Nume: Data:

Prenume:
Grupa:

Laborator 1
Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii.

1. Se consideră prisma dreaptă cu unghi de 60 , cu indice de refracţie n = 1.655,

aflată în aer. Să se stabilească acţiunea optică a prismei pentru o rază incidentă
perpendiculară pe cateta prismei.
Se va reprezenta drumul razei în secţiunea principală a prismei.
Schema optică

Relaţii şi calcule:

Concluzie

1. Se consideră prisma paralelogram , cu indice de refracţie n = 1.51680, aflată în aer.

Să se stabilească acţiunea optică a prismei pentru o rază incidentă perpendiculară pe o
faţă a prismei. Să se determine unghiul ascuţit al prismei în secţiunea principală,
astfel încât pe suprafeţele paralele ale prismei să se producă reflexie totală.
Se va reprezenta drumul razei în secţiunea principală a prismei.

1
Nume: Data:
Prenume:
Grupa:
Schema optică:

Relaţii şi calcule:

Concluzie

3. Se consideră un conductor optic drept alcătuit dintr-un miez şi un înveliş, având

indici de refracţie diferiţi. Valorile adoptate pentru indicii de refracţie sunt 1.5150 şi
1.6152.
a) Să se stabilească indicii de refracţie corespunzători miezului (n i) şi învelişului (ne);
b) Să se determine unghiul de incidenţă al razei incidente pe suprafaţa frontală a
conductorului optic, astfel încât raza să se reflecte total în interiorul conductorului.

2
Nume: Data:
Prenume:
Grupa:
Schema optică:

Relaţii şi calcule:

4. Se consideră o lamă groasă din sticlă optică cu suprafeţe plane şi paralele, aflată în
aer. Grosimea lamei este d = 20 mm, iar indicele de refracţie este n = 1.5.
Să se determine drumul prin lama cu suprafeţe plane şi paralele al unei raze incidente
pe o suprafaţă sub un unghi de incidenţă i1 = -30. Să se precizeze acţiunea optică a
lamei. Să se calculeze deplasările x a punctului de emergenţă şi v a razei emergente
faţă de raza incidentă.

3
Nume: Data:
Prenume:
Grupa:
Relaţii şi calcule:

Concluzii: