Sunteți pe pagina 1din 18

REZOLVAREA PROBLEMELOR PROPUSE

1)

Pagina 21-22

Rotind cu 30 0 un obiect în faţa unei oglinzi plane, raza reflectată se roteşte cu:

a) 45 0 ;

b) 60 0 ;

c) 30 0 .

Rezolvare: Vom considera că obiectul luminos este liniar AB, aşezat paralel cu oglinda plană. Analizăm mersul unei raze de lumină ce porneşte din centrul segmentului AB.

A B α R 2 R 1 α α
A
B
α
R 2
R 1
α α

La incidenţă normală, raza reflectată R 1 se întoarce pe acelaşi drum. Dacă se roteşte obiectul luminos cu un unghi α, atunci şi unghiul de incidenţă al luminii pe oglindă este tot α. Iată deci că unghiul sub care se roteşte raza reflectată va fi, de asemenea, α=30 0 . Răspuns corect punctul c).

2)

Rotind o oglindă cu 30 0 , raza reflectată se roteşte cu:

a) 30 0 ;

b) 60 0 ;

c) 45 0 .

Rezolvare: Să presupunem că lumina cade pe oglindă sub incidenţă normală: i 1 =0 0 , r 1 =0 0 . Rotind oglinda cu unghiul α şi normala se va roti cu acelaşi unghi. Conform desenului, i 2 =r 2 =α, adică raza reflectată se roteşte cu unghiul 2α=60 0 . Răspuns corect punctul b).

R 1 n 2 R 2 α O 2 α α O 1
R 1
n 2
R 2
α
O 2
α
α
O
1

3)

În bloc este încastrat un obiect de mici dimensiuni, la o adâncime de 4cm. Care este raza minimă a unui disc opac, aşezat pe suprafaţa liberă (plană şi orizontală) a blocului, cu centrul pe verticala obiectului, astfel încât aceasta să nu poată fi văzut ?

Un bloc transparent cu indicele de refracţie n=1,73, umple un vas larg, cu fundul şi pereţii laterali opaci.

Rezolvare: Pentru ca sursa S să nu poată fi văzută din exterior trebuie ca la marginea discului să se producă fenomenul de reflexie totală. Raza minimă a discului se obţine din scrierea condiţiei la limită:

1

n

sin

R

l

=

n

aer

sin 90

0

min .

=

h

tgl

=

r=90 0 R min. l l
r=90 0
R
min.
l
l

S

h

1 1 ⇒ sin l = ⇒ tgl sin l sin l 2 h =
1
1
sin
l
=
tgl
sin l
sin l
2
h
= h
= 4
=
cos l
2
1
− sin
2 l

=

2

R min .

h

1,41

=

2,82 cm

4) O rază de lumină cade normal pe faţa AB a unei prisme a cărei secţiune principală este un triunghi dreptunghic şi are indicele de refracţie n 1 =1,5. Pe faţa exterioară a prismei BC este o picătură de lichid. Care este valoarea maximă a indicelui de refracţie n 2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I ?

Rezolvare:

B C 60 0 60 0 A
B
C
60 0
60 0
A

Pe faţa AB a prismei i 1 =0 0 şi r 1 =0 0 ; lumina cade în punctul I sub un unghi i 2 =60 0 . Pentru a se obţine reflexia totală, lumina trebuie să treacă într-un mediu optic mai puţin dens (n 2 <n 1 ). La limită, n 1 sin60 0 =n 2 sin90 0 , deci n 2 = n 1 sin60 0 =1,5*2*3 1/2 =1,30.

5)

Un punct luminos, aflat pe baza inferioară a ultimei feţe, îşi formează imaginea la o anumită înălţime h pe prima faţă. Să se exprime h, în aproximaţia gaussiană.

Se dau k lame cu feţe plan paralele, de grosimi h 1 , h 2 ,…. h k .şi indici de refracţie n 1 , n 2 ,… n k aflate în aer.

Rezolvare: Calculăm poziţia imaginii pentru situaţia în care se folosesc doar două lame.

2

α o B A α 1 α 0 h h 1 α 1 ’ ’
α o B
A
α 1
α 0
h
h
1
α
1
C
B
A ’
n 1
n
2
α
h
2
2
α
2
S
Conform desenului:
'
'
'
'
AB
=
A B
+
B C
sau
h
tg
α
=
h
tg
α
+
h
tg
α
0
1
1
2
2

sin

In

α

0

=

n

1

sin

α

1

aproximatia

si

n

1

sin

gaussiana

α

1

:

=

sin

n

2

α

h

sin

α

0

cos

α

0

=

h

1

sin

α

0

+

n

1

h

2

sin

n

α

0

2

sin

α

2

tg

α

h =

h

1

n

1

+

si

h

2

n

2

cos

α

1

Relaţia poate fi generalizată pentru k lame:

h =

h

1

+

h

2

+

+

h

k

n 1 n

n

2

k

6) Un fascicul de radiaţii monocromatice cade pe o lamă cu feţe plan-paralele de grosime d=4mm şi indice de refracţie n=3 1/2 . A)Să se determine unghiul de incidenţă i astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat. B) Să se calculeze deplasarea a fasciculului faţă de direcţia iniţială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidenţă obţinut la punctul a).

Rezolvare: a) Conform legii refracţiei avem:

sin i si = n sin r i + r = 90 0 ⇒ sin
sin
i si
= n
sin
r
i
+
r
=
90
0 ⇒
sin
r
=
cos
i
0
0
sin
i ⇔
= n
cos
i
tgi
=
n
=
3
⇒ =
i
60
;
r
=
30
i
i
n aer
n
r

3

b)

sin

n

i

sin

=

r

n

=

sin

sin

r

i

i A n aer r h D n r ’ A B n aer i
i
A
n aer
r
h
D
n
r
A
B
n aer
i ’
'
' ⇒ i
=
i
raza emergentă este paralelă cu cea incidentă.

d

Se calculează deplasarea introdusă de lamă din ADB:

sin

(

i

∆ =

r

)

=

AB

d

cos r

sin(

i

r

)

∆ =

AB

sin

(

i

r

)

=

4 1 4 3 ∗ = 3 2 3 2
4
1
4
3
=
3
2
3
2

unde

= 2,3

mm

AB

=

d

cos r

(

din

'

AA B

)

7) Un om priveşte o piatră, sub unghiul de incidenţă normală, aflată pe fundul unui bazin de adâncime h=1m. Cu cât pare mai ridicată piatra faţă de fundul bazinului ?

Rezolvare: Se construieşte imaginea P a pietrei; se obţine o imagine virtuală situată la adâncimea h .

r I n aer r I ’ h ’ n apa P ’ i h
r
I
n aer
r
I ’
h ’
n apa
P ’
i h
i
P

4

n

apa

In

sin

i

=

sin

r

PII

'

' II

:

tgi

=

h

;

iar

În aproximaţia gaussiană :

tg

α

sin

α

pentru

α <

7

 

'

'

h

=

PP

=

h

h

=

h (1

1

n apa

0

)

 

'

'

II

'

in

 

P II

:

tgr

=

h

'

 

'

 

tgi

=

h

 

sin i

=

1

   

 

tgr

h

sin r

n

apa

=

1

(1

3

)

=

0,25 m

 
 

4

 

8)

ştiind că diametrul coloanei de mercur, care este în realitate de 3mm, se vede aparent de către un observator, aflat

în afara tubului, ca fiind de 5mm.

Un tub de sticlă are pereţii groşi şi este umplut cu mercur . Să se determine indicele de refacţie al sticlei,

Rezolvare: Desenăm o secţiune transversală prin tub.

A α B β d/2 d ’ /2 α O D/2 d sin α =
A
α
B
β
d/2
d
’ /2
α
O
D/2
d
sin
α
=
n
sin
β
;
sin
α
=
d
=
D
sin
α
D
'
d
D
D
2
2
2
In
AOB
aplicam
teorema
sin
usului
:
=
=
sin
β
sin 90 −
(
β
+
α)
cos
α)
Tubul fiind subţire lucrăm cu aproximaţia unghiurilor mici:
sinα ≅ α;
sin β ≅ β
si
cos(β −α) ≅ 1
Rezultă că obţinem succesiv:
'
d d
α
d
D
d
'
α
n
β
;
α
;
D
d
=
β
D
=
D
=
=
D
β
n
D
n
n
d
5
n =
=
= 1,67
'
d
3

9) O plăcuţă cu suprafeţele plan – paralele, de grosime h=3mm, este formată din trei regiuni, plane şi paralele cu feţele plăcuţei, egale în grosime şi având indicii de refracţie: n 1 =3 1/2 , n 2 =n 1 /k, n 3 =n 2 /k, unde k este o

5

constantă. Mediul înconjurător are un indice de refracţie n 0 =2,5. Dacă unghiul minim de incidenţă, pentru care se produce o reflexie totală pe suprafaţa ce separă regiunile 2 şi 3, este i 1 =30 0 , să se determine valoarea lui k.

Rezolvare:

i 1 n 0 A r 1 n 1 r 1 n 2 B r
i 1
n 0
A
r 1
n 1
r 1
n 2
B
r 2
r 2
C
n 3

n 0

h

Fie punctele A, B, C de incidenţă ale razei de lumină h pe cele trei suprafeţe. Avem succesiv:

 n 0 sin i = n sin r 1 1 1   
 n
0 sin
i
= n
sin
r
1
1
1
n
1 sin
r
= n
sin
r
⇒ n
sin
i
1
2
2
0
1
0
n
sin
r
= n
sin 90
2
2
3
n 1 3
k =
=
= 1,176
n
sin
i
5 1
0
1
2
2

=

n

3

sin 90

0

n

0

sin

i

1

=

n

1

k

2

10) O rază de lumină intră într-o prismă, a cărei secţiune principală este un triunghi echilateral, sub un unghi de incidenţă care corespunde deviaţiei minime. Să se determine valoarea acelui unghi şi indicele de refracţie al prismei, dacă δ m =60 0 .

Rezolvare: La deviaţie minimă:

sin i = n sin r iar A = 2 r ⇒ A + δ
sin
i
=
n
sin
r
iar
A
=
2
r
A +
δ
m
δ
=
2 i
A
i
=
=
m
2
0
sin i
sin 60
n =
=
=
3
=
1,73
0
sin r
sin 30

60

0

r = 30

0

11) Secţiunea principală a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de incidenţă, egal cu unghiul de emergenţă, este de 45 0 . Ce valoare are indicele de refracţie al prismei ?

Rezolvare: Secţiunea prismei fiind un triunghi echilateral, unghiul prismei este A=60 0 . Deoarece i 1 =i 2 înseamnă că traversarea prismei are loc la minimum de deviaţie :

δ

m

= 2i A

A = 2r

r = 60

0

Din legea refracţiei :

sin

i

sin

=

n

r

n

=

sin i sin 45 0 2 = = sin r sin 30 0 2
sin i
sin 45
0 2
=
=
sin r
sin 30
0 2

6

2

=

1,41

12) Trei prisme identice, cu secţiunea principală triunghi echilateral, având indicele de refracţie n=1,41 sunt aşezate ca în figura de mai jos. Să se calculeze unghiul de deviaţie minimă pe ansamblul celor trei prisme.

Rezolvare: La deviaţie minimă parcursul razei de lumină prezintă simetrie conform figurii de mai jos şi i 1 =i 2 , r 1 =r 2 :

Aplicam

r = 30

0

;

i 1 i 1 r 1 r 1 n n aer n n aer formula
i 1
i 1
r 1
r 1
n
n aer
n n aer
formula
:
sin
i
= n
sin
r
unde
A
=
2
r
;
=
2
i
A
δ min .
1
π
0
0
sin
i
=
2
i
=
45
=
30
=
δ min .
2
6

REZOLVAREA PROBLEMELOR PROPUSE

Pagina 36 - 38

1) O rază de lumină intră într-o lamă de sticlă cu indicele de refracţie 2 1/2 sub un unghi de 60 şi apoi trece într-o altă lamă cu indicele de refracţie 3 1/2 . Cât este unghiul dintre rază şi normală în a doua lamă ?

Rezolvare: Prin refracţie, raza de lumină se apropie de normală, ca în figură.

7

i 1 I r 1 r 1 I ’ n 1 n 2 r 2
i 1
I
r 1
r 1
I ’
n 1
n
2
r
2

Din legea a doua a refracţiei:

n

n

sin

r

aer

1

sin

1

i

1

=

= n

n

2

1

sin

r

1

sin

r

2

sin

i

1

=

n

2

sin

r

2

sin

r

2

=

sin i

1 1

=

n

2

2

r = 30

0

2) Pe faţa inferioară a unei plăci de sticlă cu grosimea de 2cm şi cu indicele de refracţie 2 1/2 se plasează o sursă de lumină. Privită din cealaltă parte se vede pe faţa superioară un disc luminos. Calculaţi diametrul lui.

Rezolvare: La trecerea luminii din sticlă în aer (n aer <n sticlă ) se poate produce fenomenul de reflexie totală dacă unghiul de incidenţă îndeplineşte condiţia: i>=l. Calculăm unghiul limită, notat cu l:

n l

sin

=

n

aer

sin 90

0

In tiunghiul

SAB

0 sin l = ⇒ l = 45 n 2 D AB D 2 :
0
sin
l
=
l = 45
n
2
D
AB
D
2
: tgl
=
=
=
D =
2
d
tg l
=
4
cm
SA
d
2 d
A r=90 0
B
l
d
l

S

8

3) Care este raza minimă de curbură a unei fibre optice de sticlă (n=1,5) cu diametrul d=50µm pentru care lumina mai poate să se propage.

Rezolvare:

REZOLVAREA TESTULUI DE EVALUARE

Pagina 39.

1)

Principiul lui Fermat se enunţa astfel:

a. Într-un mediu omogen şi izotrop lumina se propagă în linie dreaptă.

b. La trecerea dintr-un mediu în altul, direcţia de propagare a razei de lumină se schimbă.

c. Lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim.

d. Drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare.

Rezolvare: răspuns corect punctul c).

5)

Dacă între o sursă de lumină şi un observator se interpune o lamă de sticlă cu feţe plan – paralele cu

grosimea de 10cm, sursa pare:

a) mai apropiată cu 3,3cm;

b) mai apropiată cu 6,6cm;

c) mai îndepărtată cu 6,6cm;

d) sursa nu se mai vede din cauza reflexiei totale.

Rezolvare: Dacă între sursa de lumină şi observator se intercalează o lamă cu feţe plan – paralele, atunci se va forma o imagine virtuală S a sursei, ca în figură:

n n aer S S ’ d Lama „apropie” sursa cu:  1  1
n
n aer
S
S ’
d
Lama „apropie” sursa cu:
1
1
x
=
d
1 −
⇒
x
=
10(1
)
=
10
=
n
1,5
2 6,66
3
cm

Răspuns corect B).

9

Probleme propuse

4/44 Raza de curbura a unei oglinzi convexe este de 40 cm. Un obiect este situat la 10 m departare de oglinda. La ce distanta de oglinda se formeaza imaginea?

R: 19,6 cm.

A A' B B' AOP C V F x1 x2 AB obiect, A’B’ imagine.
A
A'
B
B'
AOP
C
V F
x1
x2
AB obiect, A’B’ imagine.

Imaginea obiectului AB prin oglinda se construieste folosind regulile:

- o raza de lumina care cade pe oglinda paralel cu AOP este reflectata dupa o directie trecand prin F;

- o raza de lumina care cade pe oglinda dupa o directie trecand prin C este reflectata pe acelasi drum. Prima formula fundamentala a oglinzilor sferice:

unde:

1

 

1

2

1

+

=

=

x

2

x

1

R

f

 

40

cm

,

x

1

= −

10

m

,

x

2

=

1

=

2

1

=

2 x

1

R

x

2

R

 

x

1

Rx

1

R =

R =2f.

?

x

2

=

x R

1

2 x

1

R

Prin inlocuirea numerica a datelor din enunt:

x

2

=

10 10

2

40

2

(

10

)

10

2

40

cm

x

2

=

19,6cm

5/44 Pe axul optic in fata unei oglinzi convexe, cu raza de curbura de 10 cm, se afla un obiect la distanta de 5 cm de varful oglinzii. Se cere distanta dintre obiect si imagine.

