1.

DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACIE AL UNEI PRISME PRIN

METODA MINIMULUI DE DEVIAIE.
Scopul lucrrii: Determinarea indicelui de refracie al unei prisme de sticl.
Dispozitive i materiale necesare; goniometru, prism optic, lamp cu vapori de sodiu i
drosel pentru alimentarea lmpii.
Principiul fizic al metodei. Prisma este un sistem optic format din doi dioptri plani ai cror
suprafee de separaie formeaz un unghi diedru diferit de zero, numit unghi de refracie. Dreapta de
intersecie a suprafeelor de separaie (1 i 2 n Fig. 1) se numete muchia prismei.
n Fig.1 este reprezentata propagarea unei
radiaii monocromatice printr-o prism optic aflat
n aer (n1=n3=1), confecionat dintr-un material cu
indice de refracie n2=n aflat n aer (n1=n3=1).
Intersecia planului figurii cu muchia prismei,
punctul M este vrful unghiului de refracie al
prismei, determinat de interseciile MB i MC ale
suprafeelor dioptrilor plani, 1 si 2 cu acelai plan.
Sa notam unghiul de refracie al prismei cu A
Unghiul de inciden al razei de lumin pe
faa MB a prismei este notat cu i1, iar unghiul de
Fig.1
emergen pe faa MC cu i4.
Unghiul D format de raza emergent cu prelungirea razei incidente se numete unghi de
deviaie.
Din Fig.1 rezult:
(1)
D = i1 + i4 -(i2 + i3).
(2)
A = i2 + i3 .
(3)
D = i1 + i4 - A.
Pentru o prism dat (unghi de refracie si indice de refracie fixai) unghiul de deviaie D
depinde direct si indirect (prin unghiul de emergen) de unghiul de inciden pe faa de intrare n
prism.
Prisma derivat a funciei (3)
di
dD
(4)
= 1+ 4
dii
di1
se anuleaz n condiia:
(5)
di4 = - di1 .
In conformitate cu (2) rezult:
(6)
di2 = - di3 .
S scriem legile refraciei luminii la nivelul suprafeelor de separaie 1 si 2
(7)
sin i1 = n sin i2
n sin i3 = sin i4
Din egalitile (7) gsim:
i +i
i i
i +i
i i
sin 1 4 cos 1 4 = n sin 2 3 cos 2 3
(8)
2
2
2
2
S lum n consideraie una din soluiile ecuaiilor difereniale (5) si (6):
(9)
i1 = i4 , i2 = i3 .
i s utilizm egalitile (2), (3) si (7).
Constatm c egalitatea (8) poate fi scris sub forma:

(10)
Funcia:

i2 i3
A+ D
A cos 2
sin
= n sin
.
i1 i4
2
2
cos
2

i2 i3
2
.
(11)
F(i1) =
i1 i4
cos
2
are valoare minim F(i1m)=1 n condiia (9):
(9m)
i1 = i4 = i1m, i2 = i3 = i2m
In condiiile de derivaie minim (9m), din (2), (3), (11) si (10) rezult:
A + Dm
sin
A + Dm
A
2
.
i1m =
; i2m =
n=
(12)
A
2
2
sin
2
In (ec. 12) indicele m se refer la unghiurile corespunztoare minimului de derivaie.
Ultima relaie din (12) conine unghiuri msurabile (A si Dm) si permite determinarea
indicelui de refracie al unei prisme optice.
Dup cum rezult din (9m), la minim de deviaie, un fascicul de raze paralele strbate
prisma simetric, relativ la planul bisector al unghiului de refracie.
Pentru unghiuri mici, exprimate n radiani, ultima relaie din (12) devine
(13)
Dm = (n - 1) A .
cos

