Curs Autocad

OBIECTIVE
Cursul îşi propune să prezinte şi să conducă la însuşirea de

către studenţi a principalelor elemente de proiectare asistată
de calculator şi utilizarea programului AutoCAD.
Obiective educaţionale:
 familiarizarea studentilor cu standardele din domeniul
desenului tehnic
 crearea deprinderilor de desenare in programul AutoCad
Proiectarea, în sens general, presupune mai multe faze:
1- Recunoaşterea nevoilor
- identificarea unor deficienţe;
- oportunitatea unui nou produs.
2- Definirea problemei
-realizarea specificaţiei produsului;
3- Generarea modelului (proiectului)
-imaginarea unui sistem nou;
-modificări ale unui sistem vechi;
-realizarea proiectului.
4- Evaluarea proiectului
- determinarea gradului de realizare a specificaţiilor
(realizare prototip).
5- Prezentarea proiectului
-prezentarea documentaţiei.
Conceptul de Proiectare asistată de calculator
= CAD (Computer Aided Design)
• Proiectarea asistată de calculator = proiectare,
utilizând:
-echipamente de calcul (hardware) şi
-programe de utilizare a acestora (software).
• Proiectarea asistată de calculator presupune:

- recunoaşterea nevoilor;
- definirea problemei;
- generarea modelului pe computer;
- analiza proiectului;
- revizia proiectului şi reevaluarea acestuia;
- desenarea automată (printare) şi prezentarea
proiectului.
• CAD- Computer Aided Drawing- Desenarea
Asistată de Calculator,
• CAD- Computer Aided Design- Proiectarea

Asistată de Calculator,
• CADD- Computer Aided Design and Drawing-

Proiectarea şi Desenarea Asistată de
Calculator.
• CAD-ul este o industrie care cuprinde:
- firme producătoare de software;
- distribuitori de software;
- grupuri de cercetare-dezvoltare a
conceptului;
- organizaţii de standardizare;
- centre de instruire şi învăţământ;
- edituri;
- producători de echipamente şi
servicii speciale speciale.
CATEGORII DE PACHETE DE PROGRAME CAD
• modelare geometrică şi desenare asistată de calculator,

de exemplu AutoCAD, Solid Works Turbocad, KeyCAD,
DesignCAD,, etc.;
• probleme generale de calcul mecanic, (ingineria asistată

CAE), de exemplu Matlab, Matematica, MathCAD, etc.;
• aplicaţii orientate spre un domeniu particular:

 PipeCAD - proiectarea instalaţiilor,
 AeroCAD- proiectarea construcţiilor aeronautice,
 ArhiCAD- proiectarea arhitectonică, etc.
• sisteme integrate de aplicaţii, cu grad de integrare a

componentelor CAE/CAD/CAM mai mare sau mai mic,
de exemplu: I-DEAS, CATIA, EUCLID, ProEngineer,
SAAP, etc.
Producători şi produse CAD
Dintre cele mai cunoscute firme producătoare de
aplicaţii CAD menţionăm:
1. Autodesk (AutoCAD, Mechanical Desktop,

Autodesk Inventor etc.)
2. SolidWorks Corporation (SolidWorks);
3. Bentley System (MicroStation);
4. Parametric Tehnology, (Pro/Engineer).
5. Dassault Systems (CATIA);
Soft-ul AutoCAD, produs de Autodesk = cel mai
cunoscut
Acesta este utilizat cu succes în:
- mecanică;
- cartografie;
- arhitectură;
- electronică/electrotehnică;
- inginerii civile/industriale etc.
AutoCAD = standard în domeniul proiectării,
ingineriei fabricaţiei asistate de calculator.
Toate sistemele CAE/CAD/CAM folosesc pentru
interschimbarea datelor formatele DXF şi DWG,
formate promovate de AutoCAD.
Particularităţile esenţiale ale AutoCAD
1. Desenarea şi reprezentarea obiectelor se
face la scara 1 : 1;
2. Tipărirea (printare, plottare) se face la o scară

mai mare sau mai mică în funcţie de proiect.
Versiuni AutoCAD
Prima versiune, denumită MicroCAD, a fost comercializată în anul
1982. S-a trecut prin versiuni sub DOS până la ACAD12 ajungându-se
la versiunile sub Windows (13, 14, 2000, 2002, 2004, 2005, 2006,
2007.......2016, 2018).
• AutoCAD 1.0 December 1982 (Release 1)
• AutoCAD 1.2 April 1983 (Release 2)
• AutoCAD 1.3 august 1983 (Release 3)
• AutoCAD 1.4 October 1983 (Release 4)
• AutoCAD 2.0 October 1984 (Release 5)
• AutoCAD 2.1 May 1985 (Release 6)
• AutoCAD 2.5 June 1986 (Release 7)
• AutoCAD 2.6 April 1987 (Release 8)
• AutoCAD R9 September 1987 codename White Album (Release 9)
• AutoCAD R10 October 1988 codename Abbey Road (Release 10)
• AutoCAD R11 October 1990 codename Let it Be (Release 11)
• AutoCAD R12 June 1992 (Release 12)
• AutoCAD R13 November 1994 (Release 13)
• AutoCAD R14 February 1997 codename Sedona and Pinetop for
14.01 (Release 14)
• AutoCAD 2000 March 1999 codename Tahoe (Release 15)
• AutoCAD 2000i July 2000 codename Banff (Release 16)
• AutoCAD 2002 June 2001 codename Kirkland (Release 17)
• AutoCAD 2004 March 2003 codename Reddeer (Release 18)
• AutoCAD 2005 March 2004 codename Neo (Release 19)
• AutoCAD 2006 March 2005 codename Rio (Release 20)
• AutoCAD 2007 March 2006 codename Postrio (Release 21)
• AutoCAD 2008 March 2007 codename Spago (Release 22)
• AutoCAD 2009 March 2008 codename Raptor (Release 23)
• AutoCAD 2010 March 2009 codename Gator (Release 24)
• AutoCAD 2011 March 2010 codename Hammer (Release 25)
• AutoCAD 2012 March 2011 codename Ironman (Release 26)
• AutoCAD 2013 March 2012 codename Jaws (Release 27)
• AutoCAD 2014 March 2013 codename Keystone (Release 28)
• AutoCAD 2015 March 2014 codename Longbow (Release 29)
• AutoCAD 2016 March 2015 codename Maestro (Release 30)
• AutoCAD 2017 March 2016 codename Nautilus (Release 31)
• AutoCAD 2018 March 2017 codename Omega (Release 32)
• AutoCAD 2019 April 2018 codename Pi (Release 33)
Odată cu apariţia versiunii 14, s-a realizat un pas important
în direcţia alinierii interfeţei grafice utilizator (GUI) la
standardele aplicaţiilor Windows 95 şi NT4.0.
Chiar dacă ACAD 13 a adoptat o parte din standardele
Microsoft, lansarea pe piaţă s-a realizat simultan cu
lansarea sistemului Windows 95, astfel încât inovaţiile GUI
ale Windows 95 nu au putut fi toate implementate.
Cu ACAD 14 s-a obţinut un comportament mai eficient al
produsului, comportament determinat de modificări la nivelul
programului principal, asupra părţii grafice şi utilizarea mai
eficientă a memoriei.
ACAD 2007 demonstrează că puterea nu înseamnă
dificultate de utilizare. Apar astfel o serie de instrumente
accesibile şi o interfaţă care reflectă metodele de lucru.
AVANTAJE
AutoCAD-ul s-a impus pe piaţă datorită următoarelor

avantaje:
• AutoCAD-ul are un caracter general putând fi utilizat într-o

varietate de domenii;
• AutoCAD-ul este un produs de desenare eficient și flexibil,
permițând realizarea desenelor bidimensionale și
tridimensionale, prin modelarea suprafețelor și a corpurilor
solide. De asemenea, există multiple posibilități de
vizualizare a desenelor, la scara și cu precizia dorită.
• Dispune de o precizie foarte bună a desenelor;
AVANTAJE
• Permite modelarea dinamică a unor procese (AutoDesk

