Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
25 Ianuarie 2022
In acest model, patchul este vazut ca o cavitate rezonanta umpluta
cu dielectric, limitata de conductori electrici (sus si jos) si de pereti
magnetici (pe celelalte 4 suprafete de-a lugul perimetrului sau).
Este deci un model aproximativ, care conduce in principal la o
impedanta de intrare reactiva, si care nu radiaza putere
Totusi, considerand campurile reale ca aproximari ale acelora ale
modelului, caracteristica antenei, admitanta de intrare si frecventele
de rezonanta calculate devin apropiate de cele masurate
2
PATCH DREPTUNGHIULAR – MODELUL CAVITATII
25 Ianuarie 2022
Frecventele de rezonanta sunt calculate in functie de numerele de
unda critice partiale
m n p
2 2 2
1 1
f r mnp k k k
2 2 2
2 r 2 r
x y z
h L W
25 Ianuarie 2022
Continuad, avem modul (0,2,0), (0,0,2), etc
4
PATCH DREPTUNGHIULAR – MODELUL CAVITATII
25 Ianuarie 2022
Presupunand ca modul dominant este (0,1,0), componentele de camp se reduc
la
Ex E0 cos y '
L
H z H 0 sin y '
L
E y Ez H x H y 0
unde
E0 j A010 , H 0 A
L 010
Cei 4 pereti laterali reprezinta 4 fante prin care are loc radiatia. Pentru a calcula
campul radiat este nevoie de distributia curentului. Folosind principiul campului
echivalent (principiul Huygens) vom putea reprezenta in cele 4 fante densitatea
de curent electric si magnetic in functie de vectorii intensitate camp electric si
magnetic pe fante
J s n Ha
M s n Ea
5
PATCH DREPTUNGHIULAR – MODELUL CAVITATII
25 Ianuarie 2022
Pentru h/W mic, densitatea de curent Jt de pe fata exterioara este
mult mai mica decat densitatea de curent Jb de pe fata interioara,
putand fi neglijata.
De asemenea, campul magnetic tangential de-a lungul marginilor
patchului este mic, ideal 0. Din acest motiv, densitatea de curent
electric echivalent Js va fi foarte mica (ideal 0).
Singura densitate de curent nenula este densitatea de curent
magnetic echivalent Ms . Utilizand teoria imaginii, prezenta planului
de masa, va dubla densitatea de curent magnetic echivalent Ms 2n Ea
6
PATCH DREPTUNGHIULAR – MODELUL CAVITATII
25 Ianuarie 2022
Legat de caracteristica de radiatie, putem spune deci ca fiecare fanta
radiaza aceleasi campuri ca un dipol magnetic cu densitatea de curent
Ms. Densitatile de curent magnetic echivalent de-a lungul celor 2 fante
(fiecare de latime W si inaltime h) au aceeasi amplitudine si faza. Se
formeaza astfel un sistem de 2 elemente (antene) alimentate identic,
plasate la o distanta L unul fata de celalalt. Deci cele 2 surse isi vor
insuma efectul pe o directie normala pe patch si pe planul de masa.
7
PATCH DREPTUNGHIULAR – MODELUL CAVITATII
25 Ianuarie 2022
Densitatile de curent magnetic pentru celelalte 2 fante (fiecare de
latime L si inaltime h) sunt prezentate in figura. Pe fiecare perete,
aceste densitati, au aceeasi amplitudine dar directii opuse, campul
rezultant anulandu-se in planul E. De asemenea, deoarece pe fantele
de pe peretii opusi densitatile de curent magnetic sunt defazate cu
180o, radiatia corespunzatoare se anuleaza si in planul H.
8
PATCH DREPTUNGHIULAR – DIRECTIVITATEA
25 Ianuarie 2022
Directivitatea
U max 4 U max
D0
U0 Prad
O fanta (k0h<<1)
2 2
V0 W
U max
2Z 0 2 0
2
k0W
2 sin
cos
0 sin 3 d
V 2
Prad
2Z 0 0 cos
3.3 5.2dB, W 𝑤 ≪
0 𝜆0
D0 W
W 𝑤0≫ 𝜆
2
2 W 1 4 ,
D0 0 0
0 I1
2
k0W
sin cos 9
I1 sin 3 d
2
0
cos
PATCH DREPTUNGHIULAR – DIRECTIVITATEA
25 Ianuarie 2022
Doua fante (k0h<<1)
2
2 W
D2
0 I 2
2
k0W
sin cos
I2
2 sin 3 cos 2 k0 Le sin sin d d
0 0
cos 2
10
CANAL RADIO - INTRODUCERE
25 Ianuarie 2022
Canal – mediul prin care se realizeaza legatura intre emitator si receptor
Cablu – canal pe cablu (emitator-cablu-receptor)
Aer – canal radio (emitator – cablu - antena in emisie – aer - antena in receptie
– cablu - receptor)
11
CANAL RADIO - INTRODUCERE
25 Ianuarie 2022
Sisteme de comunicatii pe cablu – canal pe cablu
Sisteme de comunicatii radio – canal radio
Canalele pe cablu – predictibile si stationare
Canalele radio – predictibile statistic, variabile in timp si spatiu
(aleatoare)
Modelarea canalului radio este legata de mecanismelor prin care are
loc propagarea undelor electromagnetice in mediu (spatiul dintre
antena de emisie si antena de receptie). In general propagarea undelor
electromagnetice poate fi atribuita fenomenelor de absorbtie, reflexie,
difractie si imprastiere
Canalul radio dependent de obiectele (obstacolele ) din canal si din
jurul caii de propagare
Medii urbane
- prezenta cladirilor care optureaza calea directa dintre antena de emisie si cea de receptie
- reflexiile multiple pe sol, cladiri arbori etc => propagare pe cai multiple => fading multicale
12
CANAL RADIO - INTRODUCERE
25 Ianuarie 2022
Traditional, modelele de propagare au fost orientate spre predictia
puterii medii a semnalului receptionat la o distanta data fata de
emitator. In plus, ne intereseaza si variatia intensitatii semnalului intr-un
spatiu restrans in proximitatea unei locatii particulare
25 Ianuarie 2022
Daca receptorul se indeparteaza de Emitator pe distante mult mai mari
decat lungimea de unda, valoarea medie a semnalului receptionat va
descreste gradual, aceasta fiind atenuarea medie introdusa de canal care
poate fi prezisa recurgand la “modelele de propagare la scara larga”
Uzual, puterea medie receptionata local se calculeaza mediind semnalul
receptionat peste o zona cu o intindere de 5 pana la 40 lungimi de unda.
