Date iniţiale

sdsd

1. Schema cinematică

ME- motor electric

ML- masina de lucru

TC- transmisie prin curele

R- reductor

1, 2- roţi dinţate

I, II - arbori

C1,C2 - cuplaje elastice de siguranta

i- raport de transmisie pentru reductor

2. Determinarea parametrilor cinematici şi dinamici

2.1. Estimarea randamentului

Randamentul total de la arborele motorului la arborele de ieşire al reductorului, în cazul în care reductorul este
antrenat de la motorul electric prin intermediul transmisiei prin curele, este:

unde:
– randamentul transmisiei prin curele

Alegem

1
 – randamentul reductorului – pentru reductor cu o singură treaptă de reducţie se calculează cu formula:

unde:

– randamentul angrenării

– randamentul ungerii angrenajului

Pentru angrenaje cilindrice randamentul transmisiei unse:

Alegem

– randamentul lagărelor pe care se află axele roţilor de angrenare:

– pentru lagăre (rulmenţi) cu bile <5kW

– pentru lagăre (rulmenţi) cu role >5kW

Pentru că puterea reductorului dată prin temă este 6kW alegem lagăre cu role, deci:

Calculând obţinem:

2.2. Stabilirea puterilor pe arbori

Particularizând calculul puterilor pe arbori pentru un reductor cu o treaptă antrenat prin curele de la motorul
electric obţinem:

unde:

Pm – puterea la arborele motorului

PI,II – puterea la arborele I, respectiv II

PE – puterea la ieşire – dată prin tema de proiect este 6kW

2
 – randamentul reductorului – a fost calculat anterior la punctul 3.2.1. – 0.9801

– randamentul transmisiei prin curele – a fost ales anterior la punctul 3.2.1. – 0.97

Deci PII = PE = 6kW

Calculând obţinem:

PI = 6.1218kW

Pm = 6.311kW

2.3. Alegerea motorului

Pentru angrenarea reductoarelor se folosesc cu precădere motoarele electrice asincrone, a căror putere
nominală PN trebuie să fie mai mare decât puterea la arborele de intrare în reductor PI şi respectiv PN > Pm,
deoarece se utilizează şi o transmisie prin curele. Acesta trebuie să aibă o turaţie nominală nN
corespunzătoare turaţiei de sincronism ns dată prin tema de proiect.

Se alege un motor asincron a cărui putere nominală PN trebuie să respecte relaţia

PN > Pm = 6.311kW şi care are turaţia de sincronism ns = 1000rot/min.

Deci alegem din tabelul A1.2 motorul ASI 160M-42-6 care are parametrii:

Puterea 7.5kW

Turaţia nominală 960rot/min

Randamentul 84%

Diametrul arborelui de ieşire din motor 42mm

3
Turaţia arborelui motorului se determină cu relaţia:

Se alege soluţia care respectă relaţia:

Deci calculând obţinem

4
 = 966.5693

2.4. Alegerea rapoartelor de transmitere(angrenare) parţiale

Raportul de transmitere total al reductorului este dat de relaţia:

unde:

iC – raportul de transmitere pentru transmisia prin curele – se consideră dat prin temă – 1.5

iT – raportul de transmitere total – dat prin temă – 3.75

Obţinem raportul de transmisie al reductorului:

i = 2.5

Raportul de transmisie obţinut se standardizează conform STAS 612-82 (tabelul 3.7). Sunt preferate valorile
de pe prima linie.

Alegem din STAS i = 2.5

2.5. Calculul turaţiilor şi vitezelor unghiulare pe arbori

Pe baza turaţiei arborelui de intrare şi a rapoartelor de transmitere stabilite se determină turaţiile arborilor şi
vitezele unghiulare pentru fiecare arbore.

Folosim relaţiile următoare pentru calculul turaţiilor şi a vetezelor unghiulare:

5
Cunoaştem

iC = 1.5 dat prin temă

i = 2.5 calculat la punctul 2.4

Calculând obţinem

nI = 644.3795rot/sec

nII = 257.7518rot/sec

= 101.2189rad/sec

= 67.47926rad/sec

= 26.99171rad/sec

2.6. Calculul momentului de tensiune pe arbori

Momentul de torsiune necesar pentru fiecare arbore este dat de relaţia:

Cunoaştem

Pm – puterea la arborele motorului – calculat la punctul 2.3. - Pm = 6.311kW

- turaţia arborelui motorului – calculat la punctul 2.3. - = 966.5693

PI,II – puterea la arborele I, respectiv II – calculate la punctul 2.2. - PII = 6kW , PI = 6.1218kW

nI,II – turaţia la arbori – calculate la punctul 2.5. – nI = 644.3795rot/sec, nII = 257.7518rot/sec

Calculând obţinem

6
 = 62356.18[Nmm]

= 90728.25[Nmm]

= 222306.9[Nmm]

Momentele de torsiune la suprasarcină se calculează cu relaţia

unde

ks – coeficient de suprasarcină – se consideră 1.2

Calculând obţinem

= 74827.42[Nmm]

= 108873.9[Nmm]

= 266768.3[Nmm]

3. Transmisii prin curele

Transmisiile prin curele sunt transmisii prin frecare la care energie se transmite de la un arbore la celălalt prin
frecarea dintre elementul flexibil, fără sfârşit, tensionat, numit curea, şi roţile de curea montate pe arbori.

Performanţele care se obţin la transmisiile prin curele sunt influenţate de tipul de curea utilizată.

Se alege tipul de curea ca fiind curea trapezoidală îngustă conform STAS 7192-65

Se consideră cunoscute

7
unde

PC – puterea la arborele conducător

n1C – turaţia la arborele roţii de curea conducătoare

n2C – turaţia la arborele roţii de curea conduse

ks – coeficient de suprasarcină – ales la punctul 2.6 - ks = 1.2

Pm – puterea la arborele motorului – calculat la punctul 2.3. - Pm = 6.311kW

nm – turaţia motorului – = 966.5693rot/min

n1 – turaţia la arborele I – calculat la punctul 2.5. - nI = 644.3795rot/sec

Calculând obţinem

PC = 7.57kW

n1C = 966.5693rot/min

n2C = 644.3795rot/min

Se alege cureaua din STAS 1163-71 din nomograme.

Funcţie de putere [kW] şi turaţia roţii conducătoare [rot/min] se alege tipul de curea din Fig A2.2.
pag.253.

8
Alegem curea de tip SPZ (conform puterii şi turaţiei)

Se aleg dimensiunile şi abaterile limită ale secţiunilor canalelor roţilor de curea conform STAS 1162-84.

Se aleg dimensiunile şi abaterile limită ale secţiunilor canalelor roţilor de curea.

În funcţie de tipul de curea, folosind corespondenţa din tabelul A2.2. pag.251 (de exemplu pentru curea
SPZ secţiunea canalului este Z)

Pentru cureaua tip SPZ avem dimensiunile:

lp – lăţimea primitivă a canalului – egală cu lăţimea primitivă a curelei respective – este dimensiunea de bază a
ansamblului roată-curea şi determină caracteristicile geometrice funcţionale principale ale transmisiei;

n – înălţimea canalului deasupra liniei primitive;

m – adâncimea canalului sub linia primitivă;

f – distanţa dintre axa secţiunii canalului extrem şi marginea vecină a roţii;

e – distanţa dintre axele secţiunilor la două canale vecine;

 – unghiul canalului;

r – raza de rotunjire a marginii canalului;

se aleg dimensiunile din tabelul A2.1.

pag.251.

Pentru tipul de curea aleasă (SPZ, respectiv Z) dimensiunile sunt:

9
lp = 8.5mm; nmin = 2.5mm; mmin = 9mm; f = 8±1mm; e = 12±10.3mm;  o ±1o;

r = 0.5mm

Dp – diametrul primitiv al roţii de curea;

[mm]

unde dam – diametrul arborelui motor

Se află în datele de catalog ale motorului - pentru motorul ales dam = 42mm, punctul 2.3.

Calculăm şi obţinem pentru cele două valori 2.5 şi 3 un interval

Dp1 = 123÷144

Dp1 se standardizează conform STAS 1162-84.

Din TabA2.3, pag.252. se observă că în intervalul calculat pentru tipul de curea SPZ sunt 3 valori: 125,
132 şi 140. Se observă că valoarea 125 ne convine, conform recomandărilor.

10
Dp1 = 125mm

[mm]
11
ic = 1.5 considerat dat prin temă la punctul 2.5.