Animator);
• Permite crearea simbolurilor și a elementelor tipizate;
• AutoCAD-ul permite și proiectarea asistată, prin limbajul
de programare AutoLisp, ce are la bază posibilitatea de
a realiza calcule și desene, dar și a realizării unei
interfețe cu alte limbaje de programare (C+, C++);
• Oferă posibilitatea transferului comod al informațiilor
spre sau dinspre alte produse informatice.
Lansarea în execuţie a programului
AutoCAD 2016
Programul AutoCAD 2016 se lansează în execuţie:
- din meniul Start > Programs > Autodesk > AutoCAD,

şi se aplică dublu stânga pe acesta din urmă
- dublu click stânga pe icon-ul specific;

- dublu click stânga pe un fişier nativ AutoCAD (extensia
DWG).
Fereastra principală de lucru şi fereastra
de iniţializare AutoCAD 2016
Fereastra de inițializare
Fereastra de iniţializare poate

rămâne activă în timpul sesiunii
de desenare, putând folosi în
orice moment una din opţiunile
acesteia :
- deschiderea unui desen
existent,
- deschiderea unui document
deschis recent
- utilizarea template-urilor
offline şi online.
CREAREA UNUI DESEN ÎN AutoCAD
1. Lansarea în execuție a programului AutoCAD
2. Inițializarea spațiului de lucru presupune:
2.1. Stabilirea formatului ecranului și a unităților de
măsură.
UNITS
1. Scientific;
2. Decimal;
3. Engineering;
4. Arhitectural;
5. Fractional.
LIMITS
Prin care se stabilesc dimensiunile desenului.
Se precizează limitele prin indicarea coordonatelor colțurilor (de
ex. pentru un format A3).
ON/OFF <Lower Left Corner> <0, 0>: 
Upper Right Corner < >: 420, 297 
Aceste operații de inițializare sunt urmate de
comanda
ZOOM cu opțiunea All
care permite vizualizarea pe ecran a

limitelor suprafeței de desenare.
GRID
Pentru ușurarea lucrului în AutoCAD se folosesc și

mijloace auxiliare de proiectare, cum ar fi:
Command: GRID o rețea de puncte la distanța
dorită:10
Command: GRID
Grid Spacing (x) or ON/OFF/Snap/Aspect <valoarea
curentă> :10
• Opțiunea Aspect permite spațieri diferite pe
orizontală și pe verticală.
• Cu tasta F7 se realizează comutarea între opțiunile
ON/OFFale rețelei de puncte
Observații:
1) Se poate realiza o rețea de puncte cu
distanțe diferite pe X și pe Y;
2) Grila poate fi rotită și aliniată pentru
realizarea de reprezentări izometrice.
Concluzii: Grila oferă un cadru de referință

pentru estimarea distanțelor în desen.
SNAP
Command: SNAP
La apelare, cursorul “sare” cu pasul de
incrementare dorit de utilizator
Snap Spacing or
ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<Current Value>:
Cu tasta F9 se comută între modurile Snap

ON/OFF.
COORDS
Command: COORDS
Utilizată pentru afișarea coordonatelor punctului

curent în care se află cursorul.
Cu tasta F6 se comută ON/OFF.

ORTHO
Command: ORTHO
Permite realizarea de linii orizontale și verticale

sau paralele între ele.
Cu tasta F8 se comută ON/OFF.

Coordonate și unități de măsură
AutoCAD-ul permite utilizarea a 4 metode de introducere a

coordonatelor:
• Carteziene - absolute;
- relative.
• Polare - absolute;
- relative.
Ecranul standard AutoCAD este în relație directă cu
sistemul cartezian.
Originea se află în colțul din stânga jos în sistemul de
coordonate al lumii (WCS) sau în altă locație pe care o
poate da utilizatorul (UCS).
Iniţializarea unui desen AutoCAD
Facilități de desenare
Obiecte grafice simple (fără grosime)
Lucrul corect în AutoCAD necesită urmărirea, în permanenţă a
conţinutului ferestrei de comenzi pentru că, indiferent de modul în care
s‐a apelat o comandă, toate mesajele, opţiunile şi cererile de parametri
necesari executării comenzii sunt afişate în această fereastră.
Majoritatea comenzilor AutoCAD au asociate opţiuni de lucru.
Opţiunile unei comenzi fie îi particularizează modul de execuţie, fie
stabilesc valorile unor parametri necesari execuţiei şi care, ulterior, vor
rămâne valori implicite.
Forma generală în care apare, în fereastra de comenzi, o comandă cu
opţiuni este:
Optiune implicită sau [ OPtiune1 / OPTiune2 / … ] <valoare implicita>:
Selectarea altei opţiuni a comenzii se poate realiza în două moduri:
‐ prin tastarea literelor majuscule din numele opţiunii (nu neapărat cu

majuscule), urmată de un terminator de comandă;
‐ din meniul contextual “Command‐Mode Menu”, care apare dacă, în

timpul execuţiei unei comenzi cu opţiuni, se efectuează un click
dreapta cu mouse‐ul în fereastra de desenare.
Exemplu de comandă cu opţiuni, comanda dtext (pentru scrierea unei
linii de text), cu opţiunile şi meniul contextual asociat.
Unele comenzi pot fi apelate în mod transparent, adică în timpul
execuţiei altei comenzi.
NU ORICE COMANDĂ SAU NU ORICE OPŢIUNE A UNEI COMENZI
POATE FI APELATĂ ASTFEL.
Pentru apelul în mod transparent:
‐ fie se selectează cu mouse‐ul (din bara de instrumente asociată sau
meniu),
‐ fie se tastează numele acesteia precedat de caracterul ‘ (apostrof).
Indiferent de modul de apel, ca efect, în fereastra de comenzi, apare
promptul >> care precede cererea asociată comenzii transparente (fig.
1.2). După finalizarea acesteia, se revine în mod automat la prima
comandă.
Apelul unor comenzi determină, în mod implicit, afişarea unei ferestre de dialog,
câmpurile şi casetele de control ale acesteia permiţând selectarea opţiunilor şi
stabilirea parametrilor de execuţie.
‐ butoane de comandă
‐ casetă de validare (check‐box)
‐ butoane de selecţie „buton radio”
‐ câmpuri editabile
Dacă se doreşte ca opţiunile să fie afişate în linia de comandă, apelul comenzii se

realizează prin tastarea numelui precedat de caracterul – (liniuţa de despărţire).
• Orice comandă AutoCAD poate fi întreruptă prin apăsarea tastei Esc sau
selectând opţiunea Cancel din meniul contextual “Command‐Mode
Menu”
• Repetarea ultimei comenzi, se poate realiza:
• fie prin apăsarea uneia dintre tastele Enter sau Space,
• fie selectând prima linie din meniul contextual “Default Menu” care apare la un clic
dreapta cu mouse‐ul în fereastra de desenare când comanda anterioară s‐a finalizat
(prompt‐ul Command: este afişat)
• Parcurgerea succesivă a istoriei apelurilor făcute în sesiunea de lucru
curentă, în vederea repetării unei comenzi, este posibilă cu tastele săgeţi şi
trebuie urmată de apăsarea tastei Enter.
• O cale simplă de a repeta una din ultimele şase comenzi apelate este
selectarea acesteia din meniul contextual care apare la un click dreapta cu
mouse‐ul în zona ferestrei de comenzi .
Pentru a repeta de mai multe ori o comandă, înainte de apelul
acesteia, din linia de comandă se apelează comanda MULTIPLE urmată
de un terminator de comandă.
• La cererea Enter command name to repeat: se tastează numele
comenzii care se doreşte a fi apelată în mod repetat urmat de un
terminator de comandă.
• Întreruperea acestui proces se face prin întreruperea ultimei comenzi
aflate în execuţie.
• Nu pot fi repetate astfel comenzi care determină afişarea unei
ferestre de dialog.
Anularea efectului ultimei comenzi se realizează cu comanda UNDO:
• fie prin tastare (U),

• fie prin butonul asociat din bara de instrumente standard,
• fie prin opţiunea Undo din meniul contextual “Default Menu”.
Desenarea interactivă. Sistemul de coordonate
• Spaţiul de lucru = spaţiu metric, care permite
specificare şi controlarea precisă a poziţiilor,
distanţelor şi unghiurilor.
• AutoCAD oferă un sistem ortogonal de axe de
coordonate similar celui din fizică.
‐axa X‐ (abscisa)‐ orizontala;
‐axa Y‐ (ordonata)‐ verticala;
‐axa Z‐ (altitudinea / elevaţia)‐ corespunde
direcţiei în sus (spaţiu tridimensional).
• În cazul proiectelor bidimensionale au relevanţă
doar primele două axe.
• Acest sistem de coordonate poate fi particularizat
• Plasarea oricărui obiect în proiectul în lucru se va raporta faţă de originea
sistemului ortogonal.
• AutoCAD oferă două sisteme de coordonate ortogonale: WCS şi UCS.
• În desenul bidimensional, WCS (World Coordinate Systems):
‐axa X orizontală, spre dreapta;
‐axa Y verticală.
‐originea în punctul cu coordonatele (0,0).
• UCS (User Coordinate System) este
asemănător cu WCS, numai că cele două axe
işi au originea în punctul dorit .
UCS se raportează la WCS.
1. Iniţializarea unui desen AutoCAD
Înainte de a realiza un desen (de a crea prima componentă a

acestuia), este indicat să fie făcute câteva operaţii pregătitoare.
a‐ controlul reprezentării unităţilor de măsură;
b‐ desemnarea limitelor spaţiului de lucru;
a‐ Controlul reprezentării unităţilor de măsură.
• Modalităţi de lansare a comenzii:
‐ Comanda UNITS, specificată în Linia de
comandă;
‐ Din Meniul principal se allege comanda
FORMAT‐UNITS.
• Această comandă determină apariţia unei
ferestre de dialog unde se pot stabili:
‐lenght‐ tipul/modul şi precizia
afişării/considerării lungimilor;
‐angle‐ tipul/modul şi precizia
afişării/considerării unghiurilor;
‐unitatea de măsură.
De remarcat este că, în majoritatea cazurilor, convenţiile implicite pentru distanţe şi
unghiuri convin şi nu este necesară modificarea acestora.
• b‐Desemnarea limitelor spaţiului de lucru
Spaţiul alocat desenului (“drawing limits”) este o zonă dreptunghiulară alocată
desenului în fereastra de desenare. Valoarea implicită este corespunzătoare unui
format A3 tip vedere (420 x 297), zona dreptunghiulară alocată desenului având
colţul din stânga jos în originea WCS.
Spaţiul alocat desenului poate fi oricând modificat cu comanda LIMITS.
Modalităţi de lansare a comenzii:
• Comanda LIMITS, specificată în Linia de comandă;
• Din Meniul principal se alege comanda FORMAT‐DRAWING LIMITS.
• În linia de comenzi se specifică:
‐coordonatele punctului din stânga jos, apoi se apasă tasta ENTER;
‐separate prin virgulă coordonatele punctului din dreapta sus, apoi se apasă tasta
ENTER.
• Opţiunea ON activează mecanismul de verificare a limitelor de
desenare şi determină afişarea mesajului:
**Outside limits
la specificarea unor puncte în afara acestora.
• Opţiunea OFF dezactivează acest mecanism.

Personalizarea sistemului de coordonate şi cuantificarea acestora
• Sistemul principal de coordonate al AutoCAD‐ului este numit WCS (World
Coordinate System).
• AutoCAD permite personalizarea sistemului de axe ortogonale (X,Y,Z).
Acesta este numit UCS (User Coordinate System).
• Modalităţi de lansare:
‐Comanda UCS, specificată în Linia de comandă;
‐Din Meniul principal se alege comanda TOOLS‐UCS sau TOOLS‐NEW UCS.
Cuantificarea coordonatelor
Stabilirea coordonatelor unui punct se poate face:
1‐prin click stânga;
2‐prin introducerea de la tastatură a coordonatelor;
3‐utilizarea tehnicii OSNAP.
2. FACILITĂŢI DE DESENARE
AutoCAD include o serie de facilităţi care ajută utilizatorul să realizeze

desene mai precise şi să lucreze mai eficient.
Acestea constau într‐o serie de moduri de lucru, care au asociate o serie de
comenzi şi variabile de sistem.
Ajutoarele grafice ACAD sunt:
‐ modul SNAP;
‐ modul GRID;
‐ modul ORTHO;
‐ mecanismul POLAR TRACKING;
‐ mecanismul OSNAP;
‐ mecanismul OTRACK.
2.1. MODUL SNAP
 Permite deplasarea controlată, pas cu pas, a cursorului în zona de
desenare.
 Are două moduri de lucru:
 Grid SNAP ‐ forţează cursorul numai la intervale echidistante pe

direcţia reţelei SNAP (0,5 unităţi de desenare implicit);
 Polar SNAP ‐ forţează cursorul să se deplaseze cu un pas dat, pe o

direcţie impusă; este funcţional numai dacă modul POLAR, care
impune direcţia, este activ. Cele două moduri se exclud unul pe altul.
 Este controlat prin:

 comanda SNAP (sau sn);
fereastra de dialog Drafting Settings, câmpul Snap and Grid. Pentru
afişare, se poate folosi comanda dsettings sau varianta scurtă ds.
 Opţiunile comenzii SNAP (sau sn)
Command: sn
SNAP
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type] <10.0000>:
ON/OFF – activare/dezactivare a ultimului tip de mod SNAP stabilit
anterior. Acţiuni alternative: F9 sau Ctrl+B.
Aspect – stabileşte paşii reţelei Grid Snap pe cele două direcţii. Pasul
pentru reţeaua Polar Snap se stabileşte doar din fereastra Drafting
Settings.
Rotate – permite rotirea reţelei Grid Snap faţă de un punct de bază cu
un unghi dat.
Style – stabileşte tipul de reţea Grid snap: Rectangular sau Izometric
(pe direcţiile determinate de unghiurile: 30, 90, 150, 210, 270, 330
grade)
Type ‐ stabileşte tipul de reţea Snap: Grid snap sau Polar snap.
2.2. MODUL GRID
 Permite afişarea şi controlul modului de afişare a unei reţele
imaginare de puncte, numai în spaţiul alocat desenului.
 Este controlată (ca rezoluţie şi activare) independent de reţeaua Grid
SNAP.
 Urmăreşte reţeaua Grid SNAP numai dacă aceasta din urmă este
rotită sau are stilul Izometric.
 Este controlat prin:
‐ comanda GRID;
‐ fereastra de dialog Drafting Settings, câmpul Snap and Grid.
 Opţiunile comenzii GRID
Command: grid Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Aspect] <5.0000>:
• Număr – pasul reţelei grid, acelaşi pe cele toate direcţiile.

• Numărx – pasul reţelei Grid, ca multiplu al pasului reţelei Snap
• ON/OFF – activare/dezactivare. Acţiuni alternative: F7 sau Ctrl+G.
• Snap ‐ pasul reţelei Grid va fi egal cu cel al reţelei Snap.
• Aspect – permite stabilirea de paşii diferiţi pe cele două direcţii.
Opţiunea nu apare dacă reţeaua Snap este izometrică
2.3.MODUL ORTHO
 Permite deplasarea cursorului după două direcţii perpendiculare,

relative la reţeaua Grid SNAP.
 Controlul acestuia presupune doar activarea /dezactivarea şi se
realizează prin:
comanda ortho;
butonul ORTHO din bara de stare;
‐ tasta specială F8.
2.4. Mecanismul POLAR TRACKING
 Permite deplasarea cursorului după direcţii determinate de un pas

unghiular, faţă de punctul curent. (track – a urmări)
 Setările acestuia se realizează din fereastra Drafting Settings / Polar
Tracking şi constau în:
‐ stabilirea incrementului unghiular;
‐ acceptarea tuturor unghiurilor sau numai a direcţiilor ortogonale;
‐ stabilirea modului în care sunt măsurate unghiurile increment:
‐ în valori absolute în caseta text apare cuvântul Polar
‐ faţă de ultimul segment ‐ în caseta text apare cuvântul Relative Polar
 Activarea / dezactivarea:
‐ apăsarea butonului POLAR din bara de stare;
‐ tasta F10.
 Dacă POLAR este activ şi Polar SNAP inactiv, nu se poate indica exact,
cu mouse‐ul un punct pe direcţia polară. Totuşi, când mouse‐ul e pe
direcţia dorită, se poate tasta distanţa faţă de punctul curent şi
[Enter].
 Folosirea simultană a modurilor POLAR TRACKING şi POLAR SNAP

este o modalitate interactivă de indicare a punctelor.
 Indiferent dacă POLAR este activ sau nu, la cererea de punct, se

poate indica local o direcţie tastând <valoare_unghi (<45 de ex.) şi
apoi distanţa pe această direcţie, la cererea Angle Override:
2.5. Mecanismul OBJECT SNAP (OSNAP)
 Permite indicarea unui punct prin acroşarea cursorului (ca un magnet)
într‐un un punct particular al unui obiect existent (de ex. capătul unei
linii – Endpoint sau mijlocul acesteia – Midpoint).
 Există mai multe moduri de lucru OSNAP :
 Caracteristici:
‐ “AutoSnap” – afişarea unui marcator “Snap Marker” în apropierea
punctului (□, , ◊, o etc.)
‐ “SnapTip” ‐ afişarea unei casete text la scurt timp după poziţionarea
cursorului şi afişarea marcatorului – de exemplu
‐ Efectul de magnet – blocarea cursorului pe punctul identificat.
 Opţiunile legate de acestea pot fi modificate din fereastra de dialog