R: 7,5 cm.

Folosind constructia si notatia din problema precedenta, R

„d”.

Conform desenului

d

=

x

2

1

+ x

1

1

=

x

2

2

x

1

x

x

=

R

cm

+

5 10

Din prima formula fundamentala

Dupa inlocuirile numerice

x

2

=

2

2

5

)

1

(

10

d = 7,5cm

x

2

x

2

=

=

x R

1

2

x

1

R

2,5cm

.

10

=

10cm, x

1

= −

5m

, notam distanta ceruta cu

6/44 Imaginea unui obiect aflat la o distanta de 40 cm de o lentila cu convergenta

C

1

formeaza pe un ecran. Cu cat trebuie deplasat ecranul daca o a doua lentila, care are convergenta se alipeste de prima?

= 3

C

2

=

dioptrii, se

o dioptrie,

R: 1,33 m.

L1 B A A' F1 O F2 B' x1 x2 Prima formula fundamentala pentru prima
L1
B
A
A'
F1
O
F2
B'
x1
x2
Prima formula fundamentala pentru prima lentila (
L
1 )
:
1
1
1
− =
= C
1
x
x
f
2
1
1
2
unde:
x
1 = −
40 cm
= −
40 10 −
m
− 1
C
3
dioptrii =
3
m
1 =
1
1
C x
+ 1
x
1
1
1
=
C
=
x
,
x
=
2
m
1 +
2 =
2
x
x
x
C x
+ 1
2
1
1
1
1

Pein alipirea celei de-a doua lentile (cu convergenta

C

2

) sistemul devine echivalent cu o lentila cu

convergenta

C = C

1

+ C .

2

Prima formula fundamentala pentru aceasta:

C

x

2 =

2

<

1

1 dioptrie

2

=

x

1

1m

x

1

1

=

C

,

x

2

x

=

′ =

1

x

1

0,66m

x

2

x

2

Ecranul trebuie deplasat cu d

=

x

2

 

x

1

=

x

1

Cx 1

+

 

(

C

+

C

)

x

+

1

x

1

1

2

1

1,33m , spre stanga.

2

=

=

7/44 Un obiect cu inaltimea de 5 cm formeaza intr-o lentila biconvexa, pe un ecran o imagine inalta de 20 cm. Daca obiectul se indeparteaza de lentila cu 5 cm, pe ecran se formeaza o imagine de 10 cm. Care este distanta focala a lentilei?

R: 20 cm.

Formulele fundamentale ale lentilelor:

1

x

2

β =

1

=

1

y

x

2

1

=

f

x

2

y

1

x

1

( )

1

, unde

(

2

)

y

1 =

5cm

11

y

2 = −

20cm

(daca imaginea se formeaza pe ecran imaginea este reala, deci rasturnata

conform desenului din problema precedenta)

(

2

)

β =

y

2

20 cm

=

= −

4

y

1

5

cm

 

,

1

( )

   

1

1

=

1

 

1

− β

=

1

 

   

 

β x

1

x

1

f

β

x

1

f

( )

1

+

(

2

)

x

1 =

f

[

1

(

4

4

)]

= −

5

f

4

x

1

=

f

(

1 − β

)

β

Dupa indepartarea obiectului de lentila cu d = 5cm ,

1

1

1

( 1 )

x

2

β′ =

x

2

1

f

2

x

x

+

1

d

= − 2

y

y

1

=

x

′ = −

1

x

1

10 cm

=

, unde

(

2

)

x

′ =

1

d

=

x

1

f

4

y′ = y

1

d

1

x

1

=

x

1

2

2

y

(

= −

)

+ d

10cm

y

2

=

1 − β′

β′ =

x′ = β′x

2

(

1

)

1

x

′ =

1

(

)

(

)

y 1

f

(

5 cm

)

β′

3 f

1

+

x

′ =

1

2

x′ = −

1

2

x

1

3 f

5

f

f = 4 5cm = 20cm

d

= −

2 4

d

f

=

4

d

,

y

2

< 0

,

8/44 Care va fi valoarea indicelui de refractie al unei lentile biconvexe simetrice, aflata in aer, astfel incat focarele lentilei sa coincida cu centrele de curbura ale acesteia?