Dp2 = 187.5mm

Dpm – diametrul primitiv mediu al roţilor de curea;

Dpm = 156.25mm

a) Se determină distanţa dintre axe, preliminară, conform relaţiei:

Adoptăm A = 230mm

b) Se determină distanţa dintre axe definitivă:

unde – lungimea primitivă a curelei

Calculând obţinem

= 955.1198mm

Lp se standardizează conform STAS - valoarea standardizată Lp = 1000mm

12
13
 – unghiul de înfăşurare la roata mică de curea

– unghiul de înfăşurare la roata mare de curea

unde

 – unghiul dintre ramurile curelei

Calculând obţinem

 = 15.6178o

=164.3622o

=195.6178o

Se determină vitezele periferice ale curelelor

unde

n1 = nm

n2 = nI

V1 = V2

Calculând obţinem

V1 = 6.3261m/s

V2 = 6.3261m/s

V1 = V2

Se determină puterea nominală P0 transmisă de o curea conform STAS 1163-71. Deoarece P0 se alege
funcţie de Dp1, ic şi n1c, şi n1c nu se regăseşte în tabel ca valoare egală se interpolează funcţie de valoarea
obţinută.

În funcţie de tipul de curea (SPA, SPB, SPZ ) se alege P0, prin interpolare, din tabelele următoare.

14
15
16
DP1 = 125mm

iC = 1.5

nm = 966.5693

Tipul curelei SPZ.

Funcţie de aceste date se observă în Tab. A.2.6 că valoarile din tabel care încadrează valoarea nm sunt 950 şi
1200, şi acestora le corespunde puterea P0 - 2.45kW, respectiv 2.99kW. Interpolăm şi obţinem

17
P0i = 0.03579

P0 = 2.48579kW

Se determină numărul de curele preliminar:

unde

PC – puterea de calcul la arborele conducător – s-a calculat mai sus – 7.573391kW

P0 – puterea nominală transmisă de o curea – s-a calculat mai sus – 2.48579kW

cf – coeficient de funcţionare – se adoptă valoarea cf’ = 1

cL – coeficient de lungime – pentru diametru 1000 şi curea SPZ - cL = 0.9

18
c – coeficient de înfăşurare – pentru  1 = 164 corespunde un coeficient aproximativ c = 0.96

19
Calculând obţinem

z0 = 3.52

Numărul de curele final trebuie să fie mai mic sau egal cu 8.

unde

cz – coeficientul numărului de curele

conform STAS are valorile:

pentru 2 sau 3 curele – 0.95

pentru 4-6 curele – 0.90

peste 6 curele – 0.85

cz = 0.9

z = 3.918

Alegem un număr întreg de curele z = 4

Calculăm forţa periferică transmisă F

20
Calculăm şi obţinem

F = 1197.151N

Calculăm forţa de întindere

Calculăm şi obţinem

Sa = 1795.726N

4. Proiectarea angrenajului

4.1. Alegerea materialului şi stabilitatea caracteristicilor mecanice

Se aleg materialele pentru roţile angrenajului în funcţie de puterea reductorului.

Se aleg materialele astfel încât materialul pentru roata 1 (pinion) să fie mai dur decât cel ales pentru roata 2
(condusă). HB1 = HB2 + 250MPa.

Deoarece reductorul este de putere mică alegem pentru roata conducătoare un oţel OLC 60 cu duritate HB1 =
2100MPa. Pentru roata condusă alegem un oţel cu duritate mai mică OLC 45 HB2 = 1850MPa – Tab.3.1.
pag.24.

4.2. Dimensionarea şi stabilirea parametrilor de definire ai angrenajului

Caracteristicile ciclogramei de încărcare

Angrenajul dat prin temă are încărcare constantă. Relaţiile de calcul pentru a obţine o încărcare constantă
sunt conform STAS 12262-84

Ciclograma de încărcare pentru arborele I

Momentul de torsiune pe arborele I

21
unde

T1 – calculat la punctul 2.6. – 108873.9

Numărul de cicluri echivalente

unde

Dh – durata totală de funcţionare a transmisiei – dat prin tema - 1200h

n1 – turaţia arborelui 1 - calculat la punctul 2.5. – 644.3795

Calculăm şi obţinem

T1H = T1F = 108873.9

NHE1 = TFE1 = N1 = 46395324

Se trasează ciclograma de încărcare pe arborele 1 - N1 funcţie de T1 – similar cu tab. A3.2 (pe diagramă
apar valorile obţinute)