Options / Drafting
 Modurile OSNAP care afişează vectori de aliniere sunt:
Extension
Parallel
Temporary Tracking (TT)
Extension şi Parallel permit selectarea mai multor puncte (marcate prin

semnul + pentru a genera vectori de aliniere multipli)
TT permite urmărirea unei direcţii polare (stabilită de incrementul
unghiular al modului POLAR) faţă de un punct de bază stabilit temporar
(care va fi solicitat), altul decât punctul curent.
 Observaţie ‐ Nu este necesar ca modul POLAR să fie activ.
Dacă Polar SNAP este activ, va fi respectată deplasarea incrementală pe
direcţia polară.
 Modurile de lucru OSNAP pot fi folosite:
‐ pentru un singur punct, astfel:
 Tastare nume sau primele trei litere ale modului OSNAP respectiv;
 Selectare din meniul contextual OSNAP (afişat cu Shift + click dreapta)
‐ activarea simultană a mai multe moduri (butonul OSNAP din bara de stare),
selectarea modurilor active simultan fiind stabilită din fereastra de dialog Drafting
Setting / Object Snap
 O modalitate simplă de a dezactiva mecanismul OSNAP doar pentru un singur
punct este selectarea modului None al acestuia (prin tastare sau din meniul
contextual)
 Când sunt active mai multe moduri OSNAP, baleierea ciclică a modurilor disponibile
unui obiect se realizează apăsând succesiv tasta TAB.
 Modul OSNAP dorit poate fi selectat şi din bara de instrumente Object Snap.
2.6. Mecanismul Object Snap Tracking (OTRACK)
 Afişează temporar vectori de aliniere din puncte OSNAP ale obiectelor

existente, facilitând desenarea la unghiuri specificate în corelaţie cu alte
obiecte.
 Este necesar ca mecanismul OSNAP să fie activ.
 Direcţia vectorului de aliniere este stabilită de incrementul unghiular al
modului POLAR, care nu este necesar să fie activ.
 Pot fi indicate simultan mai multe puncte OTRACK, faţă de care alinierile
sunt posibile.
 Mesajul contextual este specific, de exemplu:
3. Obiecte grafice în AutoCAD
În AutoCAD există următoarele tipuri de obiecte grafice

‐ Obiecte grafice simple (fără grosime) (ex. line, ray, xline, multiline, arc,
circle, ellipse, point);
‐ Obiecte grafice cu grosime (polyline);
‐ Obiecte grafice de tip text (text);
‐ Obiecte grafice de tip regiune (region);
‐ Obiecte grafice de tip graniţă (boundary);
‐ Haşuri (hatch);
‐ Cote (dimension);
‐ Obiecte grafice 3D de tip suprafaţă (surface);
‐ Obiecte grafice 3D de tip solid (solid)
3.1. Obiecte grafice simple (fără grosime)
Comanda LINE‐ permite desenarea de segmente de dreaptă. Aceasta se construieşte prin
desemnarea a unui punct de origine şi a unui punct de final al liniei.
a) Comanda LINE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER, solicită introducerea succesivă a:
‐ coordonatelor primului punct (Specify first point);
‐ coordonatelor celui de al doilea punct (Specify next point).
Introducerea acestor coordonate se face explicit de la tastatură sau prin
punctarea cu click stânga în spaţiul de lucru.
b) Acţionarea icon‐ului specific din toolbar‐ul Draw.
c) Selectarea comenzii DRAW‐LINE din meniul principal.
AutoCAD permite repetarea acţiunii până în momentul în care
operatorul decide încheierea acţiunii, prin apăsarea tastei ENTER sau click
dreapta şi alegerea opţiunii ENTER din meniul contextual
Apel: comanda line sau l
Command: line
Specify first point:
Specify next point or [Undo]:
Specify next point or [Undo]:
Specify next point or [Close/Undo]:
XLINE ‐ creează linii de construcţie infinite, care sunt utilizate ca linii
ajutătoare.
a) Comanda XLINE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi urmată de apăsarea
tastei ENTER, solicită introducerea succesivă a:
‐ coordonatelor celui de al doilea punct (Specify through point) ‐ programul oferă
posibilitatea alegerii de către UTILIZATOR a unor opţiuni precum Hor (orizontal), Ver (vertical),
Ang (angular), Bisect (bisectoare).
Introducerea acestor coordonate se face explicit de la tastatură sau prin punctarea cu
click stânga în spaţiul de lucru.
b) Acţionarea icon‐ului specific din toolbar‐ul Draw;
c) Selectarea comenzii DRAW‐XLINE din meniul principal.
XLINE ‐ creează linii de construcţie infinite
Cerere implicită.
Solicită specificarea unui punct prin care va trece
linia, după care, la cererea Specify through point:, se
va specifica un alt punct care va concretiza direcţia
liniei.
Creează o linie infinită orizontală, care trece printr‐un

punct care se cere a fi specificat.
Creează o linie infinită verticală, care trece printr‐un

punct care se cere a fi specificat.
Creează o linie infinită la un unghi impus faţă de
unghiul 0 sau faţă de o altă linie existentă. Se solicită
specificarea unghiului (Enter angle of xline (0) or
[Reference]:) şi a unui punct prin care va trece linia
(Specify through point:).
Creează o linie infinită care este bisectoarea unui

unghi. Se solicită specificarea vârfului unghiului
(Specify angle vertex point:), şi a două puncte de pe
laturile acestuia (Specify angle start point:, respectiv
Specify angle end point:).
XLINE ‐ creează linii de construcţie infinite, care sunt utilizate ca linii ajutătoare.
Creează o linie infinită la un unghi impus faţă de

unghiul 0 sau faţă de o altă linie existentă. Se solicită
specificarea unghiului (Enter angle of xline (0) or
[Reference]:) şi a unui punct prin care va trece linia
(Specify through point:).
Creează o linie infinită care este bisectoarea unui

