14 Decembrie 2021

ANTENE FILARE
1 Curs Antene si Propagare – 9
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Similar putem scrie componentele dupa r si  ca
2
a I 0 1  jk 1  
Ar sin   sin  '   a   2  sin  cos  ' e  jkr d '
4 0 r  r r  
2
a I 0 1  jk 1  
A  cos   sin  '   a   2  sin  cos  ' e jkr d '
4 0 r  r r  
 insa integralele ambelor componente se anuleaza, asa incat

a 2  I 0  jkr  jk 1 
A a A  a e   2  sin  
4  r r 
k  a 2 I 0 sin   1   jkr
a j  1  e
4r  jkr 

 Folosind
1 2
HA   A

 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Se ajunge la
ka 2 I 0 cos   1   jkr
Hr  j  1  e
2r 2  jkr 
(ka) 2 I 0 sin   1 1   jkr
H    1   2 
e
4r  jkr ( kr ) 
H  0

 Folosind apoi
 H A  J  j E A
 la J = 0 se obtine

Er  E  0
(ka) 2 I 0 sin   1   jkr
E  Z 0  1  e
4r  jkr  3
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Comparand acum ecuatiile componentelor de camp la care s-a ajuns
pentru antena bucla mica circulara cu cele ale dipolului infinitezimal
magnetic, vom observa ca ele au forme similare
 Componentele campurilor electric si magnetic pentru un dipol
infinitezimal magnetic de lungime l si curent spatial magnetic
constant Im sunt (folosind dualitatea cu componentele unui dipol
infinitezimal electric)
Er  E  0 Er  E  H   0
(ka) 2 I 0 sin   1   jkr kI ml sin   1   jkr
E  Z 0  1  e E   j  1  e
4r  jkr  4 r  jkr 
ka 2 I 0 cos   1   jkr I ml cos   1   jkr
Hr  j  Hr   1  e
 1 e 2 Z 0 r 2  jkr 
2r 2  jkr 
(ka) 2 I 0 sin   1 1   jkr kI ml sin   1 1   jkr
H      H  j  1   2 
e
2 
1 e
4r  jkr ( kr )  4 Z 0 r  jkr ( kr )  4

H  0
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Comparand cele 2 seturi de componente de camp electric si
magnetic, se poate observa ca un dipol magnetic cu momentul
magnetic Iml este echivalent cu o bucla mica electrica de raza a si
curent electric constant I0. Putem scrie
I ml  jS I 0
S   a 2 suprafata buclei

 In scopul analizei, putem inlocui antenele bucle mici electrice cu

dipoli mici liniari magnetici de curent constant.

5
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Campurile deduse pentru bucla mica sunt valabile pretutindeni, cu
exceptia originii.
 Asa cum s-a discutat la dipolul infinitezimal, puterea in regiunea
foarte apropiata de antena (kr<<1) este predominant reactiva, in
timp ce puterea in camp indepartat (kr>>1) este predominant
reala
 Pentru bucla mica, densitatea de putere complexa este
 E  H *   a E    ar H r  a H  
1 1
W
2 2
1
 a r E H  a E H r 
2
 Cand integram aceasta densitate de putere peste o sfera inchisa,
doar componenta sa radiala contribuie la puterea complexa Pr
(ka)4 2 sin 2   1 
Wr  Z 0 I0  1  j  6
32 r2  (kr )3 
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Obtinandu-se
2 
(ka) 4 2  1  3
Pr   Wds  Z 0 I0  0  (kr )3  sin  d d
1  j
S
32 0

 2 1 
Pr  Z 0 (ka) 4 I 0 1  j 
12  (kr )3 

 Pentru valori mici kr<<1 termenul 2 din paranteze este dominant,

facand puterea in special reactiva. In camp indepartat insa, la
kr>>1, al doilea termen scade, facand puterea pur reala.

