16 Noiembrie 2021

ANTENE FILARE
1 Curs Antene si Propagare – 6
DIPOLUL INFINITEZIMAL – REZISTENTA DE

16 Noiembrie 2021
RADIATIE
Campul radiat
I 0l cos   1   jkr
Er  Z 0 1  jkr  e
2 r 2  
kI 0l sin   1 1   jkr
E  jZ 0 1   2
e
4 r  jkr  kr  
E  0

𝑘𝐼𝑜 𝑙𝑒 −𝑗𝑘𝑟 1
𝐻∅ = 𝑗 𝑠𝑖𝑛𝜃 1 +
4𝜋𝑟 𝑗𝑘𝑟

2
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Cateva comentarii:
 Daca kr=1 sau r   /  2  (distanta radiana), modulul
termenilor din parantezele drepte pentru primele 2 relatii
de mai jos este acelasi. De asemenea, toti termenii din
parantezele drepte in relatia a 3-a au acelasi modul,
singurul termen care contribuie la campul total fiind cel
de-al doilea (primul si al treilea se anuleaza)
kI 0le  jkr  1 
H  j sin  1 
4 r  jkr 
I 0l cos   1   jkr
Er  Z 0 1  e
2 r 2  jkr 
kI l sin   1 1   jkr
E  jZ 0 0 1   2
e
4 r  jkr  kr   3
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Cateva comentarii:
 Daca kr<1 sau r   /  2  , deci sub distanta radiana,
modulul celui de-al doilea termen in primele 2 ecuatii este
dominant. In a treia relatie termenul 3 are modulul mai
mare decat primii doi termeni, iar termenul 2 are modului
mai mare decat primul. Zona se cheama de camp
apropiat, energia fiind imaginara (stocata)

kI 0le  jkr  1 
H  j sin  1 
4 r  jkr 
I 0l cos   1   jkr
Er  Z 0 1  e
2 r 2  jkr 
kI l sin   1 1   jkr
E  jZ 0 0 1   2
e 4
4 r  jkr  kr  
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Cateva comentarii:
 Daca kr>1 sau r   /  2  , deci peste distanta radiana,
modulul primului termen in primele 2 ecuatii este mai mare,
devenind dominant la r  /  2  . In a treia relatie
termenul 1 are modulul mai mare decat ultimii doi termeni,
iar termenul 2 are modului mai mare decat al treilea. Zona
kr>1 se cheama de camp intermediar, in timp ce zona
kr>>1 se cheama de camp indepartat, energia radiata fiind
reala  jkr
kI 0le  1 
H  j sin  1 
4 r  jkr 
I 0l cos   1   jkr
Er  Z 0 1   e
2 r 2  jkr 
kI l sin   1 1   jkr 5
E  jZ 0 0 1   2
e
4 r  jkr   
kr
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Cateva comentarii:

6
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Regiunea de camp apropiat (kr<<1)
 Relatiile deduse anterior se pot aproxima in acest caz cu

I 0l cos   1  I 0le  jkr

Er  Z 0   jZ 0 cos 
2 r 2  jkr  2 kr 3
kI l sin   1  kI 0le  jkr
E  jZ 0 0  2
  jZ 0 sin 
4 r   kr    3
4 kr
kI 0le  jkr  1  I 0le  jkr
H  j sin     4 r 2 sin 
4 r  jkr 
E  H r  H  0
 Componentele campului electric sunt in faza, si au un defazaj
de pi/2 fata de componenta de camp magnetic. Din aceasta
cauza nu exista nicio putere mediata in timp asociata lor 7
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Regiunea de camp apropiat (kr<<1)

1 1
Wav  Re E  H*   Re a r E H*  a Er H*  
2 2
1  Z 0 I 0l sin  cos  
2
Z 0 I 0l sin 2 
2

 Re  a r j  a j 0
2  k 4 r5 k 8 2 r5 

8
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Regiunea de camp intermediar (kr>1)
 Cand produsul kr creste si devine mai mare decat unitatea,
termenii care erau dominanti pentru kr<<1 scad si chiar tind spre
zero
 Pentru valori moderate ale produsului kr, componentele
campului electric isi pierd alinierea de faza, apropiindu-se la un
defazaj de pi/2. Amplitudinile lor fiind diferite, ele vor forma un
vector ce se roteste, urma descrisa de acesta fiind o elipsa.
Exista aici o analogie cu problema polarizatiei, cu exceptia
faptului ca vectorul se roteste acum intr-un plan paralel cu
directia de propagare
 Pentru aceste valori intermediare ale produsului kr, E si H sunt
aproape in faza, ceea ce reprezinta indicatia formarii unei puteri
mediate in timp pe directia radiala -> fenomenul de radiatie
9
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Regiunea de camp intermediar (kr>1)
I 0l cos  I 0le  jkr
2  
Er  Z 0 1  Z0 cos 
2 r 2 r 2

kI 0l sin  kI 0le  jkr

E  jZ 0 1  jZ 0 sin 
4 r 4 r
kI 0le  jkr kI 0le  jkr
H  j sin  1  j sin 
4 r 4 r
E  H r  H  0