unghi. Se solicită specificarea vârfului unghiului
(Specify angle vertex point:), şi a două puncte de pe
laturile acestuia (Specify angle start point:, respectiv
Specify angle end point:).
AutoCAD permite repetarea acţiunii până în momentul în care operatorul decide
încheierea acţiunii.
Încheierea acţiunii se realizează prin apăsarea tastei ENTER sau click dreapta.
Command: xl xline
Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:
RAY ‐ creează semidrepte (linii care pleacă dintr‐un punct şi au o
lungime infinită), elemente grafice ce se folosesc nu ca elemente
de construcţie, ci ca linii ajutătoare, orientative.
a) Comanda RAY‐ introdusă de la tastatură, în spaţiul de comenzi, urmată de apăsarea tastei
ENTER, solicită introducerea succesivă a:
‐ coordonatelor primului punct (Specify a point);
‐ coordonatelor celui de al doilea punct (Specify through point).
Specify start point: Solicită specificarea unui punct, care va fi originea semidreptei.
Specify through point: Solicită specificarea unui alt punct prin care va trece semidreapta.
Cererea se repetă, până la furnizarea unui răspuns nul, permiţându‐se
astfel crearea mai multor semidrepte cu aceeaşi origine.
c) Selectarea comenzii DRAW‐RAY din meniul principal.
RAY ‐ creează semidrepte
Apel: comanda ray
Command: ray
Specify start point:
Specify through point:
Comanda MLINE (Multilinie) ‐ permite trasarea de linii duble,
paralele, a căror segmente adiacente se conectează automat, determinând
la acest nivel colţuri. Această opţiune este utilă desenării obiectelor fizice
cu grosime specificată (pereţii unei incinte).
a) Comanda MLINE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
‐ coordonatelor primului punct (Specify start point); aici
programul oferă posibilitatea controlării aparenţei multiliniei prin opţiunile:
Scale (distanţa dintre liniile adiacente), Style (alegerea stilului de linie,
grosime, nr. linii, culoare, simbol de capete etc.);
‐ coordonatelor celui de al doilea punct (colţ) (Specify next point
or...).
c) Selectarea comenzii DRAW‐MLINE din meniul principal.
Comanda MLINE (Multilinie)
Apel: comanda mline sau ml
Command: ml mline
Current settings: Justification = Top, Scale = 20.00, Style = STANDARD
Specify start point or [Justification/Scale/STyle]: Specify next point:
Specify next point or [Undo]: Specify next point or [Close/Undo]:
AutoCAD permite repetarea acţiunii până în momentul în care operatorul decide

încheierea acţiunii.
Încheierea acţiunii se realizează prin apăsarea tastei ENTER sau click dreapta şi
alegerea opţiunii enter din meniul contextual.
CIRCLE – permite desenarea unui cerc
a) Comanda CIRCLE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi urmată de apăsarea
tastei ENTER, solicită introducerea succesivă a:
‐ coordonatei centrului cercului (Specify center point for the circle...)‐ programul
permite, construcţia cercului prin alegerea uneia dintre cele trei comenzi: 3P
(caracterizarea cercului prin trei puncte de pe circumferinţă), 2P (caracterizarea
cercului prin două puncte de pe circumferinţă), Ttr (caracterizarea cercului prin rază şi
marcarea a două obiecte la care cercul va fi tangent);
‐ lungimii razei cercului (Specify radius of circle)‐ aici programul permite prin
introducerea comenzii opţionale Diameter construirea cercului prin introducerea valorii
diametrului acestuia.
c) Selectarea comenzii DRAW‐CIRCLE din meniul principal.
CIRCLE – permite desenarea unui cerc
Specify center point for circle:
Cerere implicită Permite concretizarea cercului prin centru şi
rază/diametru. Se solicită specificarea centrului cercului, operaţie
urmată de cererea Specify radius of circle or [Diameter]: care solicită,
printr‐o distanţă, raza (opţiunea implicită) sau diametrul (opţiunea D).
3P: Se trasează un cerc care trece prin trei puncte care urmează să
fie specificate.
2P: Se trasează un cerc care trece prin două puncte diametral opuse,
care urmează să fie specificate.
Ttr (tan tan radius)

Se trasează un cerc tangent la două obiecte şi de rază dată. Se solicită,
pe rând cele trei informaţii (indicarea a două obiecte şi specificarea
razei).
ARC – permite desenarea unui arc de cerc
Start point: 3P Se trasează un arc de cerc care trece prin trei

Second point: puncte specificate.
End Point:
Start point: S,C,E Se trasează un arc de cerc specificând punctul

Center point: de start, centrul cercului din care face parte
End Point: arcul şi punctul final.
Start point: S,C,A Se trasează un arc de cerc specificând punctul

Center point: de start, centrul cercului și unghiul inclus
Angle:
a) Comanda ARC‐ introdusă de la tastatură, în spaţiul de comenzi, urmată de
apăsarea tastei ENTER, solicită introducerea succesivă a:
‐coordonatelor primului punct (Specify start point of arc)‐ programul
permite prin introducerea comenzii opţionale Center, construirea arcului de cerc prin
introducerea coordonatelor centrului cercului care îl generează şi apoi a
coordonatelor punctului de origine şi a celui de final;
‐coordonatelor celui de al doilea punct (Specify next point of arc);
‐coordonatelor celui de al treilea punct (Specify end point of arc)‐
programul permite, în manieră opţională, construcţia cercului prin alegerea uneia
dintre cele trei comenzi: A (permite delimitarea arcului de cerc prin stabilirea
unghiului la centru a arcului corespunzător celor două puncte desemnate anterior), L
(permite delimitarea arcului de cerc prin stabilirea lungimii corzii corespunzătoare
arcului delimitat de cele două puncte desemnate anterior).
c) Selectarea comenzii DRAW‐ARC din meniul principal.
Start point: S,C,L Se trasează un arc de cerc specificând punctul
Second point: de start, centrul şi lungimea corzii subîntinse
Lenght of Chord: prin trei puncte specificate.
Start point: S,E,D Se trasează un arc de cerc specificând punctul

End Point: de start, punctul final şi direcţia tangentei la
arc Direction : în punctul de start. :
Start point: S,E,D Se trasează un arc de cerc la care este cunoscut

End Point punctul de start, punctul final şi raza cercului
Radius : din care face parte.
Răspuns nul Furnizând un răspuns nul, se trasează un arc de
(Enter sau Space cerc tangent la ultima entitate desenată în
sau click dreapta punctul curent. Se solicită ulterior doar punctul
mouse) final.
Comanda ELLIPSE ‐ permite trasarea unor elipse.
a) Comanda ELLIPSE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
‐ coordonatelor primului capăt al unei axe a elipsei (Specify axis
endpoint of ellipse);
‐ coordonatelor celui de al doilea capăt (final) al unei axe a
elipsei (Specify other endpoint of ellipse);
‐ stabilirea celeilalte semiaxe (distanţa de la centrul elipsei la
capătul celeilalte semiaxe ‐ Specify distance to the other axis).
c) Selectarea comenzii DRAW‐ELLIPSE din meniul principal.
Apel: comanda ellipse
Command: ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]:
Specify other endpoint of axis:
Specify distance to other axis or [Rotation]: R
Specify rotation around major axis: 30 a2=a1*cosx
Comanda POINT‐ permite desenarea punctelor.
a) Comanda POINT‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de
comenzi urmată de apăsarea tastei ENTER, solicită introducerea
coordonatelor punctului pe care dorim să îl desenăm.
c) Selectarea comenzii DRAW‐POINT din meniul principal.
Comanda ddptype permite alegerea dintr‐o fereastră de dialog a
tipului de reprezentarea a punctului.
Comanda pdsize permite desemnarea dimensiunii de
reprezentare a punctului.
Comanda POINT‐ permite desenarea punctelor.
Comanda SPLINE ‐ permite trasarea unor curbe articulate liber.
a) Comanda SPLINE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de
comenzi urmată de apăsarea tastei ENTER, solicită introducerea
succesivă a:
‐coordonatelor celui de al doilea punct (Specify next point...),
ş.a.m.d
c) Selectarea comenzii DRAW‐SPLINE din meniul principal.
Comanda SPLINE ‐ permite trasarea unor curbe articulate liber.
4.2. OBIECTE GRAFICE CU GROSIME
 4.2.1. Trace – linie poligonală formată din segmente de dreaptă cu grosime

constantă, considerate ca entităţi separate.
Capetele sunt tăiate drept şi, de aceea, nu are opţiunile Undo şi Close.
Apel: comanda trace
Command: trace
Specify trace width <1.0000>:
Specify start point: Specify next point:
 4.2.2. Polilinia ‐ o succesiune de segmente de dreaptă şi arce de cerc care pot
avea grosime fixă sau variabilă şi care se constituie într‐un singur obiect grafic.
a) Comanda PLINE ‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi urmată de
‐coordonatelor primului punct (Specify start point);
‐coordonatelor celui de al doilea punct (Specify next point...), ş.a.m.d
c) Selectarea comenzii DRAW‐PLINE din meniul principal.
Apel: comanda pline sau pl

Command: pl
PLINE
Specify start point:
Current line‐width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
 4.2.2. Polilinia
Polinia are 2 moduri de lucru: linie şi arc.
În modul linie există opţiunile:

Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
În modul arc există opţiunile:
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:
 4.2.2. Polilinia
TIPURI PARTICULARE DE POLILINII:
 4.2.2.1. Poligon regulat