D. Modul de lucru:
Goniometrul utilizat n laborator permite msurarea unghiurilor cu o precizie de dou
secunde.
Pe msua goniometrului se aeaz prisma, cu muchia vertical.
Colimatorul C transform fasciculul omocentric ntr-un fascicul de raze paralele, iar luneta L
asigur observarea fasciculului emergent din prism.
Iluminarea se realizeaz cu fasciculul monocromatic obinut de la o lamp de Na (D =
589,3 nm)
Punerea la punct a colimatorului (aducerea fantei n planul focal al lentilei L) se realizeaz

Fig. 2
cu urubul S1, iar reglarea lunetei (aducerea la coinciden a planului focal imagine a lentilei
obiectiv L1 cu planul focal obiect al ocularului L2) se realizeaz cu urubul S2 (Fig.2).
In absena prismei P se asigur coincidena axelor optice ale colimatorului si lunetei si se
obine imaginea clar a fantei F a colimatorului n lunet prin manevrarea uruburilor S1 si S2 astfel

se asigur punerea la punct, pentru infinit, a lunetei si a colimatorului.

Se aeaz prisma pe msua goniometrului si se aduce colimatorul n poziia n care axa lui
optic bisecteaz unghiul de refracie al prismei (Fig. 3). In aceste condiii, fasciculele reflectate pe
feele MB si MC ale prismei formeaz un unghi egal cu dublul unghiului de refracie al prismei.
(Aceast afirmaie poate fi uor argumentat dac se tie c la rotirea unei oglinzi cu un unghi ,
raza reflectat rotete cu dublul acestui unghi).
Pentru msurarea unghiului de deviaie minim Dm se aeaz prisma o dat cu baza spre
stnga si o dat cu baza spre
dreapta (Fig. 4) fa de fasciculul
incident.
De fiecare dat se aduce
fasciculul n cmpul lunetei. Se
deblocheaz msua cu prisma si
se rotete ncet, cutnd acea
poziie a prismei, pentru care
fasciculul emergent i schimb
sensul de deplasare. In acest
moment se fixeaz msua cu
ajutorul unui urub. Se aduce
luneta
n poziia n care fasciculul
Fig.3
Fig. 4
ajunge pe intersecia firelor
reticulare ale lunetei si se efectueaz o citire a unghiului. Diferena dintre citirile corespunztoare
celor 2 poziii ale lunetei este egal cu dublul unghiului minim de deviaie al prismei.
Valoarea indicelui de refracie se calculeaz cu formula:
A + Dm
sin
2
.
(12)
n=
A
sin
2
E. Tabel cu date experimentale:
n
Nr.
A
Dm
A + Dm
A
sin
sin
2
2
1.
2.
F. Intrebri :
1. Definii indicele de refracie al unei substane transparente.
2. Artai cum depinde indicele de refracie de starea de agregare.
3. Ce vitez are radiaia galben a sodiului ( = 5893 ) n ap, dar n sticl?
4. Cu ce eroare se msoar unghiurile cu goniometrul din laborator si cum afecteaz aceasta eroare
valoarea calculat a indicelui de refracie?
5. Cum se modific unghiul de deviaie minim pentru prisme din sticl cu unghiuri de refracie de
1, 5, 8?
6. In ce domeniu de numere reale poate s ia valori indicele de refracie al substanelor
transparente?
7. Ce relatie trebuie sa existe intre unghiul prismei (A) si indicii de refractie n1 si n2 astfel incat
(a) sa existe raza emergenta din prisma (sa existe raza transmisa prin fata BC) oricare ar fi unghiul
de incidenta in intervalul (0 ; /2)
(b) sa NU existe raza emergenta din prisma (sa NU existe raza transmisa prin fata BC) oricare ar fi
unghiul de incidenta in intervalul (0 ; /2)
(c) sa existe raza emergenta din prisma (sa existe raza transmisa prin fata BC) pentru un anumit
interval de valori ale unghiului de incidenta, interval continut in intervalul (0 ; /2).
8. Considerand ca ipoteza faptul ca la minim de deviaie, un fascicul de raze paralele strbate
prisma simetric, relativ la planul bisector al unghiului de refracie demonstrati relatia (12)

folosind numai rationamente geometrice