Ciclograma de încărcare pentru arborele II

Momentul de torsiune pe arborele II

unde

T2 – calculat la punctul 2.6. – 266768.3

Numărul de cicluri echivalente

unde

Dh – durata totală de funcţionare a transmisiei – dat prin tema - 1200h

22
n2 – turaţia arborelui 2 - calculat la punctul 2.5. – 257.7518

Calculăm şi obţinem

T2H = T2F = 266768.3

NHE2 = TFE2 = N2 = 18558130

Se trasează ciclograma de încărcare pe arborele 2 – N2 funcţie de T2– similar cu tab. A3.2

Dimensionarea angrenajelor cilindrice evolventice exterioare cu dantură înclinată

1. Date iniţiale

dhgvs

2. Date adoptate

jhghdggj

Elemente geometrice

- se adoptă 0.3

– se adoptă 10o

3. Distanţa minimă dintre axe

unde

T1H – momentul de torsiune la oboseală de contact - calculat mai sus - 108873.9

KA – factor de utilizare

KAm – reprezintă efectul maşinii motoare – se adoptă din Tab. A.3.10.b

23
Reductorul dat prin temă are o caracteristică de funcţionare uniformă a maşinii antrenate şi de asemenea
caracteristica de funcţionare a maşinii motoare este uniformă, deci

KAm = 1

KAl – reprezintă efectul maşinii de lucru – se adoptă din Tab. A.3.10.a

24
Pentru maşina de lucru dată prin temă – maşini din industria siderurgică, maşini de îndreptat cu role

KAl = 1.6

KA = 1.6

KV – reprezintă factorul dinamic – se adoptă 1.5

KH – reprezintă factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de contact – se adoptă 1.15

KH – reprezintă factorul repartiţiei sarcinii între dinţi pentru solicitarea de contact – se adoptă 1

ZH – reprezintă factorul de formă al dinţilor pentru solicitarea de contact

25
 =20o

Calculând obţinem

= 20.28356

= 9.39128

= 2.3857

ZE – reprezintă factorul elasticităţii materialelor la roţi – se adoptă 189.8MPa1/2

Z – reprezintă factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact – se adoptă 0.95

Z – reprezintă factorul înclinării dintelui

– rezistenţa de bază limită pentru solicitarea de contact

Calculând obţinem

= 0.9923

= 527.5

SHP – reprezintă factorul de siguranţă – se adoptă 1,15

ZN – reprezintă factorul durabilităţii flancurilor la solicitarea de contact – se adoptă 1

ZL – reprezintă factorul materialelor de ungere – se adoptă 1

ZV – reprezintă factorul vitezei periferice – se adoptă 1

ZX – reprezintă factorul de dimensiune pentru flanc – se adoptă 1

ZR – reprezintă factorul rugozităţii flancurilor – se adoptă 0.9

ZW – reprezintă raportul durităţii flancurilor – se adoptă 1

Calculând obţinem

amin = 199.8884mm

Se standardizează distanţa minimă dintre axe conform STAS 6055-92 – Tab. 3.6 pag.43

aw = 200mm

26
 4. Diametrul de divizare preliminar

Calculând obţinem

d1pr = 114.2857mm

d2pr = 285.7143mm

5. Viteza tangenţială preliminară

Calculând obţinem

= 3.8559

= 3.8559

3.8559 = 3.8559

6. Modulul minim normal

unde
27
T1F – momentul de torsiune la oboseală de încovoiere – a fost calculat mai sus - 108873.9

KF – reprezintă factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea de încovoiere – = KH

KF – reprezintă factorul repartiţiei sarcinii între dinţi pentru solicitarea de încovoiere

Y – factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de încovoiere – se adoptă KFY

YFA – factorul de formă al dintelui pentru solicitarea de încovoiere – se adoptă 2.5

YSA – factorul concentratorului de tensiune de la piciorul dintelui – se adoptă 2

Y – reprezintă factorul înclinării dintelui pentru solicitarea de încovoiere – se adoptă 0.9

– rezistenţa de bază limită pentru solicitarea de contact

Calculând obţinem

SFP – factorul de siguranţă minim admisibil la solicitarea de încovoiere – se adoptă 1.25

