02 Noiembrie 2021

PARAMETRII ANTENEI
1 Curs Antene si Propagare – 4
 02 Noiembrie 2021
ARIILE ANTENEI
 Fiecarei antene ii este asociat un set de suprafete. Acestea sunt
folosite pentru a descrie caracteristicile puterii captate de antena cand
este in contact cu o unda incidenta
 Una dintre aceste suprafete este aria efectiva (apertura efectiva) – pe
o directie data, aceasta se defineste ca raportul intre puterea
disponibila la terminalele unei antene de receptie si densitatea fluxului
de putere a undei plane incidente pe antena pe acea directie, unda
avand aceeasi polarizatie cu antena
 Daca directia nu este specificata, se va considera directia intensitatii
radiatiei maxime
2
P I RT / 2
Ae  T  T
Wi Wi
 Ae aria efectiva [m2]
 PT puterea furnizata sarcinii [W] 2

 Wi densitatea de putere a undei incidente [W/m2]

 02 Noiembrie 2021
ARIILE ANTENEI
 Apertura efectiva este suprafata care inmultita cu densitatea de putere
incidenta furnizeaza puterea livrata sarcinii
2
VT RT
Ae 
2Wi  Rr  RL  RT 2   X A  X T 2

 In conditiile transferului maxim de putere (adaptarea conjugata)

ajungem la apertuta efectiva maxima

Rr  RL  RT VT
2
RT VT
2
1
Aem  
X A   XT 8Wi  Rr  RL 
2
8Wi  Rr  RL 

 Aem inmultita cu densitatea de putere incidenta reprezinta puterea

maxima furnizata sarcinii
3
 02 Noiembrie 2021
ARIILE ANTENEI
 Asa cum am aratat, in conditiile de adaptare conjugata, doar jumatate
din putere ajunge pe sarcina, cealalta jumatate fiind imprastiata si
disipata sub forma de caldura. Pentru a putea caracteriza puterea
imprastiata si disipata, vom defini, aria efectiva de imprastiere, aria de
pierderi si aria de captura
 Aria de imprastiere este definita ca fiind suprafata efectiva care
inmultita cu densitatea de putere incidenta produce puterea reradiata
sau imprastiata de antena. In conditiile de adaptare conjugata
2
VT Rr
As 
 Rr  RL 
2
8Wi

 Aria de pierderi este definita ca suprafata efectiva care inmultita cu

densitatea de putere incidenta produce puterea disipata sub forma de
caldura pe RL
2
VT RL 4
AL 
 Rr  RL 
2
8Wi
 02 Noiembrie 2021
ARIILE ANTENEI
 Aria de captura este definita ca fiind suprafata efectiva care inmultita
cu densitatea de putere incidenta produce puterea totala captata,
colectata sau interceptata de antena
2
VT RT  Rr  RL
Ac 
 Rr  RL 
2
8Wi

 Aria de captura = Aria efectiva + Aria de imprastiere + Aria de pierderi

 Egalitatea de mai sus este valabila chiar si cand conditia de adaptare
conjugata nu este indeplinita

 Se defineste eficienta aperturii ca fiind raportul intre aria efectiva

maxima a antenei si aria fizica a aperturii

Aem
eap  5
Af
 02 Noiembrie 2021
ARIILE ANTENEI
 Petru antene tip apertura (ghid, horn) Aem nu poate fi mai mare decat
Af, poate fi cel mult egala cu aceasta
Aem  Af   0  eap  1

 Aem pentru antene filare este mai mare decat Af (considerata ca aria
unei sectiuni transversale a firului cand acesta este desfacut in directia
lungimii de-a lungul diametrului sau). Deci antena filara poate capta
mai multa putere decat este interceptata de suprafata sa fizica

6
 02 Noiembrie 2021
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU ARIA EFECTIVA
 Se considera o unda plana incidenta pe un dipol foarte scurt
(l<<lambda)
 Gasiti Aem considerand rezistenta de radiatie
Rr  80  l /  
2
a dipolului si stiind ca exista o
polarizatie liniara de-a lungul dipolului ptr
campul incident
2
VT 1
Pentru RL=0 avem Aem 
8Wi Rr

Dipolul fiind foarte scurt, curentul indus poate fi considerat constant

si cu faza uniforma. Tensiunea indusa
VT  El
7
 02 Noiembrie 2021
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU ARIA EFECTIVA
 Pentru o unda plana uniforma, densitatea de putere incidenta
E2
Wi 
2Z 0

 Rezulta  El 
2
3 2
Aem    0.119 2
E 80 l
2 2 2
8
8
2Z 0  2

 Valoarea este adevarata doar pentru o antena fara pierderi (pierderile

unui dipol scurt sunt in general semnificative). Daca RL=Rr si
RT=RL+Rr=2Rr atunci aria efectiva este doar jumatate din aria efectiva
maxima dedusa mai sus

8
DIRECTIVITATEA MAXIMA SI ARIA EFECTIVA

02 Noiembrie 2021
MAXIMA
 Folosim figura. Ariile efective si directivitatile antenelor le notam cu At,
Ar, respectiv Dt, Dr. Daca antena ar fi izotropa, densitatea puterii
radiate la distanta R ar fi (Pt este puterea radiata totala)
Pt
W0 
4 R 2

 Datorita proprietatilor de directivitate, densitatea de putere radiata este

Pt Dt
Wt  W0 Dt 
4 R 2

 Puterea colectata de antena si transferata sarcinii

Pt Dt Ar
Pr  Wt Ar 
4 R 2

Pr 9
Dt Ar  4 R 2
Pt
DIRECTIVITATEA MAXIMA SI ARIA EFECTIVA

02 Noiembrie 2021
MAXIMA
 Inversand rolurile, antena 2 in regim de emisie si 1 in regim de
receptie, mediul prin care are loc propagarea fiind liniar, pasiv si
izotrop, putem scrie Pr
Dr At  2
4 R
Pt

 Egaland, obtinem Dt Dr

At Ar

 Crescand directivitatea antenei va creste si aria efectiva in raport direct

D0t D0 r

Atm Arm

 Daca antena 1 este izotropa D0t=1 si

Arm
Atm  10
D0 r
DIRECTIVITATEA MAXIMA SI ARIA EFECTIVA

02 Noiembrie 2021
MAXIMA
 Adica, aria efectiva maxima a unei surse izotrope este egala cu
raportul dintre aria efectiva maxima si directivitatea maxima o oricarei
alte surse
 De exemplu, revenind la cazul dipolului foarte scurt (cu directivitatea
maxima 1.5)
Arm 0.119 2  2
Atm   
D0 r 1.5 4

2
Arm  D0 r Atm  D0 r
4

 In general, arie efectiva maxima a oricarei antene este legata de

directivitatea sa maxima prin

2
Aem  D0 11
4
DIRECTIVITATEA MAXIMA SI ARIA EFECTIVA

02 Noiembrie 2021
MAXIMA
 Astfel, daca inmultim egalitatea anterioara cu densitatea de putere a
undei incidente, se va obtine puterea maxima ce poate fi furnizata
sarcinii. Aceasta cu presupunerea ca nu exista pierderi in dielectric si
metal (ecd=1) si polarizatia undei se potriveste cu cea a antenei.
 Daca exista insa pierderi (considerand in continuare adaptarea antenei
la sarcina si potrivirea polarizatiilor), ajustam egalitatea anterioara
2
Aem  ecd D0
4
 Daca includem si pierderile de polarizatie si prin reflexii, ecd se
inlocuieste cu e0 si in plus trebuie introdus si un factor pentru
polarizatie

12
 02 Noiembrie 2021
TEMPERATURA ANTENEI
 Orice obiect cu o temperatura fizica peste zero absolut (0
K = -273 oC) radiaza energie
 Cantitatea de energie radiata este reprezentata de
temperatura efectiva TB (temperatura de stralucire)


TB  ,      ,   Tm  1  
2
T
m

 unde   ,   reprezinta emisivitatea (adimensional), Tm este

temperatura moleculara [K], iar   ,   este coeficinetul de
reflexie pe suprafata pentru polarizatia undei
 Deoarece 0    1 , valoarea maxima a TB este egala cu Tm
 Uzual, emisivitatea este o functie de frecventa de operare, de
polarizatia energiei emise si de structura moleculara a obiectului
13
 02 Noiembrie 2021
TEMPERATURA ANTENEI
 Temperatura de stralucire emisa de diferite surse este
interceptata de antena si apare la terminalele acestora ca o
temperatura a antenei
 Aceasta temperatura este data de relatia pentru TB (slide
anterior) si este ponderata de caracteristica de castig a
antenei
 Se poate scrie deci ca temperatura antenei este

