 
90, t  5000 ;6500 ) 125 , t  0;1500 )
 121,
60, t  6500 ;8760 )  t  1500 ;3500 )
q (t ) = 81, t  3500 ;5000 )
56, t  5000 ;6500 )

45, t  6500 ;8760 )

În Fig. 3.53, respectiv 3.54 sunt reprezentate curbele clasate ale

puterii aparente, respectiv ale puterii reactive rezultate.
Pentru puteri sub S opt im = 147 ,3 [kVA ] va funcţiona un singur
transformator pentru care calculăm pierderile de energie activă şi reactivă:

-9-
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

t
1 c 2 1 5

S mp,1 t1 0
s (t )dt
t5 − t3
 S  (t
k =4
2
k k − t k −1 )
88,61
 mp,1 = = = = = 0,35
Sn Sn Sn 250

Fig.3.53. Curba clasată a puterii aparente din aplicaţia 3.

Fig. 3.54. Curba clasată a puterii reactive din aplicaţia 3.

Deci pierderile de putere pot fi calculate acum:

(
WaT ,1 = PFe + mp
2
)
,1  PCu ,N  (t 5 − t 3 ) = 4,277 [MWh]

- 10 -
 Instalaţii electrice industriale

(
WrT ,1 = Qm + mp
2
)
,1  Q  (t 5 − t 3 ) = 26,827 [kVAR]

Pentru sarcini mai mari decât S opt im = 147 ,3 [kVA ] vor funcţiona ambele
transformatoare cu o încărcare medie pătratică:
tc
1 1 3

S mp,2 t2  s (t )dt
2
 Sk2  (t k − tk −1 )
t 3 − 0 k =1 295 ,94
 mp,2 = = 0
= = = 1,18
Sn Sn Sn 250
Deci pierderile de putere pot fi calculate acum:
 PCu ,N 
WaT ,2 =  N  PFe +  mp
2
,2 
  t 3
 N 
 Q  
W rT ,2 =  N  Q m +  mp
2
,2    t3
 N 
unde N este numărul de transformatoare identice cuplate în paralele, în
acest caz N = 2.
 PCu ,N 
WaT ,2 =  2PFe +  mp
2
,2 
  t 3 = 19,91 [kWh ]
 2 
 Q  
WrT ,2 =  2Qm +  mp
2
,2    t 3 = 105 ,05 [kVAR ]
 2 
Pierderile totale de energie în decursul unui an se pot obţine prin
însumare celor două categorii de pierderi obţinute:
W a ,t ot al = W aT ,1 + W aT ,2 = 4,277 + 19,91 = 24,187 [MWh ]

W r ,t ot al = W rT ,1 + W rT ,2 = 26,827 + 105 ,05 = 131,877 [MVARh ]

Pe baza acestor curbe de sarcină ale puterii active (Fig. 3.52), respectiv
reactive (Fig. 3.54) putem calcula energiile active şi reactive:
tc
1 n
Wa =  p(t )dt = 8760
 P  (t
k =1
k k − t k −1 ) = 1565 ,6 [MWh ]
0

tc
1 n
Wr =  q (t )dt =
8760
 Q  (t
k =1
k k − t k −1 ) = 736,31 [MVARh ]
0

Ponderile pierderilor de energie activă, respectiv reactivă din reţea pot

fi calculate după cum urmează:
Wa 24,187
wa =  100 =  100 = 1,54 %
Wa 1565 ,6
Wr 131,877
wr =  100 =  100 = 17,91 %
Wr 736,31

- 11 -
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

În final, calculând energia totală absorbită de sistem, putem

reprezenta diagramele Sankey corespunzătoare celor două energii (Fig. 3.55),
ce evidenţiază circulaţia în instalaţie a energiilor active, respectiv reactive şi
a pierderilor corespunzătoare:
Wa ,t ot al = Wa + Wa = 1565 ,6 + 24,187 = 1589 ,787 [MWh ]

W r ,t ot al = Wr + Wr = 736,31 + 131,877 = 868 ,187 [MVARh ]

Fig. 3.55. Diagramele Sankey pentru energiile active, respective reactive din reţea.

- 12 -
 Instalaţii electrice industriale

D. Aplicaţia 4. Un post de transformarea (Fig. 3.56), echipat cu două

transformatoare de 630 kVA, 20/0,4 kV alimentează doi mari
consumatori, care au curbele anuale clasate ale puterii active
reprezentate în Fig. 3.57. Primul consumator este alimentat prin două
cabluri de cupru cu secţiunea de 95 mm2 şi lungimea de 300 m, iar al
doilea prin trei cabluri de aluminiu cu secţiunea de 120 mm2 şi lungimea
de 250 m. Se cere să se calculeze pierderile anuale de energie electrică şi
să se evalueze ponderea acestora faţă de energia consumată.

Fig.3.56. Schema instalaţiei din aplicaţia 4.

- 13 -
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

Fig. 3.57. Curba clasată a puterilor şi a factorilor de putere din aplicaţia 4.

Se cunosc datele nominale ale transformatoarelor, precum şi

caracteristicile cablurilor atât pe partea de medie, cât şi pe partea de joasă
tensiune.

Puterea transformator Sn 630 kVA

Tensiunea primară U1n 20 kV

Tensiunea secundară U2n 0,4 kV

Pierderi la mers în gol PFe 1,3 kW

Pierderi în cupru PCu , N 8,4 kW

Curent de mers în gol i0 1,8 %

Tensiune de scurt circuit usc 4 %

Pentru cabluri se cunosc:

Cablu de medie tensiune (Un = 20 kV): 2 x (CYY 3 x 95)

xo1 = 0,0602
l1 = 0,3 km s1 = 95 mm2 ro1 = 0,195 /km
/km

Cablu de joasă tensiune (Un = 0,4 kV): 3 x (ACYY 3 x 120 + 70)

l1 = 0,25 km s1 = 120 mm2 ro1 = 0,261 /km xo1 = 0,06 /km

Pe baza curbelor clasate ale puterilor active putem determina şi

curbele clasate ale puterilor reactive:

- 14 -
 Instalaţii electrice industriale

P1k  1 − cos 2 1k P2k  1 − cos 2  2k

Q1k = şi Q 2k = (3.158)
cos 1k cos  2k

Fig. 3.58. Curba clasată a celor două puteri reactive din aplicaţia 4.

147,9, t  0;3000)
78,9, t  0;3000 ) 169,5,
  t  3000;4500)
q1 (t ) = 72,6, t  3000 ;6000 ) q 2 (t ) = 
74,4, t  4500;6000)
62,
 t  6000 ;8760 )
60 , t  6000;8760)

- 15 -
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

Vom calcula acum pierderile de energie activă şi reactivă în cablul de

medie tensiune. În acest sens, este nevoie de terminarea curbelor clasate ale
curenţilor în cele două reţele de alimentare:

P1k P2k
I 1k = şi I 2k = (3.159)
3  U 2n cos 1k 3  U 2n cos  2k

Fig. 3.59. Curba clasată a celor doi curenţi din aplicaţia 4.

683,7, t  0;3000)
364,6, t  0;3000 ) 561,3,
  t  3000;4500)
i1 (t ) = 240 ,6, t  3000 ;6000 ) i 2 (t ) = 
203,8, t  4500;6000)
169,8,
 t  6000 ;8760 )
144,3, t  6000;8760)

Astfel, putem determina pierderile de energie activă şi reactivă în

cablurile de alimentare a celor doi consumatori:

- 16 -
 Instalaţii electrice industriale

Energia activă: Wa1 = 3R1I 12,max   1  10−6 [MWh] (3.160)

unde:
ro1  l1 0,195  10 −3  0,3  10 3
R1 = = = 0,02925  ,
2 2
Valoarea rezistenţei/reactanţei se împarte la 2 fiind două conductoare
în paralel.
tc 8760 n