R: 1,5.

R2<0 R1>0 O2 V1 V2 O1 n
R2<0
R1>0
O2
V1
V2
O1
n

Din formula distantei focale a lentilelor subtiri:

1

f

=

(

n

1

)

 

1

R

1

1

R

2

, unde

R 1 - raza primului dioptru,

12

R

1

=

R

n 1 =

R

2

Lentila biconvexa simetrica

, R

2

= −

R

1

f

=

(

n

1

)

- raza celui de-al doilea dioptru.

R

1

=

R

2

= R

;

  R 1

1

R

  =

(

n

1

)

  R 1

+

R 1   =

Focarele

lentilei

coincid

cu

centrele

de

curbura

1

2

=

0,5

n =

1,5

.

(

n

ale

1 )

2

R

f =

acesteia

R

2(

n

1)

f

= R 2(n 1) = 1

http://www.cliffsnotes.com/study_guide/Geometrical-Optics.topicArticleId-10453,articleId-10441.html

http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/geoopt/mirray.html

http://www.studyphysics.ca/newnotes/20/unit04_light/chapter18_mirrorslenses/lesson61.htm

http://electron9.phys.utk.edu/optics421/modules/m1/mirrors.htm

x 1 = ∞ (obiect la infinit) x 2 = - f Distanta de la

x

1

=

(obiect la infinit)

x

2

= -f

Distanta de la obiect la oglinda este negativa (obiect in stanga) x < 0

noteaza cu

focar si oglinda). -

si distanta de la oglinda la imagine se

x (este negativa daca obiectul se afla inaintea focarului F si pozitiva cand obiectul este plasat intre

1

2

focarului F si pozitiva cand obiectul este plasat intre 1 2 x 1 = 3f o

x

1

= 3f

o

= -3f

,

1

x

2

+

1

x

1

=

2

R

=

1

f

o

,

1

2

1

2x

1

- R

 

=

-

=

x

2

R

x

1

Rx

1

x

2

=

x R

1

2x

1

- R

=

x f

1

o

x

1

- f

o

13

x

2

=

x

1

f

o

-

3f(- f)

+

3f

2

 

=

=

x 1 - f

o

-3f - (- f)

 

- 2f

 

=

-1,5f

Conform conventiei de semne, f oglinda concava este negativ (consider originea axei in varful oglinzii V), egal cu (-f). Obiectul se afla in stanga si imaginea la fel (distantele sunt negative).

in stanga si imaginea la fel (distantele sunt negative). x x 1 2 = 2f o

x

x

1

2

= 2f

o

= - 2f

,

1

x

2

+

1

x

1

=

2

R

=

1

f

o

=

x

1

f

o

- 2f(- f)

+

2f

2

=

=

x

1

- f

o

- 2f - (- f)

- f

,

= - 2f

1

2

1 2x

1

- R

 

=

-

x

2

R

x

1

Rx

1

=

x

2

  = - x 2 R x 1 Rx 1 = ⇒ x 2 2 x
2 x f -1,5f(- f) +1,5f 1 o x = 1,5f = -1,5f , x
2
x f
-1,5f(- f)
+1,5f
1
o
x
= 1,5f
= -1,5f
,
x
=
=
=
1
o
2
x
- f
-1,5f - (- f)
- 0,5 f
1
o
Obiect in focar, imagine la infinit.
14

= - 3f

=

x R

1

2x

1

- R

=

x f

1

o

x

1

- f

o

2 x f - 0,5f(- f) + 0,5f 1 o x = 0,5f = -
2 x f - 0,5f(- f) + 0,5f 1 o x = 0,5f = -
2
x f
- 0,5f(- f)
+ 0,5f
1
o
x
= 0,5f
= - 0,5f
,
x
=
=
=
=
1
o
2
x
-
f
- 0,5f - (- f)
+ 0,5f
1
o
Oglinda convexa
2
x f
- f(+ f)
- f
f
1
o
x
= f
= - f ,
x
=
=
=
= +
= 0,5f
1
o
2
x
- f
- f - (+ f )
- 2f
2
1
o

f

Lentile convergente (f pozitiv) http://micro.magnet.fsu.edu/primer/java/lenses/converginglenses/index.html

x x 1 2 1 1 1 1 1 1 x 1 + f  

x

x

1

2

1

1

1

1

1

1

x 1 + f

 

=

+

=

x

2

f

x

1

fx

1

 

2

-3f

= +1,5f

= -3f

=

x

,

1

f

x

2

-

=

x

1

=

f

,

-3f ( f)

x

1

+ f

-3f + ( f)

-

2f

=

x

15

2

=

x f

1

x

1

f

=

x

1

+ f

x

1

+ f

1 1 1 1 1 1 x + f 1 x = - 2f ,
1 1 1 1 1 1 x + f 1 x = - 2f ,
1
1
1
1
1
1
x
+ f
1
x
= - 2f
,
-
=
,
=
+
=
1
x
x
f
x
f
x
fx
2
1
2
1
1
2
x 1 f
- 2f( f)
- 2f
x
=
=
=
= +2f
2
x 1 f
+
- 2f + ( f)
-
f
1
1
1
1
1
1
x
+ f
1
x
= -1,5f
,
-
=
,
=
+
=
1
x
x
f
x
f
x
fx
2
1
2
1
1
2
x 1 f
-1,5f ( f )
-1,5f
x
=
=
=
= +3f
2
x 1 f
+
-1,5f + ( f)
-
0,5f

x

2

x

=

2

x f

1

x

1

f

=

x

1

+ f

x

1

+

f

=

x f

1

x

1

f

=

x

1

+ f

x

1

+ f

f 1 x 1 f = x 1 + f x 1 + f = x

Obiect in focar, imagine la infinit.

Lentile divergente (f negativ) /imagini virtuale, nu se pot prinde pe ecran.

16

x 2 = x 1 f d -1,5f(- f) +1,5f 2 = = x 1

x

2

=

x

1

f

d

-1,5f(- f)

+1,5f

2

=

=

x

1

+ f

d

-1,5f + ( - f)

- 2,5f

= - 0,6f

----------------

O.G.16. O rază de lumină ce se propagă pe o direcţie orizontală întâlneşte o oglindă plană aşezată sub

un unghi de 45° faţă de orizontală.

a) Să se determine unghiul pe care-l face raza reflectată cu raza incidenţă;

b) Oglinda plană se roteşte în sens orar cu un unghi de 15°, să se determine unghiul făcut de raza

reflectată de Ia cazul „a" cu raza reflectată de la cazul „b".

O.G.17. O rază de lumină cade pe suprafaţa de separare dintre două medii venind din mediul mai refringent. sub un unghi de incidenţă i pentru care raza reflectata este perpendiculară pe raza refractată.

Determinaţi indicele de refracţie relativ al acestor două medii ştiind că (l - este unghiul de incidenţă limită).

O.G.18. O raza de lumină traversează un sistem de lame paralele cu indicii de refracţie absoluţi n 1 > n 2 >

n 3 . Sistemul de lame se află în aer.

a) Trasaţi mersul razei de lumină prin acest sistem de lame; discuţie.

b) Sub ce unghi de incidenţă trebuie să cadă raza de lumină pe suprafaţa primei lame pentru ca să sufere

reflexie totală pe suprafaţa celei de a treia lame? O.G.19. O rază. de lumină se propagă aproximativ tangenţial la faţa unei prisme optice, avind sensul de la baza spre virful acesteia, încât o străbate sub un unghi de emergenţă i’. Ştiind că se îndeplineşte

condiţia tg2r = k tg2r’ unde r este unghiul de refracţie pe prima faţă a prismei, iar r' unghiul de incidenţă pe a doua faţă, să se afle:

a) indicele de refracţie al mediului din care este confecţionată prisma;

b) unghiurile r şi r'. Se dau valorile: i’ = 60°, k =1,6 şi i 90°.