2 

 T B  ,   G  ,   sin  d d
TA  0 0
2 

  G  ,  sin  d d
0 0 14
 02 Noiembrie 2021
TEMPERATURA ANTENEI
 Presupunand ca nu exista alte pierderi intre antena si
receptor, puterea zgomotului transferata receptorului este

Pr  kTA f

 unde Pr este puterea zgomotului antenei [W]

 k este constanta lui Boltzmann (1.38 x 10-23 J/K)
 TA este temperatura antenei [K]
 f este banda [Hz]

 Daca antena si linia care conecteaza antena la receptor

au o anumita temperatura fizica, si in plus linia are
15
pierderi, TA raportata la intrarea in receptor se va modifica
 02 Noiembrie 2021
TEMPERATURA ANTENEI
 Daca Tp este temperatura fizica a antenei si T0 este
temperatura fizica a liniei de lungime l care are atenuarea
uniforma α [Np/m], temperatura efectiva a antenei la
terminalele receptorului este


Ta  TA e 2 l  TAP e 2 l  T0 1  e 2 l 
 1 
TAP    1 Tp
 eA 

16
 02 Noiembrie 2021
TEMPERATURA ANTENEI
 unde Ta este temperatura antenei la terminalele
receptorului [K]
 TA este temperatura de zgomot a antenei la terminalele
antenei [K]
 Tp este temperatura fizica a antenei [K]
 α este coeficientul de atenuare al liniei [Np/m]
 eA este eficienta termica a antenei
 l lungimea linie [m]

 T0 este temperatura fizica a liniei [m]

17
 02 Noiembrie 2021
TEMPERATURA ANTENEI
 Puterea zgomotului antenei se modifica si ea in acest caz

Pr  kTa f

 Daca receptorul insusi are o anumita temperatura de

zgomot Tr (datorata zgomotului termic in componentele
sale), atunci puterea zgomotului sistemului la terminalele
receptorului este
Ps  k Ta  Tr  f  kTs f

 unde Ts=Ta+Tr este temperatura de zgomot efectiva la

terminalele receptorului
18
 02 Noiembrie 2021
TEMPERATURA ANTENEI
 Exemplu: temperatura efectiva a antenei a unei tinte la
terminalele de intrare ale antenei este TA=150K. Antena este
mentinuta la o temperatura moleculara de Tp=300K si are o
eficienta termica de 99%. Antena este conectata la receptor
printr-un ghid de unda cu lungimea egala cu 10m (pierderi
0.13 dB/m) si lucreaza in banda X (8.2-12.4 GHz) la
T0=300K. Sa se gaseasca temperatura efectiva a antenei la
terminalele receptorului
  dB / m   20  log10 e    Np / m   20  0.434    Np / m   8.68  Np / m 
  Np / m     dB / m  / 8.68  0.13 / 8.68  0.0149

 1 
TAP  300   1  3.03
 99  19
0.149 2  0.149 2  0.149 2  
Ta  150e  3.03e  300 1  e  190.904 K
 
FUNCȚIILE POTENȚIAL ȘI INTEGRALELE

02 Noiembrie 2021
RADIAȚIEI - INTRODUCERE

 In analiza problemelor de radiatie, procedura uzuala este

de a indica sursa si apoi de a cere campurile radiate de
sursa. Aceasta este in contrast cu problema sintezei,
unde intai se specifica campurile radiate, iar apoi se
determina sursa care le poate realiza.
 O practica comuna in procedura de analiza este
introducerea unor functii auxiliare, numite potentiali
vectori.
 A potential vector magnetic, F potential vector electric
 Potentialele Hertz e si  h
 Chiar daca intensitatile campurilor magnetic si electric (H
si E) reprezinta cantitati masurabile fizic, potentialii sunt 20
instrumente strict matematice
 02 Noiembrie 2021
INTRODUCERE
 E si H se pot determina direct din densitatile de curent
sursa J si M, dar e mai simplu sa se determine functiile
potentiali auxiliare si apoi sa se gaseasca E si H

 Chiar daca calea 2 presupune atat integrare, cat si

21
diferentiere, este totusi mai simpla decat calea 1
 02 Noiembrie 2021
INTRODUCERE
 Integrarea necesara determinarii functiilor potentiali este
limitata la granitele surselor J si M. Aceasta va face ca A
si F (sau e si  h -> set analog primului, constanta de
proportionalitete fiind functie de frecventa si de parametrii
mediului) sa fie functii de coordonatele punctului de
observatie; derivarea pentru determinarea E si H trebuie
sa fie facuta dupa coordonatele punctului de observatie

