Lucrarea nr.

6-STUDIUL FENOMENULUI GIROSCOPIC

STUDIUL FENOMENULUI GIROSCOPIC

SCOPUL LUCRĂRII
În lucrare se urmăreste punerea în evidență a fenomenului giroscopic precum
și determinarea experimentală a vitezei unghiulare de precesie care apoi se compară
cu valoarea acestei vitezei obtinuta pe cale teoretică.

CONSIDERAȚII GENERALE
Giroscopul este un rigid de revolutie cu un punct fix pe axa de simetrie si
care se roteste cu viteza unghiulară foarte mare în jurul acestei axe.
Considerând Ox pe axa de simetrie ( figura 1.) rezultă elementele de inertie
Jx = Jy . Prin constructie se asigură un moment de inertie în raport cu axa de
simetrie Ox mult mai mare decât cele în raport cu celelalte axe O z , Oy ale sistemului
(Jz >> JX).

Figura 1.

MECANICA 2-TCM II;IEI II 1

 Lucrarea nr.6-STUDIUL FENOMENULUI GIROSCOPIC

Astfel momentul cinetic K 0 calculat în raport cu punctul fix O poate fi scris :

K 0  J z   = ·ω· (1)

unde  este viteza unghiulară de rotatie proprie a giroscopului în jurul lui Ox.
Din (1) rezultă că K 0 //  și deci este dirijat după axa de simetrie Oz. Dacă
asupra axei de rotatie proprie Ox a unui giroscop , se actioneaza cu o forta F care
față de punctul fix O dă un moment M 0 perpendicular pe planul format de Ox si F ,
vom observa ca axa O x in loc să se rotească față de O în sensul indicat de F , se
va înclina după o directie perpendiculară pe F . Acesta este efectul giroscopic si
aparitia acestuia se explica astfel :
La aparitia lui M 0 , coform teoriei momentului cinetic

dK 0  M 0  dt (2)
apare variatia infinit mică dK 0 a momentului cinetic de aceeasi directie si sens cu
M 0 ( vezi relatia (2)) .
Noul moment cinetic K 0 devine :

K 0  K 0  dK 0 (3)
si va fi un vector cuprins in planul dat de axa Oz si momentul M 0 , deci intr-un plan
perpendicular pe F .
Întrucât axa de rotatie Oz si momentul cinetic sunt coliniari , rezultă că axa de
rotatie va fi acum suportul lui K 0 deci va fi deviată spre M 0 .
În cazul giroscopului greu ( necentrat ) reprezentat în figura 1. forta care
creeaza momentul M 0 este tocmai forta de greutate G care se mentine tot timpul în
planul vertical z1 Oz ( figura 2).
Momentul M 0 este perpendicular pe acest plan ca si dK 0 . Rezultă că momentul
cinetic K 0 coliniar cu noua pozitie a axei de rotatie O z , apare ca provenind prin
deplasarea lui K 0 astfel incât vârful acestui vector să descrie un cerc cu centrul în O’
de pe axa O z1 iar vectorul K 0 respectiv axa Oz sa descrie un con cu varful în O si
unghi la varf 2θ ( θ este unghiul de nutatie ). Unghiul dφ corespunzator lui dK 0
reprezinta variatia unghiului de precesie φ iar rotatia cu viteza unghiulara  1 in jurul
axei O z1 miscare de precesie .
Pentru determinarea vitezei unghiulare de precesie  1 se aplică teorema
momentului cinetic

K 0  M 0 (4)
unde ținând cont de relatia (1) avem ,
MECANICA 2-TCM II;IEI II 2
 Lucrarea nr.6-STUDIUL FENOMENULUI GIROSCOPIC


K 0  J z    k   J z    k  J z   1  k  (5)

Figura 2.

Dar   0 iar J z    k  K 0  J z  

Rezultă:

K 0  1  K 0  1  J z   (6)

K 0  J z    1 sin  (7)

K 0  G  OC  sin   O2  J z sin  (9)

Din relatiile (7) si (8) rezultă :

MECANICA 2-TCM II;IEI II 3

 Lucrarea nr.6-STUDIUL FENOMENULUI GIROSCOPIC

G  K0
1  (10)
J z 

Relatia (9) ne permite calculul vitezei unghiulare de precesie care pentru

  constant rezultă ca constantă.

DESCRIEREA DISPOZITIVULUI
Pentru studierea fenomenului giroscopic se utilizeaza balanța giroscopică a
cărei schema este prezentată în figura 3. si care este compusă din :
1 - giroscop ;
2 - cadru ;
3 - cadru ;
rot
4 - motor electric , antreneaza giroscopul , avand n  9000 ;
min
5 - contragreutate ;
6 - tija ;

Figura 3.

MECANICA 2-TCM II;IEI II 4

 Lucrarea nr.6-STUDIUL FENOMENULUI GIROSCOPIC

FUNCTIONAREA DISPOZITIVULUI
Motorul electric antreneaza giroscopul . Daca contragreutatea 5 , este deplasata
din punctual in care face echilibrul giroscopului cu distanta z , apare miscarea de
precesie , adica , cadrul 3 , se roteste in preuna cu celelalte elemente montate pe
acesta , cu viteza unghiulara  1 in jurul axei OM.

MODUL DE LUCRU
- Cu ajutorul contragreutatii 5 se face echilibrul balantei giroscopice. Valoarea
contragreutatii se trece in tabelul de mai jos .
- Se aduce cadrul 3 cu indicatorul in dreptul reperului de referinta ;
- Se porneste motorul electric ;
- Se deplaseaza contragreutatea 5 cu distanta z inclinand axa giroscopului cu
un unghi θ fata de verticala ;
- Cand motorul a ajuns in turatia de regim normal se lasa balanta libera . Se
constata o miscare de precesie regulate .
- Se masoara cu cronometru ( ORONOM CN 425 ) perioada T1 a rotatiei
cadrului 3 din care se calculeaza viteza unghiulara  1e cu relatia (10) :
2
10  (10)
T1
- Se repeta operatiile de mai inainte pentru alte valori ale lui z rezultatele
obtinute fiind trecute in tabelul de mai jos ;
Nota : Pentru fiecare z se vor face cel putin trei masuratori , luandu-se z1 mediu.
- Se calculeaza viteza unghiulara  1 obtinandu-se (  1t ) cu relatia (10) .
- Se calculeaza eroarea relativa de masurare cu relatia (11) :

1t  1e
 100 0 0 (11)
1t
Observatie : Motorul electric trebuie cuplat pentru ca perioada de timp sa nu
depaseasca 2 minute.

Numărul Jz mg ω Z T1 2 = Eroare
determinărilor 1e  
T1
[Kgm2] [N] [1/s] [m] [s] [ 00 ]
[1/s] [1/s]
1
2
3 0,0023 952
4
5
6

MECANICA 2-TCM II;IEI II 5