 Campul electric total are amplitudinea

E  a r Er  a E

E Er  E
2 2

10
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Regiunea de camp indepartat (kr>>1)
 Aici Er va deveni mai mic decat E deoarece el variaza cu
inversul lui r2, in timp ce E doar cu inversul lui r
Er  0
kI 0le  jkr
E  jZ 0 sin 
4 r
kI 0le  jkr
H  j sin 
4 r
E  H r  H  0

 Raportul dintre componenta de camp electric si cea de camp

magnetic furnizeaza impedanta de unda
E 11
Zunda   Z0
H
DIPOLUL INFINITEZIMAL – FRONTIERELE

16 Noiembrie 2021
REGIUNILOR
 Regiunea de camp indepartat (kr>>1)
 Componentele de camp electric si magnetic sunt
perpendiculare, transversale pe directia radiala de propagare,
iar variatiile cu r sunt separabile de cele dupa  si 
 Forma caracteristicii nu este functie de r, iar campurile
formeaza un mod TEM cu impedanta de unda egala cu aceea a
mediului

12
 16 Noiembrie 2021
DIPOLUL INFINITEZIMAL – DIRECTIVITATEA
 Am calculat deja puterea reala Prad radiata de dipol
 I 0l
2

Prad  Z 0
3 
 Aceeasi valoare se poate obtine plecand de la densitatea
de putere medie
Z 0 kI 0l sin 2 
2
1 1
Wav  Re E  H   ar E  ar
* 2

2 2Z 0 2 4 r2

 Integrand pe o sfera de raza r vom obtine acceasi putere

(exercitiu)
 Intensitatea de radiatie asociata acestei densitati de
putere medie este
Z0  kI 0l  2 r2 13
 
2
U  r Wav 
2
   
2  4 
sin E r , ,
2Z 0
 16 Noiembrie 2021
DIPOLUL INFINITEZIMAL – DIRECTIVITATEA
 Valoarea maxima este
Z0  kI 0l 
U max    
2 2  4 

 Iar directivitatea maxima este

U max 3
D0  4 
Prad 2

 Apertura maxima efectiva este

2 3 2
Aem  D0 
4 8
14
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 Camp apropiat reactiv, camp mediu si camp indepartat
 Este dificila gasirea unei solutii valabile in toate zonele,
deoarece trebuie sa integram
 e jkR
A  x, y , z  
4 
I e ( x ', y ', z ')
C
R
dl '

R  x  x ' 2   y  y ' 2   z  z ' 2

15
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 Daca in cazul dipolului infinitezimal R=r, acum vom aproxima
valoarea lui R tinand cont de figura anterioara
 Considerand diametrul firului neglijabil, x’=y’=0

R  x  x ' 2   y  y ' 2   z  z ' 2  x 2  y 2   z  z ' 

2

 x 2
   
 y 2  z 2  2 zz ' z '2  r 2  2rz 'cos   z '2 
 Folosind dezvoltarea binomiala, se poate rescrie in serie

1  z '2 2  1  z '3 
R  r  z 'cos    sin    2  cos  sin 2    ...
r 2  r  2 

16
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 O prima aproximare ar fi pastrarea primilor doi termeni
R  r  z 'cos
cu neglijarea celorlalti. Termenul neglijat cel mai semnificativ
este termenul al treilea, care are un maxim cand al patrulea
se anuleaza

1  z '2 2  z '2 
 sin    cand  
r 2  2r 2
max

 Aproximatia facuta are deci eroarea maxima data de

valoarea maxima a termenului 3

17
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 S-a aratat in literatura ca pentru antene cu lungimea
totala mai mare decat lungimea de unda, o eroare totala
de faza maxima de pi/8 este acceptabila in caracterizarea
acesteia, rezultatele ramanand apropiate de cele reale
 In aceste conditii vom scrie
z '2 
k 
2r 8
l2
pentru  l / 2  z '  l / 2  r  2


 Deci pentru a mentine o eroare de faza a antenei mai

mica sau egala cu pi/8, distanta de observare r trebuie sa
fie mai mare sau egala cu 2l / 
2
18
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 Simplificarile uzuale pentru zona de camp
indepartat sunt sa aproximam pe R in exponentiala
din  jkR


e
A  x, y, z   I e ( x ', y ', z ') dl '
4 R
C

cu R  r  z 'cos

pentru termenii de faza,

respectiv sa aproximam numitorul cu
Rr
pentru termenii de amplitudine
19
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 Exemplu: pentru o antena cu lungimea totala l  5,
observatiile sunt realizate la r  60 . Sa se gaseasca eroarea in
faza si in amplitudine folosind aproximatiile de camp indepartat

  90o , z '  2.5


 
R1  r 2  2rz 'cos   z '2   60 2   2  60  2.5 cos
 2
2
  2.5     60 2  2.52  60.052

R2  r  z 'cos  r  60

2
  k R   R1  R2   2  0.052  0.327rad  18.74o


1 1 1 1 1  1.44 105
    
R2 R1   60 60.052   20
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
Referitor la campul intermediar, cu r mai mic decat 2l / 
2

eroarea de faza maxima cu aproximatia anterioara este
mai mare de pi/8, ceea ce este de evitat pentru foarte
multe aplicatii
 Daca distanata de observare este mai mica decat 2l 2 / 
atunci vom pastra si al treilea termen din dezvoltarea lui
R pentru a mentine eroarea maxima de faza sub pi/8
1  z '2 
R r  z 'cos    sin 2  
r 2 
 In aceste conditii termenul cel mai important neglijat in
dezvoltare este cel de-al patrulea. Pentru a evalua
eroarea de faza maxima introdusa de eliminarea sa,
21
trebuie gasit unghiul  la care apare acest maxim
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 Vom deriva termenul neglijat in raport cu unghiul si-l vom
egala cu 0
 1  z '3   z '3
 2 cos  sin 2
    2   sin   sin   cos   2sin  cos   
2

r  2   2r
z '3
 2 sin    sin 2   2 cos 2    0
2r

 Unghiul egal cu 0 nu este ales ca solutie pentru ca in

acest caz termenul patru se anuleaza, deci el va conduce
la o eroare minima
 Eroarea maxima se va obtine cand paranteza se
anuleaza

 sin 2   2cos2  

 1
 0  1  atan  2   22
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 Daca eroarea de faza maxima trebuie sa fie sub pi/8, atunci
distanta r la care conditia este indeplinita este
kz '3  l3  1   2    l3  
2 
cos  sin 2      
 8r 2  3   3  12 3   r 2  8
l
2r z '
2
  atan  2
2  l3   l3 
r 
2
   0.385  
3 3  
l3
r  0.62


 Deci exista o zona in care primii 3 termeni ai dezvoltarii sunt

semnificativi, iar eliminarea celui de-al patrulea introduce o
eroare de faza maxima sub pi/8
23
2 3
2l l
 r  0.62
 
 16 Noiembrie 2021
REGIUNILE DE CAMP
 Regiunea de camp intermediar este una radianta, deoarece
densitatea de putere radiata este mai mare decat
densitatea de putere reactiva, iar caracteristica de radiatie
este o functie de distanta radiala r

 Toata discutia anterioara a considerat o antena de lungime

finita l, iar observatorul un punct. Daca antena nu este
liniara, l reprezinta cea mai mare dimensiune a antenei

 De asemenea, daca antena de emisie are dimensiunea

maxima lt, iar cea de receptie lr, in relatiile deduse anterior
va fi considerata suma celor doua in loc de l
24
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – DISTRIBUTIA

16 Noiembrie 2021
CURENTULUI
 Vom aplica aceleasi metode ca pana acum
 Vom considera ca dipolul are un diametru neglijabil (mult
mai mic decat lungimea de unda)
 Distributia de curent poate fi scrisa sub urmatoarea
forma, considerandu-se alimentarea antenei prin zona sa
centrala si anularea curentului la extremitati z '   l / 2

  l 
 z 0
a I sin  2
k  z '  , 0  z '  l / 2
   
I e ( x '  0, y '  0, z ')  
a I sin  k  l  z '   ,  l / 2  z '  0
 z 0  2 
   

 Experimental s-a observat ca pentru o antena filara

alimentata central curentul are o forma sinusoidala, cu 25

anulari la punctele extreme

 16 Noiembrie 2021
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – CAMPUL RADIAT
 Se pot deduce formule aproximative pentru campurile E si
H, valabile peste tot in spatiu (mai putin pe sursa insasi)
 Totusi, din cauza dificultatii integrarii potentialului vector A,
vom fi de multe ori limitati doar la zona de camp indepartat
 Vom imparti dipolul de lungime finita intr-un numar de
dipoli infinitezimali z '
 Pe masura ce numarul

Acestrora creste, fiecare

astfel de dipol se apopie
de lungimea dz '

26
 16 Noiembrie 2021
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – CAMPUL RADIAT
 Pentru un astfel de dipol, pozitionat de-a lungul axei z la
z’, componentele campului in zona de camp indepartat
sunt kI  x ', y ', z ' e  jkR
dE jZ 0 e
sin  dz '
4 R
kI e  x ', y ', z ' e  jkR
dH j sin  dz '
4 R
dEr dE  dH r  dH  0

R  r  z 'cos 
 Folosind aproximarile de camp indepartat
Rr

kI e  x ', y ', z ' e jkr

dE jZ 0 sin  e jkz 'cos dz '
4 r 27
 16 Noiembrie 2021
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – CAMPUL RADIAT
 Adunand contributiile tuturor dipolilor infinitezimali, la
limita, suma se reduce la o integrare
l /2
ke jkr  l /2 
E   dE  jZ 0 sin    I e  x ', y ', z ' e jkz 'cos dz '
 l /2
4 r  l /2 
 Termenul din afara parantezelor se numeste factorul
element, iar termenul din paranteze se numeste factorul
spatiu
 Pentru dipolul de lungime finita, factorul element este
egal cu campul unui dipol infinitezimal de lungime unitara
pozitionat in punctul de referinta (in origine)
 In general, factorul element depinde de tipul curentului si de
directia sa de curgere, in timp ce factorul spatiu este o functie 28
de distributia curentului de-a lungul sursei
 16 Noiembrie 2021
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – CAMPUL RADIAT
 Campul total al antenei este produsul intre cei doi factori
(element si spatiu) -> inmultirea caracteristicilor
 Pentru distributia de curent considerata se poate scrie

kI 0e jkr  0  l   jkz 'cos

l /2
 l   jkz 'cos 
E  jZ 0 sin    sin k   z '   e dz '   sin k   z '   e dz ' 
4 r  l /2   2  0   2  

 Fiecare integrala se poate rezolva folosind

e x
 e sin   x   dx   2   2  sin   x      cos   x   
x

   jk cos 
  k
  kl / 2 29
 16 Noiembrie 2021
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – CAMPUL RADIAT
 Se va obtine
  kl   kl  
cos  cos    cos  
I 0 e jkr   2   2 
E jZ 0 
2 r  sin  
 

 In mod similar, sau folosind relatia dintre E si H in zona de

camp indepartat Z0 E / H se obtine

  kl   kl  

 jkr cos  cos    cos  
H E / Z 0 j
I 0e
  2   2 
2 r  sin  
 

30
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – INTENSITATEA

16 Noiembrie 2021
RADIATIEI
 Vectorul Poynting mediat se poate scrie

1 1 1  E* 
Wav  Re  E  H *  Re a E  a H   Re a E  a 
2 2 2  Z0 
2
  kl   kl  
cos  cos    cos  
I0 
2

Wav  a rWav  a r
1
E
2
 ar Z0 2 2   2   2 
2Z 0 8 r  sin  
 

 Intensitatea radiatiei este

2
  kl   kl  
2 cos  cos    cos  
I0   2   2 
U  r Wav  Z 0 2 
2

8  sin  
  31
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – INTENSITATEA

16 Noiembrie 2021
RADIATIEI
 Diagrama normata (la 0
dB) de putere in elevatie
pentru intensitatea de
radiatie dedusa, la diferite
lungimi ->
 Distributia de curent este
cea considerata initial
Un dipol cu l  ,U sin 
2


este de asemenea inclus

Lungimea antenei creste ->

Lobul se ingusteaza 32
DIPOLUL DE LUNGIME FINITA – INTENSITATEA

16 Noiembrie 2021
RADIATIEI
 Directivitatea va creste cu lungimea antenei
 Daca lungimea dipolului depasteste lungimea de unda,
numarul lobilor va incepe sa creasca
 Exemplu: l  1.25

33