22
POTENTIALUL VECTOR A AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT J
 E vector intensitate camp electric
 D vector inductie electrica
 H vector intensitate camp magnetic
 B vector inductie magnetica

D   E,  permitivitatea absoluta
B   H,  permeabilitatea absoluta
J   E,  conductivitatea electrica

Legea Inductiei(Faraday):  E   j H

Legea lui Ampere: H  J  j E
23
POTENTIALUL VECTOR A AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT J
 Inductia magnetica B este mereu un solenoid  B  0
 Se poate deci reprezenta ca rotorul unui alt vector
deoarece se supune identitatii vectoriale   A  0 ,
unde A este un vector arbitrar
 Se defineste deci
B A  H A    A
1
HA   A


 Itroducem in ecuatia Maxwell si obtinem

 E A   j H A   j A

  E A  j A  0 24
POTENTIALUL VECTOR A AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT J
 Aplicand identitatea vectoriala
   e   0
rezulta
E A  j A  e
E A  e  j A

unde functia scalara e reprezinta un potential electric

scalar arbitrar functie de pozitie
o Aplicand identitatea vectoriala
    A     A   2 A

rezulta 25

    H A      A   2 A
POTENTIALUL VECTOR A AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT J
 Pentru un mediu omogen
  H A     A   2 A

si aplicand Maxwell
  H A  J  j E A
 J  j E A     A    2 A

Inlocuind pe E A  e  jA in ecuatia de mai sus se obtine

 J  j  e  j A      A    2 A
 J    je    2  A     A    2 A
 2 A  k 2 A    J     A     je  , k 2   2  26

 2 A  k 2 A    J     A  je 
POTENTIALUL VECTOR A AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT J
 Am introdus  A , iar acum avem libertatea sa definim
A (conditia Lorentz)
1
 A   je   e   A
 Se va obtine j

2 A  k 2 A    J
 Si in final
1
E A  e  j A   j A  j   A 


1
HA   A


27
 Daca A este cunoscut, se obtin HA si EA
POTENTIALUL VECTOR F AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT MAGNETIC M
 Desi curentii magnetici sunt fizic nerealizabili, notiunea de
curenti magnetici echivalenti apare cand folosim teoremele
de volum sau suprafata
 Campurile generate de un curent magnetic armonic intr-o
regiune omogena, cu J  0dar M  0 trebuie sa satisfaca
 D0
 De aceea, EF poate fi exprimat ca rotorul potentialului vector
F prin
1
EF     F

 Folosind Maxwell
 H  j E 28
POTENTIALUL VECTOR F AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT MAGNETIC M
 Se poate scrie
  H F  j E F   j  F
   H F  jF   0

 Folosind
   m   0

se obtine
H F  m  jF
unde m este potential scalar magnetic arbitrar si este functie
de pozitie
o Folosind rotorul

1 1
 EF    F    F   2 F  29
 
POTENTIALUL VECTOR F AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT MAGNETIC M
 Si Maxwell
 E  M  j H
 Se obtine
1
  E F  M  j H F    F   2 F 

2 F  j H F   F   M
 Inlocuind HF se obtine

2 F  j  m  jF    F   M

2 F  k 2 F   M   F    jm 

30
POTENTIALUL VECTOR F AL UNEI SURSE DE

02 Noiembrie 2021
CURENT MAGNETIC M
 Daca
1
 F   jm   m   F
j
atunci

2F  k 2F   M
si
1
H F   j F  j  F

1
EF     F

Daca F este cunoscut, se obtin HF si EF 31
CAMPURILE ELECTRIC SI MAGNETIC PENTRU SURSELE

02 Noiembrie 2021
DE CURENT ELECTRIC J SI MAGNETIC M

 Am stabilit ecuatiile pe baza carora sa putem gasi

campurile electric si magnetic generate de sursele de
curent electric J si sursele de curent magnetic M
 Procedura presupune generarea functiilor potentiali
auxiliare A si F generate de J si M
 Apoi, campurile electric si magnetic corespunzatoare sunt
determinate (EA si HA pentru A, respectiv EF si HF pentru F)
 Campurile totale sunt in final obtinute prin superpozitia
celor 2 perechi

32