 I dt  I 1 dt  I  (t − t k −1 )
2 2 2
1 k k
1 = 0
= 0
= k =1
= 4904 ,24h
I 12,max I 12,max I 12,max

I 1,max = max(i1 (t )) = 364,6A

Revenind cu valorile în formula (3.160) se obţin următoarele pierderi

active de energie:
Wa1 = 3  0,02925  (364,6)  4904,24  10−6 = 57,221[MWh]
2

Energia reactivă: Wr 1 = 3X1I 12,max   1  10−6 [MVARh] (3.161)

unde:
x o1  l1 0,0602  10 −3  0,3  10 3
X1 = = = 0,00903  ,
2 2
Revenind cu valorile în formula (3.161) se obţin următoarele pierderi
reactive de energie:
W r 1 = 3  0,00903  (364,6)  4904 ,24  10 −6 = 17,665 [MVARh ]
2

Vom calcula acum pierderile de energie activă şi reactivă în cablul de

joasă tensiune, după cum urmează:

Energia activă: Wa 2 = 3R 2 I 22,max   2  10−6 [MWh] (3.162)

unde:
ro 2  l 2 0,261  10 −3  0,25  10 3
R2 = = = 0,02175  ,
3 3
Valoarea rezistenţei / reactanţei se împarte la 3 fiind trei conductoare
în paralel.
tc 8760 n

 I dt  I 2 dt  I  (t − t k −1 )
2 2 2
2 k k
2 = 0
= 0
= k =1
= 3778 ,31h
I 22,max I 22,max I 22,max

I 2,max = max(i 2 (t )) = 683,7 A

- 17 -
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

Revenind cu valorile în formula (3.162) se obţin următoarele pierderi

active de energie:
Wa 2 = 3  0,02175  (638,7)  3778,31  10−6 = 115,243[MWh]
2

Energia reactivă: Wr 2 = 3X 2 I 22,mn   2  10−6 [MVARh] (3.163)

unde:
x o 2  l 2 0,06  10 −3  0,25  10 3
X2 = = = 0,005  ,
3 3
Revenind cu valorile în formula (3.163) se obţin următoarele pierderi
reactive de energie:
Wr 2 = 3  0,005  (638,7)  33778,31  10−6 = 26,493[kVARh]
2

În final este nevoie de calcul pierderilor de energie din staţia de

transformare. Vom urma îndeaproape calculul expus la aplicaţia anterioară.
Sarcina optimă la care trebuie cuplarea al doilea transformator este:
PFe N =1 2PFe 2  1,3
S optim = S nT  N (N + 1)  S optim = S nT  = 630  = 350 ,49 [kVA ]
PCu,N PCu,N 8,4
Cu ajutorul curbelor de sarcină ai celor doi consumatori putem
construi curba de sarcină pentru puterea aparentă unde este indicată şi
puterea aparentă optimă (calculată anterior) la care trebuie cuplat al doilea
transformator astfel încât pierderile să fie minime.

p(t )
p(t ) = s(t )  cos   s(t ) = (3.164)
cos 

Fig.3.60. Curba clasată a puterii aparente din aplicaţia 4.

- 18 -
 Instalaţii electrice industriale

726,3, t  0;1500 )
641,5, t  1500 ;3500 )

s(t ) = 555 ,5, t  3500 ;4500 )
307 ,8, t  4500 ;6000 )

217 ,6, t  6000 ;8760 )

Pentru puteri sub S opt im = 350 ,49 [kVA ] va funcţiona un singur

transformator pentru care calculăm pierderile de energie activă şi reactivă:
t
1 c 2 1 5

S mp,1 t1 0
s (t )dt
t5 − t3
 S  (t
k =4
2
k k − t k −1 )
253,1
 mp,1 = = = = = 0,401
Sn Sn Sn 630
Deci pierderile de putere pot fi calculate acum:
(
WaT ,1 = PFe + mp
2
)
,1  PCu ,N  (t 5 − t 3 ) = 11,313[MWh]