YN – factorul durabilităţii la încovoiere – se adoptă 1

Y – factorul de reazem – se adoptă 1.1

YR – factorul rugozităţii racordării dintelui – se adoptă 0.95

YX – factorul de dimensiune – se adoptă 1

Calculăm

mn = 0.994498

Modulul minim normal calculat se standardizează conform STAS 6055-92,- Tab 3.5 pag 43

mn = 1

7. Numărul de dinţi

28
La danturile îmbunătăţite sau normalizate, cu HB<3500, z1 poate să ia valori între 25 şi 35 de dinţi. Se
recomandă ca numerele de dinţi ale roţilor să nu aibă divizori comuni, deci ideal ar fi să fie numere prime.

z1 = 25...35

Alegem

z1 = 25

Calculăm

z2 = 62.5 = 63

8. Recalcularea modulului normal

mn = 4.4

Modulul minim normal calculat se standardizează conform STAS 6055-92,- Tab 3.5 pag 43

mn = 4.5

9. Deplasările de profil

Se consideră deplasările de profil cu valoare 0. Deci nu avem deplasări de profil.

Xn1 = Xn2 =0

Distanţa dintre axe

a = 201.054mm

Explicativă – valoarea calculată a distanţei dintre axe a trebuie să fie aproximativ egală cu aw (+/-
1mm). Dacă această condiţie nu este îndeplinită se revine la alegerea numărului de dinţi. Deci se alege

29
z1, se calculează z2, se rotunjeşte la număr întreg, se recalculează modulul normal mn, se
standardizează, şi se recalculează distanţa dintre axe a. Se repetă aceste operaţii până se îndeplineşte
condiţia.

Unghiul de înclinare al danturii pentru numărul de dinţi aleşi

Calculăm şi obţinem

 = 8.1

4.3. Calculul geometric al angrenajelor paralel cilindrice exterioare cu danturi înclinate în evolventă
1. Date iniţiale privind definirea geometrică a danturii angrenajului

Numărul de dinţi z1 = 25 , z2 = 63 – s-a calculat 4.2_7

Modulul normal mn = 4.5 – s-a calculat la 4.2_8

Modulul normal  = 8 – s-a calculat la 4.2_9

Unghiul de presiune de referinţă normal – se adoptă  = 20o

Coeficientul normal al capului de referinţă se adoptă conform STAS 821-82 han* = 1

Coeficientul normal al jocului de referinţă la capul dintelui conform STAS 821-82 cn* = 0.25

2. Elementele geometrice de bază privind angrenarea

Distanţa dintre axe a = aw – 200 – s-a calculat la 4.2_4

Unghiul de referinţă frontal t =tw - = 20.28356 – s-a calculat la 4.2_4

Modulul frontal

mt = 4.54

Diametrul de divizare

- al roţii conducătoare/pinionului

- al roţii conduse

d1 = 113.63mm

d2 = 286.36mm

Diametrul de rostogolire

- al roţii conducătoare/pinionului

30
 - al roţii conduse

dw1 = 113.63mm

dw2 = 286.36mm

Diametrul de picior

- al roţii conducătoare/pinionului

- al roţii conduse

df1 = 102.38mm

df2 = 275.11mm

Înălţimea de referinţă a dintelui

h = 10.125mm

Diametrul de cap de referinţă

- al roţii conducătoare/pinionului

- al roţii conduse

da1 = 122.63mm

da2 = 295.36mm

Diametrul de bază

- al roţii conducătoare/pinionului

- al roţii conduse

db1 = 106. 85mm

db2 = 268.605mm

31
Calculul pasului danturii

Pasul normal

pn = 14.13

Pasul frontal

pt = 14.279

3. Calculul gradelor de acoperire la angrenajele formate din roţi cu danturi neflancate

Gradul de acoperire frontal al roţii conducătoare

 = 1.69

Gradul de acoperire axial se adoptă  = 1

Gradul de acoperire total

 = 2.69

Calculul de verificare a jocului la capul dinţilor

Jocul la capul dinţilor roţii conducătoare

c1 = 1.125

Jocul la capul dinţilor roţii conduse

c2 = 1.125

c1 = c2

4.4. Calculul forţelor din angrenaj

32
Forţa tangenţială la dantură înclinată

unde

FtHef – forţa tangenţială reală pentru calculul angrenajului la solicitarea flancului prin oboseala de contact

FtFef – forţa tangenţială reală pentru calculul angrenajului la solicitarea de încovoiere a dinţilor

Pentru roata 1

FtH = FtF = Ft1 = 1916.181N

Pentru roata 2

33
FtH = FtF = Ft2 = 1916.181N

Forţa radială pentru dantură înclinată

Pentru roata 1

Pentru roata 2

Fr1 = 708.19N

Fr2 = 688.59N

Forţa axială pentru dantură înclinată

Pentru roata 1

Pentru roata 2

Fa1 = 273.04N

Fa2 = 265.4836N

5. Proiectarea arborilor
5.1. Stabilirea ipotezei de calcul şi a schemei de solicitare

Arborii se consideră o grindă simplu rezemată (reazemele fiind lagărele de alunecare, respectiv rulmenţii)
încărcată cu sarcini concentrate. Punctele de aplicare a reacţiunilor din reazeme pentru rulmenţi radiali-axiali
se dipun la piciorul normalei convenţionale de contact n-n cu axa geometrică a arborilor.