Comanda POLYGON permite trasarea unor poligoane.
a) Comanda POLYGON‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi urmată de
‐ numărului de laturi (Enter number of sides);
‐ centrului de simetrie al poligonului (Specify center of polygon), aici opţiunea
EDGE dă posibilitatea desenării poligonului prin desemnarea lungimii laturii;
‐ se poate alege varianta I‐Inscribed circle (inscris în cerc), sau C‐
circumscribed circle (circumscris unui cerc);
‐în final se introduce raza cercului.
c) Selectarea comenzii DRAW‐POLYGON din meniul principal.
 4.2.2.1. Polygon ‐ permite trasarea unor poligoane.
Apel: comanda polygon sau pol

Command: pol
POLYGON Enter number of sides <4>:
Specify center of polygon or [Edge]:
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>:
Specify radius of circle: 5
 4.2.2.1. Polygon ‐ permite trasarea unor poligoane.
 4.2.2.2. Dreptunghiul
Comanda RECTANGLE‐ permite trasarea unor dreptunghiuri.
a) Comanda RECTANGLE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
‐coordonatelor primului punct (colţ) (Specify first corner point);
‐coordonatelor celui de al doilea punct colţ (Specify other corner
point).
c) Selectarea comenzii DRAW‐RECTANGLE din meniul principal.
Apel: comanda rectangle sau rectang sau rec
Command: rec
RECTANGLE
Specify first corner point or
[Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:
 4.2.2.3. Coroana circulară plină

Comanda DONUT ‐ permite trasarea unor sectoare inelare de cerc.
a) Comanda DONUT‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi urmată
de apăsarea tastei ENTER, solicită introducerea succesivă a:
‐diametrului interior (Specify inside diameter of donut);
‐diametrului exterior (Specify outside diameter of donut);
‐desemnarea coordonatelor centrului sectorului inelar de cerc
(Specify center of donut).
b) Selectarea comenzii DRAW‐DONUT din meniul principal.
Tipuri particulare de polilinii:
Apel: comanda donut sau do
Command: do
DONUT
Specify inside diameter of donut <10.0000>:
Specify outside diameter of donut <20.0000>:
Specify center of donut or <exit>:
Tipuri particulare de polilinii:
4.3. OBIECTE GRAFICE DE TIP TEXT
Caracteristicile textului (font, înălţime, înclinare, orientare, etc) sunt grupate

într‐un stil de text. Stilul implicit de text în AutoCAD este Standard.
Comanda Style permite crearea unui alt stil de text, salvarea acestuia cu un
nume dorit şi redenumirea unui stil existent.
• Din lista de nume de fonturi se poate alege:
 Un font TrueType (cu extensia .ttp), caz în care i se poate modifica stilul
(bold, italic…);
 Un font compilat AutoCAD (cu extensia .shx).
• Dacă se doreşte un alt tip de font ‐ PostScript de exemplu care are extensia
.pfb ‐ acesta trebuie în prealabil compilat cu comanda Compile pentru a fi
transformat în font .shx
Comenzi pentru inserarea textului în AutoCAD:
‐ text sau dtext
‐ mtext
Comenzile text sau dtext permit scrierea unei text, fiecare linie constituind câte un
obiect de tip text.
Command: text
Current text style: "Standard" Text height: 2.5000
Specify start point of text or [Justify/Style]: j
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: c
Specify center point of text:
Specify height <5.0000>:
Specify rotation angle of text <0>:
Enter text:
Opţiunile de aliniere pentru comenzile text şi dtext :
• [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]:
Comanda mtext permite scrierea unui întreg paragraf de text, într‐un spaţiu

definit de utilizator, rezultând un singur obiect de tip text.
Command: mtext
Current text style: "Standard" Text height: 5
Specify first corner:
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line
spacing/Rotation/Style/Width]:
Introducerea textului se realizează cu ajutorul ferestrei Multiline Text Editor
Comenzi pentru editarea textului:

‐ ddedit;
‐ properties.
Comanda ddedit, după specificarea textului de editat, permite editarea acestuia
printr‐o fereastră de dialog, care arată diferit, în funcţie de comanda cu care s‐a
creat textul:
‐ fereastra Edit text dacă textul a fost creat cu comanda text sau dtext;
‐ fereastra Multiline Text Editor dacă textul a fost creat cu comanda mtext,
Acelaşi efect cu apelul explicit al comenzii ddedit îl are şi executarea unui dublu clic
cu mouse‐ul pe un text existent.
Comanda properties afişează o fereastră cu toate proprietăţile obiectului

text selectat, permiţând modificarea acestora.
În lucrul cu texte, pot fi folosite şi alte comenzi specifice unui editor de text:
‐ căutarea şi înlocuirea unui text, cu comanda find;
‐ verificarea ortografică, cu comanda spell.
Pentru introducerea în text a unor simboluri uzuale, se pot folosi
următoarele combinaţii de taste:
%%c pentru caracterul f ;
%%p pentru caracterul ;
%%d pentru caracterul .
4.4. OBIECTE GRAFICE DE TIP REGIUNE
Regiunile sunt suprafeţe bidimensionale care definesc o arie în plan, similare

poliliniilor închise, dar, spre deosebire de acestea, permit calculul mai multor informaţii,
precum centrul de greutate, momentul de inerţie şi alte proprietăţi.
În regiuni, frontierele nu trebuie să se autointersecteze. Ele trebuie închise de la
sine (cap la cap) sau să formeze o arie închisă având puncte de capăt comune cu alte
obiecte.
Ca şi obiectele 3D pot ascunde obiecte în spate.
Pentru a converti un set de curbe într‐o regiune se apelează comanda region.
Obiectele originale vor fi şterse. Pentru a evita ştergerea, înainte de a apela comanda region,
variabile de sistem DELOBJ trebuie trecută la valoarea 0.
Din obiecte de tip regiune, prin combinare (reuniune, extragere, intersectare) pot
fi create obiecte complexe. Pentru aceasta pot fi folosite comenzile: union, subtract,
intersect.
4.5. OBIECTE GRAFICE DE TIP GRANIȚĂ
Comanda boundary creează dintr‐o zonă închisă fie o

polilinie, fie o regiune, după care se pot determina rapid
informaţii despre aceasta (arie, perimetru, etc).
Faţă de comanda region:
‐ sunt ignorate liniile care se autointersectează;
‐ obiectele originale nu sunt şterse.
Crearea unei selecţii multiple de obiecte
Ca răspuns la cererea Select objects: a comenzilor de editare, se
pot selecta simultan mai multe obiecte folosind ferestre de selecţie
(dreptunghiulare sau poligonale) sau linii poligonale tăietoare.
Specificarea unei ferestre dreptunghiulare de selecţie se
realizează indicând succesiv, cu butonul stâng al mouse‐ului, două colţuri
opuse. Există două tipuri de astfel de ferestre:
‐ window, care determină selectarea tuturor obiectelor incluse în
totalitate în fereastră; în modul cel mai simplu, aceasta se specifică dacă
la cererea de selectare se indică cele două colţuri de la stânga spre
dreapta;
‐ crossing, care determină selectarea tuturor obiectelor incluse
sau situate parţial în fereastră; în modul cel mai simplu, aceasta se
specifică dacă la cererea de selectare se indică cele două colţuri de la
dreapta spre stânga.
‐ generarea ferestrei de selectare dinspre stânga spre dreapta, variantă care
selectează numai obiectele încadrate în fereastră;
‐ generarea ferestrei de selectare dinspre dreapta spre stânga, variantă care
selecteaza obiectele încadrate în fereastră şi cele intersectate de ea;
COMENZI DE EDITARE
(modificare şi construcţie)
1. Comanda ERASE‐ permite ştergerea obiectelor grafice.