O.G.20. O rază de lumină se reflectă succesiv pe două oglinzi plane M şi M', într-un plan perpendicular pe linia de intersecţie a celor două oglinzi. Care este unghiul pe care-l fac cele două oglinzi dacă raza do lumină după a doua reflexie, este perpendiculară pe raza incidentă? O.G.21. Două oglinzi plane sunt înclinate una faţă de cealaltă formând un unghi diedru, φ. Pe ele cade o rază aflată într-un plan perpendicular pe muchea unghiului. Să se demonstreze că unghiul de deviere al acestei raze de la direcţia iniţială după reflexie pe ambele oglinzi nu depinde de unghiul de incidenţă. Să se calculeze acest unghi. O.G.22. Să se demonstreze că dacă o oglindă plană se roteşte cu un unghi α în jurul unei axe oarecare, raza reflectată corespunzătoare unei incidenţe oarecare se roteşte în jurul aceleiaşi axe şi în acelaşi sens cu un unghi dublu 2α. O.G.23. O sursa de lumină punctiforma se află la h =50 cm deasupra şi pe normala la centrul unei oglinzi plane circulare cu diametrul, d = 10 cm, aşezată orizontal. Oglinda aflîndu-se la H = 200 cm de plafon să se calculeze diametrul cercului luminos produs de lumina reflectată de oglindă pe plafon.

sin

l = η =1.28

sin i

17

O.G.24. Pe fundul unui bazin cu adîncimea de 50 cm plin cu apă (n = 4/3) se află un corp de dimensiuni

mici. Un copil introduce un baston, spre imaginea corpului, sub un unghi de 45° faţă de suprafaţa apei. La ce distanţă de corp atinge bastonul fundul bazinului? O.G.25. Pe fundul unui bazin, plin cu apă (n = 4/3), cu adîncimea h = 1m, se află o sursă punctiformă de lumină. Pe suprafaţa apei se vede un cerc luminos.

a) Explicaţi de ce nu este luminată intrega suprafaţă a apei;

b) Determinaţi raza cercului luminos.

O.G.26. Determinaţi unghiul de incidenţă sub care trebuie să cadă o rază de lumină din aer pe suprafaţa apei pentru ca unghiul făcut de raza reflectată cu raza refractată să fie de 90 0 . O.G.27. O rază de lumină monocromatică traversează o lamă de sticlă cu feţe plan paralele cu indice de refracţie n şi grosime e. Determinaţi deplasarea razei emergente faţă de raza incidenţă ştiind că unghiul de incidenţă este i. O.G.28. O rază de lumină întâlneşte o lamă de sticlă cu feţe plan paralele sub un unghi de 60°. Să se determine grosimea lamei ştiind că la ieşirea din lamă raza de lumină este deplasată cu 20 mm. Indicele de refracţie al sticlei este 1,5.

O.G.29. Un fascicul de lumină albă cade sub un unghi de incidenţă i =60° pe o placă cu feţe plan- paralele. Radiaţia roşie iese din lamă, distanţată cu l = 0,3 mm faţă de radiaţia ultravioletă. Indicele de refracţie pentru radiaţia roşie este n R = 1,51 şi pentru radiaţia ultravioletă este n V = 1,53. Să se calculeze grosimea plăcii. O.G.30. Să se arate că dacă o rază de lumină traversează mai multe medii cu indici de refracţie diferiţi, separate prin feţe plan-paralele direcţia razei emergente depinde numai de direcţia razei incidente şi de indicii de refracţie ai primului şi ultimului mediu. O.G.31. Pe fundul unui bazin care conţine un strat de apă cu grosimea h = 20 m se află o oglindă plană. Pe suprafaţa apei cade o rază de lumină monocromatică sub un unghi de incidenţă i = 30°. Să se calculeze:

a) după cât timp lumina iese din apă in aer;

b) unghiul format de direcţia razei emergente (care iese din apă) cu direcţia razei incidente;

c) distanţa geometrică şi drumul optic străbătut de rază în apă. Indicele de refracţie al apei este 4/3.

O.G.32. O rază de lumină formată din două componente monocromatice traversează o prismă cu unghiul de refringenţă de 60°. Determinaţi unghiul dintre cele două componente după ce au traversat prisma dacă indicii lor de refracţie sunt: n 1 = 1,515 şi n 2 = 1,520 si prisma este orientată sub unghiul de deviaţie minimă. O.G.33.