Arborele I

Orizontal

Vertical

34
Arborele II

Orizontal

Vertical

5.2. Alegerea materialului

Se alege pentru arbori OL 60 conform STAS 500-80, din considerente economice şi datorită faptului că în
cazul de faţă arborii nu au nevoie de caracteristici particulare. – Tab A4.1, pag. 239

35
 5.3. Predimensionarea arborilor din condiţia de rezistenţă

Determinarea preliminară a diametrului arborelui se face pe baza unui calcul simplificat, considerând numai
solicitarea de torsiune.

unde

at = rezistenţa admisibilă la torsiune

TC – moment de torsiune de calcul

unde

T1 – s-a calculat la 4.2

T2 – s-a calculat la 4.2

Kd – coeficient dinamic – se adoptă 1.2

36
dp1 – diametru preliminar pentru roata 1

dp2 – diametru preliminar pentru roata 2

– se standardizează conform STAS 7416/2-80 pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând – Tab A5.4, pag
315 şi 3920-80 pentru rulmenţi radiali-axiali cu role pe un rând, Tab A5.6 pag 319

37
38
39
at = 15MPa

TC1 = 130648.7

TC2 = 320121.9

dp1 = 35.3993 – 40mm

dp2 = 47.7234 – 50mm

dp1 şi dp2 reprezintă diametrele tronsoanelor pe care se montează rulmenţii.

5.4. Proiectarea preliminară a formei arborilor

40
Lăţimea semicuplajului, lăţimea butucului roţii de curea

l1 = Bcurea

B = (z-1)e+2f

unde

z – numărul de curele – 3 – calculat la punctul 3.3

e – distanţa dintre axele secţiunilor la 2 canale vecine - e = 12±10.3mm – ales la punctul 3

f – distanţa dintre axa secţiunii canalului extern şi marginea vecină a roţii - ; f = 8±1mm – ales la punctul 3

B = 52mm

l1 = 52mm

l2 – lăţimea capacului – se alege în funcţie de etanşeitatea construcţiei capacului şi sistemului de etanşare 20

… 50mm

l2 =25mm

l3 – lăţimea rulmentului – în funcţie de diametrul dp se alege din catalogul de rulmenţi , corespunde mărimii B

Conform diametrului arborilor – ales la punctul 5.3

arbore 1 - l3 = 33mm

arbore 2 - l3 = 40mm

l4 – distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei – în funcţie de sistemul de ungere al lagărului 5 …

15mm

l4 = 5mm

l5 – distanţa de la roata dinţată la carcasă – 10 … 15mm

l5 = 10mm

j – jocul axial pentru jocul rulmentului – 1 … 2mm

j = 1mm

b – lăţimea roţii dinţate

= 0.3 – ales la punctul 4.2_2, aw = 200 – calculat la 4.2_3

b = 60mm

l6 – distanţa între centrele lagărelor

arbore 1 - l6 = 123mm

arbore 2 - l6 = 130mm

41
l7 – distanţa de la extremitatea roţii sau a cuplajului până la capacul lagărului – 15 … 20mm

l7 = 15mm

l8 – distanţa dintre centrele lagărului şi mijlocul roţii de curea (sau a semicuplajului)

arbore 1 - l8 = 83.5mm

arbore 2 - l8 = 87mm

5.5. Schemele de încărcare a arborilor în plan orizontal şi în plan vertical cu trasarea diagramelor
de efort

Forţa aplicată arborelui 1 datorată transmisiei prin curele este:

- componenta orizontală

unde

 – unghiul dintre ramurile curelei – calculat la punctul 3

Sa - forţa de întindere – calculat la punctul 3

= 1729.426N

- componenta verticală

= 483.4439N

Arborele I

Orizontal

Se observă că punctul de aplicare al forţei axiale (în plan orizontal) se află pe circumferinţa roţii, deci la
jumătate din diametrul roţii faţă de axul arborelui. Astfel această forţă crează un moment de încovoiere
asupra arborelui.