 Partea sa reala este


Prad  Z0
2
(ka)4 I 0
12
7
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Comparand cu puterea obtinuta pentru dipolul infinitezimal
 I 0l
2
 1 
P  Z0 1  j 3
3    kr  
se poate observa ca termenul 2 din paranteza are semn diferit la
dipol si la antena bucla. Pentru dipolul infinitezimal densitatea de
putere radiala in campul apropiat este capacitiva, in timp ce pentru
bucla mica circulara ea este inductiva.

 Rezistenta de radiatie pentru bucla mica circulara este

 2  S2 
2 4
2 Prad  kS  2C 
Rr   Z 0 (ka)  Z 0
4
   20   31,17  4 
     
2
I0 6 3
S   a 2 , C  2 a
8

 Ultima egalitate este utilizabila si pentru bucle de alta forma

 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Rezistenta de radiatie dedusa anterior este valabila pentru antene
cu o singura bucla. Daca antena are N bucle prin care trece
campul magnetic, atunci rezistenta de radiatie este de N2 ori mai
mare decat cea a antenei cu o singura bucla
2  kS  2  S2 
2 4
2C
Rr  Z 0   N  20   N
2 2
31,17 N  4 
3      

 In concluzie, chiar daca rezistenta de radiatie a unei antene cu o

singura bucla este foarte mica, aceasta poate fi crescuta cu
cresterea numarului de bucle utilizate. Este deci un mecanism
practic util, care nu este aplicabil si in cazul dipolului infinitezimal

9
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Exemplu: gasiti rezistenta de radiatie a uni antene cu o bucla,
respectiv cu 8 bucle, stiind ca raza antenei este a   / 25 si ca
propagarea are loc in spatiul liber
   
2 2
S a    2

 25  625
2 2 2
2  k  2  2  2 /   2  2  2 2 
Rr 1bucla  120    120    120    0.788ohm
3   625  3   625  3  625 
2 2 2
2  k  2  2  2 /   2  2  2 2 
Rr  120   64  120   64  120   64  50.43ohm
8bucle
3   625  3   625  3  625 

10
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Rezistentele de radiatie si de pierderi dicteaza eficienta de radiatie a
antenei. Cum pentru o singura bucla rezistenta de radiatie este mai
mica decat rezistenta de pierderi, solutia cu mai multe bucle a fost
adoptata. Totusi, deoarece distributia de curent intr-o antena cu mai
multe bucle este foarte complexa, metodele analitice pentru
determinarea eficientei de radiatie nu sunt foarte relevante. In plus,
metodele experimentale sunt folosite cu succes

Na  R p 
Rohmic  Rs   1
b  R0 
0
Rs  impedanta suprafetei conductorului
2
R p rezistenta per unitate de lungime
datorata efectului de proximitate
NRs 11
R0  rezistenta data de efectul de suprafata
2 b
pe unitatea de lungime
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Exemplu: reluam cazul anterior: raza buclei a   / 25 , raza firului
b  104  , spatierea buclelor 4 104  , conductivitatea cuprului din
care este facut firul este 5.7 107 S / m iar frecventa 100MHz. Sa se
determine eficienta radiatiei
Rr 1bucla  0.788ohm
Rr 8bucle
 50.43ohm

a 0
RL 1bucla   1.053ohm
b 2
0.788
ecd   0.428  42.8%
0.788  1.053
Stiind Rp/Ro=0.38, pentru antena cu 8 bucle avem
8  (108 )(4 107 )
RL  Rohmic  1.38  11.62
25 104 5.7 107 12
50.43
ecd   0.813  81.3%
50.43  11.68
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Zona de camp apropiat (kr<<1)
 Se pot simplifica expresiile deduse annterior daca kr<<1
 Termenul dominant este cel de-al doilea din paranteze, deci

a 2 I 0 e  jkr
Hr cos 
2r 3
a 2 I 0 e  jkr
H sin 
4r 3
H  Er  E  0
a 2 kI 0 e  jkr
E j sin 
4r 2

 Cele 2 componente de camp magnetic sunt in faza intre ele, si in

quadratura cu componenta de camp electric -> puterea totala medie (cea
reala) este 0, la fel ca in cazul dipolului infinitezimal