a) Comanda ERASE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER solicită selectarea obiectului dorit a fi
şters. După selecţia acestuia şi apăsarea tastei ENTER obiectul grafic este
şters.
b) Acţionarea icon‐ului specific din toolbar‐ul Modify;
c) Selectarea comenzii MODIFY‐ERASE din meniul principal.
Comanda de ştergere se poate emite şi prin alegerea variantei ERASE din

meniul contextual corespunzător spaţiului de lucru şi obţinut prin click
dreapta pe spaţiul de lucru.
1. Comanda ERASE‐ permite ştergerea obiectelor grafice.
Ştergerea obiectelor grafice se poate realiza şi prin selectarea în
prealabil a obiectului dorit a fi şters şi apoi apăsarea tastei DEL.
Dacă operatorul a greşit se poate reveni asupra operaţiunii de ştergere

prin introducerea comenzilor OOPS, UNDO sau U.
2. Comanda COPY‐ permite copierea obiectelor grafice.
a) Comanda COPY‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi urmată de
apăsarea tastei ENTER solicită selectarea obiectului dorit a fi copiat. După selecţia
acestuia şi apăsarea tastei ENTER programul solicită:
‐ introducerea coordonatelor punctului faţă de care se realizează
deplasarea obiectului grafic copiat (Specify base point)‐ aici prin alegerea
comenzii opţionale multiple se crează posibilitatea realizării mai multor copii;
‐ introducerea coordonatelor punctului unde va fi plasată copia (Specify
second point of displacement).
b) Acţionarea icon‐ului specific din toolbar‐ul Modify.
c) Selectarea comenzii MODIFY‐COPY din meniul principal.
2. Comanda COPY‐ permite copierea obiectelor grafice.
3. MIRROR – permite oglindirea obiectelor faţă de o axă, creând astfel
obiecte simetrice faţă axa de oglindire specificată

a) Comanda MIRROR‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER solicită selectarea obiectului dorit a fi multiplicat
simetric. După selecţia acestuia şi apăsarea tastei ENTER programul solicită:
‐introducerea coordonatelor primului punct al axei de simetrie (faţă
de care se realizează dublarea în oglindă)‐ (Specify first point of mirror line);
‐introducerea coordonatelor celui de al doilea punct al liniei de
simetrie (Specify second point of mirror line);
‐alegerea opţiunii yes sau no cu privire la ştergerea obiectului de
origine
c) Selectarea comenzii MODIFY‐MIRROR din meniul principal.
3. MIRROR – permite oglindirea obiectelor faţă de o axă, creând astfel
obiecte simetrice faţă axa de oglindire specificată
Select objects: Se solicită obiectele de oglindit.
Specify first point of mirror line: Se solicită primul punct care defineşte axa de
oglindire.
Specify second point of mirror Se solicită al doilea punct care defineşte axa
line: de oglindire.
Erase source objects? [Yes/No] Se solicită dacă obiectele sursă vor fi şterse
<No>: după oglindire (opţiunea Yes) sau nu
(opţiunea No).
3. MIRROR – permite oglindirea obiectelor faţă de o axă, creând
astfel obiecte simetrice faţă axa de
oglindire specificată
4. OFFSET – desenează un obiect grafic de acelaşi tip cu unul existent
(cerc, arc, linie, polilinie) şi paralel cu acesta.
Specify offset distance: Cerere implicită
Se solicită specificarea distanţei, faţă de obiectul de
referinţă, la care va fi trasat noul obiect grafic.
Ulterior, mai este cerut obiectul de referinţă (Select
object to offset:) şi apoi indicarea, printr‐un punct, a
zonei relativ la obiectul selectat (Specify point on
side to offset:).
Through: Presupune indicarea unui punct prin care va trece

noul obiect şi apoi a obiectului de referinţă (Select
object to offset:).
Cererile se repetă până la furnizarea unui răspuns
nul.
4. OFFSET – permite realizarea contururilor decalate paralel faţă de
cele existente în desen.
Modalităţi de lansare a comenzii
a) Comanda OFFSET‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER solicită selectarea obiectului dorit a fi decalat
paralel. După selecţia acestuia şi apăsarea tastei ENTER programul solicită:
‐introducerea distanţei la care se doreşte amplasarea desenului decalat
(Specify offset distance);
‐selectarea obiectului care se doreşte a fi desenat decalat (Select object to
offset);
‐alegerea părţii faţă de care se va face decalarea, realizând click de o parte
sau de alta de obiectul care se doreşte a fi desenat decalat (Specify point on
side to offset).
‐c) Selectarea comenzii MODIFY‐OFFSET din meniul principal.
4. OFFSET – permite realizarea contururilor decalate paralel faţă de
cele existente în desen.
5.ARRAY – efectuează copii multiple ale obiectelor selectate, care pot fi
dispuse matriceal (rectangular array) sau circular (polar array).
Afişează o fereastră de dialog.
Fila asociată comenzii Array, opțiunea Polar

Informații  Selectarea obiectului de multiplicat
solicitate  Selectarea tipului de array (Rectangular array sau Polar array)
 Centrul cercului de dispunere (Center point:)
‐ fie prin tastarea coordonatelor X şi Y;
‐ fie prin indicarea cu mouse‐ul.
 numărul total de dispuneri, inclusiv originalul (Items);
Informații ‐ întinderea unghiulară a domeniului circular (Fill angle:);
solicitate ‐ unghiul între două copii (Angle between).
 Opţiunea de a roti obiectele, la dispunerea circulară, în jurul
propriului punct de bază (Rotate items).
6. MOVE – permite mutarea obiectelor grafice
a) Comanda MOVE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER solicită selectarea obiectului dorit a fi mutat.
După selecţia acestuia şi apăsarea tastei ENTER programul solicită:
‐ introducerea coordonatelor punctului faţă de care se realizează
deplasarea obiectului grafic copiat (Specify base point);
‐ introducerea coordonatelor punctului unde va fi plasat obiectul
(Specify second point of displacement).
c) Selectarea comenzii MODIFY‐MOVE din meniul principal.
6. MOVE – permite mutarea obiectelor grafice
7. ROTATE – permite rotirea obiectelor grafice
a) Comanda ROTATE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER solicită selectarea obiectului dorit a fi rotit.
‐introducerea coordonatelor punctului faţă de care se realizează
rotirea obiectului grafic copiat (Specify base point);
‐introducerea unghiului de rotaţie (Specify rotation angle).
c) Selectarea comenzii MODIFY‐ROTATE din meniul principal.
7. ROTATE – permite rotirea obiectelor grafice
8. SCALE – scalează (măreşte/micşorează) obiectele selectate cu un factor
de scalare specificat, faţă de un punct de bază.
a) Comanda SCALE‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER solicită selectarea obiectului dorit a fi scalat.
‐ introducerea coordonatelor punctului faţă de care se realizează scalarea
(mărirea sau micşorarea) obiectului grafic copiat (Specify base point);
‐ introducerea valorii numerice care determină mărirea (valori
supraunitare) şi micşorarea(valori subunitare) obiectului grafic (Specify scale
factor).
c) Selectarea comenzii MODIFY‐SCALE din meniul principal.
Select Se solicită selectarea obiectelor care vor fi scalate.
object:
Specify base point: Se solicită punctul de bază faţă de care se realizează
scalarea.
Specify scale factor or [Reference]:
Specify scale factor: Opţiune implicită Se specifică factorul de scală
(subunitar pentru micşorare sau supraunitar pentru
mărire).
Copy Scalează o copie a obiectului selectat
Permite furnizarea factorului de scală prin referinţă. Se