42
În cazul nostru considerăm roata situată la jumătatea distanţei dintre reazeme, deci:

Scriem ecuaţiile momentelor în raport cu reazemele (lagărele/rulmenţii)

- faţă de punctul 1

- faţă de punctul 2

Din ecuaţiile momentelor obţinem reacţiunile din reazeme şi

= 2232.59N

= -1211.36N

Verificăm

Se verifică

Momente încovoietoare

unde

x variază între 0 şi l1.

Pentru x = 0

M3 = 0Nm

Pentru x = l1

M1- = -89930.1Nm

43
unde

x variază între 0 şi a.

Pentru x = 0

M1+ = -89930.1Nm

Pentru x = a

M4+ = -58985.117Nm

unde

x variază între 0 şi b.

Pentru x = 0

M2 = 0Nm

Pentru x = b

M4+ = -+74498.8Nm

Forţele tăietoare

F3-1H = -1729.43N

F1-4H = 503.17N

F2-4H = 1211.36N

Vertical

În cazul nostru considerăm roata situată la jumătatea distanţei dintre reazeme, deci:

44
Scriem ecuaţiile momentelor în raport cu reazemele (lagărele/rulmenţii)

- faţă de punctul 1

- faţă de punctul 2

Din ecuaţiile momentelor obţinem reacţiunile din reazeme şi

= -1645.51N

= -753.304N

Momente încovoietoare

unde

x variază între 0 şi l1.

Pentru x = 0

M3 = 0Nm

Pentru x = l1

M1- = -25139.1Nm

unde

x variază între 0 şi a.

Pentru x = 0

M1+ = -25139.1Nm

Pentru x = a

M4- = -156094.7Nm

45
unde

x variază între 0 şi b.

Pentru x = 0

M2 = 0Nm

Pentru x = b

M4+ = -46353.011Nm

Forţele tăietoare

F3-1V = -483.44N

F1-4V = -2129.36N

F2-4V = 753.70N

Momente de încovoiere rezultante

= 0Nm

= 0Nm

= 93377.7415Nm

= 166867.68Nm

= 87742.08Nm
46
Momente de încovoiere echivalente

unde

T = T1 – momentul de torsiune pe arborele I – calculat la punctul 2.6

coeficientul a se alege din Tab A4.8 pag 303.

Alegem efort unitar de torsiune pulsator

Alegem efort unitar de torsiune pulsator, deci

47
pentru materialul ales, respectiv OLC 60 alegem valorile rezistenţelor admisibile din Tab A4.9, pag. 303

= 55

= 95

 = 0.5789

= 63032.2554Nm

= 63032.2554Nm

= 112660.8531Nm

= 178375.69Nm

= 108035.8235Nm

Se reprezintă diagrama de efort în plan orizontal şi vertical pentru forţe tăietoare, momente
încovoietoare, momente încovoietoare rezultante, momente de torsiune şi momente încovoietoare
echivalente pentru arborele I

Figura următoare are rol demonstrativ, neavând valorile corespunzătoare

Explicaţii

- prima dată se figurează forţele tăietoare orizontale, respectiv 3-1, 1-4 şi 2-4; valoare pozitivă
deasupra axei, negativă sub axă
- urmează momentele încovoietoare în plan orizontal, respectiv în punctele 3, 1, 4 şi 2; se
observă că în punctul 4 avem două valori distincte (spre deosebire de punctul 1 unde cele două
valori sunt aproximativ identice)
- se procedează analog pentru forţele şi momentele încovoietoare verticale
- se figurează momentele încovoietoare rezultante, care reprezintă suma momentelor orizontale
şi verticale pe fiecare tronson
- se figurează momentul de torsiune pentru arborele 1
- se figurează momentele de încovoiere echivalente pe fiecare tronson
- se va proceda analog şi pentru arborele 2

48
49
Arborele II

Orizontal

În cazul nostru considerăm roata situată la jumătatea distanţei dintre reazeme, deci:

Scriem ecuaţiile momentelor în raport cu reazemele (lagărele/rulmenţii)

- faţă de punctul 1

- faţă de punctul 2

Din ecuaţiile momentelor obţinem reacţiunile din reazeme şi

= 35.25N

= 653.339N

Momente încovoietoare

unde

50
x variază între 0 şi a.