13
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Zona de camp indepartat (kr>>1)
 Daca kr>>1, se pot simplifica expresiile deduse annterior
 Termenul dominant este primul termen din paranteze, deci

k 2 a 2 I 0e  jkr  SI 0e  jkr
H  sin    sin 
4r  2r
k 2 a 2 I 0e  jkr  SI 0e  jkr
E Z 0 sin   Z 0 sin 
4r  2r
H  H r  E  Er  0

 Se poate calcula impedanta de unda

E
Zu   Z0
H

 La fel ca la dipolul infinitezimal, componentele campurilor electric si

magnetic ale buclei in zona indepartata sunt perpendiculare intre ele si
14
transversale pe directia de propagare -> un mod TEM, cu impedanta de
unda egala cu cea a spatiului liber
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Prad a fost dedusa anterior. Aceeasi valoare se poate obtine daca se
calculeaza densitatea de putere medie Wav si se integreaza peste o
sfera inchisa de raza r. Wav are doar componeta radiala Wr, aceasta fiind
relationata de intensitatea de radiatie
2
Z0  k 2a 2  r2 2
U  r Wr    I 0 sin   E (r , ,  )
2 2 2

2  4  2Z 0
 Valoarea maxima se atinge la    / 2 si este
2
Z0  k 2 a 2 
U max  U   /2  
2
 I0
2  4 
 Directivitatea este
U max 3
D0  4 
Prad 2
 Aria efectiva maxima este

 2  3 2 15
Aem    0
D 
 4  8
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA MICA CIRCULARA
 Se poate observa ca directivitatea, si deci si aria efectiva maxima,
pentru o antena bucla mica, sunt identice cu cele ale dipolului
infinitezimal electric. Acest lucru era de asteptat din moment ce
caracteristicile lor sunt identice

 Exemplu: raza unei antene bucla mici cu curent constant este 1/25
din lungimea de unda. Gasiti suprafata geometrica (fizica) a buclei
si comparati-o cu aria efectiva maxima
 
2

S   a      5.03 103  2
2

 25 
 3 2 
Aem     0.119
2

 8 
Aem
 23.66
S

 Din puct de vedere electric, bucla este de 24 de ori mai mare decat
dimensiunea sa fizica 16
ANTENE BUCLA – BUCLA CIRCULARA DE

14 Decembrie 2021
CURENT CONSTANT
 Caracteristica tridimensionala pentru circumferinta buclei C  2 a

17
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA PATRATA
 Conform figurii, campul in planul y-z este dat de
kI 0 a  e jkr1 e jkr2 
E  E1  E 2   jZ 0   
4  r1 r2 

 din moment ce caracteristica fiecarui element este omnidirectiva in acel

plan
 Folosind aproximarile de camp indepartat
a a
r1 r  sin  si r2 r  sin  , faza
2 2
r1 r2 r , amplitudine

 putem rescrie
kI 0 ae jkr  ka 
E  Z 0 sin  sin  
2 r  2 
 ka  I 0e jkr
2
 SI 0e jkr 18
E  Z0 sin   Z 0 sin 
a   /50 4 r  2r

S  a2
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA PATRATA
 Campul magentic corespunzator este dat de
E  SI 0e jkr
H    sin 
Z0  2r

 Formele la care s-a ajuns sunt identice cu cele corespunzatoare

buclei circulare mici. Astfel, in zona de camp indepartat,
campurile in planul principal al unei bucle patrate mici sunt
similare celor ale unei bucle circulare mici

19
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA CU FERITA
 Deoarece rezistenta de pierderi este comparabila cu rezistenta de
radiatie, buclele electrice mici sunt antene cu eficienta radiatiei
scazută, motiv pentru care sunt rar utilizate in sistemele de
comunicatii.
 Rezistenta de radiatie, si deci si eficienta antenei, pot fi crescute prin
cresterea circumferintei buclei
 Sau, daca nu se doreste schimbarea dimensiunilor electrice ale
antenei, se poate introduce in circumferinta o bucata de ferita, care va
produce o crestere a fluxului magnetic, a campului magnetic, a
tensiunii de circuit deschis, si deci a rezistentei de radiatie a buclei
 Vom avea asa numita bucla cu ferita, rezistenta sa de radiatie fiind
data de relatia 2
Rf  
  ce   cer
2