Reference solicită o lungime de referinţă (Specify reference length
<1>:) care poate fi specifictă tastând o distanţă sau
indicând două puncte şi noua lungime (Specify new
length:).
9. STRETCH –permite alungirea şi deformarea obiectelor grafice.
a) Comanda STRETCH‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
urmată de apăsarea tastei ENTER solicită:
‐ delimitarea printr‐o fereastră de selectare a porţiunii din obiectul grafic
vizat pe care dorim să o alungi (modifica) (Select objects to stretch by crossing‐
window or crossing‐ polygon...); dacă se selectează tot obiectul va avea loc doar
deplasarea fără modificare a acestuia;
‐ stabiliarea originii alungirii (punct de la care se aplică alungirea (Specify
base point or displacement);
‐ stabiliarea punctului final alungirii (punct până la care se aplică
alungirea (Specify second point or displacement).
c) Selectarea comenzii MODIFY‐STRETCH din meniul principal.
9. STRETCH –permite alungirea şi deformarea obiectelor grafice.
10. TRIM – permite scurtarea unui obiect până la intersecţia cu alt obiect
(muchie tăietoare) sau decuparea unei porţiuni dintr‐un obiect cuprinsă între
muchii tăietoare definite de alte obiecte.
a) Comanda TRIM‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
‐ selectarea prin click stânga a obiectului cu care se va realiza scurtarea
(muchia tăietoare), urmată de apăsarea tastei ENTER (Select cutting edges);
‐ selectarea explicită, prin click stânga a porţiunilor din obiectul care
urmează a fi tăiat şi care depăşesc muchia tăietoare stabilită anterior (Select
object to trim or shift select to extend or).
c) Selectarea comenzii MODIFY‐TRIM din meniul principal.
10. TRIM – permite scurtarea unui obiect până la intersecţia cu alt obiect
Select cutting edges ... Se solicită selectarea uneia sau mai multor muchii
Select objects: tăietoare. Pentru a selecta toate obiectele ca posibile
muchii tăietoare, se apasă tasta Enter.
Select object to trim or shift După terminarea selecţiei muchiilor tăietoare, se solicită
select to extend or [Project/ specificarea segmentelor care vor fi eliminate.
Edge/Undo]: ‐ Dacă punctul de selecţie este între o muchie tăietoare
şi un capăt al obiectului, obiectul va fi scurtat cu
porţiunea care depăşeşte muchia.
‐ Dacă punctul de selecţie este între două muchii
tăietoare, porţiunea între acestea va fi ştearsă şi
obiectul va fi împărţit în două.
‐ Dacă se ţine apăsată tasta Shift în timpul selecţiei,
obiectul va fi extins până la prima muchie tăietoare.
10.TRIM – permite scurtarea unui obiect până la intersecţia cu alt obiect
Project Se referă la modul de lucru în 3D.
Se referă la modul în care sunt interpretate muchiile tăietoare:

‐ modul Extend extinde, în mod imaginar, muchiile tăietoare până la
Edge
intersectia cu obiectele de decupat; în modul No extend, se
consideră doar lungimea actuală a muchiilor tăietoare
Undo Renunţă la cea mai recentă modificare realizată de comandă.

10. TRIM
11. EXTEND – permite extinderea intercorelată a obiectelor grafice
(acţiunea opusă comenzii TRIM, permite alungirea unor obiecte până la
intersecţia lor cu alte obiecte grafice).
a) Comanda EXTEND‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
‐selectarea prin click stânga a obiectului care va constitui muchia până la
care se face extinderea, urmată de apăsarea tastei ENTER (Select boundary
edges ...); de remarcat că pot fi astefel extinse numai obiectele grafice care au
un capăt liber şi orientat spre muchia tăietoare;
‐selectarea explicită, prin click stânga a obiectului care urmează a fi
extins până la muchia tăietoare stabilită anterior (Select object to extend or
shift select to trim or); aici selectarea concomitentă cu apăsarea tastei shift
permite retezarea obiectului la nivelul muchiei tăietoare.
c) Selectarea comenzii MODIFY‐EXTEND din meniul principal.
BREAK – permite ştergerea unei porţiuni dintr‐un obiect grafic, cuprinsă între două
puncte,rezultând astfel două obiecte. Ca un caz particular, comanda permite divizarea
obiectului grafic în două obiecte delimitate de un punct (fără ştergere).
a) Comanda BREAK‐ introdusă de la tastatură în spaţiul de comenzi
‐ selectarea prin click stânga a obiectului dorit a fi rupt în punctul
din care porneşte proţiunea care se doreşte a fi îndepărtată (Select
object);
‐ selectarea, prin click stânga a celui de al doilea punct, unde se
sfârşeşte porţiunea dorită a fi îndepărtată (Specify second break point or).
Introducerea acestor coordonate se face explicit de la tastatură sau
prin punctarea cu click stânga în spaţiul de lucru.
c) Selectarea comenzii MODIFY‐BREAK din meniul principal.
Select Se solicită obiectul care trebuie divizat. În mod implicit,

object: punctul prin care se selectează obiectul va constitui
primul punct care defineşte decuparea.
Specify second break Se specifică al doilea punct de decupare sau, dacă
point or [First point]: primul punct nu convine, se redefineşte (opţiunea F).
Pentru ca al doilea punct să fie identic cu primul

(divizare fără decupare), se tastează pentru acesta
caracterul @.
Dacă pentru apelul comenzii se foloseşte instrumentul ( “Break at Point”), nu este
solicitat decât un punct, care va separa obiectul în două părţi.

Curs Autocad

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Autocad

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBIECTIVE

Cursul îşi propune să prezinte şi să conducă la însuşirea de

• Proiectarea asistată de calculator presupune:

• CAD- Computer Aided Design- Proiectarea

• CADD- Computer Aided Design and Drawing-

• modelare geometrică şi desenare asistată de calculator,

• probleme generale de calcul mecanic, (ingineria asistată

• aplicaţii orientate spre un domeniu particular:

• sisteme integrate de aplicaţii, cu grad de integrare a

1. Autodesk (AutoCAD, Mechanical Desktop,

2. Tipărirea (printare, plottare) se face la o scară

AutoCAD-ul s-a impus pe piaţă datorită următoarelor

• AutoCAD-ul are un caracter general putând fi utilizat într-o

• Permite modelarea dinamică a unor procese (AutoDesk

- din meniul Start > Programs > Autodesk > AutoCAD,

- dublu click stânga pe icon-ul specific;

Fereastra de iniţializare poate

ZOOM cu opțiunea All

care permite vizualizarea pe ecran a

Pentru ușurarea lucrului în AutoCAD se folosesc și

Concluzii: Grila oferă un cadru de referință

Cu tasta F9 se comută între modurile Snap

Utilizată pentru afișarea coordonatelor punctului

Cu tasta F6 se comută ON/OFF.

Permite realizarea de linii orizontale și verticale

Cu tasta F8 se comută ON/OFF.

AutoCAD-ul permite utilizarea a 4 metode de introducere a

‐ prin tastarea literelor majuscule din numele opţiunii (nu neapărat cu

‐ din meniul contextual “Command‐Mode Menu”, care apare dacă, în

Dacă se doreşte ca opţiunile să fie afişate în linia de comandă, apelul comenzii se

• fie prin tastare (U),

Înainte de a realiza un desen (de a crea prima componentă a

• Opţiunea OFF dezactivează acest mecanism.

AutoCAD include o serie de facilităţi care ajută utilizatorul să realizeze

 Grid SNAP ‐ forţează cursorul numai la intervale echidistante pe

 Polar SNAP ‐ forţează cursorul să se deplaseze cu un pas dat, pe o

 Este controlat prin:

• Număr – pasul reţelei grid, acelaşi pe cele toate direcţiile.

 Permite deplasarea cursorului după două direcţii perpendiculare,

 Permite deplasarea cursorului după direcţii determinate de un pas

 Folosirea simultană a modurilor POLAR TRACKING şi POLAR SNAP

 Indiferent dacă POLAR este activ sau nu, la cererea de punct, se

 Opţiunile legate de acestea pot fi modificate din fereastra de dialog

Extension şi Parallel permit selectarea mai multor puncte (marcate prin

 Afişează temporar vectori de aliniere din puncte OSNAP ale obiectelor

În AutoCAD există următoarele tipuri de obiecte grafice

Creează o linie infinită orizontală, care trece printr‐un

Creează o linie infinită verticală, care trece printr‐un

Creează o linie infinită care este bisectoarea unui

Creează o linie infinită la un unghi impus faţă de

Creează o linie infinită care este bisectoarea unui

AutoCAD permite repetarea acţiunii până în momentul în care operatorul decide

Ttr (tan tan radius)

Start point: 3P Se trasează un arc de cerc care trece prin trei

Start point: S,C,E Se trasează un arc de cerc specificând punctul

Start point: S,C,A Se trasează un arc de cerc specificând punctul

Start point: S,E,D Se trasează un arc de cerc specificând punctul

Start point: S,E,D Se trasează un arc de cerc la care este cunoscut

 4.2.1. Trace – linie poligonală formată din segmente de dreaptă cu grosime

Apel: comanda pline sau pl

În modul linie există opţiunile:

 4.2.2.1. Poligon regulat

Apel: comanda polygon sau pol