Pentru x = 0

M1 = 0Nm

Pentru x = a

M3- = 2167.93Nm

unde

x variază între 0 şi b.

Pentru x = 0

M2 = 0Nm

Pentru x = b

M3+ = 40180.35Nm

Forţele tăietoare

F1-3H = -35.25N

F2-3H = -663.33N

Vertical

În cazul nostru considerăm roata situată la jumătatea distanţei dintre reazeme, deci:

Scriem ecuaţiile momentelor în raport cu reazemele (lagărele/rulmenţii)

- faţă de punctul 1

51
 - faţă de punctul 2

Din ecuaţiile momentelor obţinem reacţiunile din reazeme şi

= 931.57N

= 931.57N

Momente încovoietoare

unde

x variază între 0 şi a.

Pentru x = 0

M1 = 0Nm

Pentru x = a

M3- = 57291.234Nm

unde

x variază între 0 şi b.

Pentru x = 0

M2 = 0Nm

Pentru x = b

M3+ = 57291.234Nm

Forţele tăietoare

F1-3V = 931.57N
52
F2-3V = -931.57N

Momente de încovoiere rezultante

= 0Nm

= 57332.66Nm

= 69977.1Nm

= 0Nm

Momente de încovoiere echivalente

unde

T = T2 – momentul de torsiune pe arborele II – calculat la punctul 2.6

= 154444.7838Nm

= 164742.90Nm

= 169558.2Nm

53
 = 154444.7838Nm

Se reprezintă diagrama de efort în plan orizontal şi vertical pentru forţe tăietoare, momente
încovoietoare, momente încovoietoare rezultante, momente de torsiune şi momente încovoietoare
echivalente pentru arborele II

Figura următoare are rol demonstrativ, neavând valorile corespunzătoare

54
Dimensionarea la solicitare compusă

Se determină diametrul pentru fiecare tronson al arborelui

55
Indicaţie – pentru tronsoanele de arbori unde momentul încovoietor are două valori (rupere de monent) se
alege vavoarea cea mai mare

Arborele I

d3 = 27.529mm

d1 = 22.684mm

d4 = 22.684mm

d2 = 32.08mm

Arborele II

d1 = 30.582mm

d3 = 30.582mm

d2 = 31.584mm

6. Lagărele reductorului
6.1. Stabilirea tipului de rulmenţi

In alegerea tipului optim de rulment pentru o anumita aplicatie, de o deosebita importanta este natura si
marimea fortelor.

Fortele combinate(radiale si axiale)-Fortele combinate care au o componenta axiala mult mai mica in raport
cu cea radiala pot fi preluate de majoritatea rulmentilor radiali.

Daca cele doua componente ale fortei combinate ce solicita lagarul ,sunt de acelasi ordin de marime se
folosesc rulmenti radiali-axiali cu role conice. Intrucat PE>5Kw, alegem tipul de rulmenti radial-axiali cu role
conice.

6.2. Alegerea tipodimensiunilor rulmenţilor

d D B C T r r a Capacitatea Turatia d1 d2 d3 d4 l1 l2 e y

de limita la
incarcare ungere

40 80 23 19 24,75 2 0,8 19 C C0 Uns ulei 48 48 68 75 4 5,5 0,37 1,6

65,5 55 4,8 6,3

7. Ungerea şi etanşarea reductorului

7.1 Stabilirea sistemului de ungere

56
 IX

IX

Tipul uleiului se alege ţinând cont de viteza periferică şi de încărcarea specifică.

Se optează pentru un ulei tip TIN 55 EP (STAS 10588-76).

Sistemul de ungere ales este prin barbotare. La acest sistem de ungere trebuie ca roata II să se scufunde în
ulei cel puţin 10 mm.

Pentru ungerea rulmenţilor se foloseşte uleiul stropit pe pereţii interiori ai carcasei ansamblului, de către roţi,
ulei care este colectat în rampe şi dirijat prin canale adecvate, către locurile de ungere.

7.2 Stabilirea sistemului de etanşare

Alegerea sistemului de etanşare este condiţionată de o serie de factori: tipul lubrifiantului şi sistemului de
lubrifiere, condiţiile mediului înconjurător, viteza periferică a arborelui, timp de lucru etc.

Se optează pentru un sistem de etanşare mobilă cu manşetă de rotaţii.

57