Rr  0 

 Rf rezistenta de radiatie a buclei cu ferita, Rr rezistenta de radiatie a

buclei fara ferita, ce permeabilitatea efectiva a feritei, permeabilitatea 20
efectiva relativa a feritei cer
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA CU FERITA
 Folosind relatiile deduse anterior (rezistenta de radiatie pentru
bucla circulara mica), rezistenta de radiatie a unei bucle mici cu
ferita cu o singura infasurare este
2
C  
4 4
C 2
R f  20    ce   20 2   cer
2

    0  

 iar pentru N infasurari

2
C  
4 4
C 2 2
R f  20    ce  N 2  20 2   cer
2
N
    0  

 Permeabilitatea efectiva relativa a feritei este

ce  fr
cer   ;    f / 0
0 1  D(  fr  1) fr

  fr este permeabilitatea relativa intrinseca a feritei (nelimitate), 21

iar D este factorul de demagnetizare
 14 Decembrie 2021
ANTENE BUCLA – BUCLA CU FERITA
 Pentru cele mai multe ferite, fr este foarte mare, rezultand o
invers proportionalitate de forma
cer 1/ D  D1

 In general, factorul de demagnetizare este o functie de

geometria feritei. De exemplu, pentru o sfera D=1/3, in timp
ce pentru un elipsoid de lungime 2l si raza a avem

  2l  
2
a
Dl   ln  a   1
l    
a

22
 14 Decembrie 2021
SISTEME DE ANTENE
 Pana in acest punct, am discutat si analizat caracteristicile de
radiatie ale antenelor unice de diferite tipuri si dimensiuni.
 Am observat ca de obicei caracteristica de radiatie a unei antene
singulare este larga, cu valori scazute ale directivitatii (castigului)
 Exista multe aplicatii in care sunt necesare antene foarte directive
(cu castig foarte mare) pentru a satisface cerintele legate de
lungimea conexiunii radio sau cresterea eficientei spectrale.
Aceasta nevoie poate fi acoperita marind lungimea electrica a
antenei
 Marirea dimensiunilor antenei singulare conduce de regula la
cresterea directivitatii. O alta solutie consta in formarea unui sistem
(grup) de elemente radiante dispuse intr-o anumita configuratie
electrica si geometrica
 O astfel de structura (formata dintr-un anumit numar de elemente 23
singulare) poarta numele de sistem de antene
 14 Decembrie 2021
SISTEME DE ANTENE
 In cele mai multe cazuri, elementele constituente ale unui sistem
sunt identice. Aceasta nu este o regula obligatorie, insa indeplinirea
ei conduce la simplitate si la usurinta realizarii practice
 Campul total radiat de sistemul de antene este reprezentat de
adunarea vectoriala a campurilor radiate de fiecare element
constituent. Aceasta procedura se bazeaza pe presupunerea ca
radiatia elementelor constituente nu este afectata de prezenta
celorlalte elemente radiante (se neglijeaza cuplajul intre elemente)
 Presupunerea de mai sus nu este in general valabila, distanta de
spatiere dintre elemente avand un rol hotarator in acest sens
 Pentru a obtine un maxim de radiatie (directivitate) intr-o anumita
directie este necesar ca toate campurile provenite de la elementele
sistemului sa se combine constructiv (adunare) pe directia
respectiva, si sa se anuleze reciproc in restul spatiului
24
 14 Decembrie 2021
SISTEME DE ANTENE
 Caracteristica de radiatie a unui sistem de antene este dependenta
de cel putin 5 factori:
 Configuratia geometrica a sistemului (liniar, circular, rectangular, etc)
 Distanta relativa intre elementele sistemului
 Amplitudinea excitatiei aplicate elementelor individuale
 Faza excitatiei aplicate elementelor individuale
 Caracteristica individuala a elementelor individuale

25
 14 Decembrie 2021
SISTEME DE ANTENE CU 2 ELEMENTE
 Presupunem ca avem un sistem format din 2 dipoli orizontali
infinitezimali pozitionati de-a lungul axei z.