WrT ,1 = (Q m + mp

2
)
,1  Q  (t 5 − t 3 ) = 65,634[kVAR]

Pentru sarcini mai mari decât S optim = 350 ,49 [kVA ] vor funcţiona
ambele transformatoare cu o încărcare medie pătratică:
tc
1 1 3

 s (t )dt
2
 S k2  (t k − t k −1 )
S mp,2 t2 t 3 − 0 k =1 644,9
 mp,2 = = 0
= = = 1,023
Sn Sn Sn 630
Deci pierderile de putere pot fi calculate acum:
 PCu ,N 
WaT ,2 =  N  PFe +  mp
2
,2 
  t 3
 N 
 Q  
W rT ,2 =  N  Q m +  mp
2
,2    t3
 N 
unde N este numărul de transformatoare identice cuplate în paralele, în
acest caz N = 2.
 PCu ,N 
WaT ,2 =  2PFe +  mp
2
,2 
  t 3 = 31,505 [kWh ]
 2 
 Q  
WrT ,2 =  2Qm +  mp
2
,2    t 3 = 161,475 [kVAR ]
 2 
Pierderile totale de energie pe staţia de transformare în decursul unui
an se pot obţine prin însumare celor două categorii de pierderi obţinute:
W a ,T = WaT ,1 + WaT ,2 = 11,313 + 31,505 = 42,818 [MWh ]

W r ,T = WrT ,1 + WrT ,2 = 65,634 + 161,475 = 227 ,109 [MVARh ]

- 19 -
Emil CAZACU, Lucian PETRESCU

Pierderile totale de energie se obţin prin însumarea pierderilor pe

cablurile de alimentare a celor doi receptori şi a pierderilor de energie din
staţia de transformare.
Wa ,t ot al = Wa ,T + Wa1 + Wa 2 =
= 42,818 + 57,221 + 115 ,243 = 215 ,282 [MWh ]
Wr ,t ot al = Wr ,T + Wr 1 + Wr 2 =
= 227 ,109 + 17,665 + 26,493 = 271,267 [MVARh ]
Pe baza curbele de sarcină ale puterii active (Fig. 3.57), respectiv
reactive (Fig. 3.58) putem calcula energiile active şi reactive:
tc tc

W a = W a1 + W a 2 =  p (t )dt +  p
0
1
0
2 (t )dt =

1 n
1 n
=
8760
 P  (t
k =1
1k k − t k −1 ) +
8760
P
k =1
2k  (t k − t k −1 ) = 3571,8 [MWh ]

tc tc

Wr = Wr 1 + Wr 2 =  q1 (t )dt +  q 2 (t )dt =
0 0

1 n
1 n
= Q 1k  (t k − t k −1 ) + Q 2k  (t k − t k −1 ) = 1633 ,2 [MVARh ]
8760 k =1 8760 k =1

Ponderile pierderilor de energie activă, respectiv reactivă din reţea pot

fi calculate după cum urmează:
W a ,t ot al 215 ,282
wa =  100 =  100 = 6,02 %
Wa 3571,8
Wr ,t ot al 271,267
wr =  100 =  100 = 16,6%
Wr 1633 ,2
În final, calculând energia totală absorbită de sistem, putem
reprezenta diagramele Sankey corespunzătoare celor două energii (Fig. 3.61),
ce evidenţiază circulaţia în instalaţie a energiilor active, respectiv reactive şi
a pierderilor corespunzătoare:
W a ,t ot al = W a + Wa ,t ot al = 3571,8 + 215 ,282 = 3787 ,082 [MWh ]

Wr ,t ot al = Wr + Wr ,t ot al = 1633 ,2 + 271,267 = 1904 ,467 [MVARh ]

- 20 -
 Instalaţii electrice industriale

Fig. 3.61. Diagramele Sankey pentru energiile active, respective reactive din reţea.

- 21 -