In cazul sistemelor celulare (1 – 2 GHz) aceasta presupune masurarea
puterii medii intr-o zona cu intinderea 1 – 10 m
Puterea medie receptionata (mediere in timp si spatiu) se calculeaza pe
baza atenuarii de cale .
Obiecte din calea undei (cladiri sau arbori) fac ca o parte din puterea
semnalului transmis sa se piarda prin absorbtie, reflexie, difractie si
imprastiere. Acest efect este denumit umbrire.
Ca efect al fenomenului de umbrire, puterea receptionata in puncte diferite
aflate la aceeasi distanta fata de antena de emisie (pe un cerc cu antena
de emisie in centru) poate fi diferita
14
CANAL RADIO - INTRODUCERE
25 Ianuarie 2022
Obstacolele aflate in jurul caii, reflecta semnalul. Unele dintre undele
reflectate sunt si ele receptionate.
15
CANAL RADIO - INTRODUCERE
25 Ianuarie 2022
In cazul sistemelor mobile, chiar daca receptorul se misca pe o
distanta foarte mica, puterea instantanee a semnalului receptionat
variaza rapid, situatie in care spunem ca avem de-a face cu un fading
la scara redusa. Semnalul receptionat este o suma a mai multor
contributii ce vin din directii diferite; deoarece fazele acestor unde
variaza in timp aleatoriu, suma contributiilor variaza si ea aleatoriu intr-
o plaja larga
16
CANAL RADIO - INTRODUCERE
25 Ianuarie 2022
Raspunsul canalului are trei componente:
- atenuarea de cale
- umbrirea
- fading
17
ATENUARE DE CALE – PROPAGARE IN SPATIUL
25 Ianuarie 2022
LIBER
Cel mai simplu canal – spatiul liber in vizibilitate directa (LOS)
Nu exista obstacole intre antena de emisie si receptie sau in jurul
acestei cai, receptorul capteaza o singura unda care se propaga
direct de la antena de emisie catre antena de receptie
Aplicabil sistemelor de comunicatii prin satelit sau terestre de tip PtP
in vizibilitate directa
Semnalul transmis se atenueaza deoarece energia radiata este
imprastiata sferic in jurul antenei de transmisie
Prezice puterea receptionata functie de distanta
Puterea receptionata
25 Ianuarie 2022
SPATIUL LIBER
Daca L = 1 avem un sistem hardware perfect, fara pierderi
Emitator
Masurarea puterii la
iesirea din Emitator
Linii de
Duplexor
transmisiune
L modeleaza
Pierderilor pe liniile de transmisiune
Pierderilor din duplexor Masurarea puterii la
intrarea in Receptor
Pierderilor de dezadaptare
Receptor
25 Ianuarie 2022
SPATIUL LIBER
20
ATENUARE DE CALE – PROPAGARE IN
25 Ianuarie 2022
SPATIUL LIBER
21
ATENUARE DE CALE – PROPAGARE IN
25 Ianuarie 2022
SPATIUL LIBER
22
MECANISME ALE PROPAGARII
25 Ianuarie 2022
Reflexia
Difractia
Fenomenul de imprastiere
23
MECANISME ALE PROPAGARII
25 Ianuarie 2022
Fenomenul de refexie apare atunci cand unda electromagnetica se
loveste de un obstacol care are dimensiuni foarte mari comparativ cu
lungimea de unda λ. In cazul sistemelor de comunicatii mobile acest
fenomen apare pe suprafata solului, pe cladiri si pereti.
Fenomenul de difractie apare atunci cand calea radio dintre Emitator
si Receptor este opturata de o suprafata care are neregularitati abrupte
(ex: marginile). In urma intalnirii acestui obstacol apar asa numitele
unde secundare care practic se propaga in toate directiile spatiului,
inclusiv in spatele obstacolului, dand nastere la o curbare a directiei de
propagare in jurul obstacolului, chiar daca nu exista o cale directa intre
Emitator si Receptor.
Atat fenomenul de reflexie, cat si cel de difractie depind de morfologia
obstacolelor, de amplitudinea, faza si polarizatia undei incidente in
punctul de reflexie/ difractie.
Fenomenul de imprastiere apare atunci cand prin mediul prin care se
propaga unda exista obiecte cu dimensiuni mici comparativ cu λ si
numarul acestor obiecte pe unitatea de volum este mare. Acest
fenomen poate sa mai apara si pe suprafete rugoase, pe obiecte mici/
alte neregularitati din canal. In cazul canalelor radio pentru comunicatii
mobile acest fenomen este produs de existenta frunzisului, a
indicatoarelor stradale sau a lampadarelor 24