26
 14 Decembrie 2021
SISTEME DE ANTENE CU 2 ELEMENTE
 Campul total radiat de cele 2 elemente, neglijand cuplajul intre cele 2
elemente, este dat de suma celor 2 campuri individuale, iar in planul
z-y se poate scrie
𝑘𝐼0 𝑙 𝑒 −𝑗 𝑘𝑟1 −𝛽/2 𝑒 −𝑗 𝑘𝑟2 +𝛽/2
𝐄𝑡 = 𝐄1 + 𝐄2 = 𝐚𝜃 𝑗𝑍0 𝑐𝑜𝑠𝜃1 + 𝑐𝑜𝑠𝜃2
4𝜋 𝑟1 𝑟2

unde  este diferenta fazelor cu care sunt excitate cele 2 elemente.

Amplitudinea excitatiei este egala la cele 2 elemente
 Considerand zona de camp indepartat
1  2 
d
r1 r cos  , faza
2
d
r2 r  cos  , faza 27
2
r1 r2 r , amplitudine
SISTEME DE ANTENE CU 2 ELEMENTE

14 Decembrie 2021
 Putem rescrie
kI 0le  jkr j  kd cos    / 2  j  kd cos    / 2
Et  a jZ 0 cos  
 e  e 

4 r
kI 0le  jkr  1 
Et  a jZ 0 cos   2 cos   kd cos      
4 r  2 
 Se observa ca pentru acest sistem avem un camp total care este
egal cu campul unui singur element pozitionat in origine, acesta fiind
multiplicat cu un termen numit factor de sistem.
 Avem deci, pentru un sistem cu 2 elemente alimentate cu amplitudini
egale, un factor de sistem
1 
AF  2 cos   kd cos     
2 
 a carui forma normata este
1 
 n
AF  cos  2  kd cos     28

 14 Decembrie 2021
SISTEME DE ANTENE CU 2 ELEMENTE
 Factorul de sistem este dependent de geometria sistemului si de
faza excitatiei. Prin modificarea distantei d dintre elemente si/ sau
a fazei β a excitatiei se poate controla factorul de sistem si deci
caracteristica totala a sistemului
 S-a aratat ca in zona de camp indepartat a unui sistem de 2
elemente identice, campul total este produsul dintre campul radiat
de un singur element plasat in originea sistemului de coordonate
si factorul de sistem
E  total    E  element singular in punctul de referinta     factorul de sistem 

 Acesta este principiul multiplicarii caracteristicilor valabil pentru

arii cu elemente identice. Noi l-am aratat pentru un sistem de 2
elemente identice, cu amplitudini egale, insa el este valabil pentru
orice arie de elemente identice, care nu au in mod obligatoriu 29
aceeasi amplitudine, spatiere si faza.
 14 Decembrie 2021
SISTEME DE ANTENE
 Factorul de sistem difera de la un sistem de antene la altul, el
avand o forma simpla pentru sisteme uniforme (elemente radiante
identice, alimentate cu acceasi putere, spatiate uniform si un
defazaj constant).
 Factorul de sistem nu depinde de caracteristicile directive ale
elementelor sistemului, acest lucru permitand inlocuirea
elementelor cu surse izotrope in scopul determinarii sale
 Odata gasit prin aceasta metoda simplificata, campul total al ariei
totale se obtine aplicand metoda descrisa in slide-ul anterior
 Fiecare sursa izotropa se presupune ca este alimentata cu
aceeasi amplitudine, faza si are aceeasi pozitie ca elementul real
pe care il inlocuieste
 In concluzie, pentru a sintetiza caracteristica totala a unui sistem
este nevoie nu doar de selectarea potrivita a elementelor radiante, 30
ci si de alegerea geometriei si a modalitatii de aplicare a excitatiei
in sistem