Reflexia luminii

Reflexia luminii este fenomenul de întoarcere a luminii în mediul din care provine
atunci când întâlnește suprafața de separare a două medii optic diferite (cu indici de refracție
diferiți).

Fig.1.

SI- rază incidentă I – punct de incidență

NI – normala la suprafață i = unghi de incidență
RI – raza reflectată r – unghi de reflexie

Unghiul de incidență (i) este unghiul dintre raza incidentă și normala în punctul de incidență.
Unghiul de reflexie (r) este unghiul dintre raza reflectată și normala în punctul de incidență.
Raza incidentă, SI, și normala, NI, la suprafață în punctul de incidență, I, determină un plan
numit plan de incidență

Reflexia dirijată (regulată) este reflexia  pe o suprafaţă de separaţie netedă (razele de lumină

incidente paralele sunt reflectate aşa încât razele reflectate sunt şi ele paralele)( fig. 2.a).

Reflexia difuză (neregulată) este reflexia pe o suprafaţă de separaţie neregulată

(razele de lumină incidente paralele sunt reflectate în toate direcţiile). ( fig. 2.b). O suprafață
care difuzează lumina în toate direcțiile este numită suprafață mată

Fig.2
Legile reflexiei:

Legea I: Raza incidentă, normala la suprafața de reflexie in punctul de incidență și raza

reflectată sunt în același plan.

Legea a II-a: Unghiul de reflexie, r, este egal cu unghiul de incidență, i: i = r

Observație: Legile reflexiei sunt valabile și pentru reflexia difuză.

Refracția luminii
Refracția luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii când
traversează suprafața de separare a două medii diferite.

Fig.3

SI- rază incidentă I – punct de incidență

NI N , – normala la suprafață i = unghi de incidență
IR – raza refractată r – unghi de refracție

Unghiul r de refracție este unghiul format de raza refractată, SI, cu normala, NI.
Unghiul δ format de prelungirea razei incidente cu direția razei emergente ( în acest caz raza
refractată) se numește unghi de deviație.
Din Fig. 3 deducem că unghiul de deviație este δ = i - r

Legile refracției:

Legea I: Raza incidentă, normala la suprafața de refracție în punctul de incidență și raza

refractată sunt în același plan.

Legea a II-a: Raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusul unghiului de refracție
este o constantă specifică unei perechi de medii date:
 sin i n2 v1
sin r = n1
= n21 = v2
(2)

Aceată constantă n21 este indicele de refracție relativ al mediului al doilea față de primul.

Observație: Întotdeauna primul mediu este cel în care se află raza incidentă, iar al doilea
mediu este cel în care se află raza refractată.

Din Fig.3 se observă că i > r, deci sin i > sin r, de unde rezultă conform relației (2), n1<
n2 , Aceasta înseamnă că, la trecerea dintr-un mediu într-un alt mediu, mai dens optic, raza de
lumină se apropie de normală. Invers, la trecerea dintr-un mediu într-un mediu mai puțin dens
optic,n1>n2 raza de lumină se depărtează de normală, i < r. ( Fig. 4)

Fig.4

Observație: Atunci când lumina cade pe suprafața unui corp, au loc simultan trei fenomene:
reflexia, refracția și absorbția. Proporțiile în care se petrec aceste fenomene, în general foarte
diferite, depind de materialul din care este confecționat corpul. Când este dominant
fenomenul de reflexie corpul este reflectant ( cazul corpurilor metalice lustruite) Când este
dominant fenomenul de refracție corpul este transparent (ex. sticla). Corpurile care manifestă
un caracter selectiv al absorbției se numesc corpuri absorbante; de aceea ele sunt colorate.

Caz particular: Raza incidentă cade perpendicular pe suprafața de separare.

În acest caz unghiul de incidență este nul ( i = 00 ¿. Din legea a II-a a reflexiei și legea a II-a a
refracției deducem că unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt nule. Raza reflectată va
avea aceeși direcție cu raza incidentă dar sens opus, iar raza refractată va avea aceeași direcție
cu raza incidentă ( raza de lumină trece în cel de-al doilea mediu nedeviată, r = 0). Acest caz
se numește incidență normală.
Probleme:

1. Să se determine indicele de refracție al unui mediu 2 aflat în contact cu aerul, dacă pe

suprafața de separare se produce fenomenul de refracție, unghiul de incidență fiind 600
, iar cel de refracție 300 .

Rezolvare:

√3
sin i n2 n1 ∙ sin i 1∙ sin 600 2
sin r = n1
→ n2 = sin r
= sin 30
0 = 1
= √3
2

n1= n aer= 1
2. O rază de lumină venind din aer ( n aer=1) intră în sticlă sub un unghi de incidență i
= 600 , unghiul de refracție fiind r = 300 . Care este viteza de propagare a luminii în
sticlă?

1
0 3∙ 108 ∙
sin i nsticlă v aer v aer ∙ sin r v ∙ sin 30 2 3∙ 108
sin r = naer
= v sticlă
→ v sticlă = sin i
= aer 0 = √3
= =
sin 60 √3
2
8
√ 3∙10 m/s
Temă.

1. Din manual problema rezolvată 1.1.3., pagina 16

2. Să se determine unghiul de reflexie dacă raza de lumină, provenită din aer, cade pe o
suprafață de sticlă cu indicele de refracție n = √ 2, sub un unghi de incidență de 300 .
3. O rază de lumină cade pe suprafața de separare a două medii diferite , pentru care
indicii de refracție absoluți sunt n1 = √ 3, respectiv n2 = 1, sub un unghi de incidență i
= 300 . Care este unghiul de refracție?